Scînteia, noiembrie 1982 (Anul 51, nr. 12501-12525)

1982-11-02 / nr. 12501

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul III Nr. 12 501 Prima ediţie Marţi 2 noiembrie 1982 4 PAGINI - 50 BANI ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, luni, 1 noiembrie, a avut loc şedinţa Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Român. In cadrul şedinţei a fost examinat şi aprobat proiectul de Lege privind asigurarea calităţii pro­duselor şi serviciilor destinate obiectivelor şi insta­laţiilor nucleare. Luind in dezbatere acest act normativ, Comite­tul Politic Executiv a relevat că Programul parti­dului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism prevede realizarea unor importante investiţii in domeniul folosirii energiei nucleare in scopuri paşnice. S-a subliniat ca înfăptuirea acestor in­vestiţii face necesara construirea şi exploatarea obiectivelor nucleare in concordanţă cu cele mai noi cuceriri ale revoluţiei tehnico-ştiinţifice con­temporane, precum şi la un înalt nivel de calitate specific, domeniului nuclear, asigurindu-se astfel securitatea instalaţiilor şi utilizarea lor cu eficienţă economică ridicată, protecţia populaţiei şi a me­diului înconjurător. O atenţie deosebită trebuie sâ se acorde calităţii produselor şi serviciilor destina­te obiectivelor şi instalaţiilor nucleare. In acest scop a fost întocmit proiectul de lege care reglementează autorizarea realizării produse­lor şi serviciilor in domeniul nuclear, stabileşte măsuri pentru asigurarea calităţii la nivelul im­pus de cerinţele specifice obiectivelor nucleare, pentru participarea cu eficienţă maximă a sec­toarelor economiei naţionale ce concură la înfăp­tuirea obiectivelor nucleare. S-a indicat ca prin lege să se stabilească responsabilităţi concrete privind sarcinile cercetării ştiinţifice, asigurarea proiectelor, materialelor şi utilajelor necesare, în­datoririle constructorului, ale serviciilor de exploa­tare, transport şi depozitare, precum şi atribuţiile organelor de control. Comitetul Politic Executiv a hotârit ca proiectul de lege să fie supus dezbaterii şi adoptării Marii Adunări Naţionale. In continuare, Comitetul Politic Executiv a e­­xaminat un raport cu privire la valorificarea com­plexă a resurselor naturale din Delta Dunării, elaborat, la indicaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de ministerele şi organele de resort. Raportul cu­prinde studii de specialitate privind folosirea cit mai deplină şi eficientă a terenului, accentul punindu-se pe dezvoltarea puternică a activităţi­lor economice, prin exploatarea integrală şi com­plexă a tuturor resurselor din această zonă. Programul prevede extinderea agriculturii, în­deosebi în delta fluvială, de la 60 050 hectare in prezent, la 144 000 hectare, prin diverse lucrări ameliorative complexe. In cadrul acestui program, paralel cu sporirea producţiei de cereale, un loc deosebit îl va ocupa amenajarea de orezării. O atenţie prioritară se va acorda pomicultură şi vi­ticulturii, inclusiv organizării plantaţiilor de smo­chini, pentru care există bune condiţii pedoclima­tice. Creşteri substanţiale sunt prevăzute in dome­niul zootehniei, prin sporirea considerabilă, pină in 1990, a numărului de oi, al păsărilor şi, în special, al raţelor şi gîştelor. S-a indicat să se acorde o atenţie specială dezvoltării pisciculturii, prin amenajarea şi exploatarea intensivă şi semi­­intensivă a celor 240 000 hectare de bălţi şi lacuri, astfel incit sa se obţină o producţie de cel puţin 130 000-150 000 tone peşte anual.­­ Se au in vedere, de asemenea, exploatarea mai intensă a biomasei (stuf, papură, rogoz, vegetaţie acvatică), creşterea fondului forestier prin dezvol­tarea plantaţiilor de specii repede crescătoare şi de mare eficacitate economică, atît din soiurile interne, cit şi prin aclimatizare, recoltarea fructe­lor de pădure şi a plantelor medicinale, extinde­rea vinatului. S-a hotârit ca, in raport de dezvol­tarea producţiei agricole şi zootehnice, sa se treacă la crearea de noi unităţi ale industriei alimentare, in vederea valorificării complexe, eficiente, a tu­turor posibilităţilor oferite de Delta Dunării. Pro­gramul cuprinde, de asemenea, măsuri pentru tre­cerea la exploatarea minieră a nisipurilor din Deltă şi extinderea cercetărilor in aceste domenii. Se preconizează, totodată, intensificarea - pe baza unor măsuri speciale - a activităţii turistice in Delta Dunării. Vor fi efectuate lucrări de sistema­tizare, dotare şi apărare a localităţilor, de dez­voltare cu prioritate a transporturilor pe apă, îmbunătăţire a sistemelor de telecomunicaţii, de alimentare cu energie electrică. Se prevăd măsuri de protecţie a naturii. In înfăptuirea întregului program se porneşte de la principiul finanţării celei mai mari părţi a inves­tiţiilor din veniturile realizate in acelaşi an. Complexul de lucrări, menit să asigure exploa­tarea integrală, cu mare eficienţă, a resurselor na­turale ale Deltei, urmează a fi executat pină în anul 1990. In vederea ducerii la îndeplinire a programului de amenajare și exploatare integrală a Deltei Dunării, Comitetul Politic Executiv a cerut ministe­relor și organelor locale de resort sa treacă la e­­laborarea actelor normative privind aplicarea mă­surilor organizatorice propuse, extinderea cercetă­rilor şi studiilor de teren şi elaborarea documenta­ţiilor tehnico-economice pentru obiectivele de in­vestiţii. S-a hotârit ca, pe baza acestei documentaţii, Programul de amenajare şi exploatare integrală a Deltei Dunării să fie aprobat prin Decret al Con­siliului de Stat. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat o in­formare cu privire la vizita oficială de prietenie efectuată, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, in perioada 12-14 octombrie, in Republica Popu­lară Bulgaria. Apreciind ca vizita reprezintă un moment deo­sebit de important in cronica bogată a relaţiilor tradiţionale de bună vecinătate şi colaborare din­tre cele două partide, ţări şi popoare, Comitetul Politic Executiv a subliniat ca noua intilnire din­tre tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov ilustrează încă o dată importanţa deosebită pe care o au pentru dezvoltarea raporturilor româno­­bulgare convorbirile dintre cei doi conducători de partid şi de stat. A fost relevată importanţa în­ţelegerilor convenite cu prilejul actualului dialog la nivel inau­ pentru dezvoltarea dinamică a con­lucrării româno-bulgare pe plan politic, economic, tehnico-ştiinţific şi în alte domenii de activitate. Comitetul Politic Executiv a dat o înaltă aprecie­re hotărîrii comune a celor două ţări şi popoare vecine şi prietene de a conferi relaţiilor româno­­bulgare o dimensiune nouă, superioară, în fo­losul reciproc, al cauzei generale a socialismu­lui, păcii şi colaborării in Balcani, in Europa şi in întreaga lume. Considerind că vizita conducătorului partidului şi statului nostru in ţara vecină se înscrie ca un eveniment de seamă al vieţii internaţionale, Co­mitetul Politic Executiv a relevat cu satisfacţie voinţa României şi Bulgariei de a conlucra tot mai strîns, împreună cu celelalte ţări socialiste, cu toate statele şi forţele iubitoare de pace, in lupta pentru oprirea încordării internaţionale, pentru rezolvarea pe cale politică, prin tratative, a dife­rendelor dintre state, pentru afirmarea politicii de destindere, colaborare şi înţelegere. S-a relevat actualitatea punctului de vedere comun potrivit căruia se impune să se acţioneze cu toată hotă­­rirea pentru ca, la reluarea lucrărilor sale, reu­niunea de la Madrid să se desfăşoare un spirit constructiv, să ducă la convocarea unei conferinţe pentru întărirea încrederii şi pentru dezarmare pe continentul nostru şi să asigure continuitatea in forme eficiente a procesului pozitiv înregistrat la­ Helsinki. S-a relevat, totodată, că vizita a prilejuit o puternică reafirmare a aspiraţiei profunde de dezvoltare a unor relaţii de bună vecinătate şi colaborare intre ţările din Balcani, a hotâririi celor două state de a face totul pentru promovarea unor asemenea raporturi, astfel incit această regiune să devină o zonă a înţelegerii şi păcii, lipsită de arme nucleare. Comitetul Politic Executiv a subliniat însemnă­tatea politică pe care o are reafirmarea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Todor Jivkov a hotâririi Partidului Comunist Român şi Partidului Comunist Bulgar de a-şi aduce in con­tinuare contribuţia la întărirea unităţii şi colabo­rării dintre partidele comuniste şi muncitoreşti, pe baza principiilor marxism-leninismului şi solidarităţii internaţionale, egalităţii in drepturi şi independen­ţei, respectului reciproc şi neamestecului in trebu­rile interne. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a informat, de ase­menea, despre vizita oficială de prietenie efec­tuată, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, in R. S. F. Iugoslavia, in perioada 25-27 octombrie. Comitetul Politic Executiv a dat o înaltă apre­ciere rezultatelor fructuoase ale noului dialog la cel mai inart nivel româno-iugoslav, care a scos in evidenţă, şi de această dată­ bunele relaţii de prietenie şi conlucrare dintre P.C.R. şi U.C.I., din­tre România şi Iugoslavia, dintre popoarele noas­tre. Convorbirile oficiale ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu cu tova­răşii Petar Stambolici, Mitia Ribici­i şi Nikola Liubicici s-au soldat cu hotârîri deosebit de im­portante. Apreciind însemnătatea Declaraţiei comune, semnată la încheierea vizitei, Comitetul Politic Executiv a subliniat hotârirea celor două ţări de a dezvolta în continuare colaborarea economică bi­laterală şi pe terţe pieţe, de a promova coope­rarea şi specializarea in producţie, de a inten­sifica relaţiile in domeniile ştiinţei, culturii, invă­­ţămintului şi altele. Comitetul Politic Executiv a dat o deosebită apreciere schimburilor de păreri româno-iugoslave in probleme actuale ale vieţii internaţionale. A fost evidenţiată voinţa României şi Iugoslaviei de a acţiona pentru oprirea deteriorării climatului vieţii internaţionale, pentru soluţionarea, pe cale politică, prin tratative, a tuturor conflictelor dintre state, a tuturor problemelor litigioase, pentru în­cetarea cursei înarmărilor şi trecerea la măsuri efective de dezarmare, în primul rînd de dezarma­re nucleară. S-a relevat importanţa pe care cele două ţâri o acordă încheierii cu succes a reuniunii de la Madrid, astfel incit aceasta să impulsioneze în­făptuirea Actului final de la Helsinki, să ducă la convocarea unei conferinţe consacrate întăririi în­crederii şi dezarmării in Europa. A fost apreciată reafirmarea hotâririi României şi Iugoslaviei de a contribui activ şi in viitor la dezvoltarea colabo­rării bilaterale şi multilaterale între ţările balcanice. Comitetul Politic Executiv a dat o deosebită a­­preciere hotâririi României şi Iugoslaviei de a in­tensifica colaborarea in cadrul Organizaţiei Na­ţiunilor Unite şi al altor organizaţii internaţionale, al „Grupului celor 77" şi al mişcării ţărilor neali­niate pentru a contribui la soluţionarea în interesul popoarelor a problemelor majore ale lumii con­temporane. Aprobînd in unanimitate înţelegerile şi conclu­ziile la care s-a ajuns cu prilejul vizitelor în Bulgaria şi Iugoslavia, Comitetul Politic Executiv a cerut ministerelor, altor organe centrale de stat să ia toate măsurile pentru transpunerea in viaţă a hotăririlor convenite, pentru dezvoltarea tot mai intensă a colaborării multilaterale dintre România şi aceste ţâri vecine şi prietene. In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a făcut, de asemenea, o informare cu privire la vi­zita efectuată în ţara noastră de preşedintele Comitetului Executiv Organizaţiei pentru Elibe­rarea Palestinei, Yasser Arafat. Comitetul Politic Executiv a subliniat însemnăta­tea noii întilniri dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Yasser Arafat pentru întărirea rapor­turilor tradiţionale de strinsa prietenie, solidaritate şi colaborare dintre Partidul Comunist Român, Republica Socialistă România şi Organizaţia pen­tru Eliberarea Palestinei, unicul reprezentant legi­tim al poporului palestinian. Comitetul Politic Executiv a reafirmat hotârirea partidului şi statului nostru de a acorda întregul lor sprijin cauzei drepte a poporului palestinian, de a acţiona, in continuare, pentru reglementarea globală, justă şi durabilă, pe cale politică, a con­flictului din Orientul Mijlociu, pentru statornicirea unei păci trainice în această zonă, bazată pe re­tragerea Israelului din toate teritoriile arabe ocu­pate în urma războiului din 1967, pe recunoaşterea dreptului poporului palestinian la autodeterminare, la constituirea unui stat independent propriu, in care să-şi poată organiza viaţa in mod liber, co­respunzător dorinţei şi aspiraţiilor sale naţionale legitime, pe asigurarea integrităţii, suveranităţii şi securităţii tuturor statelor din zonă. În legătură cu unele probleme organizatorice, Comitetul Politic Executiv a aprobat următoarele măsuri : - eliberarea tovarăşului Emilian Dobrescu din funcţia de preşedinte al Comitetului de Stat al Planificării, pentru motive de sănătate, şi numirea in această funcţie a tovarăşului Ştefan Birlea ; - eliberarea tovarăşului Gheorghe Stoica din funcţia de viceprim-ministru al guvernului ; - eliberarea tovarăşului Ion M. Nicolae din funcţia de ministru secretar de stat la Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Inter­naţionale, şef al Departamentului cooperării eco­nomice internaţionale, şi numirea sa in funcţia de viceprim-ministru al guvernului ; - numirea tovarăşului Ioan Totu in funcţia de viceprim-ministru al guvernului. Comitetul Politic Executiv a hotârit înfiinţarea pe lingă Consiliul de Miniştri a Departamentului pen­tru contractarea şi achiziţionarea produselor agri­cole. ★ Comitetul Politic Executiv a rezolvat, de aseme­nea, unele probleme curente ale activității de partid şi de stat. Din noile construcţii ale oraşului Roman Din cronica întrecerii FOCŞANI : A intrat în funcţiune o nouă capacitate de producţie In cadrul unei noi unităţi de pe platforma industrială a mu­nicipiului Focşani — întreprin­derea de aparataj electric pen­tru instalaţii — a fost pusă in funcţiune prima capacitate de producţie. Secţiile de prelucrări mase plastice şi sculărie reali­zează acum primele tipuri de produse pentru industria elec­trotehnică, gama acestora ur­­mînd să fie diversificată pe mă­sura finalizării altor lucrări. Se află in curs de desfăşurare mon­tajul şi probele tehnologice in alte sectoare de producţie. O bună parte din dotarea tehnică a noii întreprinderi provine de la unităţi specializate din ţară. (Dan Drăgulescu). GIURGIU : Succesele constructorilor de nave Constructorii de nave din Giurgiu au lansat in acest an 20 de nave fluviale şi maritime, dînd peste plan 4 barje de 1 500 tone, o pilotină maritimă, un hidrobuz tip O.N.T. de 90 de locuri şi 110 tone construcţii me­talice. Printre premierele indus­triale se numără şi o macara plutitoare de 10 tone/forţă. In afara preocupărilor pentru rea­lizarea producţiei fizice, o aten­ţie deosebită s-a acordat eco­nomisirii materiilor prime şi energiei. (Petre Cristea). MUREŞ: Salbă de microhidrocentrale Preocupaţi de punerea in va­loare a tuturor resurselor ener­getice de care dispune judeţul, constructorii şi energeticienii mureşeni au finalizat in oraşul Reghin lucrările de construcţii ale noii microhidrocentrale de pe Canalul Morii. Noua micro­­hidrocentrală, a cărei putere in­stalată este de 75,6 kW, a fost racordată la sistemul energetic naţional. Totodată, un stadiu fi­nal de execuţie se află micro­­hidrocentralele Lăpuşna II — pe riul Secuieu Ilieş I si II, pe valea Iuhod (lingă Sovata) — echipate cu turbine fabricate la I.U.P.S. Reghin — a căror pu­tere instalată însumează 595 kW. Puterea instalată a microhidro­­centralelor ce urmează a fi con­struite in următorii trei ani pe apele de munte ale judeţului Mureș va totaliza 5 440 kW.­­Gheorghe Gimiș. TULCEA : 350 apartamente realizate peste plan Angajaţi în ampla întrecere socialistă, oamenii muncii de la întreprinderea judeţeană de construcţii-montaj Tulcea rapor­tează realizarea, de la începutul anului şi pină in prezent, peste sarcinile de plan, a 350 de a­­partamente. Constructorii de lo­cuinţe tulceni mai au un stadiu avansat de execuţie alte 100 de apartamente, care vor fi predate locatarilor in următoarele zile, devansind cu două luni terme­nul acestora de dare în folosin­ţă. De remarcat faptul că spo­rul de producţie s-a realizat, in special, pe seama creşterii pro­ductivităţii muncii la lucrările de pe şantiere. (Neculai Amihu­­lesei). LA INVITAŢIA PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU ŞI A PRIMULUI MINISTRU AL GUVERNULUI, CONSTANTIN DĂSCĂLESCU Astăzi soseşte în ţara noastră primul ministru al Republicii Elene, Andreas Papandreu La invitaţia preşedintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a primului ministru al guvernului român, Constantin Dăscălescu, astăzi soseşte in ţara noastră, intr-o vizită oficiala de prie­tenie, primul ministru al Republicii Elene, Andreas Papandreu. Născut la 5 februarie 1919, în Insula Chios, Andreas Papandreu este fiul fostului lider al Partidului Uniunea de Centru şi fost premier al Greciei, Gheorghios Papandreu. Andreas Papandreu studiază la Universitatea din Atena ştiinţele ju­ridice şi economice. In această pe­rioadă isi începe şi activitatea poli­tică, militînd, în intervalul 1936— 1940, împotriva dictaturii militare a generalului Metaxas. Urmărit şi a­­restat, el este nevoit, in 1940, să plece în S.U.A., unde îşi desăvirşeşte studiile la Uni­versitatea Har­vard şi dobândeş­te o reputaţie in­ternaţională ca economist. Intre 1947 şi 1959 predă la diferite uni­versităţi ameri­cane In 1960, revenit în ţară. Andreas Papandreu înte­meiază un insti­tut pentru plani­ficare şi dezvol­tare economică, pe care ii si con­duce vreme de patru ani. Scrie mai multe lucrări de specialitate, între care „Prin­cipii fundamenta­le ale construirii modelelor macro­economice“, „In­troducere in ma­croeconomie“ s.a. si o serie de lu­crări politice „Democraţia a­­menintată“, „Im­perialismul si dezvoltarea economi­că“ ş.a. In 1964 este ales deputat în parla­ment. Devine apoi ministru la Pre­şedinţia Consiliului de Miniştri, apoi ministru adjunct la coordonarea eco­nomică. Arestat şi întemniţat de junta mi­litară, în 1967, Andreas Papandreu este eliberat prin amnistia din ace­laşi an şi, ca urmare a presiunilor opiniei publice mondiale, i se per­mite să părăsească ţara. In 1908, în­temeiază mişcarea greacă de rezis­tenţă — P.A.R. In 1974, după înlăturarea juntei mi­litare, se întoarce în Grecia, unde în­temeiază Mișcarea Socialistă Panele­­nă (PaSOK), partid socialist cu mare aderentă la masele populare. In alegerile parlamentare de la 13 octombrie 1981, PASOK întruneste 48 la sută din sufragii, obtinînd ma­joritatea locurilor in parlament, iar la 21 octombrie 1981, Andreas Papandreu formează guvernul. Vic­toria in alegerile parlamentare de a­­cum un an este întregită, in alege­rile locale din 17 si 24 octombrie a c., de o nouă şi amplă victorie a for­ţelor de stingă, intre care PASOK joacă un mare rol. Actuala vizită in tara noastră a premierului Andreas Papandreu mar­chează un nou şi important moment in evoluţia relaţiilor româno-elene, a legăturilor — cu vechi tradiţii — de prietenie şi colaborare dintre România şi Grecia, dintre popoarele român şi elen, care au conlucrat paşnic şi s-au intrajutorat timp de secole, unite de idealurile comune în lupta pentru libertate şi neatîrna­­re, pentru progres şi o viaţă mai bună, pentru dezvoltare, înţelegere şi pace. In spiritul tradiţiilor prieteniei dintre cele două ţări şi popoare, pe baza respectului reciproc, a colabo­rării şi avantajului mutual, raportu­rile româno-elene cunosc, in prezent, o evoluţie ascendentă, de care bene­ficiază popoarele noastre, ca si cauza cooperării, destinderii şi păcii in Balcani şi in lume. Pentru activizarea bunelor rapor­turi dintre România şi Grecia, o ho­­tărîtoare contribuţie au intilnirile la nivel inau­, devenite, în ultimii ani, o practică extrem de utilă şi rodnică, dind un puternic impuls dialogului şi cooperării dintre cele două ţări. De­claraţia solemnă comună de la Bucu­reşti, din 1975. Acordul-cadru privind direcţiile de bază ale dezvoltării co­operării economice, industriale şi tehnico-ştiinţifice, semnat de pre­şedintele Nicolae Ceauşescu şi de premierul An­dreas Papandreu, în mai 1982, la A­­tena, alte docu­mente comune ro­mâno-elene au marcat momente cardinale, deschi­zătoare de largi orizonturi pentru evoluţia bunelor raporturi dintre cele două ţări. „Relaţiile noas­tre — arăta tova­răşul Nicolae Ceauşescu cu pri­lejul vizitei pe care a efectuat-o la Atena in mai anul acesta — sunt foarte bune, aş putea spune. In ultimii zece ani, ele au cu­noscut o dezvol­tare foarte puter­nică. Este adevă­rat că ele se ba­zează pe vechi şi tradiţionale legă­turi între popoarele noastre. Pornind de aici, este de înţeles că, oricare ar fi condiţiile, popoarele noastre tre­buie să conlucreze, să dezvolte cola­borarea şi să acţioneze împreună“. „In spiritul şi pe baza înţelegerilor con­venite, s-au intensificat contactele politice, au sporit schimburile co­merciale — al căror volum a crescut, în perioada 1976—1981, de circa 2,5 ori — s-a extins cooperarea econo­mică, tehnico-ştiinţifică şi culturală“. Referindu-se la vizita pe care ur­mează să o întreprindă in România şi la întrevederile ce­­ le va avea cu preşedintele Nicolae Ceauşescu, pre­mierul elen, Andreas Papandreu, de­clara recent : „Importanţa dialogului cu preşedintele României este deter­minată de faptul că Domnia Sa a avut şi are un rol deosebit în pro­movarea relaţiilor de bună vecinăta­te, de destindere, în lupta pentru dezarmare, aici, în zona Balcanilor, cit şi in general pe plan european. Vom explora împreună posibilităţile existente în toate aceste domenii în situaţia actuală“. „...Ne vom reîntilni la Bucureşti pentru a stabili noi ac­ţiuni în vederea dezvoltării relaţiilor noastre şi conlucrării româno-gre­­ceşti în viitor şi a promovării păcii în Balcani“. Unind un călduros „Bun venit !“ pe pămîntul românesc înaltului oaspe­te, poporul român, opinia publică din ţara noastră işi exprimă convingerea că noul dialog la nivel înalt româno­con, convorbirile pe care primul mi­nistru Andreas Papandreu le va avea la Bucureşti vor marca un pas im­portant în dezvoltarea relaţiilor din­tre cele două ţări, a cooperării lor bilaterale pe multiple planuri, pre­cum şi a cooperării lor pentru dez­voltarea relaţiilor de bună vecină­tate in Balcani, pentru transforma­rea Balcanilor intr-o zonă a convie­ţuirii paşnice, fără arme nucleare, pentru pace şi securitate în Europa şi in lume. V In spiritul exigenţelor autoconducerii muncitoreşti ADUNĂRILE GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII DEZBAT PLANUL PE ANUL 1983 Sunt in plină desfăşurare adunările generale ale oamenilor muncii consa­crate dezbaterii sarcinilor de plan ce revin întreprinderilor şi centralelor industriale, unităţilor economice din celelalte sectoare, in anul 1983, cel de-al treilea an al cincinalului. Prin întreaga lor desfăşurare, adunările generale ale oamenilor muncii se con­stituie intr-o vie şi convingătoare do­vadă a profundului democratism al societăţii noastre, care asigură pretu­tindeni, in fiecare întreprindere şi unitate economică, toate condiţiile ca oamenii muncii — in tripla lor ca­litate de proprietari, producători şi beneficiari — să hotărască nemijlocit asupra tuturor problemelor economice şi sociale, pentru realizarea întocmai a obiectivelor complexe ale progra­mului stabilit de partid pentru pro­gresul necontenit al patriei socialiste. In actuala rundă, adunările genera­le — organizate in întreprinderi şi centrale industriale, în unităţi de construcţii, transporturi şi telecomu­nicaţii, unităţi­ agricole, din comerţul de stat şi cooperatist, institute de cer­cetare, proiectare şi inginerie tehno­logică — vor dezbate şi aproba sarci­nile ce revin unităţilor din planul na­ţional unic de dezvoltare a ţârii pe anul 1983 şi programul unitar de mă­suri politico-organizatorice şi tehnico­­economice care să asigure îndepli­nirea exemplară a obiectivelor stabi­lite. Semnificaţia actualelor adunări generale este dată de faptul că au loc la scurt timp după Plenara C.C. al P.C.R din 7—8 octombrie şi recenta consfătuire de lucru de la Comitetul Central, care au stabilit ample pro­grame de acţiune pentru realizarea integrală a planului pe acest an la toţi indicatorii cantitativi şi calitativi, pentru pregătirea tuturor condiţiilor necesare bunei desfăşurări a produc­ţiei în anul viitor. In spiritul exigenţelor formulate de conducerea partidului privind pregă­tirea producţiei anului viitor, secre­tarul general al partidului preciza la recenta­ consfătuire de lucru : „Doresc să atrag atenţia că nu trebuie să se ţină nici o adunare generală, în nici o întreprindere, pină nu se clarifică bine toate problemele, până nu se cu­noaşte planul. Adunarea generală nu trebuie să discute generalităţi, ci să dezbată problemele planului, proble­mele legate de autoconducere. Adu­narea generală trebuie să fie o adu­nare de lucru, nu de paradă. Să fa­cem aceste adunări nu ca să spunem că am făcut adunarea generală, ci, realmente, ca adunări de conducători ai întreprinderii, de proprietari. Să se discute cum vor fi gospodărite fondurile fixe, cum se va asigura funcţionarea activităţii economico-so­­ciale — şi aceasta numai pe măsură ce clarificăm toate problemele“. „ Aşa cum s-a dovedit în practică, cea mai bună pregătire a producţiei anu­lui viitor o constituie realizarea inte­grală a planului pe anul în curs. Iată de ce, dezbătind sarcinile de plan pe 1983, adunările generale din întreprin­deri trebuie să analizeze, un spirit cri­tic şi autocritic, rezultatele obţinute in realizarea planului şi bugetului de venituri şi cheltuieli in perioada care a trecut din acest an, m­ăsurile ne­cesare pentru recuperarea neîntirziată a restanţelor­ înregistrate şi îndepli­nirea integrală a planului pe 1982. Dezbaterile din adunările generale trebuie să se desfăşoare intr-o at­mosferă de lucru, să se afirme ca un moment însemnat pentru întărirea şi dezvoltarea autoconducerii muncito­reşti şi autogestiunii econormico-fi­nanciare, pentru creşterea răspunde­rii organelor de conducere colectivă şi a fiecărui om al muncii în reali­zarea tuturor indicatorilor de plan. Nu există probleme tehnice, econo­mice, organizatorice sau de altă na­tură care să nu-şi găsească soluţio­narea atunci când sunt supuse dezba­terii colective. Iar acum, aceste pro­bleme, referitoare în principal la pre­gătirea producţiei anului viitor, vi­zează, în lumina exigenţelor formula­te de secretarul general al partidului, o serie de sarcini de maximă actua­litate şi importanţă pentru întreaga economie. Să ne referim fie şi numai, pe scurt la citeva dintre ele, în centrul atenţiei adunărilor gene­rale ale oamenilor muncii trebuie să se situeze, in primul rînd, problema realizării producţiei fizice la toate sortimentele planificate, a producţiei­­marfă vîndute şi încasate. De maximă importanţă sunt, in acest sens, măsu­rile ce se stabilesc pentru realizarea cu prioritate a producţiei pentru ex­port şi crearea condiţiilor pentru va­lorificarea eficientă a produselor ro­mâneşti pe piaţa externă, precum şi înfăptuirea programelor privind dez­voltarea bazei de materii prime şi energetice. Ţinind seama că dezvol-­ tarea economică a ţării in 1983 se ba­zează pe asigurarea din resurse inter­ne a 90 la sută din necesarul de ener­gie primară, o atenţie deosebită se va acorda realizării unei producţii cit mai mari de cărbune, minereuri, pe­trol şi energie electrică obţinută în special pe cărbune și în centrale hi­droelectrice. In acelaşi timp, in dezbaterile din adunările generale un accent deosebit (Continuare in pag. a III-a)

Next