Scînteia, noiembrie 1982 (Anul 51, nr. 12501-12525)

1982-11-02 / nr. 12501

„APROPIATUL DIALOG LA NIVEL INAIT ROENO-ELEN ESTE UN PRILEJ DE A SUBLINIA ROLUL PROEMINENT AL ROMÂNIEI, AL PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU IN PROMOVAREA UNUI CLIMAT DE PACE ŞI ÎNŢELEGERE IN BALCANI ŞI IN ÎNTREAGA EUROPĂ“ Personalităţi ale vieţii politice ţi presa ateniană despre vizita pe care premierul Andreas Papandreu o va întreprinde în ţara noastră ATENA 1 (Trimisul Agerpres ) C. Prisăcaru transmite : întâl­nirea dintre preşedintele Nicolae Ceauşescu şi premierul elen An­dreas Papandreu, care începe marţi la Bucureşti, este apreciată aici la Atena ca un eveniment politic deo­sebit de important, ce va influenţa pozitiv evoluţia relaţiilor tradiţio­nale de prietenie dintre cele două popoare şi ţări. Reprezentanţi ai vieţii politice şi economice, presa de mare tiraj a­­preciază că noul dialog la nivel înalt eleno-român corespunde pe deplin intereselor fundamentale ale României şi Greciei, stimulează re­laţiile de bună vecinătate, de des­tindere, de largă conlucrare atît în zona în care sunt situate cele două ţări, cit şi pe planul mai larg al re­laţiilor internaţionale. Biroul politic al primului minis­tru Andreas Papandreu a reafir­mat importanţa pe care premierul elen o acordă noului­ dialog cu pre­şedintele României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care, se subli­niază aici, joacă un rol deosebit în promovarea unei conlucrări reci­­proc­ avantajoase, a unor raporturi de natură a sluji aspiraţiilor de pro­gres şi pace ale popoarelor elen şi român, destinderii în Balcani şi în Europa, bunei vecinătăţi. S-a precizat că premierul Papan­dreu şi-a exprimat deosebita plă­cere ori de câte ori a avut ocazia de a se vedea şi discuta cu şeful statului român, fiind încredinţat că vizita sa la Bucureşti ii va prilejui, fără îndoială, aceleaşi satisfacţii. Opinia publică elenă, care priveşte cu deosebit interes această nouă in­­tilnire, este animată de sentimente de sinceră prietenie şi stimă pen­tru poporul român, apreciază biroul politic al premierului. IOANNIS POTTAKIS, ministru supleant al economiei naţionale al Greciei, preşedintele părţii elene in Comisia mixtă guvernamentală de cooperare economică, industrială şi tehnică eleno-română, a declarat : „Am avut onoarea să fac parte din delegaţia elenă in timpul vizitei în Grecia a preşedintelui Nicolae Ceauşescu. M-au impresionat adin­­cimea şi claritatea gindirii Domniei sale, care a imprimat intilnirilor noastre o linie precisă. L-am auzit dezvoltind tema păcii, a colaborării, a importanţei relaţiilor din zona Balcanilor, a rolului pe care il are tehnologia în promovarea acestor raporturi. Elada păstrează acestei vizite o amintire vie, de neuitat“. Referindu-se la importanţa întîl­­nirii la nivel înalt de la Bucu­reşti, Ioannis Pottakis a subliniat : „Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi primul ministru Andreas Papandreu vor face un schimb de opinii cu privire la o gamă largă de proble­me ale colaborării bilaterale şi, fără îndoială, ale situaţiei interna­ţionale actuale. Atmosfera in care se vor desfăşura convorbirile va fi, fără îndoială, deosebit de favora­bilă. Este o atmosferă de stimă re­ciprocă, de încredere, o atmosferă pornită din dorinţa ambelor părţi de a adinei şi diversifica colabora­rea multilaterală dintre ele. Ne bucură această nouă vizită pe care premierul Andreas Papandreu o face în România, ţară care, sub conducerea preşedintelui Nicolae Ceauşescu, joacă un rol de frunte în menţinerea unui climat de bună înţelegere şi colaborare, nu numai în Balcani, ci şi în întreaga lume“. „Sunt un vechi prieten al po­porului român, a declarat THEO­­DOROS KATRIVANOS, prefect al regiunii Attika, secretar general al Casei de cultură a prieteniei eleno­­române. Intilnirile şi convorbirile la cel mai înalt nivel eleno-române, multitudinea celorlalte forme şi, nu in ultimă instanţă, activitatea Casei noastre de cultură au stimulat şi stimulează nobila preocupare a ce­lor două popoare de a ridica pe noi trepte o prietenie ce işi trage seva dintr-un îndepărtat trecut istoric. Folosesc şi acest prilej pentru a sublinia rolul proeminent al Româ­niei, al preşedintelui Nicolae Ceauşescu in promovarea şi men­ţinerea unui climat de pace şi în­ţelegere in Balcani şi întreaga Europă. Aici, in Grecia, preşedintele Nicolae Ceauşescu este privit ca un luptător neînfricat, ca un demn purtător al idealurilor de libertate şi independenţă ale ţărilor mici şi mijlocii“. Multe din cotidianele şi periodi­cele care au apărut luni în capitala Greciei reţin atenţia prin declara­ţii, comentarii şi informaţii relevînd satisfacţia cu care este privită noua intîlnire a tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu premierul Papandreu. „ELEFTHEROTYPIA“, sub titlul „Legături de 28 de secole“, con­sacră o întreagă pagină raporturi­lor dintre Grecia şi România, di­mensiunii şi calităţii colaborării în­registrate în ultimii ani între cele două popoare. „Atmosfera in care încep convor­birile de la Bucureşti, apreciază ziarul, este extrem de satisfăcă­toare. Factorii economici responsa­bili apreciază că ele vor crea pre­mise să se meargă mai departe, in­tr-o nouă etapă şi mai fructuoasă în care urmează să se stimuleze în­ţelegerile convenite în timpul vizi­tei domnului Ceauşescu la Atena“. „TO VIMA“ reafirmă importanţa întîlnirii între cei doi oameni po­litici, în mod deosebit prin abor­darea unor probleme internaţionale de mare interes pentru ambele părți, cu deosebire­a celor referi­toare la regiunea Balcanilor. Acţiunile şi iniţiativele României în sprijinul dezarmării prezentate cu prilejul reuniunii Prezidiului Consiliului Mondial al Păcii LISABONA­­ (Agerpres). , — La Lisabona s-au deschis lucrările reu­niunii Prezidiului Consiliului Mon­dial al Păcii, in cadrul căreia se exa­minează intensificarea mişcării mon­diale a opiniei publice împotriva pe­ricolului unui război nuclear, precum şi acţiunile menite să pună capăt cursei înarmărilor, să ducă la solu­ţionarea pe cale paşnică, negociată, a actualelor conflicte internaţionale. Luînd cuvîntul, Sanda Rangheţ, secretară a Comitetului Naţional pentru Apărarea Păcii, a reliefat pro­punerile, iniţiativele şi acţiunile con­secvente ale ţării noastre, ale tova­răşului Nicolae Ceauşescu, preşedin­tele Republicii Socialiste România, vizind dezarmarea, în primul rind dezarmarea nucleară, şi securitatea europeană, transformarea Balcanilor într-o zonă a păcii, liberă de arme nucleare, reglementarea paşnică, prin tratative, a conflictelor şi foca­relor de tensiune din lume. Vorbi­toarea a subliniat, totodată, amploa­rea uriaşelor manifestaţii pentru dezarmare şi pace organizate în ţara noastră, precum şi semnificaţia ape­lului pentru pace adresat de poporul român sesiunii speciale a O.N.U. con­sacrate dezarmării. ÎN ŢĂRILE OCCIDENTALE Ample acţiuni de amplasării de noi • ITALIA. — Sub deviza ..Sun­tem­ pentru dezarmare !“, „Marea Mediterană trebuie să devină o zonă a păcii !“, „Nu monştrilor nuclearii“, la Palermo a avut loc o mare manifestaţie de protest împo­triva construirii, în localitatea Co­­miso, a unei baze militare ameri­cane în care urmează să fie ampla­sate 112 rachete nucleare ameri­cane. Participanţii — muncitori, ţă­rani şi studenţi — şi-au exprimat opoziţia faţă de încercările şi pla­nurile N.A.T.O. de a transforma Sicilia într-un „avanpost militar“ în Mediterana. O manifestaţie pen­tru dezarmare şi pace a avut loc şi la Roma. La ea au participat mii de oameni din toate colţurile ţării. • R. F. GERMANIA. — Repre­zentanţi ai opiniei publice vest­­germane au participat la o mani­festaţie de protest împotriva am­ protest împotriva rachete nucleare plasării de noi rachete nucleare americane cu rază medie de acţiune pe teritoriul R.F.G., acţiune orga­nizată în zona Bitburg, din Rena­­nia Palatinat, pe locul unde se pre­conizează amenajarea unei baze pentru rachetele „Cruise“. După cum precizează agenţia D.P.A., ma­nifestaţia a avut loc ca urmare a informaţiilor apărute în presa vest­­germană potrivit cărora au început pregătirile practice pentru construi­rea, la Bitburg, a uneia din rampe­le de lansare a noilor rachete. • CANADA. — Peste 20 000 de persoane au participat sîmbătă la Ottawa, capitala canadiană, la un marş de protest împotriva preconi­zatelor experienţe şi testări ale ra­chetelor americane de tipul Cruise pe solul Canadei, informează agen­ţia France Presse. AGENŢIILE DE PRESA e scurt O DELEGAŢIE A TRIBUNALU­LUI SUPREM AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA, condusă de preşedintele acestuia, Ion Sălăjan, a făcut o vizită oficială în R. D. Germană, la invitaţia pre­şedintelui Tribunalului Suprem al R.D.G., Heinrich Toeplitz. In tim­pul vizitei, delegaţia română a fost primită de Horst Sindermann, membru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., vicepreşedinte al Con­siliului de Stat al R.D.G., preşedin­tele Camerei Populare, de Hans- Joachim Heusinger, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, minis­trul justiţiei, precum şi la Procu­ratura Generală. Cu acest prilej, s-a efectuat un schimb de expe­rienţă în domenii de interes re­ciproc. LA ATENA a fost editată in lim­ba greacă nuvela „Uruma“ de Za­­haria Stancu. Apărută in condiţii grafice deosebite, la editura „Syn­­kroni Epohi“, volumul s-a bucurat de un deosebit succes din partea cititorilor. LA PHENIAN A AVUT LOC O ÎNTÂLNIRE între Kim Ir Sen, se­cretar general al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, preşedintele R.P.D. Coreene, şi Moammer El Geddafi, conducătorul Marii Revo­luţii de la 1 Septembrie al Jamahi­­riei Arabe Libiene Populare Socia­liste, aflat într-o vizită oficială de prietenie în capitala coreeană, MAJORĂRI DE PREŢURI IN FRANŢA. La Paris a fost anunţată hotărîrea guvernului francez cu privire la majorarea, începînd de la 1 noiembrie, a preţurilor la pîi­­ne şi la transportul orăşenesc şi din suburbiile capitalei franceze. Au fost, de asemenea, majorate chiriile, costul întreţinerii în unele instituţii şcolare şi preşcolare, pre­ţurile la automobile şi benzină. INDIA ŞI PAKISTANUL au ho­tărât să creeze o comisie mixtă şi, luna viitoare, să continue discuţiile referitoare la propunerile celor două ţări cu privire la Încheierea unui pact de neagresiune, sugerat de partea pakistaneză, şi a unui tratat de pace, prietenie şi coope­rare, propus de partea indiană, se arată în comunicatul comun dat publicităţii, la Delhi, la sfîrşitul­­ convorbirilor dintre preşedintele Mohammad Zia­ ul Haq şi primul­­ ministru Indira Gandhi. ACCIDENT FEROVIAR. Agen­ţia A.D.N. informează că în a­­propierea gării Genshagener Heide, din districtul Potsdam, un mărfar s-a ciocnit, duminică seara, cu un tren de persoane. Şi-au pierdut viaţa opt persoane şi au fost rănite 55. Imediat după ciocnire au în­ceput operaţiunile de salvare a persoanelor prinse în vagoanele pu­ternic avariate. O comisie guver­namentală este însărcinată cu or­ganizarea măsurilor de ajutorare a celor răniţi şi de reparare a căii ferate avariate. ORIENTUL MIJLOCIU • Luări de poziţie în Egipt şi Israel în legătură cu zona litigioasă Taba • Ciocniri între miliţiile rivale din Liban CAIRO­­ (Agerpres). — Egiptul a trimis Israelului o notă oficială prin care se cere suspendarea ceremoniei de inaugurare a hotelului construit de Israel in regiunea Taba — rela­tează agenţia M.E.N. Această acţiune, precizează nota, este contrară clauzelor acordului semnat între cele două ţări în aprilie a.c. privind reglementarea conflictu­lui de frontieră de la Taba şi care prevede suspendarea lucrărilor la orice construcţie nouă in acest sector, adaugă agenţia. TEL AVIV 1 (Agerpres). — La în­cheierea şedinţei săptămînale a Con­siliului de Miniştri israelian, purtă­torul de cuvînt al guvernului, Dan Meridor, a declarat că Israelul este gata să inceapă negocieri cu Egiptul asupra zonei litigioase Taba, dar con­diţionează aceasta de discutarea şi a celorlalte probleme existente intre Israel şi Egipt, relatează agenţiile France Presse şi Reuter. La şedinţa cabinetului, ministrul de externe israelian, Yitzhak Shamir, a prezentat un raport asupra ansam­blului relaţiilor egipteano-israeliene şi asupra ultimelor evoluţii ale situa­ţiei politice din Liban, adaugă ace­leaşi surse. BEIRUT­­ (Agerpres). — Dumini­că după-amiază au izbucnit noi ciocniri între miliţiile rivale în re­giunea de munte situată la sud-est de Beirut, a anunţat televiziunea li­baneză, reluată de agenţiile France Presse şi Reuter. Luni dimineaţa ciocnirile încetaseră, dar starea de tensiune se menţinea în această re­giune, care se află sub ocupaţia tru­pelor israeliene de invazie. Pe de altă parte, unităţi israelie­ne au intrat in cursul noptii in zona localităţii Kaifoun, situată la 15 ki­lometri de Beirut, sub pretextul u­­nor incidente intre miliţii rivale. For­ţele israeliene au întrerupt, de ase­menea, circulaţia pe şoseaua care face legătura între satele Beysour, Avi Amoub şi Aramoun, din secto­rul Aley. VARŞOVIA Hotărîri ale plenarei C.C. al P.M. U. P. VARŞOVIA 1 (Agerpres). — In ho­tărîrea plenarei a 10-a a C.C. al P.M.U.P. cu privire la sarcinile or­ganelor şi organizaţiilor de partid în soluţionarea problemelor cheie ale dezvoltării economico-sociale ale ţării se constată că, în ciuda situaţiei eco­nomico-sociale dificile şi a condiţiilor externe nefavorabile, se înregistrează un progres­­în depăşirea crizei şi apli­carea reformei economice, relatează agenţia P.A.P. Comitetul Central consideră că principalele obiective ale politicii sociale in perioada următoare sunt soluţionarea trainică a problemelor alimentare din Polonia; concentrarea atenţiei in domeniul politicii de in­vestiţii şi al livrărilor de mijloace de producţie pentru agricultură, asu­pra direcţiilor care vor contribui la intensificarea producţiei ; aprovizio­narea populaţiei cu produsele indus­triale necesare vieţii cotidiene, refa­cerea echilibrului pieţei. Principiile reformei economice şi ale gestiunii economice impun ca preţurile să joace un rol activ, re­­flectînd schimbările din sfera cheltu­ielilor de producţie şi situaţia pieţei. Totodată, in politica preţurilor pro­movată de stat va trebui luată in considerare influenţa preţurilor asu­pra situaţiei materiale a populaţiei. îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale cetăţenilor şi ieşirea rapidă din criză depind de sporirea volumului producţiei. Aceasta reclamă creşterea productivităţii muncii şi o mai bună folosire a capacităţilor de producţie, a materiilor prime şi materialelor. Depăşirea crizei şi dezvoltarea eco­nomiei in anii ’80 reclamă îmbunătă­ţirea hotărîtă a eficienţei conducerii economice şi modificări de structură vizind o mai bună satisfacere a ce­rinţelor complexului alimentar, ale construcţiilor de locuinţe, ale pieţei interne şi exportului. Hotărîrea subliniază însemnătatea fundamentală pe care o are colabo­rarea Poloniei cu ţările socialiste. Este necesar să fie folosite mai in­tens posibilităţile largi ale colaboră­rii economice şi schimburilor comer­ciale cu ţările in curs de dezvoltare. Dezvoltarea în continuare a relaţii­lor economice cu ţările capitaliste dezvoltate, se arată în document, de­pinde de renunţarea la restricţiile şi discriminările la care recurg acestea faţă de Polonia, precum şi de rezol­varea de-a lungul anilor a proble­melor de plată. Plenara a adoptat, de asemenea, Hotărîrea cu privire la combustibili şi energie, în care se subliniază că aprovizionarea ţării cu combustibil şi energie reprezintă condiţia ieşirii economiei naţionale din criză, pre­cum şi a dezvoltării ei în continuare. Comitetul Central consideră necesa­ră desfăşurarea de acţiuni vizînd menţinerea extracţiei de huilă la un nivel nu mai scăzut decît în acest an. Deosebit de importantă trebuie considerată soluţionarea problemei aprovizionării economiei naţionale cu gaze. Şedinţele unor comisii permanente C.A.E.R. BERLIN­­ (Agerpres). — La Halle, in R.D. Germană, a avut loc şedinţa a 54-a a Comisiei permanente C.A.E.R. de colaborare in domeniul construcţiilor, la care au fost anali­zate propuneri de colaborare in ra­mura construcţiilor şi industriei ma­terialelor de construcţii, decurgînd din hotăririle sesiunii consiliului, precum şi în domeniul construcţiei de reţele inginereşti pe teritoriile urba­ne ale ţărilor membre ale C.A.E.R. Comisia a adoptat planul de lucru pe perioada 1983—1984. In timpul şedinţei a fost semnată Convenţia de colaborare tehnico­­ştiinţifică in domeniul materialelor de construcţii fono şi termoizola­­toare. VARŞOVIA­­ (Agerpres). — La Szczyrk, în R.P. Polonă, a avut loc şedinţa a 59-a a Comisiei permanente C.A.E.R. pentru colaborare în dome­niul industriei carbonifere, la care au participat delegaţii din ţările mem­bre ale C.A.E.R. şi din R.S.P. Iu­goslavia. Delegaţia română a fost condusă de Ion Lăzărescu, ministrul minelor. Comisia a adoptat măsuri privind extinderea cooperării în producţie şi livrarea de utilaje miniere de înaltă productivitate, în realizarea noilor tehnologii de preparare și utilizare superioară a cărbunilor, inclusiv de înnobilare a cărbunilor energetici in­feriori și gazeificare a acestora. In 1983—1984, activitatea comisiei urmează să fie concentrată asupra problemelor de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică pentru asigu­rarea, prin livrări reciproce, a nece­sarului ţărilor membre ale C.A.E.R. de cărbuni cocsificabili şi energetici. Mari demonstraţii în R. F. G. In apărarea dreptului la muncă BONN (Agerpres).­­ In ora­şul vest-german Stuttgart s-a des­făşurat o puternică demonstraţie de protest împotriva înrăutăţirii condi­ţiilor de viaţă ale maselor munci­toare, informează agenţia France Presse. La chemarea sindicatelor, la această acţiune au participat circa 150 000 de persoane, care şi-au ex­primat protestul împotriva şomajului, precum şi a proiectului de „înghe­ţareTM a salariilor pe o perioadă de şase luni, măsură propusă de mi­nistrul muncii, Norbert Bluem. Circa 30 000 muncitori au parti­­cuisat la o manifestaţie şi pe stră­zile oraşului Hanovra pentru a pro­testa împotriva creşterii rapide a şomajului. Liderii sindicali care au luat cuvintul la mitingul organizat cu acest prilej au arătat că redu­cerea cheltuielilor sociale va pro­voca diminuarea cererii, ceea ce va duce la pierderea altor 200 000 locuri de muncă. R.F.G. are în prezent 1,8 mili­oane șomeri și se anticipează că iarna aceasta numărul lor se va ri­dica la 2,5 milioane. UN NOU SI IMPORTANT DOCUMENT AL O. N. U. ELABORAT DIN INIŢIATIVA ROMÂNIEI • * „ Consecinţele economice şi sociale ale cursei înarmărilor şi efectele ei profund dăunătoare asupra păcii şi securităţii in lume“ La sediul din New York al Orga­nizaţiei Naţiunilor Unite a fost di­fuzat un nou raport al secre­tarului general al O.N.U. asupra consecinţelor economice şi sociale ale cursei înarmărilor şi cheltuielilor militare. Noul raport, elaborat de un grup de experţi provenind din 12 ţări, îşi are originea într-o iniţiati­vă a României care, la fel ca toate marile iniţiative ale ţării noastre pe arena internaţională, este intim le­gată de gindirea şi activitatea social­­politică a secretarului general al partidului, preşedintele ţării. După cum se ştie, propunerea de înscriere printre preocupările de bază ale O.N.U. a problemei „Consecinţele economice şi sociale ale cursei înar­mărilor şi efectele ei profund dău­nătoare asupra păcii şi securităţii in lume“, a fost făcută in numele României, la cea de-a 25-a sesiune a Adunării Generale din 1910, de către tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. De atunci problema studierii conse­cinţelor cursei înarmărilor s-a con­solidat in activitatea O.N.U., consti­tuind o direcţie principală de ma­nifestare a organizaţiei in sprijinul dezarmării. Rapoartele periodice pe care le întocmeşte se înscriu în e­­forturile O.N.U. de investigare a e­­fectelor grave pe care le au înar­mările în toate domeniile vieţii in­terne şi internaţionale a societăţii contemporane. Ele reprezintă totoda­tă o cale importantă de informare a guvernelor, a opiniei publice mon­diale. Noul raport este al treilea pe a­­ceastă temă pe care îl întocmeşte O.N.U. El reia şi dezvoltă analiza implicaţiilor cursei înarmărilor efec­tuată în versiunile anterioare, din 1971 şi, respectiv, din 1977, luînd în considerare evoluţiile noi interveni­te de la ultimul raport. Activitatea de elaborare a raportului, care a reunit experţi cu opinii şi filozofii politice dintre cele mai diferite, a reprezentat totodată un important act politic de armonizare a concep­ţiilor asupra cursei înarmărilor, pen­tru determinarea unui punct de ve­dere unitar. Realizarea consensului cu contribuţia activă a ţării noastre — preşedinţia grupului de experţi fiind încredinţată reprezentantului român — conferă o semni­caţie su­plimentară iniţiativei României, ro­lului său activ în apropierea poziţi­ilor şi punctelor de vedere, căutării de soluţii la problemele internaţio­nale, oricit ar fi de dificile şi con­troversate. Trecînd in revistă evoluţiile care au avut loc pe planul cursei înarmă­rilor în ultimii cinci ani, noul raport caută răspunsuri la întrebările-che­­ie care este situaţia securităţii in­ternaţionale în urma acestor evolu­ţii, mai poate fi încă suportată de popoare povara cursei înarmărilor, se poate realiza o cooperare norma­lă între state intr-un climat inter­naţional viciat de cursa înarmări­lor ? Răspunsurile pe care le dă pun în lumină agravarea tuturor efecte­lor negative ale cursei înarmărilor semnalate in raportul anterior şi, în plus, apariţia altora noi. Conse­cinţele cursei înarmărilor au de­venit mai grave ca intensitate şi mai largi ca extindere. Starea de insecuritate in care trăieşte omenirea s-a agravat, pericolul unui război distrugător pentru întreaga civiliza­ţie a crescut, povara cursei înarmă­rilor şi a cheltuielilor militare este tot mai greu de suportat de către toate statele, daunele pe care le adu­ce cursa înarmărilor dezvoltării po­poarelor au sporit considerabil. Noua analiză realizată evidenţiază pe baze de cifre şi fapte uriaşa in­fluenţă negativă pe care a avut-o continuarea nestingherită a cursei înarmărilor asupra întregii vieţi po­litice şi economice internaţionale. „Climatul internaţional actual — subliniază raportul — este extrem de grav“. Interesele strategice, economi­ce şi militare ale principalelor pu­teri militare care susţin şi stimu­lează cursa înarmărilor şi lupta pen­tru acapararea şi menţinerea con­trolului asupra zonelor de influenţă au dus la agravarea conflictelor şi apariţia altora noi. Climatul economic s-a agravat ca urmare a creşterii continue a chel­tuielilor militare, a dezechilibrelor pe care le provoacă cursa înarmă­rilor pe planul relaţiilor financiare şi monetare internaţionale, a consu­mului uriaş de resurse in scopuri ne­productive, a deturnării unor mari capacităţi productive de la obiecti­vele lor. „Perspectivele economice globale pentru anii '80 — se subli­niază in raport — sint mult mai strins legate, decit oricind in trecut, de progresele in domeniul dezarmă­rii". Intr-un astfel de climat interna­ţional şi in condiţiile unui impas, practic, generalizat al negocierilor de dezarmare, DINAMICA ÎNARMĂRI­LOR A DOBÂNDIT NOI DIMENSI­UNI. Cheltuielile militare au crescut în ultimii ani mult mai rapid decit in anii precedenţi, ajungind de la 375 de miliarde în 1977 la circa 600 de miliarde in 1981. Au avut loc e­­voluţii şi perfecţionări substanţiale In special în domeniul­­ armelor nu­cleare, s-au elaborat doctrine stra­tegice extrem de primejdioase, care includ posibilitatea utilizării arme­lor nucleare ; s-a lărgit aria geo­grafică de cuprindere a cursei înar­mărilor prin antrenarea în viitoare a înarmărilor a noi state, mai ales țări în curs de dezvoltare. Continua intensificare a cursei înarmărilor a atras după sine o creş­tere a resurselor umane şi materiale antrenate în circuitul înarmărilor. Noile statistici ridică la 70 de mili­oane efectivul uman legat intr-un fel sau altul de sectorul militar şi la 500 000 numărul oamenilor de ştiinţă sustraşi de la nevoile de cercetare in folosul dezvoltării naţiunilor. Creşterea intensităţii şi amplorii înarmărilor conduce la AGRAVAREA MULTIPLELOR LOR EFECTE. Acu­mulările de arme nucleare şi con­venţionale — se arată în raport — ameninţă pacea, opresc dezvoltarea, devin obstacole în calea înfăptuirii noii ordini economice internaţionale, împiedică soluţionarea altor proble­me care confruntă omenirea. Date statistice pun in evidenţă con­trastul frapant dintre resursele de cele mai diferite categorii — finan­ciare, materii prime, personal tehnic calificat, forţă de muncă — utilizată in scopuri militare şi nevoile neaco­perite a sute de milioane de oameni de pe suprafaţa globului. Cursa înar­mărilor este cel mai intens factor cunoscut in istorie, de risipă şi de­turnare a resurselor spre scopuri ne­productive, antisociale, cel mai dis­tructiv factor in timp de pace indi­ferent dacă armele sunt produse lo­cal sau importate. O URIAȘĂ PRIMEJDIE, O INADMISIBILĂ RISIPĂ ȘI POVARĂ • Cele 50 000 de focoase nucleare acumulate pe glob au o putere explozivă echivalentă cu cea a peste 1 milion de bombe de tipul celei de la Hiro­shima, suficientă pentru a distruge întreaga ome­nire de mai multe ori. • Cheltuielile militare anuale au ajuns la peste 600 miliarde de dolari, de PATRU ORI MAI MARI decît la încheierea celui de-al doilea război mondial. • Costul cursei înarmărilor echivalează cu va­loarea produsului naţional brut al tuturor ţărilor din Africa şi America Latină luate laolaltă şi întrece DE 19 ORI ajutorul oficial pentru dezvoltare acordat statelor sărace de către ţările O.C.D.E. • PESTE 70 MILIOANE de persoane sunt, direct sau indirect, angajate în activităţi militare. • Mijloacele financiare destinate cercetărilor în scopuri militare depăşesc 35 MILIARDE de dolari anual, reprezentînd o pătrime din cheltuielile gene­rale pentru cercetare-dezvoltare. Pătrunzind fenomenul înarmărilor şi gravele efecte pe care le provoacă in toate domeniile societăţii contem­porane, studiul realizat de grupul de experţi conduce la idei şi abordări care, dacă vor fi însuşite de forurile de negocieri, ar putea contribui la deschiderea de noi drumuri şi iden­tificarea de noi modalităţi de acţiu­ne. Raportul subliniază prioritatea ce trebuie acordată opririi cursei înarmărilor nucleare, armele nucle­are constituind cea mai mare ame­ninţare pentru pacea omenirii şi se­curitatea internaţională. A te limita la simplul control al înarmărilor nu­cleare, fără a negocia acorduri de reducere a armamentelor, echivalea­ză cu „a construi ziduri in jurul unor puţuri fără fund“, se spune in raport. Analizînd implicaţiile cursei înar­mărilor pentru pacea şi securitatea internaţională ca şi pentru dezvolta­rea economică şi socială a popoare­lor, raportul stabileşte o relaţie tri­unghiulară între dezarmare, securi­tatea internaţională şi dezvoltare. In acest sens, el recomandă o acţiune internaţională hotărîtă în vederea îngheţării şi reducerii bugetelor mi­litare, iar pină la negocierea unor asemenea acorduri statele să mani­feste autoreţinere în ce priveşte creşterea bugetelor lor militare. Raportul identifică, de asemenea, rolul popoarelor, al opiniei publice mondiale ca factor care se manifes­tă tot mai activ in sprijinul înlătu­rării primejdiei unei conflagraţii nu­cleare, în înfăptuirea dezarmării. Nici un alt fenomen al lumii contempora­ne nu a generat o reacţie publică atit de activă şi coordonată. In acest sens, raportul recomandă să se e­­xamineze modalităţile în care oa­menii de ştiinţă, organizaţiile negu­vernamentale, institutele de cercetări in domeniul dezarmării pot şi tre­buie să-şi spună cuvîntul în cadrul dezbaterilor şi negocierilor în mate­rie de dezarmare. Raportul secretarului general al O.N.U. cu privire la consecinţele economice şi sociale ale cursei înarmărilor urmează să fie discutat la actuala sesiune a Adunării Generale şi difuzat, in cadrul Campaniei mon­diale de dezarmare, pentru informarea guvernelor şi a opiniei publice mondiale. Iniţiativa ţării noastre se înscrie, astfel, ca o nouă şi remarcabilă contribuţie a României socialiste la mobilizarea popoarelor, a opiniei publice mondiale in lupta pentru oprirea cursei înarmărilor şi trecerea la dezarma­t, pentru o lume fără arme şi fără războaie. Constantin ENE Azi, alegeri legislative în S.U.A. In Statele Unite au loc azi ale­geri pentru desemnarea tuturor celor 425 de membri ai Camerei Reprezentanţilor, a 33 din cei 100 de senatori şi a 36 din cei 50 de guvernatori de state ; de ase­menea, se vor desfăşura alegeri pentru adunările locale din fie­care stat ce intră în componenta S.U.A. Campania electorală s-a axat, in mod deosebit, asupra situa­ţiei economico-sociale. Aproape nu a fost întrunire electorală in care să nu se vorbească de fap­tul că la ora actuală numărul șomerilor este mai ridicat decît oricind în cei 50 de ani de la grava criză din 1929—1933. „Pen­tru prima oară din anii întune­caţi care au precedat cel de-al doilea război mondial, procen­tajul şomajului a depăşit 10,1 la sută din întreaga forţă de mun­că" — scrie revista americană „Newsweek“. „Peste 11 milioane de americani se află in căutare de lucru“ , adaugă revista, care apreciază că acest fapt va avea „serioase implicaţii asupra votu­lui". Creşterea şomajului a fost însoţită de reducerea cu nu mai puţin de 35 miliarde dolari a alocaţiilor bugetare destinate satisfacerii unor necesităţi so­ciale ; in schimb, cheltuielile militare au înregistrat cele mai inalte cote din istoria Statelor Unite, însumind 178 miliarde dolari. „Tocmai aceste cheltuieli masive constituie sursa princi­pală a dificultăţilo­r care con­fruntă­ economia americană“ — scrie revista „Political Affairs“, care consideră că „la scrutinul de la 2 noiembrie pentru alegă­tori va atirna greu în balanţă problema dacă un candidat s-a pronunţat pro sau contra spori­rii fondurilor pentru înarmare“. Prezintă interes, ca un aspect inedit, faptul că, paralel cu ale­gerile legislative, la nivelul sta­telor, al diverselor oraşe şi co­mune se desfăşoară „referen­­dumuri“ organizate de mişcări pacifiste in cadrul cărora alegă­torii sunt chemaţi să-şi exprime opinia asupra problemei înghe­ţării şi reducerii înarmărilor nu­cleare. (N. Plopeanu). REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA . Cod 71 MI. Bucureşti Piaţa Scinteii nr. 1. Tel. 17 60 10, 17 60 20. Abonamentele se fac la oficiile poştale şi difuzore din Întreprinderi şi instituţii. In străinătate, abonamentele se fac prin ILEXIM - departamentul export-import presă. P. O. BOX 136—137 telex : 11 226. București, str. 13 Decembrie nr. 3. Tiparul : Combinatul Poligrafic CASA SCÎNTEII 40 360

Next