Scînteia, ianuarie 1983 (Anul 52, nr. 12553-12577)

1983-01-15 / nr. 12564

PROLETARI DIN TOATE UNIŢI-VĂI ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LII Nr. 12 564 Prima ediţie Sîmbătă 15 ianuarie 1983 6 PAGINI — 50 BANI O remarcabilă contribuţie la îmbogăţirea teoriei socialismului inţific, a practicii construcţiei socialiste ■ PARTIDUL COMUNIST ROMÂN conştiinţa înaintată, revoluţionară a poporului „Partidul nostru a demonstrat prin întreaga sa activitate că slujeşte fără preget interesele poporului, ale independenţei şi suveranităţii, ale păcii, că pentru el nu au fost şi nu există ţeluri mai mari decât acelea de a asigura dezvoltarea continuă a patriei, ridicarea continuă a bunăstării materiale şi spirituale a poporului. Tocmai de aceea partidul nostru se bucură de încredere şi stimă şi este urmat de întregul popor”. NICOLAE CEAUŞESCU Imaginea dominantă a României de azi este aceea a unei ţări în continuă dezvoltare. Intr-o vreme cind lumea este bîntuită de o gravă criză eco­nomică, poporul român îşi scrie în continuare istoria sub semnul pro­gresului. Au loc profunde prefaceri revoluţionare în economie, în învă­­ţămînt, în ştiinţă şi cultură, în întreaga viaţă economico-socială. Po­porul întreg acţionează pentru a înfăptui, la capătul acestui cincinal, un nou şi important salt calitativ — trecerea României de la stadiul de ţară în curs de dezvoltare la un stadiu superior, acela de ţară cu dezvoltare economică medie. Pe ce ne bazăm ? Desigur, pe clarviziunea şi realismul programe­lor elaborate de partid, pe voinţa şi hotărîrea fermă a întregii noastre naţiuni de a înfăptui in mod exem­plar aceste programe. Pe ce îşi întemeiază partidul forţa sa de a însufleţi masele, de a condu­ce opera de edificare a unei noi so­cietăţi în România ? Desigur, pe le­gătura strînsă cu clasa muncitoare, cu ţărănimea, cu intelectualitatea, cu toţi oamenii muncii, fără deose­bire de naţionalitate, cu întregul po­por. Pe convingerea tuturor şi a fie­căruia în parte că partidul nu are şi nu a avut decit un singur ţel — acela de a servi cauza poporului, a socialismului, a independenţei pa­triei. Pe preocuparea neîncetată de a desprinde concluzii profunde din istoria poporului şi a patriei, din istoria luptelor revoluţionare, pen­tru a asigura întărirea continuă a forţei materiale şi spirituale a În­tregii noastre naţiuni. „Partidul nos­tru comunist — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Raportul pre­zentat la Conferinţa Naţională din luna decembrie a anului trecut — şi-a îndeplinit cu cinste misiunea is­torică de a organiza şi conduce lupta şi munca poporului român pe calea marilor transformări revoluţionare, pe calea victoriei socialismului. Ma­rile realizări obţinute demonstrează cu puterea faptelor justeţea politicii partidului nostru, care aplică in mod creator principiile socialismului şti­inţific, ale materialismului dialectic şi istoric, adevărurile generale la condiţiile concrete ale României“. Oameni noi în avangarda istoriei Partidul s-a născut din fiinţa patriei. El a răsărit ca un stejar falnic în care pulsau puternic sevele pămîntului strămoşesc. Ma­sele populare au simţit, au în­ţeles că ceva important se in­­tîmplă în România, că se scrie o pagină fundamentală de istorie. Sub faldurile steagului partidului, mii 40,mii de oameni au Învăţat să viseze ceea ce, in acele vremuri, nu-i era nimănui îngăduit să viseze. Şi au Învăţat să acţioneze pentru ca visul lor de prosperitate, de liber­tate, de dreptate socială să devină faptă. Timpul dobîndise o nouă unitate de măsură. Pentru mii şi mii de oa­meni, cutezanţa de a face istoria să se înscrie pe făgaşul trasat de parti­dul comunist a însemnat o adevărată şcoală de educare şi călire revolu­ţionară. In rindurile partidului, prin­­tr-o activă participare la marile bă­tălii de clasă din perioada interbe­lică, apoi la epopeea revoluţiei şi construcţiei socialiste, ei şi-au for­mat Înalte trăsături civice şi de ca­racter, şi-au afirmat combativitatea şi fermitatea politică, pasiunea revo­luţionară şi dăruirea patriotică. Fap­tele comuniştilor s-au constituit, de-a lungul anilor, un pilde vii de trăire militantă a vieţii pentru În­tregul nostru popor. In galeria marilor eroi ai partidu­lui, ai neamului, istoria a Înscris, pentru totdeauna, numele tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a cărui activitate revoluţionară se desfăşoară neîncetat de peste o jumătate de veac. Strălu­cit conducător politic, comunist de omenie, personalitate proeminentă a lumii contemporane, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi-a cucerit înalta stimă. Iubirea profundă a Întregii noastre naţiuni, datorită meritelor sale excepţionale in cadrul partidu­lui, datorită­­ clarviziunii cu care conduce, azi, poporul nostru pe dru­mul construirii celei mai drepte şi mai luminoase societăţi : socialismul şi comunismul. Forţa care pune în miş­care energiile creatoare ale poporului, odată cu trecerea la înfăptuirea revoluţiei şi construcţiei socialiste, au crescut şi s-au afirmat tot mai puternic rolul conducător al partidului, forţa sa de a pune in mişcare toate energiile creatoare ale poporului. Partidul şi-a asumat răs­punderea de a asigura buna funcţio­nare a Întregului angrenaj al socie­tăţii noastre socialiste. Importante prefaceri Înnoitoare au fost înfăptuite, in România, in anii de după 23 august 1944, dar mai cu seamă după 1965, de cind in fruntea partidului şi a ţării se află tova­răşul Nicolae Ceauşescu. Toţi aceşti 18 ani de nouă istorie oferă nu­meroase momente de referinţă pen­tru întreaga istorie a patriei. Sunt anii în care s-au desfăşurat lucră­rile Congresului al IX-lea al parti­dului, eveniment ce a deschis epoca celor mai măreţe înfăptuiri din întreaga existenţă a României. Anii in care a fost adoptat Programul parti­dului, anii in care cel de-al XII-lea Congres a trasat liniile directoare ale trecerii la o nouă calitate a muncii şi a vieţii.. ..... ^ Adrian VASILESCU (Continuare In pag. a IV-a) ACŢIUNI ŞI MĂSURI PRACTICE, EFICIENTE PENTRU HOTĂRÎRILOR CONFERINŢEI NAŢIONALE A PARTIDULUI O mare îndatorire şi o mare răspundere a producătorilor de maşini-unelte, a electrotehnicienilor şi electroniştilor. SPORIREA CONTRIBUŢIEI LA PROMOVAREA larga a tehnicii de vîrf în economie , Conferinţa Naţională a partidu­lui a formulat exigenţe sporite pri­vind promovarea mai rapidă a pro­gresului tehnic, mai buna organizare a proceselor de producţie, introdu­cerea largă a mecanizării, automati­zării şi robotizării. In acest sens, ce rezultate mai deosebite au fost ob­ţinute in 1982 ? — Anul 1982 a marcat în întreaga activitate a unităţilor din subordinea ministerului nostru o preocupare sus­ţinută pentru ridicarea nivelului ca­litativ al întregii activităţi, obiectiv prioritar stabilit de Congresul al XII-lea pentru întreaga economie. Citeva date sugestive in acest sens : ponderea produselor noi şi reproiec­­tate in totalul producţiei-marfă a ajuns la 35,4 la sută, faţă de 28 la sută cit se prevedea pentru primii doi ani ai planului cincinal ; au fost realizate în unităţile proprii echi­pamente care în anii precedenţi se achiziţionau din import, iar a­­portul ramurii la balanţa de comerţ exterior a ţării a crescut în ultimii doi ani de 2,5 ori ; în sfîrşit, mai amintesc că în 1982 unităţile noastre au obţinut economii de peste 320 mi­lioane lei la cheltuielile materiale de producţie, depăşind cu peste 200 mi­lioane lei beneficiul planificat. Putem afirma că în prezent capa­citatea tehnică de care dispunem ne permite să asigurăm aproape in to­talitate necesarul celorlalte ramuri ale economiei cu utilaje, echipamen­te şi instalaţii de fabricaţie româ­nească din profilul nostru de activi­tate. Se cuvine să subliniez că atît rezultatele din 1982, cit şi întreaga existenţă în peisajul industrial al României de azi a unei industrii de maşini-unelte, electrotehnică şi elec­tronică modernă, dezvoltată, se dato­rează in măsură hotărîtoare clarvi­ziunii cu care secretarul gene­ral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a acţionat şi acţionează pentru implementarea in producţie a celor mai moderne cuceriri ale ştiin­ţei şi tehnicii, pentru dezvoltarea unor industrii de vîrf, menite să asi­gure o valorificare superioară a ma­teriilor prime şi a materialelor, a inteligenţei şi forţei creatoare a mun­citorilor şi specialiştilor noştri.. Iată de ce, toţi cei peste 400 000 de oameni ai muncii din unită­ţile ministerului nostru aduc as­tăzi un fierbinte omagiu secreta­rului general al partidului, anga­­jîndu-se să nu precupeţească nici un efort pentru înfăptuirea exem­plară a orientării ________________ lor şi indicaţiilor date la vizitele de lucru in unităţile noastre şi, cel mai recent, la Confe­rinţa Naţională. — Vă rugăm să prezentaţi ciţiva indicatori mai importanţi ai activită­ţii pe 1983. — In cel de-al treilea an al cin­cinalului actual avem de realizat o creştere a pro­ductivităţii mun­cii de peste 11 la sută faţă de anul 1982; producţia de unicate şi de se­rie mică va creş­te faţă de anul precedent de 2,5 ori; in 1983, peste 40 la sută din vo­lumul total al producţiei va fi reprezentat de pro­duse noi şi modernizate. Astfel, urmează a fi asimilate şi puse in fabricaţie peste 480 tipuri noi de maşini şi utilaje de mare com­plexitate tehnică. Un obiectiv im­portant al planului pe 1983 11 va constitui reducerea în continua­re a costurilor de producţie, ce urmează să scadă, faţă de 1982, cu peste două miliarde lei la cheltuielile totale de producţie şi cu 1,7 miliarde la cheltuielile ma­teriale. Exportul va creşte cu 21,5 la sută. Este clar că numai rea­lizând integral aceste sarcini, uni­tăţile noastre îşi vor putea aduce o importantă contribuţie la promo­varea progresului tehnic, la intro­ducerea automatizării, a robotizării in toate ramurile economiei. — Observăm o creştere importantă a productivităţii muncii planificată in 1983. Ce măsuri mai importante se au in vedere pentru realizarea acestei sarcini ? — Au fost elaborate deja progra­me de măsuri in fiecare întreprin­dere, un rol preponderent revenind factorilor de progres tehnic, care estimăm că vor asigura peste 52 la sută din sporul de productivitate, şi ai celor de perfecţionare a organiză­rii producţiei, cu o pondere de circa 40 la sută. Dintre aceste măsuri, voi menţiona doar citeva : extinderea aplicării tehnologiilor neconvenţio­nale (cu ultrasunete, laser ş.a.), in­troducerea celulelor de fabricaţie robotizate­­ pentru realizarea axelor maşinilor electrice, mecanizarea ope­raţiilor de montaj şi control etc. Pe lingă preocuparea de creştere a productivităţii muncii in propriile u­­nităţi, ministerul nostru, ca furnizor pentru celelalte ramuri ale econo­miei, are în vedere realizarea de noi utilaje, echipamente care să ducă la creşterea productivităţii muncii, a eficienţei economice la utilizatori. — Prin excelenţă, dezvoltarea elec­tronicii şi electrotehnicii este condi­ţionată de rezultatele cercetării ştiin­ţifice. Cum apreciaţi aportul cercetă­rii ştiinţifice de profil la înnoirea şi modernizarea tehnologiilor, a produ­selor ? — Dispunem de o importantă re­ţea de cercetare ştiinţifică proprie, coordonată de un institut central de Convorbire realizată de Ioana DABU (Continuare in pag. a V-a) Alexandru NECULA ministrul industriei de maşini-unelte, electrotehnicii şi electronicii CONVORBIRILE ||lteri LA ÎNCEPUT DE AN .ii ........■*.. ÎN INDUSTRIA DE MAȘINI-UNELTE, ELECTROTEHNICĂ ȘI ELECTRONICĂ PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Delegaţia Partidului Conservator din Marea Britanie Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, vineri, la Predeal, delegaţia Partidului Con­servator din Marea Britanie, forma­tă din Julian Amery, conducătorul delegaţiei, şi Robert Cranborne, de­putaţi în Camera Comunelor. La primire a luat parte Ştefan Andrei, membru supleant al Comite­tului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe. Conducătorul delegaţiei a transmis preşedintelui Nicolae Ceauşescu cele mai bune urări din partea primului ministru al Marii Britanii, Margaret Thatcher. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a rugat să se transmită premierului britanic din partea sa un salut călduros şi cele mai bune urări. Conducătorul delegaţiei a expri­mat recunoştinţa pentru onoarea de a fi primit de şeful statului român şi a adresat vii mulţumiri pentru posibilitatea de a vizita din nou ţara noastră. In timpul întrevederii au fost re­levate cu satisfacţie relaţiile bune de colaborare existente între Româ­nia şi Marea Britanie în cele mai diverse domenii de activitate, în fo­losul celor două popoare, al cauzei păcii şi înţelegerii internaţionale. S-a subliniat că un rol important in evoluţia raporturilor prieteneşti româno-britanice îl au înţelegerile la cel mai înalt nivel şi în special cele convenite cu prilejul vizitei de stat efectuate în Marea Britanie de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi to­varăşa Elena Ceauşescu, apreciată ca un eveniment deosebit, istoric, evidenţiindu-se posibilităţile largi existente pentru dezvoltarea şi apro­fundarea conlucrării bilaterale pe plan politic, economic şi tehnico­­ştiinţific, cultural şi în alte domenii de interes comun. A fost examinat un cerc larg de probleme ale vieţii internaţionale, relevindu-se caracterul deosebit de complex al situaţiei existente în lume. S-a apreciat că, în actualele împrejurări, se impune ca toate ţă­rile, indiferent de sistemul lor so­cial-politic, să acţioneze pentru a opri încordarea internaţională, pen­tru încetarea conflictelor din dife­rite regiuni ale globului, pentru so­luţionarea diferendelor dintre state pe calea tratativelor, pentru a da un nou curs evenimentelor spre destin­dere şi colaborare, întărirea inde­pendenţei naţionale, spre asigurarea păcii. O atenţie deosebită a fost acorda­tă situaţiei de pe continentul euro­pean, unde s-au acumulat uriaşe cantităţi de arme, îndeosebi nuclea­re. Pornindu-se de la această reali­tate, s-a subliniat necesitatea de a se face totul pentru convenirea de măsuri de dezarmare, şi în primul rind de dezarmare nucleară in Eu­ropa, pentru eliberarea continentului de orice arme nucleare. Totodată, s-a evidenţiat însemnătatea înche­ierii in cel mai scurt timp a reuniu­nii de la Madrid, prin adoptarea unor hotăriri privind dezarmarea şi întărirea încrederii pe continent, continuitatea procesului de edificare a securităţii şi cooperării europene început la Helsinki, pentru reali­zarea unei Europe a păcii şi colabo­rării. A fost evidenţiată, totodată, nece­sitatea de a se acţiona cu toată răs­punderea pentru oprirea cursei înar­mărilor, pentru trecerea la măsuri concrete de dezarmare, în primul rind de dezarmare nucleară, pentru asigurarea dreptului suprem al oa­menilor la libertate, independentă, la existenţă intr-un climat de linişte şi pace. In acelaşi timp, s-au relevat im­plicaţiile pe care criza economică le are asupra progresului şi standardu­lui de viaţă ale popoarelor, mai ales ale celor din ţările în curs de dez­voltare, accentuîndu-se importanţa lichidării subdezvoltării şi făuririi unei noi ordini economice interna­ţionale, ca o problemă-cheie a păcii şi stabilităţii mondiale. întrevederea s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială. Ministrul securităţii publice din Costa Rica Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, vineri, la Predeal, pe Angel Edmundo So­­lano-Calderon, ministrul securităţii publice din Costa Rica. A participat Tudor Postelnicu, mi­nistru secretar de stat, şef al Depar­tamentului Securităţii Statului. Oaspetele a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu, din partea pre­şedintelui Republicii Costa Rica, Al­berto Monge, un mesaj de prietenie, împreună cu cele mai bune urări. Preşedintele Republicii Socialiste România a rugat să se transmită şefului statului costarican salutul său prietenesc şi cele mai bune urări. In timpul convorbirii au fost evi­denţiate bunele raporturi statornicite intre Republica Socialistă România şi Republica Costa Rica, exprimîn­­du-se satisfacţia în legătură cu evo­luţia lor ascendentă, precum şi do­rinţa dezvoltării acestora pe multiple planuri, în interesul ambelor ţări şi popoare. Cu acest prilej a avut loc un schimb de păreri in legătură cu o serie de aspecte ale vieţii interna­ţionale actuale. S-a subliniat impor­tanţa acţiunilor menite să contribuie la oprirea încordării internaţionale, la încetarea cursei înarmărilor şi trecerea la dezarmare, şi in primul rind la dezarmarea nucleară, la li­chidarea subdezvoltării şi instaura­rea unei noi ordini economice mon­diale, asigurîndu-se dreptul fiecărui popor de a-şi stabili propria cale de dezvoltare, intr-un climat de pace, de înţelegere, de largă colaborare in­tre toate naţiunile lumii. întrevederea s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială. SUCEAVA: Metalul­­ valorificat superior Preocuparea constantă a colecti­vului întreprinderii de maşini­­unelte din Suceava pentru introdu­cerea in fabricaţie a unor produse noi, cu caracteristici tehnice supe­rioare, s-a materializat şi în reali­zarea primei instalaţii de rectificat sloburi destinată Combinatului side­rurgic din Galaţi. Datorită gradului ridicat de tehnicitate şi complexi­tate al instalaţiei, indicele de valo­rificare a metalului este cu 50 la sută mai mare faţă de cel care se realiza pînă acum. Cu ajutorul noii instalaţii se pot prelucra piese în greutate de pînă la 35 de tone, roti­rea slobului in vederea rectificării pe toate suprafeţele făcîndu-se prin acţionare mecanohidraulică. Prin finalizarea şi a celorlalte două in­stalaţii similare, aflate în diferite stadii de execuţie, constructorii de maşini suceveni vor contribui la reducerea efortului valutar al țării. (Sava Bejinariu). ARGEŞ Locuinţe pentru specialiştii de la sate Constructorii de locuinţe ar­geşeni au predat anul trecut „la cheie­“, pentru specialiştii care lucrează la sate, 163 apar­tamente în blocuri înălţate în zonele centrale săteşti de siste­matizare. In acest an, construc­torii argeşeni au un plan de lo­cuinţe mult mai mare, de 460 de apartamente, multe dintre ele aflindu-se de pe acum un lucru. (Gheorghe Cîrstea). Noi construcţii de locuinţe la Galaţi Foto : E. Dichiseanu CIMPULUNG Combinatul de fibre sintetice produce la întreaga sa capacitate Combinatul de fibre sintetice din Cimpulung, judeţul Argeş, a atins cota finală, prin intra­rea in producţie a celei de-a treia şi ultime linii tehnologi­ce. Ca şi primele două, şi aceas­tă linie este înzestrată cu uti­laje realizate în ţară la nivelul tehnicii de vîrf, întregul proces de producţie are un m­art grad de automatizare. Datorită efor­turilor depuse de colectivul combinatului în supravegherea şi exploatarea utilajelor, pro­bele tehnologice au fost reduse cu 65 de zile, timp în care s-a cîştigat o producţie suplimen­tară de 1 600 tone fibre sinte­tice. (Gheorghe Cîrstea). BUZĂU Producţie fizică peste prevederi Colectivele de oameni al muncii din industria judeţului Buzău, acţionînd cu răspundere şi forţe sporite pentru îndepli­nirea şi depăşirea sarcinilor de plan la toate sortimentele, au livrat suplimentar, în primele 12 zile care au trecut din acest an, numeroase produse utile economiei naţionale. Dintre acestea, menţionăm : 340 tone plase sudate, 27 tone aparate de cale, 170 tone zahăr rafinat, 183 tone laminate finite pline din oţel, 25 000 mp ţesături din bumbac, produse electrotehnice, mobilier şi altele. Printre uni­tăţile cu cele mai bune rezulta­te în realizarea acestor sporuri de producţie se numără între­prinderea de sirmă şi produse din sirenă, întreprinderea de aparate care, întreprinderea „Textila“, întreprinderea de contactoare, Fabrica de zahăr Buzău și I.F.E.T. Nehoiu. (Ste­­lian Chiper). Cu Eminescu ...Cu un Eminescu aproape lunecat în ne­fiinţă am urcat spre ultimele decenii ale veacului al nouăspre­zecelea. Fără prezenţa lui omenească, dar cu el, ne apropiem de mis­teriosul an 2­000. Cu el, cu Eminescu al românilor, pe care un înzăpezit ianuar ni l-a dăruit în casa unui român din miazănoap­te spre a se sui, el, în marele cin al poe­ţilor pe un înalt jeţ tăiat din gorunii Mol­dovei. Prelins — la­crimă diamantină — pe obrazul de lut al ţării, Eminescu a ve­nit să doarmă somn fulgerat in cetatea Bucureştilor. N-a apucat să-şi îm­plinească aproape ne­­pămînteştile-i ambiţii. Abia de a compus un tom de poezii de in­tangibilă perfecţiune. Abia de a creat limba română literară pe care s-a nevoit nu doar s-o crească (aşa cum suna porunca Văcărescului), ci, refă­­cîndu-i materia lichi­dă, s-o închipuie şi s-o reinchipuie ca şi cînd el ar fi izvodit-o smul­­gindu-i sunetele din euritmii abisale. Abia de a... Nu, nu e exagerat să vorbeşti astfel des­pre zestrea eminescia­nă, fiindcă e vădit ca­racterul ei totalitar, megalitic. Ar fi ajuns un singur Eminescu să ducă pună la capăt proiectele literare şi programele de cultură ale lui Eminescu ? E sigur că nu. Şi a că­zut nu năruit de o melancolie ori de o înf­rîngere de-o clipă, ci strivit de un secol. Grozavele maşinării ale veacului au mutat din viaţă in istorie ti­parul omenesc de carne pe care bucu­­reştenii îl puteau intil­­ni pe uliţele încă podite cu butuci rete­zaţi şi pe care aveau să-l prohodească exact în anul în care se năştea bizarul turn Eiffel al franţuzilor. încercăm adesea să-l rostim pe Emi­nescu urechilor unor însemnări de Gh. TOMOZEI străini ce ne iubesc (ori nu ne iubesc de­fel) şi ne tulbură ne­putinţa de a-l traduce. Orice poet, in oricare grai s-ar exprima, are desigur particularităţi de rostire poeticească evident intraductibile. Sigur, n-avem pre­tenţia că am putea re­face in scandinavă, să spunem, sau în bir­­mană — „stau în fe­reastra susă“ sau „ca-n vis, aşa vii“ (nimind genial cu „evlavii“), dar credem că spiri­tul unei opere poate trece. Se pricepe cîte ceva din Eminescu al nos­tru, dar magica lui vi­brare rămîne îndeob­şte străină iubitorilor de stihuri din altă limbă şi-atunci ne spunem că dacă nu-i putem oferi poeziei eminesciene meritata proliferare universală să ne-o „traducem“ măcar pentru noi. Să ne punem in starea proprie înţelegerii lui plenare. Nu în condi­ţia geniului ne putem instala, se-nţelege, di in cea a omului iubi­tor de frumuseţe şi de adevăr (entităţi in­separabile), a viziona­rului şi a luptătorului pentru binele obştesc. Să regindim dimen­siunile patetismului e­­minescian crezind mai mult decit o facem in­capacitatea noastră de a mişca roţile timpu­lui spre civilizaţie şi progres, dar, mai îna­inte de orice, spre dreptate socială. Ne stă in faţă nu numai modelul de des­­curajantă perfecţiune al poeziei eminesciene, ci — la indemnia ori­cui — laborioasa lui aplicare spre acele ac­tivităţi ce ţintesc în­stăpânirea unor rîn­­duieli mai drepte, lup­­tind împotriva strim­­bătăţilor de tot felul, apărînd imaginea unui trecut istoric neîntinat şi trudind pentru ca şi viitorul să ne fie alt­cum, aşa cum ni-l imaginăm şi ni-l con­struim de pe acum. Acesta e adevăratul monument înălţat lui Eminescu. Conclavul (fantast) Praxitele-Ro­­din-Brâncuşi n-ar iz­buti să-l imagineze în piatră sau bronz pe Luceafărul totdeauna fluid. Aceasta e ghir­landa meritată de flori (cum să împodo­bească biata garoafă stalactica astrală a cristalurilor ce au compus Marea Um­bră ?). Monumentul Iubirii şi înţelegerii operei lui Eminescu se poate ri­dica pe scripeţii sen­sibilităţii noastre pe un soclu zidit încă din veacul trecut (de la apariţia în „Con­vorbiri“ a poemei „Venere şi madonă“) cu mortarul lacrimii pure şi al graţiei eterne...

Next