Scînteia, februarie 1983 (Anul 52, nr. 12578-12601)

1983-02-01 / nr. 12578

ADUNĂRILE GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII —radra optim de totalere a eirigenta si răspundere a pntMtr­itâeptu­­ri pMd pe acest an Este necesar să întărim rolul adunărilor generale ale proprie­tarilor, producătorilor şi beneficiarilor în buna desfăşurare a auto­­conducerii muncitoreşti. Adunările generale trebuie să dezbată și să adopte hotărîri cu privire la întreaga activitate economico­­financiară, la buna gospodărire a fiecărei întreprinderi, să adopte planul de dezvoltare economico-socială, bugetul de venituri și cheltuieli, măsuri de asigurare a dezvoltării fiecărei unităţi, a creş­terii veniturilor şi bunăstării oamenilor muncii. NICOLAE CEAUŞESCU Realităţile din aceste zile, cvid În­treaga ţară omagiază cu alese fap­te de muncă şi adincă cinstire pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de ac­tivitate revoluţionară şi aniversării zilei sale de naştere, oferă pretutin­deni, in fabrici şi uzine, pe şantiere şi ogoare, in institutele de cercetare şi inginerie tehno- _______________ logică, în toate sec­toarele economiei naţionale, tabloul unei munci dîrze, pline de abnega­ţie, consacrate în­deplinirii exem­plare a sarcini­lor de plan din cel de-al trei­lea an al cincina­lului. In acest climat de puternică afir­mare a unităţii cla­sei muncitoare, a întregului popor in jurul partidului, al secretarului său general, de efer­vescenţă creatoare in activitatea pro­ductivă, în viaţa economico -sociala a ţării are loc un e­veniment de o deo- _______________ sebită semnificaţie: adunările generale ale oamenilor muncii din întreprinderile industria­le, din construcţii, transporturi, tele­comunicaţii, din institutele de cerce­tare ştiinţifică şi inginerie tehnologi­că şi din alte unităţi economice, care analizează pe bază de bilanţ rezulta­tele obţinute în cel de-al doilea an al cincinalului în îndeplinirea planului şi a bugetului de venituri şi cheltu­ieli, precum şi măsurile ce se im­pun in vederea realizării in cele mai bune condiţii a sarcinilor de plan pe anul 1983 şi a angajamentelor asu­mate in întrecere. Foruri supreme de conducere ale proprietarilor şi producătorilor, adu­nările generale ale oamenilor mun­cii constituie o vie şi convingătoare dovadă a profundului democratism al societăţii noastre socialiste, care asigură condiţii pentru ca muncito­rii, tehnicienii şi specialiştii să hotă­rască direct asupra tuturor proble­melor majore din fiecare unitate economică. Esenţial este ca acest ca­dru larg democratic să fie valorificat din plin, participanţii la adunările generale ale oamenilor muncii şi ale reprezentanţilor acestora avînd da­toria de a-şi spune deschis cuvîntul, de a formula, intr-un spirit de înal­tă exigenţă şi responsabilitate revo­luţionară, critici şi propuneri con­crete, menite să asigure îmbunătăţi­rea continuă a activităţii din toate compartimentele unităţilor în care lucrează. Intr-un­­cuvînt, adunările generale trebuie să se caracterizeze printr-un profund caracter de lucru, să se soldeze cu noi măsuri, care să garanteze realizarea integrală­­ a sarcinilor de plan din cel de-al trei­lea an al cincinalului şi a angaja­mentelor asumate în întrecere. Aceasta constituie, in primă şi ul­timă instanţă, măsura reală a efi­cienţei dezbaterilor. Se cuvine subliniat în mod deose­bit faptul că desfăşurarea adună­rilor generale ale oamenilor muncii are loc la scurt timp de la Confe­rinţa Naţională a partidului, care a analizat, intr-o atmosferă de înaltă răspundere şi angajare patriotică, stadiul actual al edificării socialis­mului in ţara noastră, căile şi di­recţiile de acţiune pentru dezvolta­rea în continuare a economiei na­ţionale, pentru creşterea bunăstării materiale şi spirituale a întregului popor. In conştiin­ţa fiecărui om al muncii sunt proas­pete ideile de o deosebită însemnă­tate teoretică şi practică cuprinse in magistralul Ra­port prezentat la inaltul forum al co­muniştilor de secre­tarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, îndemnurile sale pline de patos revoluţionar şi profund patriotism adresate clasei muncitoare, tuturor oamenilor muncii de a-şi spori e­­forturile şi a acţio­na cu întreaga ca­pacitate ves­tce pentru îndeplinirea exemplară a planu­lui pe acest an şi pe întregul cincinal, pentru reali­zarea unei calităţi noi, superioare, în toate domeniile de activitate. Manifestindu-se ca adevărate tri­bune active ale autoconducerii mun­citoreşti, adunările generale sunt chemate să asigure, in spiritul sar­cinilor şi orientărilor stabilite de Conferinţa Naţională a partidului, afirmarea plenară a conştiinţei şi calităţii de proprietari ale oamenilor muncii asupra părţii din avuţia na­ţională încredinţată de societate spre administrare, să dezbată cu răspun­dere modul în care consiliile oame­nilor muncii au condus­­ activitatea pentru îndeplinirea planului pe anul (Continuare in pag. a IV-a) IN CENTRUL DEZBATERILOR DIN FORURILE DE AUTOCONDUCERE MUNCITOREASCA, MASURI PENTRU : • Realizarea ritmică şi integrală a producţiei fizice • înfăptuirea exemplară a planului de export • Creşterea susţinută­­a productivităţii muncii • Reducerea mai accentuată a consumurilor ma­teriale şi energetice • Ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al produ­selor • Darea în funcţiune la termen a obiectivelor de investiţii • Sporirea beneficiilor şi a rentabilităţii întregii activităţi economice BUZĂU Producţie fizică peste prevederi Oamenii muncii din uni­tăţile economice ale judeţului Buzău au reuşit ca in perioada care a trecut din acest an, prin­­tr-o mai bună organizare a producţiei şi a aprovizionării tehnico-materiale, să înregistre­ze importante succese. Astfel, planul in profil teritorial la producţia fizică a fost depăşit cu 339 tone plase sudate, 38 tone utilaj tehnologic, 6 tone piese turnate din fontă, 3 921 metri cubi de agregate minerale de carieră, 51 tone de aparate de cale, precum şi alte produse necesare economiei naţionale. (S. Chiper). BIHOR Cărbune peste plan La întreprinderea minieră Voivozi, planul la extracţia de cărbune se îndeplineşte in mod ritmic. In prima lună a anului, minerii bihoreni au extras su­plimentar din subteran 2 200 tone cărbune, între sectoarele fruntaşe numărîndu-se cele de la Suplac, Vărzari, Jurteana III şi Budoi-Nord, unde eforturile s-au concentrat cu precădere asupra creşterii randamentelor in abatajele mecanizate. Demn de remarcat este faptul că, in Ianuarie, au fost date in exploa­tare două noi abataje frontale la Jurteana III şi Budoi-Nord. (Ioan Laza). GALAŢI Un nou tip de navă La Şantierul naval din Galaţi a fost efectuată prima lansare la apă a anului. Este vorba des­pre un nou tip de navă desti­nată transportului specializat de trailere, autoturisme, contei­­nere şi marfă paletizată. Vasul poate transporta 391 conteinere. Capacitatea navei este de 4 700 tdw, puțind dezvolta o viteză de 16 noduri. Nava este prima de acest fel dintr-o serie mai mare ce se realizează la Galați. (Dan Plăeșu). PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂI , ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul III Nr. 12 578 Marți 1 februarie 1983 6 PAGINI - 50 BANI In secţia montaj general autobascu­lante grele a întreprinderii mecanice Mirşa, judeţul Sibiu Foto : Sandu Cristian Guduri şi sentimente de aleasa preţuire e a întregului popor, voinţă fermă de a înfăptui neabătut hotăririle Conferinţei Naţionale a partidului — Scrisori şi telegrame adresate tovarăşului Nicolae Ceauşescu — Mesaje de omagiu din întreaga lume pentru preşedintele României Pagina a III-a Pagina a V-a Azi începe în întreaga ţară RECENSAMINTUL ANIMALELOR DOMESTICE Este de datoria tuturor deţinătorilor de animale — unităţi agricole socialiste şi cetăţeni de la sate şi oraşe — să contribuie activ la buna desfăşurare a acestei acţiuni de deosebită însem­nătate pentru stabilirea celor mai eficiente măsuri în vederea dezvoltării mai puternice a zootehniei şi sporirii producţiei animaliere, înfăptuirii pro­gramelor de autoaprovizionare a populaţiei. % „Brigadieri la porţile energiei" Şi azi se mută munţi din loc, şi azi se trasează for­me noi de relief pe hartă, şi azi apar „oraşe fără ar­hivă“. Dar, probabil toate acestea au intrat intr-un firesc al lumii noastre şi nu mai sunt la cota spec­taculosului de-acum 30—35 de ani. Cind pe parcursul unei generaţii se întîmplă de două ori devierea cursului Dunării şi o dată săparea unui alt braţ al său, cind în trei puncte simultan se mută munţi din loc (la Roşia-Poieni, Câlimani şi Anina), cind se descopertează întinderi uriaşe de teren spre a scoate la iveală cărbune şi sterilul se transformă in alt loc in pă­­mint arabil nu se poate spune că un dor nemărginit ne-ar îm­pinge către legendele de început ale Bumbeştiului sau Bicazului. Oamenii de aici sunt prea de tot tineri spre a nu-şi îndrepta pri­virile mai mult înainte de­cit înapoi, aşa că pe orice şantier te-ai duce elemen­tele de culoare, spectacu­losul sunt greu ivite şi o doză de realism (bazat pe exactitatea rigidă a cifre­lor) bintuie orice discuţie. Mi se pare a fi normal, mi se pare a fi în firea aces­tui romantism sobru ce ne domină lumea secolului şi cum însemnările de faţă vor spune despre două şantiere care au ca mobil energia electrică vreau să citez, în sprijinul afirma­ţiilor, acest pasaj : „Dacă în jurul anului 1850 doar 6 la sută din întreaga ener­gie folosită în lume era de origine tehnică, omenirea fiind încă în situaţia de a utiliza, în cea mai mare parte (94 la sută), energie animală şi umană, după un secol, deci in jurul anului 1950, proporţia era com­plet inversată, şi anume 94 la sută din energie era de origine tehnică...“ Şi, totuşi, noi vorbim abia de cîţiva ani de o nemaivăzu­tă explozie a imperiului necesităţii in domeniul energetic... In această bătălie extrem de complexă, angajind cer­cetare, prognozare, canti­tate şi calitate, găsim an­gajată o generaţie care cum se va numi ea peste vremuri ? Mai mult de ju­mătate din şantierele na­ţionale ale tineretului ce-şi desfăşoară in prezent acti­vitatea au ca obiectiv ime­diat energia electrică , fie că este vorba de scoaterea la suprafaţă a cărbunelui pentru termocentrale (la Rovinari şi Motru), fie că Constantin STAN se întîmplă construirea unor centrale electrice (Porţile de Fier II şi Dro­­beta-Turnu Severin), fie că paralel cu construirea cen­tralei se munceşte spre a se asigura combus­tibilul necesar funcţio­nării ei (la Anina). In ultimele zile ale anului trecut am fost la Ro­vinari. Se trăgeau acele linii imaginare peste pe­rioada scursă de la înfiin­ţarea şantierului tineretu­lui şi părerea unanimă era că ’82 a fost cel mai bun an. Nu numai pentru că sarcinile de plan fuseseră îndeplinite de la 1 decem­brie (2,750 mii. mc desco­­pertă şi 800 000 t cărbune), ceea ce permitea o realiza­re de peste 150 000 t căr­bune, dar şi pentru că spo­rul de cantitate se datora, vizibilului spor de calitate umană : oameni tineri (o medie a şantierului de 22 de ani şi ceva înseamnă adolescenţi care au făcut armata şi-apoi au venit pe şantier !) ce şi-au aflat statornicia din ceea ce era pină atunci provizorat (ve­niţi ca detaşaţi pe şantier) populînd deja cu amintiri şi „oraşul fără arhivă“ care este Rovinari , stabi­lizarea însemnind în ace­laşi timp formarea unui detaşament muncitoresc cu un înalt spirit de dăruire şi abnegaţie. Dovadă stă nu numai căderea rapidă a recordului de 1 000 de curse pe lună la şoferi, ci şi faptul că în momentele critice (inundaţiile din pri­măvara lui ’81, ce amenin­ţau cu oprirea totală a ex­­cavaţiilor, deci nefuncţio­­narea termocentralei sau redresarea excavatorului cel mare ce intrase intr-o zonă moale şi care dacă ar fi­­ căzut nu ar mai fi putut fi re­pus in poziţie de lucru decit, pro­babil, prin des­facerea lui in elemente com­ponente), ei au muncit zile, nopţi de-a rîndul trecînd peste oboseală, nesomn cu puterea pe care ţi-o dă unitatea sufletească. Sint multe poveşti ale începu­tului aici, la Rovinari, sint multe biografii de excep­ţie, dar mai important şi mai important, spun ei, este că „am început schimburi­le de noapte din noiem­brie“, că punctele de lucru ale tineretului se află aco­lo unde agregatele mari nu pot pătrunde (limitele ca­rierelor mari), dar ritmul trebuie intensificat şi nimic din ceea ce înseamnă func­ţionarea termocentralei nu trebuie lăsat să zacă pe mai departe sub pămint Şi ştiţi cum îşi evaluează brigadierii de aici munca ? Simplu, foarte simplu : privesc coşurile termocen­tralei : dacă iese, e bine ! Dacă deasupra termocen­tralei veţi vedea trecind pe la Rovinari un fum dens, compact, asta înseamnă că şi brigadierii de la Rovi­nari îşi fac datoria, că sunt mereu prezenţi in prima linie în bătălia pentru energie ! Simplu, nu ? Cum la fel de simplu avea să-mi spună la Anina inginerul Nicolae Albulea­nu, om care a lucrat la Bicaz, despre brigadierii de aici : „După felul in care muncesc aş avea cu­raj să preiau numai cu ti­neri întreaga lucrare de la Gura Golumbului — Valea Miniş“. E ceva, nu ? Pre­miera naţională de la Ani­na (intîia oară cind o ter­mocentrală va funcţiona pe baza şisturilor bituminoa­se), rod al conlucrării între şantierişti cu vechi state, brigadieri care au mai fost pe la Porţile de Fier, Za­lău sau Drobeta-Tr. Severin, şi ucenici în ale vieţii şi nu ale şantierului (elevi), a prins contururi şi încă im­presionante prin acel turn de fum care măsoară 220 m (şi despre care se spune că atunci cind bate vîntul are o oscilaţie de aproape 15 cm, ce vreţi !, ne aflăm sus la munte şi vinturile sunt şi ele mai aprige). Unii oameni in trecere pe-aici, obişnuiţi acasă cu toate aparatele electrice In pri­ză, se miră că pe acest şantier aflat la­ Înălţime apa este adusă de jos şi sticla se ţine la briu ca o comoară mult rivnită sau s-ar mira foarte tare aflînd­ că la Rovinari colonia s-a încălzit cîteva ierni cu aburul provenit de la o lo­comotivă. Pe Tîlva Zinei (ce nume extraordinar) am stat o clipă spre a privi panorama văii cu­ decla­ratul de toţi, ceilalţi, cel mai bun şofer de la IMESBA (tradus, asta în­seamnă : întreprinderea pentru exploatarea şisturi­lor bituminoase Anina) — Vasile Vamanu şi cu Petre Ghelase, cel care a lucrat la defrişări şi la construirea primelor drumuri spre ca­riere. Am stat şi am pri­vit şi spun că era frumos, era foarte frumoasă acea imagine. Atît ? Doar atit, pentru că nu nimerisem acolo din intimplare, ci adus tocmai de ceea ce se construia acolo, adus acolo de aceşti oameni tineri pe care cineva, intr-o clipă de inspiraţie, i-a numit „bri­gadieri la porţile energiei". SOCIALISTA­L ŢÂRII Imagine de pe şantierul hidroenergetic şi navigaţie Porţile de Fier II — La Conferinţa Naţională a parti­dului s-a subliniat, din nou, ne­cesitatea ca industria uşoară , unul din principalii producători de bunuri de consum, să-şi intensifice eforturile in direcţia îmbunătăţirii continue a calităţii si modernizării produselor, diversificării sortimente­lor. Vă propunem, de aceea, să ne spuneţi cum acţionaţi pentru înfăp­tuirea acestor obiective ? — Oamenii muncii din industria uşoară au păşit în acest nou an sub impulsul insufleţitoarelor îndemnuri adresate Întregii naţiuni de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului nostru, de la înalta tri­bună a forumului comuniştilor ro­mâni, de a munci mai bine, mai efi­cient, de a ridica întreaga activitate la cele mai înalte cote de exigenţă şi calitate, de a pune întreaga noas­tră capacitate de muncă şi de crea­ţie in slujba ridicării continue a bunăstării poporului. Succesele ob­ţinute, în această perioadă de timp, sunt rezultatul nemijlocit al efortu­lui unanim al tuturor colectivelor de muncă, al muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor, al cercetătorilor şi creatorilor şi constituie omagiul nostru fierbinte adus conducătorului iubit al partidului şi statului la im-Convorbire cu tovarăşa Lina CIOSANU, ministrul industriei uşoare plinirea a 50 de ani de activitate re­voluţionară, la aniversarea zilei sale de naştere. Urmind strălucitul său exemplu de activitate neobosită, de nemărginit devotament şi abnegaţie în slujirea intereselor partidului şi poporului, toţi c­ei ce muncesc în in­dustria uşoară şi-au încordat puteri­le şi mintea pentru a găsi noi căi şi mijloace de transpunere in plac­ CONVORBIRILE Scinteii LA ÎNCEPUT DE AN­ tică a obiectivelor ce ne revin din planul pe 1983 — an de răscruce al cincinalului — a angajamentelor luate în întrecerea socialistă, consi­­derind că cel mai înalt omagiu adus primului muncitor al ţării — alături de urările de viaţă îndelungată, de sănătate şi fericire — sunt înseşi roadele muncii noastre, contribuţia la înfăptuirea politicii partidului de ridicare continuă a nivelului de trai al poporului. Atenţia cu care secre­tarul general al partidului urmăreşte progresul industriei bunurilor de consum, indicaţiile şi orientările pre­ţioase date cu prilejul numeroaselor sale vizite in unităţile industriei uşoare sunt o expresie a grijii per­manente a conducătorului partidului şi statului nostru pentru tot ce este legat de viaţa oamenilor, de bună­starea şi fericirea lor. De aceea, în aceste zile, cind întreaga naţiune îl omagiază ,pe omul a­ces*si.fjtIfeţ«»ţi­­­este închinată făuririi unei vieţi mai bune pentru toţi cetăţenii Româ­niei, ne-am intensificat eforturile în direcţia îndeplinirii exemplare a tu­turor obiectivelor din plan, care răs­pund cerinţei puse in faţa noastră de hotărî­rea Conferinţei Naţionale, de îmbunătăţire şi diversificare a producţiei bunurilor de consum. Ni se cere să muncim mai bine, mai eficient, să producem pe gustul oamenilor şi la un nivel calitativ corespunzător exigenţelor tot mai ridicate ale aces­tora, valorificind in mod superior materiile prime şi materialele de care dispune ţara noastră. Cine analizea­ză cifrele de plan observă că pre­ocupările noastre sunt concentrate acum pe creşterea calităţii produ­selor, pe înnoirea şi moderniza­rea lor. Dorim ca 1983 să marcheze un progres substanţial în ce priveşte îmbunătăţirea calităţii produselor in toate domeniile industriei uşoare. Acordăm o mare atenţie înnoirii permanente a produselor, în pas cu progresul tehnicii, cu moda, cu evo­luţia preferinţelor pieţei. Se vor aplica noi tehnologii care vor per­mite, printre altele, producţia unor ţesături de bumbac neşifonabile, mai, subţiri, dar mai rezistente şi mai confortabile. S-au creat mii de con­texturi şi imprimeuri, în care nou nu este doar desenul, ci însuşi firul din care sunt realizate. In fabricile noastre se lucrează, in prezent, circa 3 090 de modele de îmbrăcăminte pentru sezonul de primăvară-vară. Dar, deoarece ne aflăm incă in se­zonul de iarnă, cred că e mai bine să stărui asupra noutăţilor pe care le vom oferi în domeniul confecţii­lor călduroase. Publicul a primit bine paltoanele şi scurtele matlasate, mai practice şi mai uşoare decit cele clasice. Ele se vor produce, in con­tinuare, in circa 300 de modele, dar din alte materiale, din fire mai fine, impermeabile (pentru căptuşeală s-au elaborat noi tipuri de blană ar­tificială şi alte materiale care să păs­treze căldura). Şi tricotajele vor cu­noaşte o reală împrospătare, de la fir şi pină la contextură şi colorit. In cadrul acestei categorii de produ­se, ca urmare a cererii, o pondera însemnată vor avea tricotajele pen­tru sport-turism. Vom­­ produce cu 10—15 la sută mai multe decit în anul trecut şi într-o diversitate spo­rită — pulovere cu modele specifice pentru munte, pentru schi, echipa­ment pentru diferite sporturi, inclu­siv o gamă largă de obiecte desti­nate vacanţei, excursiilor. Şi in ce priveşte încălţămintea sperăm ca, trecîtîBil Vara acestui an, cumpără­torii să observe o mai mare diver­sitate de modele. Pentru încălţămin­tea cu feţe textile, de pildă, s-au produs materiale şi accesorii specia­le, ceea ce a făcut posibilă crearea a circa 1 400 de modele. Practic, nu este domeniu al industriei uşoare în care să nu se fi realizat pe plan amplu înnoirea produselor. Şi maga­zinele, şi raioanele cu articole de menaj, destinate căminului, vor ofe­ri în acest an un sortiment mai bo­gat de mărfuri, create cu bun gust, cu grijă pentru latura funcţională.­­ La Conferinţa Naţională, oame­nii muncii din industria uşoară s-au bucurat de cinstea de a fi felicitaţi de secretarul general al partidului pentru rezultatele bune obţinute in (Continuare în pag. a H-a) m mma­i: •: Bunuri de consum mai multe şi mai bune, cu cheltuieli materiale reduse in Întreaga reţea şcolară Învăţătură temeinică, într-un climat de muncă intensă După zilele vacanţei de iarnă, tineretul studios se află acum din nou in clase şi laboratoare, în am­fiteatre şi ateliere de producţie. În­cepe o nouă etapă de intensă acti­vitate instructivă şi educativă, hotăritoare pentru îndeplinirea plenară, în acest an de studiu, a înaltelor şi nobilelor misiuni edu­cative, pe care partidul, societatea noastră socialistă le pun in faţa invăţămintului românesc, înalta îndatorire a şcolii noastre de toate gradele­­ de a realiza pregătirea profesională şi educarea moral-politică a viitoarelor genera­ţii de constructori ai socialismului — se înfăptuieşte sub auspicii din cele mai favorabile. Omagiind cu deosebit respect şi aleasă preţuire împlinirea a 50 de ani de strălucită activitate revoluţionară a tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu, oamenii şcolii, tineretul studios şi-au expri­mat profunda recunoştinţă pentru minunatele condiţii pe care parti­dul, statul nostru socialist le asi­gură şcolii pentru a obţine rezul­tate cit mai bune. Datorită orientă­rii clarvăzătoare a secretarului general al partidului, invăţămîntul românesc a fost aşezat pe baze profund ştiinţifice, s-a acţionat perseverent pentru apropierea şco­lii de cerinţele vieţii, ale societăţii, pentru conectarea ei la tot ce au creat mai valoros gîndirea, ştiinţa şi cultura umanităţii, pentru dez­voltarea superioară a tradiţiilor progresiste ale invăţămintului na­ţional. An de an, datorită sprijinu­lui statornic al partidului şi statu­lui­ nostru, şcoala de toate gradele şi-a sporit zestrea didactică şi tehnică ; o legislaţie generoasă, profund umanistă, asigură accesul neîngrădit la învăţătură al tuturor fiilor ţării, fără deosebire de naţio­nalitate ; întregul proces instructiv­­educativ se desfăşoară in lumina unei concepţii originale, unitare şi realiste, avînd drept fir roşu că­lăuzitor integrarea organică a invă­­ţămîntului cu producţia de bunuri materiale, cu cercetarea ştiinţifică şi practica socială. Intr-un asemenea cadru de lucru, pe deplin propice realizării unei activităţi didactice complexe, aflată permanent sub semnul eficienţei şi al calităţii, al cerinţelor pregătirii multilaterale a tinerelor generaţii — obiectiv fundamental al şcolii inscris în hotăririle Congresului al XII- lea al partidului, ale Confe­rinţei Naţionale — îşi reîncep, după vacanţă, activitatea de învăţătură şi muncă din cel de-al doilea tri­mestru şcolar, milioanele de elevi ai ţării, profesorii şi educatorii lor. Intr-un asemenea climat de muncă şi responsabilitate pentru Îndepli­nirea îndatoririlor îşi desfăşoară activitatea şi studenţii — a căror organizaţie comunistă, U.A.S.C.R. se pregăteşte pentru cea de-a XIII- a conferinţă, intr-un asemenea climat îşi desfăşoară activitatea cadrele didactice universitare, toţi îndrumătorii viitorilor specialişti. Activitate care, aşa cum s-a subli­niat la Conferinţa Naţională a partidului, trebuie să ridice mai puternic nivelul invăţămintului de toate gradele, să îmbunătăţească pregătirea profesională, tehnico­­ştiinţifică a elevilor şi studenţilor, un pas cu noile cuceriri ale cunoaş­terii actuale în toate domeniile, să asigure cadre de înaltă competen­ţă în toate domeniile de activitate. Activitate care trebuie să-şi înscrie cu fermitate pe frontispiciu exigen­ţele disciplinei şi rigurozităţii în organizarea şi desfăşurarea fiecărei acţiuni — fie ea lecţie, oră de curs sau de lucrări prac­tice in laborator, de muncă produc­tivă sau de îmbogăţire cultural­­s-pirituală, îndemnul tovarăşului Nicolae Ceauşescu „să accentuăm modernizarea şi dezvoltarea pe baze noi a invăţămintului de toate gradele, pentru ca tineretul — ele­vii, studenţii —, să-şi însuşească cele mai înalte cunoştinţe, din toa­te domeniile de activitate... să fim mai fermi în eforturile pentru a asigura însuşirea a tot ceea ce au creat mai noi, mai înaintat ştlin­­■ ■ — ” ■-1 ■ 1 ■ # (Continuare în pag. a IV-a)

Next