Scînteia, iunie 1983 (Anul 52, nr. 12681-12706)

1983-06-01 / nr. 12681

Anul LII Nr. 12 681 Miercuri 1 iunie 1983 6 PAGINI — 50 BANI 1 IUNIE-ZIUA INTERNAŢIONALĂ A COPILULUI PENTRU TOŢI CA LA VIAŢĂ, LA UN VIITOR FERICIT! în toate domeniile, trebuie să avem în vedere că viitorul României este în mîinile tineretului, ale copiilor, că aşa cum va creşte tineretul, cum vor creşte copiii patriei aşa va fi şi viitorul României socialiste. Şi am deplina convingere că noi creştem un tineret bun, copii sănătoşi - şi fizic, şi intelectual - cu o minte şi cu o gindire înaripată, care se pregătesc să servească patria, poporul, comunismul! NICOLAE CEAUŞESCU PARTIDULUI, recunoştinţa vie a copiilor ţării 1 Iunie — Ziua internaţională a copilului — se sărbătoreşte în ţara noastră într-un climat politic şi social de generoasă grijă faţă de om, faţă de copil — fondul de aur al naţiunii noastre socialiste. Este, pentru tînăra generaţie, pentru cei peste 4 milioane de copii — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — un nou prilej de a da glas sentimentelor de pro­fundă dragoste şi recunoştinţă faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, faţă de tovarăşa Elena Ceauşescu, pentru copilăria lor fericită, pentru minunatele condiţii de muncă si viaţă de care beneficiază pentru a se forma ca cetăţeni demni ai unei tari libere si independente, pentru nobila activitate revoluţionară pusă cîe cel mai iubit iuTM -fiu al poporului ----­nostru in filuiba „ ■■ eDiCTCcr*i i fericirii si pros-­rd­iana UKIbb­bUU perităţii patriei preşedinte al Consiliului Naţional rsssRdSirtS pi”'i*'n” tre popoare. ----­Prin grija pă­rintească a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Republicii, tinăra ge­neraţie se bucură de toate roa­dele civilizaţiei si progresului tării, de măreţele înfăptuiri ale poporului nostru. Accesul neîn­grădit în invătămîntul de toate gradele, gratuitatea asistentei so­ciale şi sanitare, majorarea aloca­ţiilor de stat, numărul mereu spo­rit de locuri în creşe si cămine, in tabere şi colonii sînt numai cîteva dintre expresiile grăitoare ale pre­ocupării partidului si statului nos­tru pentru creşterea si educarea tinerei generaţii: înflorirea fără precedent a ştiinţei, culturii si in­­vâtămîntului din patria noastră, prin neobosita activitate desfăşu­rată de tovarăşa academician doc­tor inginer Elena Ceauşescu, emi­nent om politic şi savant de renu­me mondial, a creat tinerei gene­raţii, tuturor copiilor, posibilităţi nelimitate de însuşire a celor mai de preţ cuceriri ale geniului uman, condiţii de valorificare a întregii lor capacităţi de muncă şi dăruire, de a se forma multilateral, de a-şi manifesta plenar spiritul creator. Pionierii de astăzi vor fi munci­torii, ţăranii, tehnicienii, inginerii de mîine, cei chemaţi să ducă mai departe făclia progresului şi civili­zaţiei pe pămîntul României, să preia cu înaltă răspundere înfăp­tuirile cărora işi consacră astăzi forţele şi energia întregul nostru popor sub conducerea Înţeleaptă a partidului. In spiritul nobilelor idealuri ale socialismului si comu­nismului, organizaţiile de copii si tineret acţionează in vederea edu­cării generaţiei tinere prin si pen­tru muncă, in spiritul umanismului, al dragostei fată de patrie, partid si popor, al respectului pentru toate popoarele lumii, al idealuri­lor păcii şi înţelegerii intre po­poare. In acest sens, pionierii si şcolarii şi-au intensificat eforturile in primul rind in direcţia obţinerii unor rezultate din ce în ce mai bune la învăţătură, îndeplinirii exemplare a principalei lor îndato­riri patriotice — aceea de a învăţa, de a se pregăti pentru a deveni fii de nădejde ai patriei noastre socialiste. Organizaţia Pionierilor acordă o deosebită atenţie integrării invăţă­­mintului cu producţia si cercetarea. T - asigurării­­ şi t­es-' fâşurări. activită­ţilor de pregă­tire tehnico-prac­­tică. A crescut numărul cercu­rilor tehnico-apli­­cative şi pe o­­biecte de invăţă­­mint, al copiilor cuprinşi în ca­drul acestora. Prin conţinutul ac­tivităţilor desfăşurate, prin pro­filul lor mai strins legat de cerin­ţele dezvoltării economico-sociale a judeţelor şi localităţilor, cercu­rile tehnico-aplicative şi pe obiec­te de învăţămint contribuie, ală­turi de procesul de studiu propriu­­zis, la orientarea şcolară şi profe­sională, la stimularea creativităţii şi inventivităţii copiilor. Concursu­rile de creaţie tehnico-ştiinţifică a pionierilor şi şcolarilor antrenează, de la un an la altul, tot mai mulţi copii, lucrările acestora caracteri­­zindu-se, in multe situaţii. Prin aplicabilitate şi eficienţă practică. A crescut substantial aportul Or­ganizaţiei Pionierilor la buna gos­podărire si înfrumuseţare a şcolilor şi localităţilor, la organizarea unor acţiuni de muncă patriotică in agricultură si silvicultură. In ca­drul Angajamentului de muncă pa­triotică al Organizaţiei Pionierilor, pionierii şi şcolarii participă la redarea în circuitul economic a unor importante cantităţi de mate­riale refolosibile, la colectarea si valorificarea fructelor de pădure şi a plantelor medicinale. In spiritul documentelor Confe­rinţei Naţionale a P.C.R., al indi­caţiilor formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Forumul ti­nerei generaţii, Organizaţia Pionie­rilor desfăşoară o intensă activi­tate politico-ideologică îndreptată in direcţia formării conştiinţei so­cialiste a pionierilor şi şcolarilor. (Continuare în pag. a II-a) ~ OMAGIU - Omagiem din inimi de copii Pe cel ce ne conduce înainte, Iubitul fiu al scumpei Românii Pe cel dinţii al ţării preşedinte, Iubite fiu al gliei strămoşeşti, Făuritor al vieţii noi în ţară, Aducător mereu de primăvară Intru mulţi ani să ne trăieşti ! Luminiţa STOICHICESCU pionieră, Slatina Lucrare de Cornelia Ionescu Ceea ce trebuie apărat. Există oare pe lume ci­neva care să poată decla­ra senin : „Urăsc copiii“ sau „Urăsc florile“ ? A­­ceste făpturi inocente şi vulnerabile ne solicită, a­­proape fără excepţie, un sentiment de duioşie şi de protecţie. Fie că ne apar­ţin sau nu, prezenţa lor atrage lumina unui sim­bol, al purităţii, al deve­nirii, al cerurilor paşnice. Pornind de la am­găsia alcătuirii lor, un scriitor numea „rase slabe“ fe­meile, bătrinii şi copiii. Totuşi, bătrinii se pot considera victorioşi prin rezistenţa dovedită la uzura multiplă şi inevita­bilă a vieţii, femeile prin forţa lor de a escalada obstacolele complexe pe care istoria le-a ridicat in faţa lor, iar copiii sunt, cu siguranţă, puternici, prin timpul pe care-l de­ţin, timpul mai încăpător decit al celorlalţi, acel timp pe care-l numim cu un termen vag, dar plin de speranţă , viitor. Dar viitorul, in propor­ţii diferite, ne aparţine tuturor si orice discrimi­nare in această privinţă ar fi o cruzime inutilă. Pentru că atita vreme cit există capacitate creatoa­re, oamenii — şi mai ales oamenii maturi — au dreptul la trecut, prezent şi viitor, au dreptul, adi­că, să-şi valorifice trecu­tul de acumulare, cunoş­tinţele şi experienţa, pro­­ducind bunuri materiale şi spirituale si bucurin­­du-se de ele pina in ulti­ma clipă. La urma-urmei, dacă Nina CASSIAN adulţii sint chemaţi să-i protejeze pe copii — fi­zic şi psihic — n-au oare nevoie, in primul rind adulţii, de protecţie ? O mamă — dealtfel pictoriţă de vocaţie deo­sebită — imi mărturisea că, in timpul gravidităţii, avea sentimentul tulbură­tor si paradoxal că ea e protejată de fiinţa care creştea inlăuntrul ei. De­sigur insă că protejarea adulţilor nu poate fi asi­gurată decit de ei insist, de propria lor conştiinţă şi luciditate, grefate pe un sănătos instinct de conservare. In domeniul meu de ac­tivitate, al scrisului, pro­tejarea copilului se exer­cită, fireşte, pe plan afec­tiv şi mental. Scriitorul, adresindu-se celor mici, încearcă să-i apere de minciună şi de obtuzitate, de capcana violenţei şi a slugărniciei şi să le cree­ze o ţinută morală capa­bilă să le înlesnească bucuria de a trăi, de a cunoaşte şi de a deveni fertili intre semeni. Prin mijlocirea tonuri­lor curate şi expresive ale binecuvintatei noastre limbi literare, prin joc şi fantezie — haina de pro­tecţie pe care înţelegem să i-o asigurăm copilului nu-i va stînjeni libertatea de mişcare interioară ne­cesară oricărei dezvoltări armonioase. Răspunderea specială pe care o impli­că acest act creator exclu­de produsul convenţional şi stereotip, vocabularul sărac, gingăveala unui răsfăţ dulceag sau didac­ticismul ţeapăn şi super­ficial. Dar, încă o dată, toate devenirile şi perfecţionă­rile, toate miracolele vir­­stelor omului nu se P°i petrece deplin decit in lumina de simbol a ceru­rilor paşnice. Desen de TUDOR ISPAS PRIMIRI LA TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU --------------------------­---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------■ .............— Hans-Dietrich Genscher, vicecancelar si ministru de externe al R.F. Germania Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pre­şedintele Republicii Socialiste Româ­nia, a primit, marţi, 31 mai, la Sna­­gov, pe Hans-Dietrich Genscher, vicecancelar şi ministru de externe al R.F. Germania, care face o vizită in tara noastră. La primire a luat parte Stefan Andrei, ministrul afacerilor externe. A fost prezent Gerald von Braun­mühl, director în Ministerul de Ex­terne al R.F. Germania. Ministrul vest-german de externe a transmis preşedintelui Nicolae Ceauşescu un salut cordial, precum şi urări de sănătate din partea pre­şedintelui R.F. Germania, Karl Carstens, şi a cancelarului federal, Helmut Kohl. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a rugat să se transmită preşedintelui­­ şi cancelarului R.F. Germania salutul său prietenesc şi cele mai bune urări. In cursul întrevederii s-a efectuat un schimb de vederi asupra sta­diului şi , perspectivelor relaţiilor româno—vest-germane, precum şi referitor la situaţia internaţională actuală. In acest cadru, s-a manifestat do­rinţa comună de a acţiona pentru continuarea şi extinderea raporturi­lor dintre cele două ţări pe baza avantajului şi interesului reciproc, in spiritul egalităţii in drepturi, inde­pendentei nationale si neamestecului în treburile interne, în folosul ambe­lor popoare, al cauzei păcii, secu­rităţii,­ destinderii şi înţelegerii in Europa şi în întreaga lume. Un ac­cent deosebit s-a pus pe căile de dinamizare şi amplificare a schimbu­rilor comerciale, colaborării in pro­ducţie şi pe terţe pieţe, conlucrării în domeniile tehnico-ştiinţific şi cul­tural şi a fost manifestată dorinţa comună de a se acţiona pentru a da un nou şi puternic impuls raporturi­lor româno-vest-germane în general. Abordîndu-se unele probleme in­ternaţionale actuale, a fost exprimată preocuparea faţă de încordarea exis­tentă în lume şi a fost subliniată ne­cesitatea de a se acţiona pentru opri­rea tensiunii, pentru reluarea şi con­tinuarea politicii de destindere, pace, colaborare şi respect al independen­­ţei popoarelor, pentru eliminarea forţei sau a ameninţării cu forţa din relaţiile dintre state, pentru soluţio­narea prin mijloace paşnice, prin tratative a stărilor conflictuale din diferite zone ale globului. In centrul convorbirii au stat pro­bleme legate de situaţia din Europa, de întărirea securităţii şi cooperării pe continent, de oprirea cursei înar­mărilor nucleare, de trecerea la mă­suri de dezarmare, si in primul rind de dezarmare nucleară, de asigura­rea succesului tratativelor sovieto­­americane de la Geneva, a negocieri­lor de la Viena privind reducerea re­ciprocă a trupelor şi armamentelor şi măsuri adiacente în Europa cen­trală, precum şi cu privire la asi­gurarea succesului reuniunii de la Madrid. Pentru a se asigura dinami­ca procesului de securitate şi coope­rare in Europa s-a subliniat că se impune să se acţioneze pentru în­cheierea cit mai grabnică a reuniunii de la Madrid, orientîndu-se efortu­rile tuturor statelor în direcţia ajun­gerii la un document care să preva­dă convocarea unei conferinţe con­sacrate dezarmării şi încrederii in Europa, continuităţii procesului în­ceput in capitala Finlandei. A fost exprimată preocuparea faţă de continuarea cursei înarmărilor, subliniindu-se necesitatea opririi acesteia, trecerii la măsuri de dezar­mare, de reducere a cheltuielilor mi­litare, a efectivelor şi armamente­lor, la dezarmare şi in special la dezarmare nucleară, pentru stabili­rea unui echilibru militar la un ni­vel nit mai scăzut, prin oprirea am­plasării de noi rachete cu rază media de acţiune in Europa, pentru retra­gerea şi distrugerea celor existente. A avut loc, de asemenea, un schimb de păreri in legătură cu si­tuaţia din Orientul Mijlociu, subli­niindu-se că se impune să se acţio­neze pentru soluţionarea globală, justă şi durabilă a conflictului din zonă, pentru asigurarea securităţii, independenţei şi integrităţii terito­riale a Libanului, pentru soluţiona­rea problemei palestiniene, găsirea căilor de statornicire a securităţii şi păcii în această parte a lumii. S-a subliniat că întărirea colaboră­rii dintre cele două ţări pe plan in­ternaţional serveşte politicii de pace, securitate şi înţelegere în Întreaga lume. ★ Preşedintele Nicolae Ceauşescu a reţinut apoi la dejun pe Hans- Dietrich Genscher, vicecancelar şi ministru de externe al R.F. Ger­mania. întrevederea şi dejunul au decurs într-o atmosferă cordială, priete­nească. Preşedintele Fundaţiei „Apelul pentru conştiinţă“ din S. U­. A. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu,­­pre­şedintele Republicii Socialiste Româ­nia, a primit, marţi dimineaţă, pe Arthur Sch­lotar, preşedintele fun­daţiei „Apelul pentru conştiinţă“ din S.U.A., care a făcut o vizită in ţara noastră. La primire a participat Ştefan Andrei, ministrul afacerilor externe. Oaspetele a mulţumit pentru pri­mirea feiaviară şi şi-a exprimat sa­tisfacţia de a se reîntîlni cu şeful statului român. In cursul convorbirii au fost abordate probleme legate de dezvol­tarea relaţiilor româno-americane şi unele aspecte ale vieţii internaţio­nale actuale şi îndeosebi ale situa­ţiei din Orientul Mijlociu, întrevederea s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială. SPIRITUL REVOLUŢIONAR - la temelia formării omului nou, cu o concepţie înaintată despre lume şi viaţă Se împlineşte, azi, un an de la deschiderea lucrărilor Plenarei lăr­gite a Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român din 1­2 iu­nie 1982, consacrată analizei stadiu­lui actual al edificării socialismului în ţara noastră, problemelor teore­tice, ideologice şi activităţii politico­­educative a partidului, eveniment de mare însemnătate pentru opera de transformare revoluţionară a societă­ţii şi a factorului ei cel mai de preţ — omul, făuritorul tuturor valorilor materiale şi spirituale. Timpul este măsura tuturor fapte­lor — spune un bine cunoscut afo­rism. Cele 365 de zile care au tre­cut de la data desfăşurării istoricei plenare au consacrat excepţionala importanţă a acestui moment de re­ferinţă în viaţa partidului şi statu­lui nostru. Ca în toate Împrejurările politice semnificative din cei aproape 18 ani care au tre­cut de la Con­gresul al IX-lea al partidului — de a cărui ani­versare ne des­part doar cîteva Săptăm­îni — şi de această dată, înalta semnifica­ţie a evenimen­tului a fost determinată de ma­gistrala expunere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a cărei im­portanţă timpul a validat-o atit in planul îmbogăţirii teoriei so­cialismului ştiinţific, dezvoltării şi modernizării bazei tehnico-materiale a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, perfecţionării relaţiilor de producţie şi sociale, cit şi în direcţia desfăşurării complexului proces de formare a conştiinţei socialiste a ma­selor, a omului nou, făuritor con­ştient al destinului său in istorie. Prin spiritul revoluţionar, novator in care sunt tratate probleme esenţiale, de stringentă actualitate, prin des­chiderile largi către aspectele prac­ticii economico-sociale, prin solu­ţiile prefigurate, expunerea secretaru­lui general al partidului s-a consti­tuit intr-un memorabil document, ce a îmbogăţit zestrea teoretică, ideo­logică şi politică a partidului, tezau­rul de idei al comunismului ştiinţi­fic, marcînd un nou şi important mo­ment in desfăşurarea cu succes a construcţiei societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate pe pămîntul României. Ea pune cu deosebită forţă in evidenţă gindirea şi acţiunea re­voluţionară, profund dialectică, pa­triotică, a secretarului general al partidului, inegalabila cunoaştere a realităţilor ţării, a sentimentelor şi aspiraţiilor profunde ale poporului nostru, rolul său hotăritor în apli­carea creatoare a adevărurilor gene­rale ale materialismului dialectic şi istoric la particularităţile ţării noas­tre şi ale etapei actuale, in genera­­lizarea teoretică a experienţei şi construcţiei socialiste din România. Ideea centrală în jurul căreia se ordonează întreg eşafodajul tezelor şi orientărilor dezvoltate de secre­tarul general al partidului in această istorică expunere, însuşite de Con­ferinţa Naţională a partidului drept document programatic, o constituie necesitatea dezvoltării si afirmării puternice a spiritului revoluţionar la toţi membrii societăţii noastre, indi­ferent dacă aceştia sunt muncitori ai uzinei, ai ogoarelor, ai ştiinţei, învă­ţăturii şi educaţiei sau ai simţirii şi rostirii prin arte. Din această perspectivă, secreta­rul general al partidului a lansat vi­brante îndemnuri de a lupta fără ostenire împotriva a tot ceea ce este vechi şi perimat, deopotrivă în prac­tica vieţii economico-sociale, cit şi in gindire, demonstrînd că numai o atare efervescentă stare de spirit este de natură să asigure climatul propi­ce pentru îndeplinirea in cele mai bune condiţii de către partid a răs­punderii istorice pe care si-a asu­mat-o in faţa naţiunii. Deschiderile spre nou, cuprinse de magistrala expunere rostită cu un an in urmă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sunt nelimitate. In spiri­tul dialectic, de amplă cuprindere, al întemeietorilor socialismului ştiinţi­fic cu privire la factorii care asi­gură progresul social, secretarul ge­neral al partidului a înscris contribu­ţii excepţionale în ceea ce priveşte caracterizarea stadiului de dezvoltare a societăţii noastre, în definirea ro­lului ce revine forţelor de producţie în modernizarea socială, avînd în ve­dere interdependenţele dintre diferi­tele laturi ale vieţii sociale, cit şi apariţia unor tendinţe şi fenomene noi, corespunzător stadiului de dez­voltare a societăţii. Sub puternica inm­urire a conceptelor şi orientărilor elaborate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, procesul edificării bazei economice a societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate în ţara noastră înscrie încă din acest an impulsuri noi, restructurări esenţiale, de natu­ră să asigure, chiar şi in actuala conjunctură internaţională încordată, marcată de o gravă instabilitate eco­nomică, ritmuri susţinute de creş­tere economică, să asigure depăşirea unor contradicţii ce pot surveni in dezvoltarea forţelor de producţie. Recenta consfătuire de lucru de la C.C. al P.C.R. a evidenţiat eforturile rodnice depuse de poporul român in cel de al treilea an al actualului cincinal pentru înfăptuirea hotărîri­­lor Congresului al XII-lea şi Confe­rinţei Naţionale ale partidului, pro­gramelor de dezvoltare mai puter-­­­nică a economiei naţionale, de creş­tere a eficienţei economice. Iniţiind o analiză pătrunzătoare, realistă a stadiului actual al con­strucţiei socialiste in­ România, tova­răşul Nicolae Ceauşescu dezvoltă teza şi aprecieri care au, în multe pri­vinţe, o valabilitate mai largă, re­­prezentînd o autentică contribuţie la îmbogăţirea fondului de idei al so­cialismului ştiinţific. Semnificative în acest sens sunt contribuţiile teore­tice ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu privitoare la rolul şi dia­lectica evoluţiei partidului comunist, ca centru vital al societăţii, ca ferţă dinamizatoare a energiilor creatoare ale întregului popor pe calea socia­lismului şi comu­nismului , la dez­voltarea funcţii­lor statului nos­tru socialist şi atribuţiilor cali­tativ superioare ce-i revin în eta­pa actuală, la descifrarea evo­luţiei acestuia de la „statul dicta­turii proletaria­­tului la „raiul democraţiei munci­toreşti“. Contribuţii cu larg ecou în planul teoriei marxiste au fost adu­se şi în ce priveşte înţelegerea ra­porturilor dialectice dintre partidul comunist şi statul socialist. Se cuvine, de asemenea, relevat faptul că tovarăşul Nicolae Ceauşescu a atras atenţia asupra inconsistenţei viziunilor idilice despre socialism, a opticilor triumfaliste care pot genera atît atitudini de pasivitate, de aştep­tare ca timpul să lucreze în favoa­rea noii orinduiri, cit şi de dezorien­tare, in cazul confruntărilor cu ine­rente dificultăţi. Expunerea secre­tarului general al partidului nostru a deschis o perspectivă clară a mersului nostru înainte, evidenţiind posibilităţile ample ale orinduirii noastre de a se dezvolta şi a-şi im­pune superioritatea. In condiţiile in care edificarea noii orinduiri se desfăşoară în împrejurări deosebite, create de afirmarea puter­nică a revoluţiei tehnico-ştiinţifice, de transformările profunde pe care le-a determinat aceasta în viaţa so­cială, de contextul internaţional com­plex in care are loc construcţia so­cialistă, activitatea teoretico-ideologi­­că şi politico-educativă capătă o importanţă majoră în conducerea ştiinţifică a societăţii. Dezvoltând in aceste domenii numeroase idei de profundă originalitate, secretarul ge­neral al partidului a cristalizat o concepţie nouă, superioară de înţele­(Continuare în pag. a IV-a) Un an de la Plenara lărgită a C.C. al P.C.R. din 1-2 iunie 1982

Next