Scînteia, februarie 1983 (Anul 52, nr. 12578-12601)
1983-02-01 / nr. 12578
ADUNĂRILE GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII —radra optim de totalere a eirigenta si răspundere a pntMtritâepturi pMd pe acest an Este necesar să întărim rolul adunărilor generale ale proprietarilor, producătorilor şi beneficiarilor în buna desfăşurare a autoconducerii muncitoreşti. Adunările generale trebuie să dezbată și să adopte hotărîri cu privire la întreaga activitate economicofinanciară, la buna gospodărire a fiecărei întreprinderi, să adopte planul de dezvoltare economico-socială, bugetul de venituri și cheltuieli, măsuri de asigurare a dezvoltării fiecărei unităţi, a creşterii veniturilor şi bunăstării oamenilor muncii. NICOLAE CEAUŞESCU Realităţile din aceste zile, cvid Întreaga ţară omagiază cu alese fapte de muncă şi adincă cinstire pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de activitate revoluţionară şi aniversării zilei sale de naştere, oferă pretutindeni, in fabrici şi uzine, pe şantiere şi ogoare, in institutele de cercetare şi inginerie tehno- _______________ logică, în toate sectoarele economiei naţionale, tabloul unei munci dîrze, pline de abnegaţie, consacrate îndeplinirii exemplare a sarcinilor de plan din cel de-al treilea an al cincinalului. In acest climat de puternică afirmare a unităţii clasei muncitoare, a întregului popor in jurul partidului, al secretarului său general, de efervescenţă creatoare in activitatea productivă, în viaţa economico -sociala a ţării are loc un eveniment de o deo- _______________ sebită semnificaţie: adunările generale ale oamenilor muncii din întreprinderile industriale, din construcţii, transporturi, telecomunicaţii, din institutele de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică şi din alte unităţi economice, care analizează pe bază de bilanţ rezultatele obţinute în cel de-al doilea an al cincinalului în îndeplinirea planului şi a bugetului de venituri şi cheltuieli, precum şi măsurile ce se impun in vederea realizării in cele mai bune condiţii a sarcinilor de plan pe anul 1983 şi a angajamentelor asumate in întrecere. Foruri supreme de conducere ale proprietarilor şi producătorilor, adunările generale ale oamenilor muncii constituie o vie şi convingătoare dovadă a profundului democratism al societăţii noastre socialiste, care asigură condiţii pentru ca muncitorii, tehnicienii şi specialiştii să hotărască direct asupra tuturor problemelor majore din fiecare unitate economică. Esenţial este ca acest cadru larg democratic să fie valorificat din plin, participanţii la adunările generale ale oamenilor muncii şi ale reprezentanţilor acestora avînd datoria de a-şi spune deschis cuvîntul, de a formula, intr-un spirit de înaltă exigenţă şi responsabilitate revoluţionară, critici şi propuneri concrete, menite să asigure îmbunătăţirea continuă a activităţii din toate compartimentele unităţilor în care lucrează. Intr-uncuvînt, adunările generale trebuie să se caracterizeze printr-un profund caracter de lucru, să se soldeze cu noi măsuri, care să garanteze realizarea integrală a sarcinilor de plan din cel de-al treilea an al cincinalului şi a angajamentelor asumate în întrecere. Aceasta constituie, in primă şi ultimă instanţă, măsura reală a eficienţei dezbaterilor. Se cuvine subliniat în mod deosebit faptul că desfăşurarea adunărilor generale ale oamenilor muncii are loc la scurt timp de la Conferinţa Naţională a partidului, care a analizat, intr-o atmosferă de înaltă răspundere şi angajare patriotică, stadiul actual al edificării socialismului in ţara noastră, căile şi direcţiile de acţiune pentru dezvoltarea în continuare a economiei naţionale, pentru creşterea bunăstării materiale şi spirituale a întregului popor. In conştiinţa fiecărui om al muncii sunt proaspete ideile de o deosebită însemnătate teoretică şi practică cuprinse in magistralul Raport prezentat la inaltul forum al comuniştilor de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, îndemnurile sale pline de patos revoluţionar şi profund patriotism adresate clasei muncitoare, tuturor oamenilor muncii de a-şi spori eforturile şi a acţiona cu întreaga capacitate vestce pentru îndeplinirea exemplară a planului pe acest an şi pe întregul cincinal, pentru realizarea unei calităţi noi, superioare, în toate domeniile de activitate. Manifestindu-se ca adevărate tribune active ale autoconducerii muncitoreşti, adunările generale sunt chemate să asigure, in spiritul sarcinilor şi orientărilor stabilite de Conferinţa Naţională a partidului, afirmarea plenară a conştiinţei şi calităţii de proprietari ale oamenilor muncii asupra părţii din avuţia naţională încredinţată de societate spre administrare, să dezbată cu răspundere modul în care consiliile oamenilor muncii au condus activitatea pentru îndeplinirea planului pe anul (Continuare in pag. a IV-a) IN CENTRUL DEZBATERILOR DIN FORURILE DE AUTOCONDUCERE MUNCITOREASCA, MASURI PENTRU : • Realizarea ritmică şi integrală a producţiei fizice • înfăptuirea exemplară a planului de export • Creşterea susţinutăa productivităţii muncii • Reducerea mai accentuată a consumurilor materiale şi energetice • Ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al produselor • Darea în funcţiune la termen a obiectivelor de investiţii • Sporirea beneficiilor şi a rentabilităţii întregii activităţi economice BUZĂU Producţie fizică peste prevederi Oamenii muncii din unităţile economice ale judeţului Buzău au reuşit ca in perioada care a trecut din acest an, printr-o mai bună organizare a producţiei şi a aprovizionării tehnico-materiale, să înregistreze importante succese. Astfel, planul in profil teritorial la producţia fizică a fost depăşit cu 339 tone plase sudate, 38 tone utilaj tehnologic, 6 tone piese turnate din fontă, 3 921 metri cubi de agregate minerale de carieră, 51 tone de aparate de cale, precum şi alte produse necesare economiei naţionale. (S. Chiper). BIHOR Cărbune peste plan La întreprinderea minieră Voivozi, planul la extracţia de cărbune se îndeplineşte in mod ritmic. In prima lună a anului, minerii bihoreni au extras suplimentar din subteran 2 200 tone cărbune, între sectoarele fruntaşe numărîndu-se cele de la Suplac, Vărzari, Jurteana III şi Budoi-Nord, unde eforturile s-au concentrat cu precădere asupra creşterii randamentelor in abatajele mecanizate. Demn de remarcat este faptul că, in Ianuarie, au fost date in exploatare două noi abataje frontale la Jurteana III şi Budoi-Nord. (Ioan Laza). GALAŢI Un nou tip de navă La Şantierul naval din Galaţi a fost efectuată prima lansare la apă a anului. Este vorba despre un nou tip de navă destinată transportului specializat de trailere, autoturisme, conteinere şi marfă paletizată. Vasul poate transporta 391 conteinere. Capacitatea navei este de 4 700 tdw, puțind dezvolta o viteză de 16 noduri. Nava este prima de acest fel dintr-o serie mai mare ce se realizează la Galați. (Dan Plăeșu). PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂI , ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul III Nr. 12 578 Marți 1 februarie 1983 6 PAGINI - 50 BANI In secţia montaj general autobasculante grele a întreprinderii mecanice Mirşa, judeţul Sibiu Foto : Sandu Cristian Guduri şi sentimente de aleasa preţuire e a întregului popor, voinţă fermă de a înfăptui neabătut hotăririle Conferinţei Naţionale a partidului — Scrisori şi telegrame adresate tovarăşului Nicolae Ceauşescu — Mesaje de omagiu din întreaga lume pentru preşedintele României Pagina a III-a Pagina a V-a Azi începe în întreaga ţară RECENSAMINTUL ANIMALELOR DOMESTICE Este de datoria tuturor deţinătorilor de animale — unităţi agricole socialiste şi cetăţeni de la sate şi oraşe — să contribuie activ la buna desfăşurare a acestei acţiuni de deosebită însemnătate pentru stabilirea celor mai eficiente măsuri în vederea dezvoltării mai puternice a zootehniei şi sporirii producţiei animaliere, înfăptuirii programelor de autoaprovizionare a populaţiei. % „Brigadieri la porţile energiei" Şi azi se mută munţi din loc, şi azi se trasează forme noi de relief pe hartă, şi azi apar „oraşe fără arhivă“. Dar, probabil toate acestea au intrat intr-un firesc al lumii noastre şi nu mai sunt la cota spectaculosului de-acum 30—35 de ani. Cind pe parcursul unei generaţii se întîmplă de două ori devierea cursului Dunării şi o dată săparea unui alt braţ al său, cind în trei puncte simultan se mută munţi din loc (la Roşia-Poieni, Câlimani şi Anina), cind se descopertează întinderi uriaşe de teren spre a scoate la iveală cărbune şi sterilul se transformă in alt loc in pămint arabil nu se poate spune că un dor nemărginit ne-ar împinge către legendele de început ale Bumbeştiului sau Bicazului. Oamenii de aici sunt prea de tot tineri spre a nu-şi îndrepta privirile mai mult înainte decit înapoi, aşa că pe orice şantier te-ai duce elementele de culoare, spectaculosul sunt greu ivite şi o doză de realism (bazat pe exactitatea rigidă a cifrelor) bintuie orice discuţie. Mi se pare a fi normal, mi se pare a fi în firea acestui romantism sobru ce ne domină lumea secolului şi cum însemnările de faţă vor spune despre două şantiere care au ca mobil energia electrică vreau să citez, în sprijinul afirmaţiilor, acest pasaj : „Dacă în jurul anului 1850 doar 6 la sută din întreaga energie folosită în lume era de origine tehnică, omenirea fiind încă în situaţia de a utiliza, în cea mai mare parte (94 la sută), energie animală şi umană, după un secol, deci in jurul anului 1950, proporţia era complet inversată, şi anume 94 la sută din energie era de origine tehnică...“ Şi, totuşi, noi vorbim abia de cîţiva ani de o nemaivăzută explozie a imperiului necesităţii in domeniul energetic... In această bătălie extrem de complexă, angajind cercetare, prognozare, cantitate şi calitate, găsim angajată o generaţie care cum se va numi ea peste vremuri ? Mai mult de jumătate din şantierele naţionale ale tineretului ce-şi desfăşoară in prezent activitatea au ca obiectiv imediat energia electrică , fie că este vorba de scoaterea la suprafaţă a cărbunelui pentru termocentrale (la Rovinari şi Motru), fie că Constantin STAN se întîmplă construirea unor centrale electrice (Porţile de Fier II şi Drobeta-Turnu Severin), fie că paralel cu construirea centralei se munceşte spre a se asigura combustibilul necesar funcţionării ei (la Anina). In ultimele zile ale anului trecut am fost la Rovinari. Se trăgeau acele linii imaginare peste perioada scursă de la înfiinţarea şantierului tineretului şi părerea unanimă era că ’82 a fost cel mai bun an. Nu numai pentru că sarcinile de plan fuseseră îndeplinite de la 1 decembrie (2,750 mii. mc descopertă şi 800 000 t cărbune), ceea ce permitea o realizare de peste 150 000 t cărbune, dar şi pentru că sporul de cantitate se datora, vizibilului spor de calitate umană : oameni tineri (o medie a şantierului de 22 de ani şi ceva înseamnă adolescenţi care au făcut armata şi-apoi au venit pe şantier !) ce şi-au aflat statornicia din ceea ce era pină atunci provizorat (veniţi ca detaşaţi pe şantier) populînd deja cu amintiri şi „oraşul fără arhivă“ care este Rovinari , stabilizarea însemnind în acelaşi timp formarea unui detaşament muncitoresc cu un înalt spirit de dăruire şi abnegaţie. Dovadă stă nu numai căderea rapidă a recordului de 1 000 de curse pe lună la şoferi, ci şi faptul că în momentele critice (inundaţiile din primăvara lui ’81, ce ameninţau cu oprirea totală a excavaţiilor, deci nefuncţionarea termocentralei sau redresarea excavatorului cel mare ce intrase intr-o zonă moale şi care dacă ar fi căzut nu ar mai fi putut fi repus in poziţie de lucru decit, probabil, prin desfacerea lui in elemente componente), ei au muncit zile, nopţi de-a rîndul trecînd peste oboseală, nesomn cu puterea pe care ţi-o dă unitatea sufletească. Sint multe poveşti ale începutului aici, la Rovinari, sint multe biografii de excepţie, dar mai important şi mai important, spun ei, este că „am început schimburile de noapte din noiembrie“, că punctele de lucru ale tineretului se află acolo unde agregatele mari nu pot pătrunde (limitele carierelor mari), dar ritmul trebuie intensificat şi nimic din ceea ce înseamnă funcţionarea termocentralei nu trebuie lăsat să zacă pe mai departe sub pămint Şi ştiţi cum îşi evaluează brigadierii de aici munca ? Simplu, foarte simplu : privesc coşurile termocentralei : dacă iese, e bine ! Dacă deasupra termocentralei veţi vedea trecind pe la Rovinari un fum dens, compact, asta înseamnă că şi brigadierii de la Rovinari îşi fac datoria, că sunt mereu prezenţi in prima linie în bătălia pentru energie ! Simplu, nu ? Cum la fel de simplu avea să-mi spună la Anina inginerul Nicolae Albuleanu, om care a lucrat la Bicaz, despre brigadierii de aici : „După felul in care muncesc aş avea curaj să preiau numai cu tineri întreaga lucrare de la Gura Golumbului — Valea Miniş“. E ceva, nu ? Premiera naţională de la Anina (intîia oară cind o termocentrală va funcţiona pe baza şisturilor bituminoase), rod al conlucrării între şantierişti cu vechi state, brigadieri care au mai fost pe la Porţile de Fier, Zalău sau Drobeta-Tr. Severin, şi ucenici în ale vieţii şi nu ale şantierului (elevi), a prins contururi şi încă impresionante prin acel turn de fum care măsoară 220 m (şi despre care se spune că atunci cind bate vîntul are o oscilaţie de aproape 15 cm, ce vreţi !, ne aflăm sus la munte şi vinturile sunt şi ele mai aprige). Unii oameni in trecere pe-aici, obişnuiţi acasă cu toate aparatele electrice In priză, se miră că pe acest şantier aflat la Înălţime apa este adusă de jos şi sticla se ţine la briu ca o comoară mult rivnită sau s-ar mira foarte tare aflînd că la Rovinari colonia s-a încălzit cîteva ierni cu aburul provenit de la o locomotivă. Pe Tîlva Zinei (ce nume extraordinar) am stat o clipă spre a privi panorama văii cu declaratul de toţi, ceilalţi, cel mai bun şofer de la IMESBA (tradus, asta înseamnă : întreprinderea pentru exploatarea şisturilor bituminoase Anina) — Vasile Vamanu şi cu Petre Ghelase, cel care a lucrat la defrişări şi la construirea primelor drumuri spre cariere. Am stat şi am privit şi spun că era frumos, era foarte frumoasă acea imagine. Atît ? Doar atit, pentru că nu nimerisem acolo din intimplare, ci adus tocmai de ceea ce se construia acolo, adus acolo de aceşti oameni tineri pe care cineva, intr-o clipă de inspiraţie, i-a numit „brigadieri la porţile energiei". SOCIALISTAL ŢÂRII Imagine de pe şantierul hidroenergetic şi navigaţie Porţile de Fier II — La Conferinţa Naţională a partidului s-a subliniat, din nou, necesitatea ca industria uşoară , unul din principalii producători de bunuri de consum, să-şi intensifice eforturile in direcţia îmbunătăţirii continue a calităţii si modernizării produselor, diversificării sortimentelor. Vă propunem, de aceea, să ne spuneţi cum acţionaţi pentru înfăptuirea acestor obiective ? — Oamenii muncii din industria uşoară au păşit în acest nou an sub impulsul insufleţitoarelor îndemnuri adresate Întregii naţiuni de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului nostru, de la înalta tribună a forumului comuniştilor români, de a munci mai bine, mai eficient, de a ridica întreaga activitate la cele mai înalte cote de exigenţă şi calitate, de a pune întreaga noastră capacitate de muncă şi de creaţie in slujba ridicării continue a bunăstării poporului. Succesele obţinute, în această perioadă de timp, sunt rezultatul nemijlocit al efortului unanim al tuturor colectivelor de muncă, al muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor, al cercetătorilor şi creatorilor şi constituie omagiul nostru fierbinte adus conducătorului iubit al partidului şi statului la im-Convorbire cu tovarăşa Lina CIOSANU, ministrul industriei uşoare plinirea a 50 de ani de activitate revoluţionară, la aniversarea zilei sale de naştere. Urmind strălucitul său exemplu de activitate neobosită, de nemărginit devotament şi abnegaţie în slujirea intereselor partidului şi poporului, toţi cei ce muncesc în industria uşoară şi-au încordat puterile şi mintea pentru a găsi noi căi şi mijloace de transpunere in plac CONVORBIRILE Scinteii LA ÎNCEPUT DE AN tică a obiectivelor ce ne revin din planul pe 1983 — an de răscruce al cincinalului — a angajamentelor luate în întrecerea socialistă, considerind că cel mai înalt omagiu adus primului muncitor al ţării — alături de urările de viaţă îndelungată, de sănătate şi fericire — sunt înseşi roadele muncii noastre, contribuţia la înfăptuirea politicii partidului de ridicare continuă a nivelului de trai al poporului. Atenţia cu care secretarul general al partidului urmăreşte progresul industriei bunurilor de consum, indicaţiile şi orientările preţioase date cu prilejul numeroaselor sale vizite in unităţile industriei uşoare sunt o expresie a grijii permanente a conducătorului partidului şi statului nostru pentru tot ce este legat de viaţa oamenilor, de bunăstarea şi fericirea lor. De aceea, în aceste zile, cind întreaga naţiune îl omagiază ,pe omul aces*si.fjtIfeţ«»ţieste închinată făuririi unei vieţi mai bune pentru toţi cetăţenii României, ne-am intensificat eforturile în direcţia îndeplinirii exemplare a tuturor obiectivelor din plan, care răspund cerinţei puse in faţa noastră de hotărîrea Conferinţei Naţionale, de îmbunătăţire şi diversificare a producţiei bunurilor de consum. Ni se cere să muncim mai bine, mai eficient, să producem pe gustul oamenilor şi la un nivel calitativ corespunzător exigenţelor tot mai ridicate ale acestora, valorificind in mod superior materiile prime şi materialele de care dispune ţara noastră. Cine analizează cifrele de plan observă că preocupările noastre sunt concentrate acum pe creşterea calităţii produselor, pe înnoirea şi modernizarea lor. Dorim ca 1983 să marcheze un progres substanţial în ce priveşte îmbunătăţirea calităţii produselor in toate domeniile industriei uşoare. Acordăm o mare atenţie înnoirii permanente a produselor, în pas cu progresul tehnicii, cu moda, cu evoluţia preferinţelor pieţei. Se vor aplica noi tehnologii care vor permite, printre altele, producţia unor ţesături de bumbac neşifonabile, mai, subţiri, dar mai rezistente şi mai confortabile. S-au creat mii de contexturi şi imprimeuri, în care nou nu este doar desenul, ci însuşi firul din care sunt realizate. In fabricile noastre se lucrează, in prezent, circa 3 090 de modele de îmbrăcăminte pentru sezonul de primăvară-vară. Dar, deoarece ne aflăm incă in sezonul de iarnă, cred că e mai bine să stărui asupra noutăţilor pe care le vom oferi în domeniul confecţiilor călduroase. Publicul a primit bine paltoanele şi scurtele matlasate, mai practice şi mai uşoare decit cele clasice. Ele se vor produce, in continuare, in circa 300 de modele, dar din alte materiale, din fire mai fine, impermeabile (pentru căptuşeală s-au elaborat noi tipuri de blană artificială şi alte materiale care să păstreze căldura). Şi tricotajele vor cunoaşte o reală împrospătare, de la fir şi pină la contextură şi colorit. In cadrul acestei categorii de produse, ca urmare a cererii, o pondera însemnată vor avea tricotajele pentru sport-turism. Vom produce cu 10—15 la sută mai multe decit în anul trecut şi într-o diversitate sporită — pulovere cu modele specifice pentru munte, pentru schi, echipament pentru diferite sporturi, inclusiv o gamă largă de obiecte destinate vacanţei, excursiilor. Şi in ce priveşte încălţămintea sperăm ca, trecîtîBil Vara acestui an, cumpărătorii să observe o mai mare diversitate de modele. Pentru încălţămintea cu feţe textile, de pildă, s-au produs materiale şi accesorii speciale, ceea ce a făcut posibilă crearea a circa 1 400 de modele. Practic, nu este domeniu al industriei uşoare în care să nu se fi realizat pe plan amplu înnoirea produselor. Şi magazinele, şi raioanele cu articole de menaj, destinate căminului, vor oferi în acest an un sortiment mai bogat de mărfuri, create cu bun gust, cu grijă pentru latura funcţională. La Conferinţa Naţională, oamenii muncii din industria uşoară s-au bucurat de cinstea de a fi felicitaţi de secretarul general al partidului pentru rezultatele bune obţinute in (Continuare în pag. a H-a) m mmai: •: Bunuri de consum mai multe şi mai bune, cu cheltuieli materiale reduse in Întreaga reţea şcolară Învăţătură temeinică, într-un climat de muncă intensă După zilele vacanţei de iarnă, tineretul studios se află acum din nou in clase şi laboratoare, în amfiteatre şi ateliere de producţie. Începe o nouă etapă de intensă activitate instructivă şi educativă, hotăritoare pentru îndeplinirea plenară, în acest an de studiu, a înaltelor şi nobilelor misiuni educative, pe care partidul, societatea noastră socialistă le pun in faţa invăţămintului românesc, înalta îndatorire a şcolii noastre de toate gradele de a realiza pregătirea profesională şi educarea moral-politică a viitoarelor generaţii de constructori ai socialismului — se înfăptuieşte sub auspicii din cele mai favorabile. Omagiind cu deosebit respect şi aleasă preţuire împlinirea a 50 de ani de strălucită activitate revoluţionară a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, oamenii şcolii, tineretul studios şi-au exprimat profunda recunoştinţă pentru minunatele condiţii pe care partidul, statul nostru socialist le asigură şcolii pentru a obţine rezultate cit mai bune. Datorită orientării clarvăzătoare a secretarului general al partidului, invăţămîntul românesc a fost aşezat pe baze profund ştiinţifice, s-a acţionat perseverent pentru apropierea şcolii de cerinţele vieţii, ale societăţii, pentru conectarea ei la tot ce au creat mai valoros gîndirea, ştiinţa şi cultura umanităţii, pentru dezvoltarea superioară a tradiţiilor progresiste ale invăţămintului naţional. An de an, datorită sprijinului statornic al partidului şi statului nostru, şcoala de toate gradele şi-a sporit zestrea didactică şi tehnică ; o legislaţie generoasă, profund umanistă, asigură accesul neîngrădit la învăţătură al tuturor fiilor ţării, fără deosebire de naţionalitate ; întregul proces instructiveducativ se desfăşoară in lumina unei concepţii originale, unitare şi realiste, avînd drept fir roşu călăuzitor integrarea organică a invăţămîntului cu producţia de bunuri materiale, cu cercetarea ştiinţifică şi practica socială. Intr-un asemenea cadru de lucru, pe deplin propice realizării unei activităţi didactice complexe, aflată permanent sub semnul eficienţei şi al calităţii, al cerinţelor pregătirii multilaterale a tinerelor generaţii — obiectiv fundamental al şcolii inscris în hotăririle Congresului al XII- lea al partidului, ale Conferinţei Naţionale — îşi reîncep, după vacanţă, activitatea de învăţătură şi muncă din cel de-al doilea trimestru şcolar, milioanele de elevi ai ţării, profesorii şi educatorii lor. Intr-un asemenea climat de muncă şi responsabilitate pentru Îndeplinirea îndatoririlor îşi desfăşoară activitatea şi studenţii — a căror organizaţie comunistă, U.A.S.C.R. se pregăteşte pentru cea de-a XIII- a conferinţă, intr-un asemenea climat îşi desfăşoară activitatea cadrele didactice universitare, toţi îndrumătorii viitorilor specialişti. Activitate care, aşa cum s-a subliniat la Conferinţa Naţională a partidului, trebuie să ridice mai puternic nivelul invăţămintului de toate gradele, să îmbunătăţească pregătirea profesională, tehnicoştiinţifică a elevilor şi studenţilor, un pas cu noile cuceriri ale cunoaşterii actuale în toate domeniile, să asigure cadre de înaltă competenţă în toate domeniile de activitate. Activitate care trebuie să-şi înscrie cu fermitate pe frontispiciu exigenţele disciplinei şi rigurozităţii în organizarea şi desfăşurarea fiecărei acţiuni — fie ea lecţie, oră de curs sau de lucrări practice in laborator, de muncă productivă sau de îmbogăţire culturals-pirituală, îndemnul tovarăşului Nicolae Ceauşescu „să accentuăm modernizarea şi dezvoltarea pe baze noi a invăţămintului de toate gradele, pentru ca tineretul — elevii, studenţii —, să-şi însuşească cele mai înalte cunoştinţe, din toate domeniile de activitate... să fim mai fermi în eforturile pentru a asigura însuşirea a tot ceea ce au creat mai noi, mai înaintat ştlin■ ■ — ” ■-1 ■ 1 ■ # (Continuare în pag. a IV-a)