Scînteia, noiembrie 1982 (Anul 51, nr. 12501-12525)
1982-11-02 / nr. 12501
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul III Nr. 12 501 Prima ediţie Marţi 2 noiembrie 1982 4 PAGINI - 50 BANI ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, luni, 1 noiembrie, a avut loc şedinţa Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. In cadrul şedinţei a fost examinat şi aprobat proiectul de Lege privind asigurarea calităţii produselor şi serviciilor destinate obiectivelor şi instalaţiilor nucleare. Luind in dezbatere acest act normativ, Comitetul Politic Executiv a relevat că Programul partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism prevede realizarea unor importante investiţii in domeniul folosirii energiei nucleare in scopuri paşnice. S-a subliniat ca înfăptuirea acestor investiţii face necesara construirea şi exploatarea obiectivelor nucleare in concordanţă cu cele mai noi cuceriri ale revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane, precum şi la un înalt nivel de calitate specific, domeniului nuclear, asigurindu-se astfel securitatea instalaţiilor şi utilizarea lor cu eficienţă economică ridicată, protecţia populaţiei şi a mediului înconjurător. O atenţie deosebită trebuie sâ se acorde calităţii produselor şi serviciilor destinate obiectivelor şi instalaţiilor nucleare. In acest scop a fost întocmit proiectul de lege care reglementează autorizarea realizării produselor şi serviciilor in domeniul nuclear, stabileşte măsuri pentru asigurarea calităţii la nivelul impus de cerinţele specifice obiectivelor nucleare, pentru participarea cu eficienţă maximă a sectoarelor economiei naţionale ce concură la înfăptuirea obiectivelor nucleare. S-a indicat ca prin lege să se stabilească responsabilităţi concrete privind sarcinile cercetării ştiinţifice, asigurarea proiectelor, materialelor şi utilajelor necesare, îndatoririle constructorului, ale serviciilor de exploatare, transport şi depozitare, precum şi atribuţiile organelor de control. Comitetul Politic Executiv a hotârit ca proiectul de lege să fie supus dezbaterii şi adoptării Marii Adunări Naţionale. In continuare, Comitetul Politic Executiv a examinat un raport cu privire la valorificarea complexă a resurselor naturale din Delta Dunării, elaborat, la indicaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de ministerele şi organele de resort. Raportul cuprinde studii de specialitate privind folosirea cit mai deplină şi eficientă a terenului, accentul punindu-se pe dezvoltarea puternică a activităţilor economice, prin exploatarea integrală şi complexă a tuturor resurselor din această zonă. Programul prevede extinderea agriculturii, îndeosebi în delta fluvială, de la 60 050 hectare in prezent, la 144 000 hectare, prin diverse lucrări ameliorative complexe. In cadrul acestui program, paralel cu sporirea producţiei de cereale, un loc deosebit îl va ocupa amenajarea de orezării. O atenţie prioritară se va acorda pomicultură şi viticulturii, inclusiv organizării plantaţiilor de smochini, pentru care există bune condiţii pedoclimatice. Creşteri substanţiale sunt prevăzute in domeniul zootehniei, prin sporirea considerabilă, pină in 1990, a numărului de oi, al păsărilor şi, în special, al raţelor şi gîştelor. S-a indicat să se acorde o atenţie specială dezvoltării pisciculturii, prin amenajarea şi exploatarea intensivă şi semiintensivă a celor 240 000 hectare de bălţi şi lacuri, astfel incit sa se obţină o producţie de cel puţin 130 000-150 000 tone peşte anual. Se au in vedere, de asemenea, exploatarea mai intensă a biomasei (stuf, papură, rogoz, vegetaţie acvatică), creşterea fondului forestier prin dezvoltarea plantaţiilor de specii repede crescătoare şi de mare eficacitate economică, atît din soiurile interne, cit şi prin aclimatizare, recoltarea fructelor de pădure şi a plantelor medicinale, extinderea vinatului. S-a hotârit ca, in raport de dezvoltarea producţiei agricole şi zootehnice, sa se treacă la crearea de noi unităţi ale industriei alimentare, in vederea valorificării complexe, eficiente, a tuturor posibilităţilor oferite de Delta Dunării. Programul cuprinde, de asemenea, măsuri pentru trecerea la exploatarea minieră a nisipurilor din Deltă şi extinderea cercetărilor in aceste domenii. Se preconizează, totodată, intensificarea - pe baza unor măsuri speciale - a activităţii turistice in Delta Dunării. Vor fi efectuate lucrări de sistematizare, dotare şi apărare a localităţilor, de dezvoltare cu prioritate a transporturilor pe apă, îmbunătăţire a sistemelor de telecomunicaţii, de alimentare cu energie electrică. Se prevăd măsuri de protecţie a naturii. In înfăptuirea întregului program se porneşte de la principiul finanţării celei mai mari părţi a investiţiilor din veniturile realizate in acelaşi an. Complexul de lucrări, menit să asigure exploatarea integrală, cu mare eficienţă, a resurselor naturale ale Deltei, urmează a fi executat pină în anul 1990. In vederea ducerii la îndeplinire a programului de amenajare și exploatare integrală a Deltei Dunării, Comitetul Politic Executiv a cerut ministerelor și organelor locale de resort sa treacă la elaborarea actelor normative privind aplicarea măsurilor organizatorice propuse, extinderea cercetărilor şi studiilor de teren şi elaborarea documentaţiilor tehnico-economice pentru obiectivele de investiţii. S-a hotârit ca, pe baza acestei documentaţii, Programul de amenajare şi exploatare integrală a Deltei Dunării să fie aprobat prin Decret al Consiliului de Stat. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat o informare cu privire la vizita oficială de prietenie efectuată, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, in perioada 12-14 octombrie, in Republica Populară Bulgaria. Apreciind ca vizita reprezintă un moment deosebit de important in cronica bogată a relaţiilor tradiţionale de bună vecinătate şi colaborare dintre cele două partide, ţări şi popoare, Comitetul Politic Executiv a subliniat ca noua intilnire dintre tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov ilustrează încă o dată importanţa deosebită pe care o au pentru dezvoltarea raporturilor românobulgare convorbirile dintre cei doi conducători de partid şi de stat. A fost relevată importanţa înţelegerilor convenite cu prilejul actualului dialog la nivel inau pentru dezvoltarea dinamică a conlucrării româno-bulgare pe plan politic, economic, tehnico-ştiinţific şi în alte domenii de activitate. Comitetul Politic Executiv a dat o înaltă apreciere hotărîrii comune a celor două ţări şi popoare vecine şi prietene de a conferi relaţiilor românobulgare o dimensiune nouă, superioară, în folosul reciproc, al cauzei generale a socialismului, păcii şi colaborării in Balcani, in Europa şi in întreaga lume. Considerind că vizita conducătorului partidului şi statului nostru in ţara vecină se înscrie ca un eveniment de seamă al vieţii internaţionale, Comitetul Politic Executiv a relevat cu satisfacţie voinţa României şi Bulgariei de a conlucra tot mai strîns, împreună cu celelalte ţări socialiste, cu toate statele şi forţele iubitoare de pace, in lupta pentru oprirea încordării internaţionale, pentru rezolvarea pe cale politică, prin tratative, a diferendelor dintre state, pentru afirmarea politicii de destindere, colaborare şi înţelegere. S-a relevat actualitatea punctului de vedere comun potrivit căruia se impune să se acţioneze cu toată hotărirea pentru ca, la reluarea lucrărilor sale, reuniunea de la Madrid să se desfăşoare un spirit constructiv, să ducă la convocarea unei conferinţe pentru întărirea încrederii şi pentru dezarmare pe continentul nostru şi să asigure continuitatea in forme eficiente a procesului pozitiv înregistrat la Helsinki. S-a relevat, totodată, că vizita a prilejuit o puternică reafirmare a aspiraţiei profunde de dezvoltare a unor relaţii de bună vecinătate şi colaborare intre ţările din Balcani, a hotâririi celor două state de a face totul pentru promovarea unor asemenea raporturi, astfel incit această regiune să devină o zonă a înţelegerii şi păcii, lipsită de arme nucleare. Comitetul Politic Executiv a subliniat însemnătatea politică pe care o are reafirmarea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Todor Jivkov a hotâririi Partidului Comunist Român şi Partidului Comunist Bulgar de a-şi aduce in continuare contribuţia la întărirea unităţii şi colaborării dintre partidele comuniste şi muncitoreşti, pe baza principiilor marxism-leninismului şi solidarităţii internaţionale, egalităţii in drepturi şi independenţei, respectului reciproc şi neamestecului in treburile interne. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a informat, de asemenea, despre vizita oficială de prietenie efectuată, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, in R. S. F. Iugoslavia, in perioada 25-27 octombrie. Comitetul Politic Executiv a dat o înaltă apreciere rezultatelor fructuoase ale noului dialog la cel mai inart nivel româno-iugoslav, care a scos in evidenţă, şi de această dată bunele relaţii de prietenie şi conlucrare dintre P.C.R. şi U.C.I., dintre România şi Iugoslavia, dintre popoarele noastre. Convorbirile oficiale ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu cu tovarăşii Petar Stambolici, Mitia Ribicii şi Nikola Liubicici s-au soldat cu hotârîri deosebit de importante. Apreciind însemnătatea Declaraţiei comune, semnată la încheierea vizitei, Comitetul Politic Executiv a subliniat hotârirea celor două ţări de a dezvolta în continuare colaborarea economică bilaterală şi pe terţe pieţe, de a promova cooperarea şi specializarea in producţie, de a intensifica relaţiile in domeniile ştiinţei, culturii, invăţămintului şi altele. Comitetul Politic Executiv a dat o deosebită apreciere schimburilor de păreri româno-iugoslave in probleme actuale ale vieţii internaţionale. A fost evidenţiată voinţa României şi Iugoslaviei de a acţiona pentru oprirea deteriorării climatului vieţii internaţionale, pentru soluţionarea, pe cale politică, prin tratative, a tuturor conflictelor dintre state, a tuturor problemelor litigioase, pentru încetarea cursei înarmărilor şi trecerea la măsuri efective de dezarmare, în primul rînd de dezarmare nucleară. S-a relevat importanţa pe care cele două ţâri o acordă încheierii cu succes a reuniunii de la Madrid, astfel incit aceasta să impulsioneze înfăptuirea Actului final de la Helsinki, să ducă la convocarea unei conferinţe consacrate întăririi încrederii şi dezarmării in Europa. A fost apreciată reafirmarea hotâririi României şi Iugoslaviei de a contribui activ şi in viitor la dezvoltarea colaborării bilaterale şi multilaterale între ţările balcanice. Comitetul Politic Executiv a dat o deosebită apreciere hotâririi României şi Iugoslaviei de a intensifica colaborarea in cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite şi al altor organizaţii internaţionale, al „Grupului celor 77" şi al mişcării ţărilor nealiniate pentru a contribui la soluţionarea în interesul popoarelor a problemelor majore ale lumii contemporane. Aprobînd in unanimitate înţelegerile şi concluziile la care s-a ajuns cu prilejul vizitelor în Bulgaria şi Iugoslavia, Comitetul Politic Executiv a cerut ministerelor, altor organe centrale de stat să ia toate măsurile pentru transpunerea in viaţă a hotăririlor convenite, pentru dezvoltarea tot mai intensă a colaborării multilaterale dintre România şi aceste ţâri vecine şi prietene. In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a făcut, de asemenea, o informare cu privire la vizita efectuată în ţara noastră de preşedintele Comitetului Executiv Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, Yasser Arafat. Comitetul Politic Executiv a subliniat însemnătatea noii întilniri dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Yasser Arafat pentru întărirea raporturilor tradiţionale de strinsa prietenie, solidaritate şi colaborare dintre Partidul Comunist Român, Republica Socialistă România şi Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei, unicul reprezentant legitim al poporului palestinian. Comitetul Politic Executiv a reafirmat hotârirea partidului şi statului nostru de a acorda întregul lor sprijin cauzei drepte a poporului palestinian, de a acţiona, in continuare, pentru reglementarea globală, justă şi durabilă, pe cale politică, a conflictului din Orientul Mijlociu, pentru statornicirea unei păci trainice în această zonă, bazată pe retragerea Israelului din toate teritoriile arabe ocupate în urma războiului din 1967, pe recunoaşterea dreptului poporului palestinian la autodeterminare, la constituirea unui stat independent propriu, in care să-şi poată organiza viaţa in mod liber, corespunzător dorinţei şi aspiraţiilor sale naţionale legitime, pe asigurarea integrităţii, suveranităţii şi securităţii tuturor statelor din zonă. În legătură cu unele probleme organizatorice, Comitetul Politic Executiv a aprobat următoarele măsuri : - eliberarea tovarăşului Emilian Dobrescu din funcţia de preşedinte al Comitetului de Stat al Planificării, pentru motive de sănătate, şi numirea in această funcţie a tovarăşului Ştefan Birlea ; - eliberarea tovarăşului Gheorghe Stoica din funcţia de viceprim-ministru al guvernului ; - eliberarea tovarăşului Ion M. Nicolae din funcţia de ministru secretar de stat la Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, şef al Departamentului cooperării economice internaţionale, şi numirea sa in funcţia de viceprim-ministru al guvernului ; - numirea tovarăşului Ioan Totu in funcţia de viceprim-ministru al guvernului. Comitetul Politic Executiv a hotârit înfiinţarea pe lingă Consiliul de Miniştri a Departamentului pentru contractarea şi achiziţionarea produselor agricole. ★ Comitetul Politic Executiv a rezolvat, de asemenea, unele probleme curente ale activității de partid şi de stat. Din noile construcţii ale oraşului Roman Din cronica întrecerii FOCŞANI : A intrat în funcţiune o nouă capacitate de producţie In cadrul unei noi unităţi de pe platforma industrială a municipiului Focşani — întreprinderea de aparataj electric pentru instalaţii — a fost pusă in funcţiune prima capacitate de producţie. Secţiile de prelucrări mase plastice şi sculărie realizează acum primele tipuri de produse pentru industria electrotehnică, gama acestora urmînd să fie diversificată pe măsura finalizării altor lucrări. Se află in curs de desfăşurare montajul şi probele tehnologice in alte sectoare de producţie. O bună parte din dotarea tehnică a noii întreprinderi provine de la unităţi specializate din ţară. (Dan Drăgulescu). GIURGIU : Succesele constructorilor de nave Constructorii de nave din Giurgiu au lansat in acest an 20 de nave fluviale şi maritime, dînd peste plan 4 barje de 1 500 tone, o pilotină maritimă, un hidrobuz tip O.N.T. de 90 de locuri şi 110 tone construcţii metalice. Printre premierele industriale se numără şi o macara plutitoare de 10 tone/forţă. In afara preocupărilor pentru realizarea producţiei fizice, o atenţie deosebită s-a acordat economisirii materiilor prime şi energiei. (Petre Cristea). MUREŞ: Salbă de microhidrocentrale Preocupaţi de punerea in valoare a tuturor resurselor energetice de care dispune judeţul, constructorii şi energeticienii mureşeni au finalizat in oraşul Reghin lucrările de construcţii ale noii microhidrocentrale de pe Canalul Morii. Noua microhidrocentrală, a cărei putere instalată este de 75,6 kW, a fost racordată la sistemul energetic naţional. Totodată, un stadiu final de execuţie se află microhidrocentralele Lăpuşna II — pe riul Secuieu Ilieş I si II, pe valea Iuhod (lingă Sovata) — echipate cu turbine fabricate la I.U.P.S. Reghin — a căror putere instalată însumează 595 kW. Puterea instalată a microhidrocentralelor ce urmează a fi construite in următorii trei ani pe apele de munte ale judeţului Mureș va totaliza 5 440 kW.Gheorghe Gimiș. TULCEA : 350 apartamente realizate peste plan Angajaţi în ampla întrecere socialistă, oamenii muncii de la întreprinderea judeţeană de construcţii-montaj Tulcea raportează realizarea, de la începutul anului şi pină in prezent, peste sarcinile de plan, a 350 de apartamente. Constructorii de locuinţe tulceni mai au un stadiu avansat de execuţie alte 100 de apartamente, care vor fi predate locatarilor in următoarele zile, devansind cu două luni termenul acestora de dare în folosinţă. De remarcat faptul că sporul de producţie s-a realizat, in special, pe seama creşterii productivităţii muncii la lucrările de pe şantiere. (Neculai Amihulesei). LA INVITAŢIA PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU ŞI A PRIMULUI MINISTRU AL GUVERNULUI, CONSTANTIN DĂSCĂLESCU Astăzi soseşte în ţara noastră primul ministru al Republicii Elene, Andreas Papandreu La invitaţia preşedintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a primului ministru al guvernului român, Constantin Dăscălescu, astăzi soseşte in ţara noastră, intr-o vizită oficiala de prietenie, primul ministru al Republicii Elene, Andreas Papandreu. Născut la 5 februarie 1919, în Insula Chios, Andreas Papandreu este fiul fostului lider al Partidului Uniunea de Centru şi fost premier al Greciei, Gheorghios Papandreu. Andreas Papandreu studiază la Universitatea din Atena ştiinţele juridice şi economice. In această perioadă isi începe şi activitatea politică, militînd, în intervalul 1936— 1940, împotriva dictaturii militare a generalului Metaxas. Urmărit şi arestat, el este nevoit, in 1940, să plece în S.U.A., unde îşi desăvirşeşte studiile la Universitatea Harvard şi dobândeşte o reputaţie internaţională ca economist. Intre 1947 şi 1959 predă la diferite universităţi americane In 1960, revenit în ţară. Andreas Papandreu întemeiază un institut pentru planificare şi dezvoltare economică, pe care ii si conduce vreme de patru ani. Scrie mai multe lucrări de specialitate, între care „Principii fundamentale ale construirii modelelor macroeconomice“, „Introducere in macroeconomie“ s.a. si o serie de lucrări politice „Democraţia amenintată“, „Imperialismul si dezvoltarea economică“ ş.a. In 1964 este ales deputat în parlament. Devine apoi ministru la Preşedinţia Consiliului de Miniştri, apoi ministru adjunct la coordonarea economică. Arestat şi întemniţat de junta militară, în 1967, Andreas Papandreu este eliberat prin amnistia din acelaşi an şi, ca urmare a presiunilor opiniei publice mondiale, i se permite să părăsească ţara. In 1908, întemeiază mişcarea greacă de rezistenţă — P.A.R. In 1974, după înlăturarea juntei militare, se întoarce în Grecia, unde întemeiază Mișcarea Socialistă Panelenă (PaSOK), partid socialist cu mare aderentă la masele populare. In alegerile parlamentare de la 13 octombrie 1981, PASOK întruneste 48 la sută din sufragii, obtinînd majoritatea locurilor in parlament, iar la 21 octombrie 1981, Andreas Papandreu formează guvernul. Victoria in alegerile parlamentare de acum un an este întregită, in alegerile locale din 17 si 24 octombrie a c., de o nouă şi amplă victorie a forţelor de stingă, intre care PASOK joacă un mare rol. Actuala vizită in tara noastră a premierului Andreas Papandreu marchează un nou şi important moment in evoluţia relaţiilor româno-elene, a legăturilor — cu vechi tradiţii — de prietenie şi colaborare dintre România şi Grecia, dintre popoarele român şi elen, care au conlucrat paşnic şi s-au intrajutorat timp de secole, unite de idealurile comune în lupta pentru libertate şi neatîrnare, pentru progres şi o viaţă mai bună, pentru dezvoltare, înţelegere şi pace. In spiritul tradiţiilor prieteniei dintre cele două ţări şi popoare, pe baza respectului reciproc, a colaborării şi avantajului mutual, raporturile româno-elene cunosc, in prezent, o evoluţie ascendentă, de care beneficiază popoarele noastre, ca si cauza cooperării, destinderii şi păcii in Balcani şi in lume. Pentru activizarea bunelor raporturi dintre România şi Grecia, o hotărîtoare contribuţie au intilnirile la nivel inau, devenite, în ultimii ani, o practică extrem de utilă şi rodnică, dind un puternic impuls dialogului şi cooperării dintre cele două ţări. Declaraţia solemnă comună de la Bucureşti, din 1975. Acordul-cadru privind direcţiile de bază ale dezvoltării cooperării economice, industriale şi tehnico-ştiinţifice, semnat de preşedintele Nicolae Ceauşescu şi de premierul Andreas Papandreu, în mai 1982, la Atena, alte documente comune româno-elene au marcat momente cardinale, deschizătoare de largi orizonturi pentru evoluţia bunelor raporturi dintre cele două ţări. „Relaţiile noastre — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu prilejul vizitei pe care a efectuat-o la Atena in mai anul acesta — sunt foarte bune, aş putea spune. In ultimii zece ani, ele au cunoscut o dezvoltare foarte puternică. Este adevărat că ele se bazează pe vechi şi tradiţionale legături între popoarele noastre. Pornind de aici, este de înţeles că, oricare ar fi condiţiile, popoarele noastre trebuie să conlucreze, să dezvolte colaborarea şi să acţioneze împreună“. „In spiritul şi pe baza înţelegerilor convenite, s-au intensificat contactele politice, au sporit schimburile comerciale — al căror volum a crescut, în perioada 1976—1981, de circa 2,5 ori — s-a extins cooperarea economică, tehnico-ştiinţifică şi culturală“. Referindu-se la vizita pe care urmează să o întreprindă in România şi la întrevederile ce le va avea cu preşedintele Nicolae Ceauşescu, premierul elen, Andreas Papandreu, declara recent : „Importanţa dialogului cu preşedintele României este determinată de faptul că Domnia Sa a avut şi are un rol deosebit în promovarea relaţiilor de bună vecinătate, de destindere, în lupta pentru dezarmare, aici, în zona Balcanilor, cit şi in general pe plan european. Vom explora împreună posibilităţile existente în toate aceste domenii în situaţia actuală“. „...Ne vom reîntilni la Bucureşti pentru a stabili noi acţiuni în vederea dezvoltării relaţiilor noastre şi conlucrării româno-greceşti în viitor şi a promovării păcii în Balcani“. Unind un călduros „Bun venit !“ pe pămîntul românesc înaltului oaspete, poporul român, opinia publică din ţara noastră işi exprimă convingerea că noul dialog la nivel înalt românocon, convorbirile pe care primul ministru Andreas Papandreu le va avea la Bucureşti vor marca un pas important în dezvoltarea relaţiilor dintre cele două ţări, a cooperării lor bilaterale pe multiple planuri, precum şi a cooperării lor pentru dezvoltarea relaţiilor de bună vecinătate in Balcani, pentru transformarea Balcanilor intr-o zonă a convieţuirii paşnice, fără arme nucleare, pentru pace şi securitate în Europa şi in lume. V In spiritul exigenţelor autoconducerii muncitoreşti ADUNĂRILE GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII DEZBAT PLANUL PE ANUL 1983 Sunt in plină desfăşurare adunările generale ale oamenilor muncii consacrate dezbaterii sarcinilor de plan ce revin întreprinderilor şi centralelor industriale, unităţilor economice din celelalte sectoare, in anul 1983, cel de-al treilea an al cincinalului. Prin întreaga lor desfăşurare, adunările generale ale oamenilor muncii se constituie intr-o vie şi convingătoare dovadă a profundului democratism al societăţii noastre, care asigură pretutindeni, in fiecare întreprindere şi unitate economică, toate condiţiile ca oamenii muncii — in tripla lor calitate de proprietari, producători şi beneficiari — să hotărască nemijlocit asupra tuturor problemelor economice şi sociale, pentru realizarea întocmai a obiectivelor complexe ale programului stabilit de partid pentru progresul necontenit al patriei socialiste. In actuala rundă, adunările generale — organizate in întreprinderi şi centrale industriale, în unităţi de construcţii, transporturi şi telecomunicaţii, unităţi agricole, din comerţul de stat şi cooperatist, institute de cercetare, proiectare şi inginerie tehnologică — vor dezbate şi aproba sarcinile ce revin unităţilor din planul naţional unic de dezvoltare a ţârii pe anul 1983 şi programul unitar de măsuri politico-organizatorice şi tehnicoeconomice care să asigure îndeplinirea exemplară a obiectivelor stabilite. Semnificaţia actualelor adunări generale este dată de faptul că au loc la scurt timp după Plenara C.C. al P.C.R din 7—8 octombrie şi recenta consfătuire de lucru de la Comitetul Central, care au stabilit ample programe de acţiune pentru realizarea integrală a planului pe acest an la toţi indicatorii cantitativi şi calitativi, pentru pregătirea tuturor condiţiilor necesare bunei desfăşurări a producţiei în anul viitor. In spiritul exigenţelor formulate de conducerea partidului privind pregătirea producţiei anului viitor, secretarul general al partidului preciza la recenta consfătuire de lucru : „Doresc să atrag atenţia că nu trebuie să se ţină nici o adunare generală, în nici o întreprindere, pină nu se clarifică bine toate problemele, până nu se cunoaşte planul. Adunarea generală nu trebuie să discute generalităţi, ci să dezbată problemele planului, problemele legate de autoconducere. Adunarea generală trebuie să fie o adunare de lucru, nu de paradă. Să facem aceste adunări nu ca să spunem că am făcut adunarea generală, ci, realmente, ca adunări de conducători ai întreprinderii, de proprietari. Să se discute cum vor fi gospodărite fondurile fixe, cum se va asigura funcţionarea activităţii economico-sociale — şi aceasta numai pe măsură ce clarificăm toate problemele“. „ Aşa cum s-a dovedit în practică, cea mai bună pregătire a producţiei anului viitor o constituie realizarea integrală a planului pe anul în curs. Iată de ce, dezbătind sarcinile de plan pe 1983, adunările generale din întreprinderi trebuie să analizeze, un spirit critic şi autocritic, rezultatele obţinute in realizarea planului şi bugetului de venituri şi cheltuieli in perioada care a trecut din acest an, măsurile necesare pentru recuperarea neîntirziată a restanţelor înregistrate şi îndeplinirea integrală a planului pe 1982. Dezbaterile din adunările generale trebuie să se desfăşoare intr-o atmosferă de lucru, să se afirme ca un moment însemnat pentru întărirea şi dezvoltarea autoconducerii muncitoreşti şi autogestiunii econormico-financiare, pentru creşterea răspunderii organelor de conducere colectivă şi a fiecărui om al muncii în realizarea tuturor indicatorilor de plan. Nu există probleme tehnice, economice, organizatorice sau de altă natură care să nu-şi găsească soluţionarea atunci când sunt supuse dezbaterii colective. Iar acum, aceste probleme, referitoare în principal la pregătirea producţiei anului viitor, vizează, în lumina exigenţelor formulate de secretarul general al partidului, o serie de sarcini de maximă actualitate şi importanţă pentru întreaga economie. Să ne referim fie şi numai, pe scurt la citeva dintre ele, în centrul atenţiei adunărilor generale ale oamenilor muncii trebuie să se situeze, in primul rînd, problema realizării producţiei fizice la toate sortimentele planificate, a producţieimarfă vîndute şi încasate. De maximă importanţă sunt, in acest sens, măsurile ce se stabilesc pentru realizarea cu prioritate a producţiei pentru export şi crearea condiţiilor pentru valorificarea eficientă a produselor româneşti pe piaţa externă, precum şi înfăptuirea programelor privind dezvoltarea bazei de materii prime şi energetice. Ţinind seama că dezvol- tarea economică a ţării in 1983 se bazează pe asigurarea din resurse interne a 90 la sută din necesarul de energie primară, o atenţie deosebită se va acorda realizării unei producţii cit mai mari de cărbune, minereuri, petrol şi energie electrică obţinută în special pe cărbune și în centrale hidroelectrice. In acelaşi timp, in dezbaterile din adunările generale un accent deosebit (Continuare in pag. a III-a)