Scînteia, aprilie 1983 (Anul 52, nr. 12629-12654)
1983-04-01 / nr. 12629
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂI Anul III Nr. 12629 Vineri 1 aprilie 1983 6 PAGINI — 50 BANI IN PREMIA TMjlSM UE MM», lnBTMHD MIiflTIfl INTHESU1H POPOR 1 M PflBTIDULUI IERI A AVUT LOC Şedinţa comună a consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană In prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general, al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, joi a avut loc in Capitală şedinţa comună a consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană. La sosirea în sală, conducătorul partidului şi statului nostru a fost întâmpinat cu vii aplauze şi ovaţii, participanţii exprimind, in numele tuturor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană, sentimentele de înaltă stimă, de profundă preţuire şi fierbinte recunoştinţă pe care le nutresc faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pentru condiţiile de deplină egalitate asigurate tuturor cetăţenilor patriei, fără deosebire de naţionalitate, pentru garantarea dreptului de a participa, cu întreaga energie creatoare, la elaborarea şi înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului, la înfăptuirea măreţei opere de construire a socialismului şi comunismului pe pămîntul României. Aceste gînduri şi simţăminte ilustrează înalta sarcaţie iresabil popor român faţă de preocuparea statornică a secretarului general al partidului pentru întărirea şi perfecţionarea democraţiei noastre socialiste, pentru largile posibilităţi oferite tuturor oamenilor muncii de a lua parte la elaborarea şi înfăptuirea hotărîrilor privind dezvoltarea multilaterală a patriei, sporirea continuă a bunăstării întregii naţiuni, împreună cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. În prezidiul şedinţei au luat loc tovarăşii Iosif Banc, Emil Bobu, Ludovic Fazekas, Petru Enache, Mihai Gere, Iosif Szász, Richard Winter. Din prezidiu au făcut parte, de asemenea, reprezentanţi, consiliilor oamenilorăii de na, tionalitate ghiară şi germană. La şedinţă au participat membri ai C.C. al P.C.R., membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, oameni de ştiinţă, artă şi cultură. Deschizînd lucrările şedinţei, tovarăşul Mihai Gere, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, a spus : Mult iubite şi stimate tovarăşe, Nicolae Ceauşescu, Stimaţi tovarăşi, Declarînd deschisă şedinţa comună a Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate germană, din Republica Socialistă România, vă rog să-mi permiteţi ca, în numele tuturor cetăţenilor aparţinind acestor naţionalităţi din patria noastră, să exprim deosebita bucurie şi p*d'g r*da gratitudine pentru prezenţa la lucrările şedinţei a celui mai iubit fiu al poporului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, preşedintele Republicii, eminent conducător al partidului şi statului nostru, înflăcărat luptător pentru binele şi prosperitatea patriei, proeminentă personalitate a vieţii politice internaţionale. Salutăm cu multă satisfacţie prezenţa la lu(Continuare în pag. a V-a) PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Delegaţia Confederaţiei Internaţionale a Sindicatelor Arabe (C.I.S.A.) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, joi după-amiază, delegaţia Confederaţiei Internaţionale a Sindicatelor Arabe (C.I.S.A.), condusă de Ehmeid Abu Bakr Jalud, secretar general al confederaţiei, care efectuează o vizită de prietenie în ţara noastră, la invitaţia Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România (U.G.S.R.). La întrevedere a luat parte tovarăşul Nicolae Constantin, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Central al U.G.S.R. Şeful delegaţiei a adresat tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în numele clasei muncitoare din ţările arabe, un salut cordial şi cele mai bune urări, iar poporului român succese în opera de înfăptuire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. El a exprimat, totodată, calde mulţumiri pentru primirea acordată, pentru invitaţia de a vizita România şi pentru posibilitatea oferită de a cunoaşte realizările remarcabile ale poporului român, precum şi activitatea pe care o desfăşoară sindicatele din ţara noastră şiaportul lor la dezvoltarea economico-socială a României. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat conducerii confederaţiei, clasei muncitoare din ţările arabe un salut prietenesc, urări de succese in activitatea pusă în slujba progresului şi prosperităţii popoarelor din această regiune. In cadrul convorbirii au fost evidenţiate bunele raporturi între România şi statele arabe, raporturi care cunosc un curs ascendent. S-a apreciat că un rol determinant în promovarea acestor legături l-au avut vizitele tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu într-o serie de ţări arabe, acordurile şi înţelegerile convenite cu aceste prilejuri. De comun acord s-a subliniat însemnătatea întăririi legăturilor dintre sindicatele din România şi ţările arabe, între clasa muncitoare din România şi statele arabe, subliniindu-se că acest lucru aduce o contribuţie importantă la întărirea relaţiilor de prietenie şi colaborare româno-arabe, în timpul întrevederii a avut loc, totodată, un schimb de vederi privind activitatea şi preocupările sindicatelor din România şi ţările arabe. S-a exprimat dorinţa întăririi relaţiilor dintre organizaţiile sindicale din România şi ţările arabe, în folosul clasei muncitoare din România şi statele arabe, al întăririi relaţiilor româno-arabe, al cauzei destinderii, păcii, securităţii, colaborării şi înţelegerii în lume. Şeful delegaţiei a evidenţiat aportul României, al preşedintelui Nicolae Ceauşescu la soluţionarea globală a conflictului din Orientul Mijlociu, exprimînd înalta consideraţie pe care clasa muncitoare din statele arabe o poartă preşedintelui României pentru eforturile depuse pentru rezolvarea problemei palestiniene, in conformitate cu aspiraţiile şi năzuinţele legitime ale poporului palestinian. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a reafirmat cu acest prilej poziţia României faţă de conflictul din Orientul Mijlociu, subliniind că o pace globală, justă şi durabilă în această zonă impune retragerea Israelului din toate teritoriile arabe ocupate în 1967, rezolvarea problemei palestiniene prin recunoaşterea drepturilor inalienabile ale poporului palestinian, inclusiv a dreptului la autodeterminare şi la crearea unui stat palestinian propriu şi independent, asigurarea securităţii şi existenţei tuturor statelor din zonă, în acest context a fost relevată, de asemenea, necesitatea retragerii Israelului din Liban şi asigurării condiţiilor pentru ca poporul libanez să-şi poată soluţiona singur, fără nici un amestec din afară, problemele interne, în conformitate cu aspiraţiile sale de libertate şi independentă. Totodată, s-a subliniat necesitatea de a se pune capăt conflictului dintre Irak şi Iran, pentru soluţionarea pe cale paşnică a problemelor dintre cele două state. De comun acord s-a relevat însemnătatea întăririi solidarităţii sindicatelor din ţările arabe, a clasei muncitoare arabe în lupta pentru depăşirea unor divergenţe, pentru soluţionarea globală, paşnică, a conflictului din Orientul Mijlociu, pentru înfăptuirea unor măsuri reale de defarmare, şi în primul rînd de dezarmare nucleară, pentru destindere, pace, pentru o nouă ordine economică internațională, întrevederea a decurs într-o atmosferă cordială, prietenească. Ministrul transporturilor şi comunicaţiilor din Republica Irak Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, joi, pe Abbdul Jahbar Abdul Rahana Assadi, rr.i'insi.ru! transporturi p. si i.oMtunctii ţiilor din Republica Irak, care, in fruntea unei delegaţii, face o vizită în ţara noastră. La primire au luat parte tovarăşii Gheorghe Petrescu, viceprim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, şi Vasile Bulucea, ministrul transporturilor şi telecomunicaţiilor. A fost prezent Dhiab M. Al- Algawi, ambasadorul Republicii Irak la Bucureşti. Cu această ocazie, oaspetele a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu, din partea preşedintelui Republicii Irak, Saddam Hussein, un salut călduros, iar poporului român urări de noi succese în vasta operă de construcţie socialistă pe care o înfăptuieşte. Mulţumirii, tovarăşul Nicolae Gsaastiseu a biifticat, la rîndul său, un salut prietenesc preşedintelui Republicii Irak, împreună, cu cele mai bune urări de pace, progres şi prosperitate pentru poporul irakian. întrevederea a prilejuit o trecere în revistă a relaţiilor româno-irakiene pe plan politic, economic şi tehnico-ştiinţific, exprimîndu-se, de ambele părţi, satisfacţia pentru stadiul acestora, precum şi dorinţa de a adunei raporturile bilaterale în cele mai diverse domenii de activitate, în legătură cu unele aspecte majore ale vieţii politice internaţionale, s-a subliniat rolul care revine ţărilor mici şi mijlocii, ţărilor in curs de dezvoltare în lupta pentru reluarea şi consolidarea cursului spre destindere, pace şi respect al independenţei naţionale a tuturor popoarelor, pentru adoptarea de măsuri hotărîte de dezarmare, şi in special de dezarmare nucleară, rezolvarea prin tratative a tuturor diferendelor şi stărilor conflictuale din diferite zone ale lumii, edificarea unei noi ordini economice care să asigure dezvoltarea neîngrădită a tuturor naţiunilor. A fost subliniată necesitatea de a se face totul pentru a se pune capăt războiului dintre Irak şi Iran, prin încetarea focului şi soluţionarea politică a problemelor aflate în disputa între cele două ţări. în timpul întrevederii s-a făcut un schimb de opinii în legătură cu necesitatea rezolvării pe cale politică a situației din Orientul Mijlociu, întrevederea a decurs într-o atmosferă cordială, prietenească. CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Dragi tovarăşi, Doresc să încep prin a vă adresa dumneavoastră, tuturor participanţilor la plenarele consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană, în numele Comitetului Central al partidului, al Consiliului de Stat şi guvernului, precum şi al meu personal, un salut călduros, revoluţionar, împreună cu cele mai bune urări. (Aplauze puternice, prelungite). Atît în plenarele fiecărui consiliu, cit şi în şedinţa comună a celor două consilii, în centrul dezbaterilor au stat măsurile privind înfăptuirea neabătută a hotărîrilor Congresului al XII-lea, ale Conferinţei Naţionale a partidului. La Conferinţa Naţională s-a făcut o amplă analiză a stadiului actual al dezvoltării socialismului în România şi s-au adoptat o serie de programe şi măsuri privind înfăptuirea obiectivului strategic stabilit de Congresul al XII-lea pentru cincinalul 1981—1985 — trecerea la un nou stadiu de dezvoltare a patriei noastre şi realizarea unei noi calităţi a muncii şi vieţii în toate domeniile de activitate. După cum este bine cunoscut, marile realizări în construcţia socialismului, puternica dezvoltare economico-socială au determinat profunde transformări în structura socială a patriei, au dus la creşterea puternică a bazei tehnico-materiale a societăţii noastre socialiste, la dezvoltarea impetuoasă a avuţiei naţionale, la sporirea puternică a venitului naţional şi, pe această bază, la creşterea continuă a nivelului de trai material şi spiritual al poporului , ţelul suprem al politicii partidului nostru, esenţa societăţii socialiste multilateral dezvoltate pe care o edificăm în România. (Aplauze puternice, prelungite). Merită subliniată, şi în acest cadru, puternica dezvoltare a forţelor de producţie în toate judeţele patriei, ca rezultat al politicii ştiinţifice a partidului nostru de amplasare raţională a industriei, agriculturii şi a altor sectoare economice şi sociale, pe întreg teritoriul patriei, în vederea asigurării condiţiilor necesare dezvoltării tuturor zonelor ţării, ridicării tuturor oamenilor muncii la o viaţă nouă, demnă, înfloritoare, în cei 15 ani care au trecut de la noua organizare teritorial-administrativă s-au creat zeci şi zeci de noi platforme industriale în toate judeţele, noi centre muncitoreşti şi orăşeneşti. Pe baza faptelor, a realităţilor, care sunt mai convingătoare decit orice şi nu pot fi în nici un fel contestate, se poate spune, cu îndreptăţită mîndrie, că partidul nostru a acţionat şi acţionează cu toată consecvenţa în vederea înfăptuirii programului de dezvoltare puternică a bazei tehnico-materiale a societăţii noastre, pentru crearea condiţiilor înfăptuirii Programului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de înaintare a României spre visul de aur al omenirii — deci şi al poporului nostru — societatea comunistă (Aplauze puternice, prelungite). O puternică dezvoltare au cunoscut ştiinţa, învăţămîntul, cultura — factori de importanţă deosebită în făurirea noii orînduiri sociale. Tocmai pe baza dezvoltării forţelor de producţie, a ştiinţei, învăţămîntului şi culturii am asigurat condiţiile necesare progresului rapid al patriei noastre, îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă, de viaţă pentru toţi oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate. După cum este bine cunoscut, una din marile cuceriri ale orînduirii noastre socialiste este asigurarea deplinei egalităţi în drepturi pentru toţi cetăţenii şi fiii patriei noastre comune — Republica Socialistă România. (Aplauze puternice, prelungite). Soluţionarea, pe baza principiilor socialismului ştiinţific, ale marxism-leninismului, în mod democratic, revoluţionar a problemei naţionale în ţara noastră a lichidat pentru totdeauna, odată cu asuprirea de clasă burghezo-moşierească, şi asuprirea naţională de orice fel. (Aplauze puternice). Socialismul a asigurat şi asigură manifestarea deplină a personalităţii umane a fiecărui cetăţean, înfăptuind în viaţă adevărata egalitate a tuturor oamenilor muncii, în toate domeniile de activitate. In primul rind, este asigurat dreptul la muncă şi la retribuţie egală la muncă egală, în conformitate cu principiile echităţii socialiste, cu principiile de retribuţie socialistă în raport cu munca şi rezultatele muncii depuse de fiecare cetăţean al patriei noastre. Aceste drepturi sunt nu numai afirmate în Constituţie, dar şi realizate în viaţă, tocmai ca rezultat al puternicei dezvoltări a forţelor de producţie, al amplasării teritoriale a forţelor de producţie în toate judeţele şi în multe localităţi ale patriei noastre — ceea ce asigură înfăptuirea reală în viaţă a dreptului suprem al omului la muncă, la retribuţie egală. Aceasta constituie cea mai puternică cucerire a societăţii noastre socialiste, a afirmării deplinei egalităţi în drepturi pentru toţi fiii patriei, şi români, şi maghiari, şi germani, şi sîrbi, de orice altă naţionalitate, pornind de la faptul că toţi, indiferent de originea părinţilor, de limba pe care o vorbesc, sunt cetăţeni ai unei patrii unice, sunt fiii României socialiste, sínt membri ai unui popor muncitor, constructor al socialismului şi comunismului. (Aplauze puternice, prelungite). In al doilea rind, sunt asigurate dreptul la învăţătură şi gratuitatea învăţămîntului şi, în acest cadru, dreptul şi posibilitatea reală de a învăţa şi în limba naţionalităţilor conlocuitoare. în discuţiile din plenarele consiliilor, inclusiv în şedinţa comună, s-a vorbit de numărul şcolilor şi claselor cu predare în limbile maghiară, germană sau ale altor naţionalităţi — şi nu mă voi mai referi la cifre; sunt bine cunoscute. Ceea ce trebuie însă să subliniem este faptul că numai socialismul a reuşit să lichideze, într-o perioadă scurtă, înapoierea şi în domeniul învăţămîntului şi culturii, să asigure lichidarea analfabetismului, generalizarea învăţămîntului obligatoriu de 10 ani şi condiţii egale de învăţămînt, de însuşire de către toţi tinerii şi toţi cetăţenii patriei a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, ale cunoaşterii umane din toate domeniile de activitate. Prin aceasta, învăţîmîntul patriei noastre, indiferent în ce limbă se desfăşoară, asigură însuşirea limbii comune a ştiinţei, a culturii, a cunoaşterii umane, a limbii revoluţionare ! (Aplauze puternice, prelungite). In al treilea rind, se desfăşoară o intensă activitate cultural-artistică, de formare a conştiinţei socialiste a oamenilor muncii, a întregului nostru popor, făuritor conştient al propriei sale istorii, al propriului său viitor, liber, demn, independent — viitorul comunist. în acest cadru, sunt asigurate condiţiile materiale necesare desfăşurării acestei activităţi cultural-artistice şi în limbile naţionalităţilor. Despre aceasta vorbesc literatura, presa, teatrele, emisiunile de radioteleviziune, numărul mare de formaţii artistice de masă în limbile naţionalităţilor, participarea largă, în cadrul Festivalului „Cîntarea României“, a unui număr impresionant de formaţii artistice-culturale, a sute şi sute de mii de cetăţeni ai patriei, între care un număr important de formaţii şi de cetăţeni din rîndul naţionalităţilor conlocuitoare. S-au dat şi despre acestea cifre ; sunt cunoscute. De aceea nu mă voi referi la ele. Dar trebuie, de asemenea, să subliniem că numai societatea noastră socialistă, înfăptuind neabătut politica naţională de deplină egalitate în drepturi, a putut să asigure toate condiţiile pentru desfăşurarea activităţii literare, artistice-culturale în limbile fiecărei naţionalităţi. Desigur, sunt multe probleme de discutat şi în domeniul activităţii economice, şi de învăţămînt, şi de cultură. Le-am discutat pe larg la Conferinţa Naţională, inclusiv la ultima plenară a Comitetului Central. Lipsurile, problemele care sunt intr-un domeniu sau altul sunt conune, indiferent în ce limbă se scrie sau se predă, indiferent în ce fel se acţionează într-un sector sau altul. Avem încă multe de făcut pentru lichidarea unor lipsuri, unor neajunsuri, pentru perfecţionarea continuă a activităţii noastre. Dar pe drept cuvînt a vorbit aici tovarăşul Ferencz Fazekas că în definitiv cărbunele din Paroşeni, din Valea Jiului, dar şi cel din Covasna şi cel din Oltenia cere oameni pricepuţi, cere să ştie să mînuiască combinele şi maşinile, să acţioneze cu răspundere, cu entuziasm, cu căldură — cum s-a exprimat tovarăşul Ferencz Fazekas — şi atunci pot să soluţioneze orice problemă în bune condiţii. Intr-adevăr, orice maşină nu are decit o singură limbă ; nici matematica, nici fizica, nici chimia, nici biologia nu au limbi diferite. Ele pot fi exprimate sau formulate în diferite limbi, dar au o singură limbă — şi trebuie să ne străduim de a cunoaşte matematica, fizica, chimia, biologia, tehnica cea mai avansată, de a o stăpîni şi dezvolta. Aceasta este cerinţa făuritorilor socialismului din România ! Cu cit vom stăpîni mai bine cuceririle ştiinţei, ale tehnicii din toate domeniile şi vom făuri o tehnică superioară, competitivă cu cele mai bune pe plan internaţional, cu atît societatea noastră se va dezvolta mai puternic, cu atît se va manifesta şi mai pregnant adevărata egalitate în drepturi. (Aplauze puternice, prelungite). Avem şi în învăţămînt lucruri de îmbunătăţit. Avem nevoie de oameni cu o tot mai bună pregătire profesională, tehnică şi ştiinţifică — şi trebuie să facem totul ca învăţămîntul nostru să răspundă cerinţelor etapei actuale de dezvoltare, cerinţelor puse de Conferinţa Naţională în acest domeniu. Aşa cum şi în domeniul literaturii, al presei şi radioteleviziunii sunt multe lucruri bune, dar şi multe de criticat. Vrem şi o presă mai combativă, mai multilaterală, vrem o literatură care să exprime mai activ viaţa şi munca poporului nostru, a constructorilor socialismului, indiferent în ce limbă se scrie aceasta. Ea trebuie să exprime munca unită a constructorilor socialismului din România, a poporului nostru muncitor, unit sub conducerea Partidului Comunist Român pentru a asigura mersul ferm înainte al României spre o civilizaţie tot mai avansată. De o asemenea literatură, de o asemenea artă avem nevoie — şi trebuie să acţionăm cu toată fermitatea în direcţia aceasta. (Aplauze puternice, îndelungate). M-aş referi la un singur exemplu. Enescu şi Béla Bartók au scris muzică inspirată din viaţa poporului unde au trăit. Muzica lui Enescu are o valoare universală. Şi muzica lui Béla Bartók are, de asemenea, o valoare universală, dar el a înţeles că trebuie să se ocupe şi a acordat multă atenţie muzicii populare româneşti, care l-a ajutat în inspiraţia sa. Nici un adevărat om de cultură şi de ştiinţă nu poate să ignore tot ce este bun în trecutul, în prezentul şi tot ceea ce trebuie făcut pentru viitorul comun al popoarelor. (Aplauze puternice, îndelungate). In al patrulea rînd, odată cu dezvoltarea largă a democraţiei muncitoreşti revoluţionare, cu realizarea unui cadru nou, democratic, de participare a maselor la conducerea tuturor sectoarelor de activitate, se asigură deopotrivă maselor populare, oamenilor muncii, deci şi celor din rîndul naţionalităţilor, participarea egală la conducerea tuturor domeniilor de activitate, în toate organele politice, de stat, economice şi sociale, în plenarele consiliilor s-au prezentat, şi în această privinţă, date ; sunt bine cunoscute. Nu există sector de activitate unde să nu fie prezenţi în mod egal, să participe la întreaga viaţă politică, socială şi oamenii muncii din rîndul naţionalităţilor conlocuitoare. Problema care se pune şi aici este de a perfecţiona în continuare, de a ridica continuu rolul organismelor democratice, al adunărilor generale ale oamenilor muncii — în calitate de proprietari, de producători şi de beneficiari, ca adevăraţi stăpîni ai ţării — la elaborarea politicii interne şi externe, la înfăptuirea Programului partidului. Ce se poate spune şi în această privinţă, tovarăşi ? Avem rezultate importante, organismele noastre democratice au un rol tot mai hotărîtor în soluţionarea comună a problemelor. Proprietatea asupra mijloacelor de producţie este deţinută deopotrivă de toţi oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate. Avem proprietatea întregului popor, proprietatea socială pe care colectivele de oameni ai muncii au răspunderea să o administreze, să o dezvolte — şi fiecare om al muncii, indiferent de naţionalitate, este proprietar colectiv şi răspunde colectiv de această proprietate. Aşa cum acum, prin participarea cu părţi sociale, deţine şi o anumită parte socială care, după cum este bine cunoscut, poate merge pînă la 30 la sută. Dar avem, în acelaşi timp, proprietatea cooperatistă în agricultură, în alte sectoare, ca o formă la fel de importantă ca şi proprietatea comună, care are, de asemenea, rolul hotărîtor în dezvoltarea agriculturii şi altor sectoare economice. Şi în acest cadru, membrii cooperatori sunt proprietari şi răspund în comun de păstrarea şi dezvoltarea acestei proprietăţi socialiste. Deopotrivă, ambele forme de proprietate reprezintă baza societăţii noastre socialiste — şi avem datoria să facem totul pentru dezvoltarea şi întărirea ei. Lumea cunoaşte, în fond, numai două deosebiri esenţiale în domeniul proprietăţii : există, pe de o parte, proprietatea burghezo-moşierească, proprietatea celor bogaţi, care au stăpînit sau stăpinesc în multe ţări mijloacele de producţie, ceea ce a şi dus la împărţirea lumii în clase exploatatoare şi asuprite. Există, pe de altă parte, proprietatea socialistă, a întregului popor. Nicăieri, nici la noi, nici în altă parte, nici în trecut, nici astăzi, fabrica nu este împărţită după apartenenţa la o (Continuare în pag. a Ill-a)