Scînteia, ianuarie 1983 (Anul 52, nr. 12553-12577)
1983-01-15 / nr. 12564
PROLETARI DIN TOATE UNIŢI-VĂI ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LII Nr. 12 564 Prima ediţie Sîmbătă 15 ianuarie 1983 6 PAGINI — 50 BANI O remarcabilă contribuţie la îmbogăţirea teoriei socialismului inţific, a practicii construcţiei socialiste ■ PARTIDUL COMUNIST ROMÂN conştiinţa înaintată, revoluţionară a poporului „Partidul nostru a demonstrat prin întreaga sa activitate că slujeşte fără preget interesele poporului, ale independenţei şi suveranităţii, ale păcii, că pentru el nu au fost şi nu există ţeluri mai mari decât acelea de a asigura dezvoltarea continuă a patriei, ridicarea continuă a bunăstării materiale şi spirituale a poporului. Tocmai de aceea partidul nostru se bucură de încredere şi stimă şi este urmat de întregul popor”. NICOLAE CEAUŞESCU Imaginea dominantă a României de azi este aceea a unei ţări în continuă dezvoltare. Intr-o vreme cind lumea este bîntuită de o gravă criză economică, poporul român îşi scrie în continuare istoria sub semnul progresului. Au loc profunde prefaceri revoluţionare în economie, în învăţămînt, în ştiinţă şi cultură, în întreaga viaţă economico-socială. Poporul întreg acţionează pentru a înfăptui, la capătul acestui cincinal, un nou şi important salt calitativ — trecerea României de la stadiul de ţară în curs de dezvoltare la un stadiu superior, acela de ţară cu dezvoltare economică medie. Pe ce ne bazăm ? Desigur, pe clarviziunea şi realismul programelor elaborate de partid, pe voinţa şi hotărîrea fermă a întregii noastre naţiuni de a înfăptui in mod exemplar aceste programe. Pe ce îşi întemeiază partidul forţa sa de a însufleţi masele, de a conduce opera de edificare a unei noi societăţi în România ? Desigur, pe legătura strînsă cu clasa muncitoare, cu ţărănimea, cu intelectualitatea, cu toţi oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate, cu întregul popor. Pe convingerea tuturor şi a fiecăruia în parte că partidul nu are şi nu a avut decit un singur ţel — acela de a servi cauza poporului, a socialismului, a independenţei patriei. Pe preocuparea neîncetată de a desprinde concluzii profunde din istoria poporului şi a patriei, din istoria luptelor revoluţionare, pentru a asigura întărirea continuă a forţei materiale şi spirituale a Întregii noastre naţiuni. „Partidul nostru comunist — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Raportul prezentat la Conferinţa Naţională din luna decembrie a anului trecut — şi-a îndeplinit cu cinste misiunea istorică de a organiza şi conduce lupta şi munca poporului român pe calea marilor transformări revoluţionare, pe calea victoriei socialismului. Marile realizări obţinute demonstrează cu puterea faptelor justeţea politicii partidului nostru, care aplică in mod creator principiile socialismului ştiinţific, ale materialismului dialectic şi istoric, adevărurile generale la condiţiile concrete ale României“. Oameni noi în avangarda istoriei Partidul s-a născut din fiinţa patriei. El a răsărit ca un stejar falnic în care pulsau puternic sevele pămîntului strămoşesc. Masele populare au simţit, au înţeles că ceva important se intîmplă în România, că se scrie o pagină fundamentală de istorie. Sub faldurile steagului partidului, mii 40,mii de oameni au Învăţat să viseze ceea ce, in acele vremuri, nu-i era nimănui îngăduit să viseze. Şi au Învăţat să acţioneze pentru ca visul lor de prosperitate, de libertate, de dreptate socială să devină faptă. Timpul dobîndise o nouă unitate de măsură. Pentru mii şi mii de oameni, cutezanţa de a face istoria să se înscrie pe făgaşul trasat de partidul comunist a însemnat o adevărată şcoală de educare şi călire revoluţionară. In rindurile partidului, printr-o activă participare la marile bătălii de clasă din perioada interbelică, apoi la epopeea revoluţiei şi construcţiei socialiste, ei şi-au format Înalte trăsături civice şi de caracter, şi-au afirmat combativitatea şi fermitatea politică, pasiunea revoluţionară şi dăruirea patriotică. Faptele comuniştilor s-au constituit, de-a lungul anilor, un pilde vii de trăire militantă a vieţii pentru Întregul nostru popor. In galeria marilor eroi ai partidului, ai neamului, istoria a Înscris, pentru totdeauna, numele tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a cărui activitate revoluţionară se desfăşoară neîncetat de peste o jumătate de veac. Strălucit conducător politic, comunist de omenie, personalitate proeminentă a lumii contemporane, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi-a cucerit înalta stimă. Iubirea profundă a Întregii noastre naţiuni, datorită meritelor sale excepţionale in cadrul partidului, datorită clarviziunii cu care conduce, azi, poporul nostru pe drumul construirii celei mai drepte şi mai luminoase societăţi : socialismul şi comunismul. Forţa care pune în mişcare energiile creatoare ale poporului, odată cu trecerea la înfăptuirea revoluţiei şi construcţiei socialiste, au crescut şi s-au afirmat tot mai puternic rolul conducător al partidului, forţa sa de a pune in mişcare toate energiile creatoare ale poporului. Partidul şi-a asumat răspunderea de a asigura buna funcţionare a Întregului angrenaj al societăţii noastre socialiste. Importante prefaceri Înnoitoare au fost înfăptuite, in România, in anii de după 23 august 1944, dar mai cu seamă după 1965, de cind in fruntea partidului şi a ţării se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Toţi aceşti 18 ani de nouă istorie oferă numeroase momente de referinţă pentru întreaga istorie a patriei. Sunt anii în care s-au desfăşurat lucrările Congresului al IX-lea al partidului, eveniment ce a deschis epoca celor mai măreţe înfăptuiri din întreaga existenţă a României. Anii in care a fost adoptat Programul partidului, anii in care cel de-al XII-lea Congres a trasat liniile directoare ale trecerii la o nouă calitate a muncii şi a vieţii.. ..... ^ Adrian VASILESCU (Continuare In pag. a IV-a) ACŢIUNI ŞI MĂSURI PRACTICE, EFICIENTE PENTRU HOTĂRÎRILOR CONFERINŢEI NAŢIONALE A PARTIDULUI O mare îndatorire şi o mare răspundere a producătorilor de maşini-unelte, a electrotehnicienilor şi electroniştilor. SPORIREA CONTRIBUŢIEI LA PROMOVAREA larga a tehnicii de vîrf în economie , Conferinţa Naţională a partidului a formulat exigenţe sporite privind promovarea mai rapidă a progresului tehnic, mai buna organizare a proceselor de producţie, introducerea largă a mecanizării, automatizării şi robotizării. In acest sens, ce rezultate mai deosebite au fost obţinute in 1982 ? — Anul 1982 a marcat în întreaga activitate a unităţilor din subordinea ministerului nostru o preocupare susţinută pentru ridicarea nivelului calitativ al întregii activităţi, obiectiv prioritar stabilit de Congresul al XII-lea pentru întreaga economie. Citeva date sugestive in acest sens : ponderea produselor noi şi reproiectate in totalul producţiei-marfă a ajuns la 35,4 la sută, faţă de 28 la sută cit se prevedea pentru primii doi ani ai planului cincinal ; au fost realizate în unităţile proprii echipamente care în anii precedenţi se achiziţionau din import, iar aportul ramurii la balanţa de comerţ exterior a ţării a crescut în ultimii doi ani de 2,5 ori ; în sfîrşit, mai amintesc că în 1982 unităţile noastre au obţinut economii de peste 320 milioane lei la cheltuielile materiale de producţie, depăşind cu peste 200 milioane lei beneficiul planificat. Putem afirma că în prezent capacitatea tehnică de care dispunem ne permite să asigurăm aproape in totalitate necesarul celorlalte ramuri ale economiei cu utilaje, echipamente şi instalaţii de fabricaţie românească din profilul nostru de activitate. Se cuvine să subliniez că atît rezultatele din 1982, cit şi întreaga existenţă în peisajul industrial al României de azi a unei industrii de maşini-unelte, electrotehnică şi electronică modernă, dezvoltată, se datorează in măsură hotărîtoare clarviziunii cu care secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a acţionat şi acţionează pentru implementarea in producţie a celor mai moderne cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, pentru dezvoltarea unor industrii de vîrf, menite să asigure o valorificare superioară a materiilor prime şi a materialelor, a inteligenţei şi forţei creatoare a muncitorilor şi specialiştilor noştri.. Iată de ce, toţi cei peste 400 000 de oameni ai muncii din unităţile ministerului nostru aduc astăzi un fierbinte omagiu secretarului general al partidului, angajîndu-se să nu precupeţească nici un efort pentru înfăptuirea exemplară a orientării ________________ lor şi indicaţiilor date la vizitele de lucru in unităţile noastre şi, cel mai recent, la Conferinţa Naţională. — Vă rugăm să prezentaţi ciţiva indicatori mai importanţi ai activităţii pe 1983. — In cel de-al treilea an al cincinalului actual avem de realizat o creştere a productivităţii muncii de peste 11 la sută faţă de anul 1982; producţia de unicate şi de serie mică va creşte faţă de anul precedent de 2,5 ori; in 1983, peste 40 la sută din volumul total al producţiei va fi reprezentat de produse noi şi modernizate. Astfel, urmează a fi asimilate şi puse in fabricaţie peste 480 tipuri noi de maşini şi utilaje de mare complexitate tehnică. Un obiectiv important al planului pe 1983 11 va constitui reducerea în continuare a costurilor de producţie, ce urmează să scadă, faţă de 1982, cu peste două miliarde lei la cheltuielile totale de producţie şi cu 1,7 miliarde la cheltuielile materiale. Exportul va creşte cu 21,5 la sută. Este clar că numai realizând integral aceste sarcini, unităţile noastre îşi vor putea aduce o importantă contribuţie la promovarea progresului tehnic, la introducerea automatizării, a robotizării in toate ramurile economiei. — Observăm o creştere importantă a productivităţii muncii planificată in 1983. Ce măsuri mai importante se au in vedere pentru realizarea acestei sarcini ? — Au fost elaborate deja programe de măsuri in fiecare întreprindere, un rol preponderent revenind factorilor de progres tehnic, care estimăm că vor asigura peste 52 la sută din sporul de productivitate, şi ai celor de perfecţionare a organizării producţiei, cu o pondere de circa 40 la sută. Dintre aceste măsuri, voi menţiona doar citeva : extinderea aplicării tehnologiilor neconvenţionale (cu ultrasunete, laser ş.a.), introducerea celulelor de fabricaţie robotizate pentru realizarea axelor maşinilor electrice, mecanizarea operaţiilor de montaj şi control etc. Pe lingă preocuparea de creştere a productivităţii muncii in propriile unităţi, ministerul nostru, ca furnizor pentru celelalte ramuri ale economiei, are în vedere realizarea de noi utilaje, echipamente care să ducă la creşterea productivităţii muncii, a eficienţei economice la utilizatori. — Prin excelenţă, dezvoltarea electronicii şi electrotehnicii este condiţionată de rezultatele cercetării ştiinţifice. Cum apreciaţi aportul cercetării ştiinţifice de profil la înnoirea şi modernizarea tehnologiilor, a produselor ? — Dispunem de o importantă reţea de cercetare ştiinţifică proprie, coordonată de un institut central de Convorbire realizată de Ioana DABU (Continuare in pag. a V-a) Alexandru NECULA ministrul industriei de maşini-unelte, electrotehnicii şi electronicii CONVORBIRILE ||lteri LA ÎNCEPUT DE AN .ii ........■*.. ÎN INDUSTRIA DE MAȘINI-UNELTE, ELECTROTEHNICĂ ȘI ELECTRONICĂ PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Delegaţia Partidului Conservator din Marea Britanie Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, vineri, la Predeal, delegaţia Partidului Conservator din Marea Britanie, formată din Julian Amery, conducătorul delegaţiei, şi Robert Cranborne, deputaţi în Camera Comunelor. La primire a luat parte Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe. Conducătorul delegaţiei a transmis preşedintelui Nicolae Ceauşescu cele mai bune urări din partea primului ministru al Marii Britanii, Margaret Thatcher. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a rugat să se transmită premierului britanic din partea sa un salut călduros şi cele mai bune urări. Conducătorul delegaţiei a exprimat recunoştinţa pentru onoarea de a fi primit de şeful statului român şi a adresat vii mulţumiri pentru posibilitatea de a vizita din nou ţara noastră. In timpul întrevederii au fost relevate cu satisfacţie relaţiile bune de colaborare existente între România şi Marea Britanie în cele mai diverse domenii de activitate, în folosul celor două popoare, al cauzei păcii şi înţelegerii internaţionale. S-a subliniat că un rol important in evoluţia raporturilor prieteneşti româno-britanice îl au înţelegerile la cel mai înalt nivel şi în special cele convenite cu prilejul vizitei de stat efectuate în Marea Britanie de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, apreciată ca un eveniment deosebit, istoric, evidenţiindu-se posibilităţile largi existente pentru dezvoltarea şi aprofundarea conlucrării bilaterale pe plan politic, economic şi tehnicoştiinţific, cultural şi în alte domenii de interes comun. A fost examinat un cerc larg de probleme ale vieţii internaţionale, relevindu-se caracterul deosebit de complex al situaţiei existente în lume. S-a apreciat că, în actualele împrejurări, se impune ca toate ţările, indiferent de sistemul lor social-politic, să acţioneze pentru a opri încordarea internaţională, pentru încetarea conflictelor din diferite regiuni ale globului, pentru soluţionarea diferendelor dintre state pe calea tratativelor, pentru a da un nou curs evenimentelor spre destindere şi colaborare, întărirea independenţei naţionale, spre asigurarea păcii. O atenţie deosebită a fost acordată situaţiei de pe continentul european, unde s-au acumulat uriaşe cantităţi de arme, îndeosebi nucleare. Pornindu-se de la această realitate, s-a subliniat necesitatea de a se face totul pentru convenirea de măsuri de dezarmare, şi în primul rind de dezarmare nucleară in Europa, pentru eliberarea continentului de orice arme nucleare. Totodată, s-a evidenţiat însemnătatea încheierii in cel mai scurt timp a reuniunii de la Madrid, prin adoptarea unor hotăriri privind dezarmarea şi întărirea încrederii pe continent, continuitatea procesului de edificare a securităţii şi cooperării europene început la Helsinki, pentru realizarea unei Europe a păcii şi colaborării. A fost evidenţiată, totodată, necesitatea de a se acţiona cu toată răspunderea pentru oprirea cursei înarmărilor, pentru trecerea la măsuri concrete de dezarmare, în primul rind de dezarmare nucleară, pentru asigurarea dreptului suprem al oamenilor la libertate, independentă, la existenţă intr-un climat de linişte şi pace. In acelaşi timp, s-au relevat implicaţiile pe care criza economică le are asupra progresului şi standardului de viaţă ale popoarelor, mai ales ale celor din ţările în curs de dezvoltare, accentuîndu-se importanţa lichidării subdezvoltării şi făuririi unei noi ordini economice internaţionale, ca o problemă-cheie a păcii şi stabilităţii mondiale. întrevederea s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială. Ministrul securităţii publice din Costa Rica Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, vineri, la Predeal, pe Angel Edmundo Solano-Calderon, ministrul securităţii publice din Costa Rica. A participat Tudor Postelnicu, ministru secretar de stat, şef al Departamentului Securităţii Statului. Oaspetele a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu, din partea preşedintelui Republicii Costa Rica, Alberto Monge, un mesaj de prietenie, împreună cu cele mai bune urări. Preşedintele Republicii Socialiste România a rugat să se transmită şefului statului costarican salutul său prietenesc şi cele mai bune urări. In timpul convorbirii au fost evidenţiate bunele raporturi statornicite intre Republica Socialistă România şi Republica Costa Rica, exprimîndu-se satisfacţia în legătură cu evoluţia lor ascendentă, precum şi dorinţa dezvoltării acestora pe multiple planuri, în interesul ambelor ţări şi popoare. Cu acest prilej a avut loc un schimb de păreri in legătură cu o serie de aspecte ale vieţii internaţionale actuale. S-a subliniat importanţa acţiunilor menite să contribuie la oprirea încordării internaţionale, la încetarea cursei înarmărilor şi trecerea la dezarmare, şi in primul rind la dezarmarea nucleară, la lichidarea subdezvoltării şi instaurarea unei noi ordini economice mondiale, asigurîndu-se dreptul fiecărui popor de a-şi stabili propria cale de dezvoltare, intr-un climat de pace, de înţelegere, de largă colaborare intre toate naţiunile lumii. întrevederea s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială. SUCEAVA: Metalul valorificat superior Preocuparea constantă a colectivului întreprinderii de maşiniunelte din Suceava pentru introducerea in fabricaţie a unor produse noi, cu caracteristici tehnice superioare, s-a materializat şi în realizarea primei instalaţii de rectificat sloburi destinată Combinatului siderurgic din Galaţi. Datorită gradului ridicat de tehnicitate şi complexitate al instalaţiei, indicele de valorificare a metalului este cu 50 la sută mai mare faţă de cel care se realiza pînă acum. Cu ajutorul noii instalaţii se pot prelucra piese în greutate de pînă la 35 de tone, rotirea slobului in vederea rectificării pe toate suprafeţele făcîndu-se prin acţionare mecanohidraulică. Prin finalizarea şi a celorlalte două instalaţii similare, aflate în diferite stadii de execuţie, constructorii de maşini suceveni vor contribui la reducerea efortului valutar al țării. (Sava Bejinariu). ARGEŞ Locuinţe pentru specialiştii de la sate Constructorii de locuinţe argeşeni au predat anul trecut „la cheie“, pentru specialiştii care lucrează la sate, 163 apartamente în blocuri înălţate în zonele centrale săteşti de sistematizare. In acest an, constructorii argeşeni au un plan de locuinţe mult mai mare, de 460 de apartamente, multe dintre ele aflindu-se de pe acum un lucru. (Gheorghe Cîrstea). Noi construcţii de locuinţe la Galaţi Foto : E. Dichiseanu CIMPULUNG Combinatul de fibre sintetice produce la întreaga sa capacitate Combinatul de fibre sintetice din Cimpulung, judeţul Argeş, a atins cota finală, prin intrarea in producţie a celei de-a treia şi ultime linii tehnologice. Ca şi primele două, şi această linie este înzestrată cu utilaje realizate în ţară la nivelul tehnicii de vîrf, întregul proces de producţie are un mart grad de automatizare. Datorită eforturilor depuse de colectivul combinatului în supravegherea şi exploatarea utilajelor, probele tehnologice au fost reduse cu 65 de zile, timp în care s-a cîştigat o producţie suplimentară de 1 600 tone fibre sintetice. (Gheorghe Cîrstea). BUZĂU Producţie fizică peste prevederi Colectivele de oameni al muncii din industria judeţului Buzău, acţionînd cu răspundere şi forţe sporite pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan la toate sortimentele, au livrat suplimentar, în primele 12 zile care au trecut din acest an, numeroase produse utile economiei naţionale. Dintre acestea, menţionăm : 340 tone plase sudate, 27 tone aparate de cale, 170 tone zahăr rafinat, 183 tone laminate finite pline din oţel, 25 000 mp ţesături din bumbac, produse electrotehnice, mobilier şi altele. Printre unităţile cu cele mai bune rezultate în realizarea acestor sporuri de producţie se numără întreprinderea de sirmă şi produse din sirenă, întreprinderea de aparate care, întreprinderea „Textila“, întreprinderea de contactoare, Fabrica de zahăr Buzău și I.F.E.T. Nehoiu. (Stelian Chiper). Cu Eminescu ...Cu un Eminescu aproape lunecat în nefiinţă am urcat spre ultimele decenii ale veacului al nouăsprezecelea. Fără prezenţa lui omenească, dar cu el, ne apropiem de misteriosul an 2000. Cu el, cu Eminescu al românilor, pe care un înzăpezit ianuar ni l-a dăruit în casa unui român din miazănoapte spre a se sui, el, în marele cin al poeţilor pe un înalt jeţ tăiat din gorunii Moldovei. Prelins — lacrimă diamantină — pe obrazul de lut al ţării, Eminescu a venit să doarmă somn fulgerat in cetatea Bucureştilor. N-a apucat să-şi împlinească aproape nepămînteştile-i ambiţii. Abia de a compus un tom de poezii de intangibilă perfecţiune. Abia de a creat limba română literară pe care s-a nevoit nu doar s-o crească (aşa cum suna porunca Văcărescului), ci, refăcîndu-i materia lichidă, s-o închipuie şi s-o reinchipuie ca şi cînd el ar fi izvodit-o smulgindu-i sunetele din euritmii abisale. Abia de a... Nu, nu e exagerat să vorbeşti astfel despre zestrea eminesciană, fiindcă e vădit caracterul ei totalitar, megalitic. Ar fi ajuns un singur Eminescu să ducă pună la capăt proiectele literare şi programele de cultură ale lui Eminescu ? E sigur că nu. Şi a căzut nu năruit de o melancolie ori de o înfrîngere de-o clipă, ci strivit de un secol. Grozavele maşinării ale veacului au mutat din viaţă in istorie tiparul omenesc de carne pe care bucureştenii îl puteau intilni pe uliţele încă podite cu butuci retezaţi şi pe care aveau să-l prohodească exact în anul în care se năştea bizarul turn Eiffel al franţuzilor. încercăm adesea să-l rostim pe Eminescu urechilor unor însemnări de Gh. TOMOZEI străini ce ne iubesc (ori nu ne iubesc defel) şi ne tulbură neputinţa de a-l traduce. Orice poet, in oricare grai s-ar exprima, are desigur particularităţi de rostire poeticească evident intraductibile. Sigur, n-avem pretenţia că am putea reface in scandinavă, să spunem, sau în birmană — „stau în fereastra susă“ sau „ca-n vis, aşa vii“ (nimind genial cu „evlavii“), dar credem că spiritul unei opere poate trece. Se pricepe cîte ceva din Eminescu al nostru, dar magica lui vibrare rămîne îndeobşte străină iubitorilor de stihuri din altă limbă şi-atunci ne spunem că dacă nu-i putem oferi poeziei eminesciene meritata proliferare universală să ne-o „traducem“ măcar pentru noi. Să ne punem in starea proprie înţelegerii lui plenare. Nu în condiţia geniului ne putem instala, se-nţelege, di in cea a omului iubitor de frumuseţe şi de adevăr (entităţi inseparabile), a vizionarului şi a luptătorului pentru binele obştesc. Să regindim dimensiunile patetismului eminescian crezind mai mult decit o facem incapacitatea noastră de a mişca roţile timpului spre civilizaţie şi progres, dar, mai înainte de orice, spre dreptate socială. Ne stă in faţă nu numai modelul de descurajantă perfecţiune al poeziei eminesciene, ci — la indemnia oricui — laborioasa lui aplicare spre acele activităţi ce ţintesc înstăpânirea unor rînduieli mai drepte, luptind împotriva strimbătăţilor de tot felul, apărînd imaginea unui trecut istoric neîntinat şi trudind pentru ca şi viitorul să ne fie altcum, aşa cum ni-l imaginăm şi ni-l construim de pe acum. Acesta e adevăratul monument înălţat lui Eminescu. Conclavul (fantast) Praxitele-Rodin-Brâncuşi n-ar izbuti să-l imagineze în piatră sau bronz pe Luceafărul totdeauna fluid. Aceasta e ghirlanda meritată de flori (cum să împodobească biata garoafă stalactica astrală a cristalurilor ce au compus Marea Umbră ?). Monumentul Iubirii şi înţelegerii operei lui Eminescu se poate ridica pe scripeţii sensibilităţii noastre pe un soclu zidit încă din veacul trecut (de la apariţia în „Convorbiri“ a poemei „Venere şi madonă“) cu mortarul lacrimii pure şi al graţiei eterne...