Scînteia, ianuarie 1983 (Anul 52, nr. 12553-12577)

1983-01-03 / nr. 12553

PAGINA 2 1983­­ cu împliniri bogate pentru pentru oamenii ei harnici r­ mpaşi pentru ţara, pentru preşedintele ţarii Cu cupele pline, cu mesele Îm­belşugate, cu inimile incărcate de bucurie, oamenii muncii de la Şan­tierul naval din Giurgiu au intim­­pinat noul an 1983 aşa cum este tradiţia. In bradul frumos împodo­bit, harnicii constructori au aninat şi simbolurile muncii lor — daruri închinate patriei, înfloririi ei. Na­­valiştii giurgiuveni s-au aflat prin­tre primele colective de oameni ai muncii, din judeţ care au raportat realizarea înainte de termen a sar­cinilor de plan pe anul 1982, lan­­sind cinci nave peste prevederile planului. De la un atelier de reparat mici ambarcaţiuni. Şantierul naval din Giurgiu a ajuns astăzi, la indicaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, un modern şantier de construcţii de nave fluviale , de remorchere, pa­sagere, macarale plutitoare — in­­scriindu-se astfel printre unităţile moderne in ramura constructoare de maşini. In noul an, muncitorii constructori de nave din Giurgiu vor asimila in producţie remor­chere de 2 . 800 CP, o premieră in activitatea lor. Mobilizaţi puternic de programele elaborate de Confe­rinţa Naţională a partidului, de în­demnurile secretarului general, adresate şi cu prilejul Mesajului de Anul nou, constructorii navali giurgiuveni au toastat pentru sănă­tatea lor şi a familiilor lor, pentru gloriosul nostru partid, pentru să­nătatea intru mulţi ani a celui mai iubit fiu al poporului nostru, pe care ţara 11 va sărbători cu dra­goste şi recunoştinţă cu prilejul apropiatei sale zile de naştere, pentru România socialistă, mereu mai mindră şi mai prosperă. (Petre Cristea). Pentru aprinderea luminii în Retezat Sus, în munţi, in inima Reteza­tului, în sală cantinei din colonia Baraj, chiar in apropierea locului unde se ridică marele baraj al vii­toarei hidrocentrale Riul Mare . Retezat, 130 de constructori şi energeticieni şi-au petrecut reve­lionul împreună cu familiile lor in­tr-un cadru feeric, dominat de mantia albă a zapezii. In jurul me­­selor îmbelşugate, aşa cum stă bine unor oameni harnici şi buni gospo­dari, erau prezenţi excavatoriştii Constantin Ştefan şi Nicolae Har­­tolomei, buldozeristul Mihai Gra­ma, minerul Ion Mutu, maistrul Adalbert Köiö, şoferii Dumitru Marcu şi Adalbert Sabo, stagiarul Dan Pătraşcoiu, inginerul Aurel Dan, şeful şantierului, Ion Radu, inginerul-şef al şantierului, şi mulţi alţii cu soţiile lor. Şi, ca de fiecare dată, aici era prezent şi inginerul Viorel Dănilă, directorul Grupului de şantiere Riul Mare — Retezat. Au fost trăite adevărate ceasuri de voie bună şi veselie. Deşi s-ar putea crede că aceşti oameni se simt izolaţi, departe de o localitate urbană, ei se simţeau minunat, cu adevărat acasă, fiindcă aici trăiesc cu familiile lor în locuinţe confor­tabile şi in cele mai multe cazuri muncesc, umăr la umăr, soţ şi so­ţie. S-a toastat pentru aprinderea luminii In Retezat, pentru încheie­rea cit mai grabnică a acestei im-, portante lucrări hidroenergetice de pe Riul Mare.­­ In anul trecut, barajul a fost Înălţat cu 15 metri, ajunglnd la cota de 983 metri şi s-au incorporat peste 1 milioan metri cubi anroca­­mente , ne declara ing. Viorel Dă­nilă. Depunem toate eforturile pen­tru grăbirea încheierii lucrărilor acestui deosebit de important obiectiv energetic al actualului cin­cinal. (C. Sabin). Cu pluguşorul la constructorii Canalului Dunăre- Marea Neagră Constructorii (de la J.C.H. — Constanţa) ai ecluzei de la Agigea şi ai porţiunii Canalului Dunăre -­ Marea Neagră cuprinse intre kilo­metrii 58—64 au petrecut noaptea de revelion in cadrul modernei cantine-restaurant a întreprinderii, impodobită sărbătoreşte. Se aflau la mese peste 550 de constructori, şoferi, mecanici, buldozerişti, fie­­rari-betonişti, excavatorişti, ingi­neri, maiştri, împreună cu fami­liile lor, intr-o atmosferă de voie bună, de veselie şi entuziasm. Prin­tre ei, numeroşi fruntaşi in produc­ţie, ca fierarul-betonist Traian Barb­u, care Încheie lucrările la ecluză, maistrul Alexandru Muşat, care execută împreună cu formaţia lui de lucu ultimul tronson al ca­nalului, şefii de formaţii Emanoil Cojocaru şi Gheorghe Midache, in­ginerul Antonel Racoviţă şi mulţi alţii care in acest răgaz de la cum­păna anilor au cinstit pentru succe­sele deosebite obţinute pe toate fronturile de lucru in 1982, pentru cele viitoare, care vor conduce la Încheierea lucrărilor magistralei de ape dintre Dunăre şi Mare, la da­rea in exploatare în acest an a acestei mari investiţii. Masa bogat­­ă, muzica, programul artistic cu­prinzând tradiţionalul „Pluguşor“, celelalte obiceiuri româneşti ale sărbătorilor de iarnă au constituit tot atâtea elemente ale unei petre­ceri de neuitat în familia construc­torilor de la I.C.H., care edifică partea finală, dar şi cea mai avan­sată a obiectivelor din zona marit­timă a Canalului Dunăre — Marea Neagră. (George Mihăescu). Acolo unde soarele răsare cel mai devreme în cea mai estică localitate a ţă­rii, la Sfintu Gheorghe, noul an a fost întimpinat de oamenii Deltei cu bucurie, după datina străbună. Pescarii, marinarii, stuficultorii, agricultorii, viitorii constructori şi-au dat intilnire la căminul cul­tural pentru a petrece Împreună noaptea de hotar dintre cei doi ani. Există aici un obicei : in capul me­sei de revelion sunt invitaţi să stea acei care in anul care a trecut au obţinut rezultatele cele mai bune in muncă. La acest revelion, ale­gerea a fost mai dificilă. Nu era vorba de unul sau doi oameni, ci de o unitate economică — unitatea piscicolă. Pescarii, conduşi de Axenia Dumitru, au realizat planul anual cu două luni înainte de ter­men. După tradiţie, la ivirea zorilor, oamenii din localitatea cea mai es­tică a ţării s-au îndreptat cu toţii spre mare, acolo unde Dunărea îşi pierde apele,­in aşteptarea răsări­tului de soare. Cum aici soarele, în fiecare zi, atinge cel dinţii pămin­­tul românesc cu razele sale, locui­torii din Sf. Gheorghe au ieşit, p­n noul an, să-l intîmpine cum se cu­vine. (Neculai Amihulesei). Radiogramă de peste mări şi ţări Din portul Telak Bayur, de pa coastele îndepărtatei Indonezii, s-a primit la staţia de Radio coastă a „NAVROM“, in primele ore ale zilei de 1 ianuarie, o telegramă expediată de pe cargoul românesc „Drăgăşani“, care a transportat o încărcătură de 14 000 tone Îngră­şăminte chimice, urmând a se în­toarce in ţară cu cauciuc natural şi alte materii prime necesare in­dustriei româneşti . „Datorită me­ridianelor care ne despart de pa­trie, noi am trecut in noul an cu citeva ore mai devreme, împreună cu noi se află in porturile indone­ziene Încă 7 nave româneşti, ale căror echipaje s-au achitat in to­talitate de obligaţiile contractuale pe care le avem cu această ţară. Noaptea de revelion au petrecu­t-o după tradiţia marinărească : cei care se aflau in cart au su­pravegheat operaţiile de descărcare a navei, ceilalţi, in careu, in jurul pomului de iarnă, împodobit săr­bătoreşte. Bucătarul a pregătit o masă ca la mama acasă, iar şe­ful mecanic Ion Marcu, care este şi secretarul organizaţiei noastre de partid, ne-a făcut o mare sur­priză, aducindu-ne, pe bandă de magnetofon, urările celor dragi din familiile tuturor imprimata pe bandă, precum şi pe cele ale co­mandantului flotei maritime româ­neşti. In felul acesta, deşi suntem­ la o depărtare atit de mare, ne-am simţit mai aproape ca oricind de scumpa noastră patrie. (Sorin linşaj, Pe crestele munţilor La cabanele din masivul Bucegi au venit sute la sute de oaspeţi in noaptea Anului nou, mai ales ti­neri. Au venit aici să-şi petreacă revelionul, dar şi cu gindul să schieze, să facă drumeţie alpină. La vacanţa plăcută a acestora au stat de veghe cei 35 de temerari alpi­­nişti voluntari din Sinaia, consti­tuiţi in echipa „Salvamont“ condu­să de veteranul Mihai Sirbu. Stăm de vorbă CU acesta la refugiul din Platou. — Ce evenimente au fost In noaptea Anului nou . — A fost bine, s-a petrecut fru­mos, fără nici un eveniment. Acest fapt ne bucură mult. Turiştii au înţeles apelul nostru şi au respec­tat riguros legile muntelui. — Cine a patrulat la cumpăna anilor pe traseele de munte ? — Cei mai experimentaţi, mai temerari : Gheorghe Ciutacu, Gelu Duţă, Mihai Aurelian, Ştefan Mo­roşan. Au avut de Înfruntat gerul — peste minus 11 grade Celsius — şi vintul care a bătut cu o viteză destul de mare. Dar ei sunt învă­ţaţi cu aşa ceva (C. Căpraru). Anul nou în casă nouă — încă o mare bucurie mi s-a făcut acum, in preajma aniversării Republicii şi a noului an, ne măr­turisea Ştefan Pălimaru, muncitor la întreprinderea de prelucrare a lemnului Vaslui. Am primit apar­tament la acest bloc, U-1-8, de aici, din zona gării, chiar pe strada Re­publicii. Este o locuinţă frumoasă, confortabilă, la etajul I. Aici se va naşte şi copilul nostru pe care il aşteptăm. Am întimpinat aici Anul nou, cu sentimente de mare satis­facţie, de siguranţă şi încredere in viitor, împreună cu tovarăşii mei de muncă ce s-au mutat şi ei acum in acest bloc, cum sunt Mihai Fili­­­mon, Viorel Duduman şi alţii, îm­preună cu toţi vasluienii ce au ocupat zilele acestea cele 250 apar­tamente noi, mulţumim din inimă partidului pentru grija deosebită pe care o are pentru oamenii muncii. Fireşte că şi noi vom munci, vom face totul pentru a îndeplini întoc­mai obiectivele puse nn faţă de re­centa Conferinţă Naţională a parti­dului. (Patru N­ecu­la). Tinerii patriei iubesc pacea Revelioanele tineretului, organi­zate pretutindeni in ţară — în grupuri de colegi şi prieteni — au fost pline de voioşie. S-a cântat, s-a dansat, s-au spus glume. A fost o atmosferă specific tinereas­că. Întregită de bucuria satisfacţi­ilor dobindite in anul Încheiat, de năzuinţa autodepăşirii in noul an. Printre cei 6 000 de participanţi la Revelionul tineretului din Capi­tală — organizat in pavilionul Complexului expoziţional din Pia­ţa Scînteii — l-am intilnit pe Mi­hai Ghimpa, secretarul organizaţi­ei U.T.C. de la întreprinderea de comerţ exterior ICECOOP. Iată gindurile de Anul nou pe care ni le-a încredinţat tiparului : — Doresc să exprim pe această cale, in numele tuturor tinerilor prezenţi la tradiţionala sărbătoare, in numele tuturor tinerilor ţării, dorinţa noastră fierbinte ca noul an să aducă linişte şi pace. Visele tinerilor de azi — indiferent pe ce paralelă a globului traiesc — vor putea deveni mii de realitate nu­mai dacă va fi pace. Fără pace nici un plan de viitor n-are sens . Însăşi viaţa n-are sens. Vom pu­tea munci, vom putea iubi, vom putea visa numai dacă va fi pace. Pacea este primul cuvint al dic­ţionarului vieţii şi pentru a o a­­păra nici un efort nu e prea mare. Prin natura profesiei am nume­roase contacte cu oameni din alte ţări. Am putut să mă conving ast­fel direct de aprecierea deosebită de care se bucură eforturile de pace ale ţârii noastre, ale pre­şedintelui României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, stimat şi apre­ciat pretutindeni ca un apărător dirz al dreptului suprem al oame­nilor — dreptul la viaţă- fată de te noi, tinerii români, ne alăturăm cu toată puterea sufletului la Me­sajul de pace al preşedintelui ţă­rii. Fie ca in 1983 şi in toţi anii care vor veni să fie pace pe pla­neta Pămint. (Mihai Ionescu). In familia muncitorilor de la „Griviţa roşie* Urări de „La mulţi ani !" In colectivul de la „Electrolimis*­­ Timişoara Foto : E. Robitsek La prestigioasa citadelă muncitorească „23 August” din Bucureşti Foto : Eugen Dichiseanu SCÎNTEIA — luni 3 ianuarie 1983 Primele zile ale , primele succese în producţie Corespondenţii noştri transmit de la „vetrele cu foc continuu“ Am intrat intr-un nou an, an de muncă intensă, consacrată înfăp­tuirii neabătute a programului partidului, a hotâririlor Conferinţei Na­ţionale, cu hotărîrea fermă de a acţiona exemplar, punind pe deplin in valoare capacitatea creatoare, organizatorică, iniţiativa şi răspun­derea muncitorească pentru a face noi paşi înainte pe drumul pro­gresului economic şi social. Cuvîntul de ordine pentru toate colectivele de oameni ai muncii, pe care ni l-a insuflat tuturor secretarul general al partidului, preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in Mesajul de Anul nou, este ca incă din primele zile ale anului să mun­cim mai bine, mai spornic, la nivelul maxim al posibilităţilor pentru Înfăptuirea in cele mai bune condiţii a sarcinilor de plan pe 1983. Aflaţi în întreprinderi in care in aceste zile de început de an acti­vitatea n-a contenit nici o clipă, reporteri şi corespondenţi ai „Scînteii“ transmit ştiri din care se degajă imaginea elanului creator, a abnega­ţiei in muncă a colectivelor muncitoreşti. GALAŢI. Anul nou 1983 a început la Combinatul siderurgic Galaţi prin înregistrarea unor pro­ducţii peste plan. Schimbul din noaptea de revelion a raportat realizarea suplimentară a 50 tone cocs, 150 tone fontă, 175 tone oţel, 125 tone laminate finite pline, 30 tone tablă şi bandă laminată la rece, 300 tone tablă şi bandă lami­nată la cald etc. Aceste sporuri au fost obţinute de echipele conduse de maistrul coesar Mircea Paza­­novschi, maiştrii jurnalişti Ion Blaj şi Eugen Pepene, maiştrii oţe­­lari Ilie Diaconu, Pavel Hanganu şi Ion Manole, maiştrii laminatori Dumitru Ţanu, Mari Cucea, Gheor­ghe Ichim şi alţii. Cumulate, pe zi­lele de 1 şi 2 ianuarie, producţiile suplimentare ale combinatului gă­­lăţean se ridică la 250 tone cocs, 750 tone fontă, 950 tone oţel, 775 tone laminate finite pline, 175 tone tablă şi bandă laminată la rece şi 1 400 tone tablă şi bandă laminată la cald. (Dan Plăeşu). HUNEDOARA, în toate secţiile cu „fac continuu“ de la marele Combinat siderurgic din Hunedoara s-a muncit cu multă hărnicie şi spor din primele ore ale noului an 1983. La furnale şi oţelă­­rii, fonta şi oţelul au curs fluviu fierbinte, neîntrerupt, in uriaşele oale de turnare. In cele două zile ale noului an, siderurgiştii hunedo­­reni au obţinut primele lor succese în bătălia pentru fabricarea a cu­ mai mult oţel, de cea mai bună ca­litate : realizarea, pesta prevederile de plan, a 70 tone cocs metalurgic, 145 tone aglomerat, 275 tone fontă, 380 tone oţel şi 250 tone laminate. g5»bin Cerbu). TULCEA: Prezenţi la datoria în noaptea de Anul nou, metalur­­giştii tulceni au asigurat funcţiona­rea tuturor cuptoarelor de fero­aliaje la cele mai înalte cote de producţie. La ora cinci milioanele de cetăţeni ai patriei au întimpinat noul art, schimbul de la secţia nr. 2 de feroaliaje, condus de­ maistrul Mircea Munteanu, se află in faţa cuptoarelor d­e foc continuu. Echipa condusă de primul topitor Dumitru Chiroiu de la cuptorul nr. 4 s-a si­tuat in această noapte de sărbă­toare in fruntea întrecerii, elabo­­rind peste plan două şarje de fero­aliaje. La sfirşitul primei zile de lucru din acest an, metalurgiştii tulceni au raportat depăşirea pla­nului de producţie cu 50 tone feroaliaje şi 50 tone produse mag­­neziene. (Neculai Amihulesei). CÎMPIA TURZII, vetrele cu metal clocotind, ingine­rul Vasile Giurgiu ne relatează că metalurgiştii de pe malul Arieşului au Întimpinat anul 1983 realizînd primele şarje de oţeluri speciale pentru cabluri de tracţiune şi benzi transportoare, precum şi noi mărci pentru rulmenţi. La oţelăria elec­trică nr. 1, echipele topitorilor-şefi Paul Kiss, Mihai Feurdean şi Nico­lae Cercea au raportat depăşirea planului cu 50 tone oţel Înalt aliat. La oţelăria II, maistrul Constantin Tintelecan ne dă o altă veste bună: echipele topitorilor Gheorghe Chio­­rean, Alexandru Bold şi Iuliu Dejl, care formează schimbul tineretului, au elaborat două şarje peste plan cu oţeluri pentru organe de asam­blare, maşini-unelte şi autoturis­mul „Oltcit“. (Costel Ştefănescu), PITEŞTI. La Combinatul pe­trochimic din Piteşti, operatorii chimişti şi energeticienii raportează că in primele două zile din noul an au înregistrat peste plan 15 tone copolimeri ABS, 150 tone propi­lene, 130 tone polietilenă, 100 tone DMT şi 1108 tone acrilonitril etc. Subliniem, totodată, că paniciile combinatului au lucrat sub cotele admise de energie calorică şi elec­trică prin aplicarea unor tehnologii noi in procesul de fabricaţie. De la petrolişti­ din cadrul Sche­lei de foraj Bascov aflăm că, lu­­crind exemplar, au pus in produc­ţie mai devreme primele trei son­de ale anului : cele cu numerele 3 114, 3 186 şi 3 512 , a patra sondă, cea cu rtr. 3 084, va intra in produc­ţie In zilele care urmează. Succese importante s-au înregistrat şi la sondele Schelei de extracţie Mo­­şoaia, care a livrat peste plan ra­finăriilor 185 tone de ţiţei şi a pro­dus, in acelaşi timp, suplimentar, 10 tone de ţiţei si 18 tone de gazo­lină, precum şi 400 000 mc de gaze comerciale. (Gh. Cirstea), CRAIOVA. Lucrătorii din Cadrul Schelei de foraj Craiova au finalizat lucrările la sondele nr. 4 921 şi 4 024, de peste 4 000 metri adincime, situate in perimetrul­­Virteju. De asemenea în primele două zile ale anului s-au săpat, peste prevederi, 100 metri liniari. O activitate susţinută s-a desfăşu­rat şi de către lucrătorii Schelei de extracţie Craiova . in aceste zile au fost extrase 2 600 tone ţiţei la sondele din zonele petrolifere * Brădeşti, Jianu, Malu Mare. (Nico­lae Petolescu), PLOIEŞTI. La Rafinăria Plo­ieşti-Sud, unde procesul de produc­ţie se desfăşoară în flux continuu, după cum ne-a informat dispece­ratul de serviciu, in zilele de 1 şi 2 ianuarie s-a obţinut o producţie suplimentară de peste 600 tone de benzină, uleiuri minerale, motorină, petroluri ş. a. Pe panoul întrecerii socialiste s-au înscris primele nume de fruntaşi ai anului 1983 : maiştrii Vasile Georgescu, Alexan­dru Angelescu şi operatorii Ion Duţu, Octavian Cotţună, Niţu Teo­doru­. (Constantin Căpraru), IAŞI. La întreprinderea de antibiotice din Iaşi au lucrat în noaptea de Anul nou, la secţia de penicilină, biologul Emilan Rău şi operatorii Rodica Chelaru, Ion Za­­haria şi Vasile Chitic, iar la secţia de streptomicină, formaţia condusă, de Virginia Dumitrescu şi operato­rul Constantin Prisăcaru. Aceştia au reuşit să realizeze primele şarje ale anului, 1983 cu un spor de 10 la sută la penicilină faţă de media ce­lor 299 şarje din 1982, iar la strep­­tomicină cu 5 la sută faţă de cele 317 şarje elaborate in anul care a trecut Urmindu-le exemplul, şi formaţiile din zilele de 1 şi 2 ia­nuarie au depus eforturi susţinute, asigurind obţinerea unei producţii de 700 kg antibiotipe peste preve­deri. (Manole Corcaci), DEVA. Şi in noaptea Anu­lui nou, Termocentrala Mintia-Deva a funcţionat cu cinci grupuri energetice in plin, furnizind siste­mului energetic naţional energia necesară pentru ca lumina să nu se stingă n­ici o clipă in casele oame­nilor, să nu se oprească nici un agregat şi nici o instalaţie. 31 mili­oane kWh energie electrică au pulsat in 1 şi 3 ianuarie energeti­­cienii din Mintia in sistemul ener­getic naţional. (C. Sabin). PORŢILE DE FIER I, aici, in cabina de comandă a Hidro­centralei „Porţile de Fier I“, chiar din primele ore ale noului an s-a înregistrat un ritm inait de produc­ţie : in două zile, hidrocentrala a pulsat in sistemul energetic naţio­nal 40,5 milioane kWh. (Virgiliu Tătaru). BICAZ. Cimenti­ştii de la Combinatul de lianţi şi azbociment Bicaz au înscris in primele două zile ale anului un adevărat evantai de succese. Intre acestea, primul toc il ocupă producţia suplimentară realizată : 350 tone de ciment, 50 tona var şi 1150 metri pătraţi azbociment, cantităţi obţinute prin funcţionarea ireproşabilă a tuturor liniilor de fabricație. Primele 1 050 tone de ciment din cadrul unei co­menzi pentru export au şi fost ex­pediate. (Constantin Blagovici). De la Casa de Economii şi Consemnaţiuni Expresie ■ creşterii bunăstării populaţiei, evoluţia ascendentă a ac­ţiunii de economisire la Casa de Eco­nomii şi Consemnaţiuni demonstrea­ză in acelaşi timp încrederea popu­laţiei In rolul şi importanţa utiliză­rii ca eficienţă a economiilor bă­lteşti de care dispune. Ca urmare a economisirii organiza­te la C.E.C., populaţia beneficiază de importante drepturi şi avantaje, prin­tre care sporirea veniturilor pe calea dobinzilor pe care statul le acordă celor ce economisesc la C.E.C. Printre măsurile hotârite de Comi­tetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. privind stimularea creşterii depunerilor băneşti la C.E.C. din partea populaţiei se numără şi creş­terea nivelului dobinzilor. Ca urmare, prin Decretul nr. 458 din 30 decembrie 1982 s-a hotarit ca, Incepind cu l ianuarie 1983, dobînzile anuale acordate de Casa de Economii şi Consemnaţiuni la depunerile pe diferite instrumente de economisire să fie majorate cu un procent, repre- zentind o creştere importantă a do­binzilor bonificate pină in prezent. De la 1 ianuarie 1983, Casa de Eco­nomii şi Consemnaţiuni acordă urmă­toarele dobinzi : 6 la sută la depunerile pe : — libretele de economii cu dobîndă pe termen de un an ; — libretele de economii pentru cumpărarea de locuințe proprietate personală ; 5 la sută la depunerile pe : — libretele de economii cu dobîn­dă și cistiguri in autoturisme, din care 2,5 la sută in numerar fiecărui titular şi 2,5 la sută sub formă de ciştiguri prin trageri la sorţi trimes­triale ; — obligaţiunile C.E.C. sub formă de ciştiguri prin trageri la sorţi lu­nare ; 4,5 la sută la depunerile pe : — libretele de economii cu dobîndă la vedere ; — libretele de economii cu dobîndă şi ciştiguri, din care 3,5 la sută in numerar fiecărui titular şi 1 la sută sub formă de ciştiguri prin trageri la sorţi trimestriale ş­i libretele de economii pentru tu­rism, din care 2,5 la sută in numerar şi 2 la sută sub formă de ciştiguri prin trageri la sorţi trimestriale ; — libretele de economii pentru construirea de locuinţe ; — libretele de economii cu ciştiguri în materiale de construcţie şi libre­tele de economii cu ciştiguri sub for­mă de ciştiguri prin trageri la sorţi trimestriale ; 3 la sută la depunerile în coptu­rile curente personale. Măsura de creştere a dobinzilor acordate depunătorilor la C.E.C. se înscrie in contextul preocupărilor partidului şi statului nostru pentru creşterea bunăstării materiale şi spi­rituale a celor ce muncesc. LISTA OFICIALĂ a libretelor de economii cu ciştiguri ieşite ciştigătoare la tragerea la sorţi pentru trimestrul IV 1982 Calcularea şi Înscrierea cîştigurilor In librete se efectuează de către sucursalele (filialele) C­E.C. ţ* Terminaţia “ numerelor Procentul ^ libretelor de ciştiguri Z cistigitoare 1 666 250% 2 655 200'Vs g 263 100­/, 1 015 50% 5 627 25% 6 754 25% 7 679 25% 8 816 25% 9 721 25%/, 10 983 25% 11 167 25% 12 893 25% 13 082 25% 14 719 25% 15 079 25% NUMERELE EXTRASE LA TRAGEREA EXTRAORDINARA LOTO A REVELIONULUI DIN 1 IANUARIE 1983 Extragerea a i 50 86 85 70 33 63 Extragerea a II-a s l M TI 37 51 69 89 43 10 74 Extragerea a 111­8­­ 52 19 49 55 65 65 82 78 75 41 Extragerea a IV-a : 83 45 38 35 5 15 8 83 74 53 Extragerea a V-a : 3 88 85 45 19 *1 4 62 24 67 Extragerea a Vl-a : 34 86 78 87 14 78 84 28 47 30 Extragerea a VII-a : 30 90 67 33 72 41 54 38 34 36 Extragerea a VIII-a : 65 22 57 19 2 31 39 49 8 62 Extragerea a IX-a : 47 25 64 70 42 • po itq ai qi Extragerea a X-a : 40 82 53 24 61 71 66 71 78 62 Extragerea a Xl-a : 80 42 62 6 81 90 11 84 74 1 Extragerea a XlI-a : 78 47 24 54 44 41 38 52 9 82 Fond total de cistiguri : 11 176 089 lei. v­remea Timpul probabil pentru Intervalul 3 Ianuarie era M —­S ianuarie ora 20. In tară : Vreme In curs de încălzire uşoară. Cerul va fi schimbător, prezen­ţi noi Innorări mai accentuate In vestul şi nordul ţârii, unde vor cădea precipi­taţii locale atit sub formă de ninsoare, ctt şi sub formă de lapoviţă şi ploaie, in rest, precipitaţii izolate. Vintul va sufla moderat, cu Intensificări in zona de munte. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 12 si ipinus 2 gra­de, izolat mai coborlte la Începutul In­tervalului. Valorile maxime vor oscila între minus I şi plus 7 grade, local mai ridicate. Ceaţă slabă dimineaţa şi seara. Izolat, condiţii de polei. ro Bucureşti : Vreme în curs de încălzire uşoară. Ce­rul va fi schimbător, favorabil precipi­taţiilor slabe sub formă de lapoviţă şi ploaie. Vtnt moderat. Temperaturile minime vor f cuprinse Intre minus 8 şi zero grade, maximele vor oscila in­tre un grad Si 1 grade. Ceată slabă. Condiţii de polei la Începutul Interva­lului. (Margareta Struţu, meteorolog de serviciu). LISTA OFICIALĂ a obligaţiunilor C.E.C. Ieşite cîştigă­­toare la tragerea la sorţi lunară din 31 decembrie 1982 Ciştigurile revin întregi obligaţiu­nilor de 200 de lei. În valoarea cişti­­gurilor este cuprinsă şi valoarea no­minală a obligaţiunilor ieşite cîştigă­­toare. Plata cîştigurilor se efectuează prin sucursalele, filialele şi agenţiile C.E.C. La obligațiunile C.E.C. din seriile 000001—099999 care au numerele cu­rente cuprinse Intre 81—150, la con­fruntarea cu lista oficială primul zero J 1*1 g? |.| î~ zf *| «•«­­£ - / ' ) - •; , ■ .*i| . 1 34674 05 50 000 1 38575 134 50 000 1 20839 51 40 000 1 98736 134 40 000 1 69118 62 40 000 1 90242 40 30 000 1 04661 88 30 000 1 33797 64 30 000 1 15820 98 30 000 1 96803 115 25 000 1 86784 40 25 000 1 51938 115 25 000 1 89006 138 25 000 1 61914 53 25 000 1 21732 04 20 000 1 26484 59 20 000 1 88146 99 20 000 1 29379 64 20 000 1 62259 149 20 000 1 11518 35 20 000 1 81602 30 15 000 1 72686 79 15 Coo l 68240 11 15 000 1 123 ,5000 1 29998 35 ,5000 1 03375 07 15 000 1 14124 47 15 000 * - I In­ f ia 40 SU * s 100 365 35 5.000 100 085 32 3 000 100­0 98 50 3 000 1 000 57 26 1 000 1 000 37 148 800 1 000 99 55 800 1 000 53 50 800 , 1 000 05 135 800 1 000 87 14 800 1 000 89­­ 800 1 000 12 37 800 1 000 03 03 800 1 000 97 50 800 1 000 56 06_______800 0 327 ’ TOTAL: 10 790 000 |

Next