Scînteia, iulie 1983 (Anul 52, nr. 12707-12733)
1983-07-01 / nr. 12707
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂI ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul III Nr. 12 707 Vineri 1 iulie 1983 8 PAGINI - 1 LEU Dînd expresie unitâfii de voințâ şi acţiune a întregului nostru partid, adoptînd hotârîri de cea mai mare importanţă pentru dezvoltarea economico-socială a ţârii, pentru ridicarea nivelului de trai al poporului ieri şi-a încheiat lucrările PLENARA COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, in zilele de 29 şi 30 iunie a avut loc Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român. La lucrările plenarei au participat ca invitaţi primsecretari ai comitetelor judeţene de partid, cadre de conducere din ministere, instituţii centrale, organizaţii de masă şi obşteşti, redactori-şefi ai presei centrale care nu sunt membri ai C.C. al P.C.R. In cadrul dezbaterilor asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi au luat cuvintul tovarășii Pavel Aron, Marin Enache, Anton Lungu, Ștefan Rab, Neculai Agachi, Dumitru Bejan, Vasile Bărbulescu, Ioan Avram, Radu Bălan, Maria Gheorghe. 1. Dezbătind RAPORTUL CONSILIULUI DE MINIȘTRI CU PRIVIRE LA REALIZAREA PLANULUI NAȚIONAL UNIC DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A ROMÂNIEI PE SEMESTRUL I ȘI MASURILE CE TREBUIE LUATE PENTRU ÎNDEPLINIREA INTEGRALA A PLANULUI PE ACEST AN, plenara a relevat, cu satisfacţie, succesele obţinute de oamenii muncii din toate sectoarele economico-sociale în creşterea potenţialului productiv al industriei, dezvoltarea şi modernizarea agriculturii, transporturilor, intensificarea ritmului construcţiilor, creşterea eficienţei şi perfecţionarea activităţii in toate ramurile economiei naţionale. Au fost evidenţiate rezultatele înregistrate in această perioadă in lărgirea bazei de materii prime, creşterea mai rapidă a producţiei ramurilor prelucrătoare, care valorifică la un grad mai inalt resursele naturale şi de muncă, extinderea gamei produselor cu nivel tehnic şi calitativ superior, ce incorporează rezultatele cercetării ştiinţifice româneşti, sporind în continuare contribuţia industriei la promovarea şi amplificarea schimburilor economice internaţionale. Plenara a criticat, in acelaşi timp, o serie de neajunsuri ce s-au manifestat in diferite sectoare de activitate, care au influenţat negativ realizarea ritmică şi la toţi indicatorii a sarcinilor de plan. Comitetul Central a cerut guvernului, ministerelor, centralelor industriale şi întreprinderilor să acţioneze cu întreaga răspundere pentru îndeplinirea integrală a producţiei prevăzute - în primul rînd a celei destinate exportului - creşterea mai accentuată a productivităţii muncii, a calităţii produselor, reducerea costurilor de producţie, a consumurilor de materii prime, materiale şi energie, recuperarea materialelor refolosibile, aplicarea rapidă in producţie a cu(Continuare în pag. a II-a) CUVÂNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Stimaţi tovarăşi, Plenara Comitetului Central al partidului a dezbătut probleme de mare însemnătate şi a adoptat în unanimitate hotărîri în vederea înfăptuirii neabătute a obiectivelor şi sarcinilor stabilite de Congresul al XII-lea şi de Conferinţa Naţională ale partidului. In prima jumătate a anului 1983 am obţinut rezultate importante în realizarea planului de dezvoltare economico-socială pe acest an. Producţia industrială a crescut în primul semestru cu aproape 5 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului 1982, realizîndu-se o producţie suplimentară, faţă de plan, de peste 6 miliarde lei. După cît se vede, oamenii muncii, organele, organizaţiile de partid, consiliile de conducere, ministerele şi celelalte organe centrale au depus o activitate susţinută, reuşind să îndeplinească, în bune condiţii, cu o anumită depăşire, prevederile planului. Aceasta demonstrează atît justeţea prevederilor din plan, cît şi marile posibilităţi de care dispun industria, celelalte sectoare, economia noastră, privind creşterea într-un ritm mai mare a întregii activităţi. De asemenea, se poate trage concluzia că avem toate condiţiile să realizăm în bune condiţii planul pe acest an, precum şi o producţie suplimentară de cel puţin 12 miliarde lei. In agricultură, în prima jumătate a anului s-au obţinut, de asemenea, o serie de rezultate bune. După cum se ştie, în toamna anului 1982, în iarna şi primăvara anului 1983 am avut o secetă foarte puternică. S-a depus însă o muncă imensă pentru realizarea lucrărilor agricole la timp şi în bune condiţii. Pe această bază, plantele s-au putut dezvolta în mod corespunzător. Un rol hotărîtor pentru recolta acestui an a avut activitatea de irigare şi udare a culturilor cu toate mijloacele. Se poate spune că a fost o mobilizare generală a ţărănimii şi oamenilor muncii de la sate, inclusiv a copiilor şi tineretului, care, folosind toate mijloacele de care au dispus, au asigurat, pe mari suprafeţe, irigarea şi udarea culturilor, chiar şi pe mari suprafeţe care nu erau încă amenajate pentru irigare. Datorită tuturor acestor măsuri, recolta de cereale de vară — deşi nu este la nivelul prevederilor din plan — va asigura buna aprovizionare a ţării cu pîine. Avem o recoltă bună de legume. Producţia zootehnică este cu 15—20 la sută mai mare decît în aceeaşi perioadă a anului 1982. Acum, după ploile care au fost în iunie, situaţia s-a îmbunătăţit. Sunt condiţii pentru o recoltă bună la porumb şi la celelalte culturi de toamnă. In momentul de faţă sînt necesare măsuri hotărite pentru strîngerea în cel mai scurt timp a culturilor — îndeosebi a griului — fără nici un fel de pierdere. Totodată, va trebui să se intensifice activitatea în vederea realizării în cel mai scurt timp a însămînțărilor de culturi duble de porumb şi alte plante, pentru a recupera, pe această cale, pierderile provocate de secetă la cerealele de vară. Trebuie să facem în aşa fel încît recolta pe acest an să se ridice la nivelul prevederilor planului, să asigurăm o contribuţie mai importantă a agriculturii la dezvoltarea generală a ţării. Se desfăşoară, de asemenea, o muncă intensă pentru creşterea bazei energetice şi de materii prime. S-au prezentat aici datele care atestă creşterea puternică îndeosebi a producţiei de cărbune, dar şi de alte materii prime. S-au adoptat măsuri ferme pentru reducerea consumurilor energetice şi materiale, precum şi de recuperare şi refolosire a materialelor. Vă sunt cunoscute măsurile şi programele pe care le avem în această privinţă , de aceea nu insist asupra lor. Va trebui să acţionăm în continuare pentru înfăptuirea neabătută a măsurilor stabilite, pentru a asigura, pe această cale, o mai bună aprovizionare tehnico-materială. Aşa cum am menţionat şi la plenara din martie, precum şi cu alte prilejuri, la multe materii prime, pe calea recuperării şi refolosirii, trebuie să asigurăm 50 la sută şi chiar peste 50 la sută din necesarul economiei naţionale. Aceasta subliniază cu toată puterea ce mare importanţă reprezintă înfăptuirea neabătută a măsurilor şi programelor stabilite în această direcţie. Sunt necesare măsuri hotărîte în vederea îmbunătăţirii calităţii şi ridicării nivelului tehnic al producţiei. Dispunem de o industrie modernă, cu o dotare la nivelul tehnicii mondiale, şi trebuie să acţionăm cu toată hotărîrea pentru a realiza, în toate domeniile, produse de o calitate comparativă cu cele mai bune produse existente pe plan mondial. In mod deosebit atrag atenţia asupra necesităţii de a realiza acest lucru în domeniul metalurgiei, al construcţiilor de maşini şi al chimiei. Dar aceasta este valabil pentru toate sectoarele de activitate. Pornind de la rezultatele nesatisfăcătoare din primii doi ani ai cincinalului actual şi de la rolul important pe care îl are creşterea productivităţii muncii, se impun măsuri hotărîte în toate unităţile, în toate sectoarele , din partea ministerelor, centralelor, întreprinderilor, consiliilor oamenilor muncii, organelor şi organizaţiilor de partid — pentru asigurarea creşterii mai puternice, încă din acest an, a productivităţii muncii şi pentru pregătirea necesară — de asemenea, încă din acest an — în vederea înfăptuirii Programului privind creşterea mai accentuată a productivităţii muncii, care va fi dat publicităţii în curînd. Aşa cum am subliniat în nenumărate rînduri, avem în vedere să realizăm aceasta printr-o mai bună organizare a producţiei şi a muncii, a fluxului de producţie, prin mecanizarea, automatizarea şi introducerea metodelor moderne de conducere a proceselor de producţie, inclusiv prin robotizarea sectoarelor, acolo unde ea apare ca o necesitate în vederea realizării acestui obiectiv. In acelaşi timp, este necesar să se acţioneze cu toată hotărîrea pentru reducerea mai accentuată a cheltuielilor de producţie şi, îndeosebi, a cheltuielilor materiale. Toate acestea trebuie să ducă la creşterea mai puternică a rentabilităţii şi eficienţei economice în toate sectoarele de activitate. In cuvîntul tovarăşilor care au vorbit în cadrul plenarei s-au evidenţiat atît unele rezultate, cît şi unele neajunsuri. Deşi nu au vorbit decît doi miniştri, am rămas cu impresia că s-a manifestat o oarecare mulţumire faţă de stările de lucruri din sectoarele respective. Avem, desigur, rezultate bune, tovarăşi. Insă faţă de posibilităţile mari existente în economia noastră, mai sînt multe de făcut. Trebuie să înţelegem că se impun măsuri hotărîte în vederea lichidării rapide a lipsurilor şi a înfăptuirii neabătute a prevederilor planului la toţi indicatorii, şi în primul rînd la producţia fizică, la producţia-marfă, la indicatorii de calitate. Pentru a realiza obiectivele stabilite de Congresul al XII-lea şi de Conferinţa Naţională privind o nouă calitate a muncii şi vieţii, nu ne putem mulţumi cu ceea ce am realizat pînă acum ! In domeniul comerţului exterior, avînd în vedere rezultatele din primele 6 luni ale acestui an — care nu ne pot mulţumi — este necesar ca toate ministerele, centralele şi întreprinderile să acţioneze cu toată fermitatea pentru realizarea în cele mai bune condiţii a producţiei şi a exportului. Deşi pe primul semestru avem o balanţă comercială activă, de peste un miliard dolari — aceasta nu ne poate însă mulţumi. Trebuie să luăm toate măsurile pentru a realiza în întregime prevederile balanţei comerciale şi ale balanţei de plăţi, aşa cum este stabilit în planul pe acest an. Este necesar să facem totul pentru intensificarea relaţiilor economice internaţionale, a cooperării în producţie, atît cu ţările din C.A.E.R., cu celelalte ţări socialiste, cît şi cu ţările în curs de dezvoltare şi cu statele capitaliste dezvoltate, în forme reciproc acceptabile şi pe baza egalităţii şi avantajului reciproc. In domeniul investiţiilor este necesar să luăm toate măsurile pentru realizarea întregului program de lucrări şi pentru punerea tuturor capacităţilor în producţie la termenele stabilite. Avem şi în acest domeniu unele realizări, dar şi anumite minusuri, rămîneri în urmă. Aşa cum am stabilit, va trebui ca, pînă la sfîrşitul anului, să recuperăm în întregime rămînerile în urmă, să realizăm şi să punem în producţie toate capacităţile şi chiar să devansăm unele prevăzute pentru anul viitor. Avem toate posibilităţile şi trebuie să realizăm o mobilizare generală a forţelor în toate unităţile, în toate judeţele, în toate sectoarele, în vederea realizării acestui obiectiv. (Continuare în pag. a IlI-a) Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu IERI A AVUT LOC PLENARA CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, preşedintele Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, joi a avut loc plenara Consiliului Naţional al F.D.U.S. Pe ordinea de zi au figurat următoarele probleme : 1. Programul privind aplicarea fermă a principiilor autoconducerii muncitoreşti şi autogestiunii, perfecţionarea mecanismului economico-financiar, a sistemului de retribuire a muncii şi creşterea retribuţiei in acest cincinal ; 2. — Programul naţional pentru asigurarea unor producţii sigure şi stabile prin creşterea potenţialului productiv al pămintului, mai buna organizare şi folosire in mod unitar a terenurilor agricole, a întregii suprafeţe a ţării, realizarea irigaţiilor pe circa 55—60 la sută din suprafaţa arabilă, a lucrărilor de desecări şi combatere a eroziunii solului ; 3. — Contribuţia consiliilor F.D.U.S., a organizaţiilor de masă şi obşteşti componente la unirea eforturilor, a energiei şi iniţiativei tuturor oamenilor muncii, in vederea înfăptuirii exemplare a planului şi programelor de dezvoltare economico-socială a ţării ; 4. Informare cu privire la activitatea Consiliului Naţional al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste pentru înfăptuirea politicii externe a partidului şi statului nostru, consacrată dezarmării, destinderii, cooperării şi păcii in lume. La dezbaterea punctelor înscrise pe ordinea de zi au luat cuvintul tovarăşii Mihai Dulea, preşedintele Consiliului judeţean Braşov al F.D.U.S., Gheorghe Vulpe, maistru miner la cariera Roşia, judeţul Gorj, Dumitru Goldea, director ştiinţific al Institutului de cercetare, inginerie tehnologică şi proiectare rafinării din Ploieşti, Valeriu Matache, director al Întreprinderii de mecanică fină din Bucureşti, Nicolae Corneanu, mitropolitul Banatului, Iulian Dinu, preşedintele C.A.P. Brazi, judeţul Ialomiţa, Kopornyai Ladislau, maistru la Combinatul siderurgic din Reşiţa, Meitzer Oswald, profesor la Şcoala generală nr. 3 Cisnădie, judeţul Sibiu, Papp László, episcopul Eparhiei reformate Oradea, Elena Dănciulescu, inginer la Întreprinderea de utilaj chimic Găeşti, judeţul Dîmboviţa, Gheorghe Pănescu, preşedintele Comitetului judeţean Mehedinţi al C.D.U.S., Violeta Mureşan, director general adjunct al Direcţiei generale judeţene Satu Mare a agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bontaş, secretar al C.C. al U.T.C., Irina Doroftei, preşedintele Comitetului judeţean Bistriţa-Năsăud al O.D.U.S., Niţă Constantin, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R. Participanţii la dezbateri şi-au exprimat deplinul acord faţă de prevederile cuprinse în documentele plenarei, subliniind că acestea sunt menite să asigure îndeplinirea exemplară a obiectivelor stabilite de Conferinţa Naţională a partidului privind dezvoltarea industriei şi agriculturii, a orientărilor referitoare la valorificarea superioară a resurselor materiale şi energetice, a indicaţiilor cu privire la promovarea progresului tehnic, creşterea pe această bază a productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii produselor şi realizarea integrală a sarcinilor la export, sporirea eficienţei întregii activităţi economice şi ridicarea nivelului de trai material şi spiritual al întregului popor. In cuvintul lor, vorbitorii au evidenţiat că aceste documente poartă amprenta concepţiei originale şi profund creatoare a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, că ele sînt d in deplină concordanţă cu hotărîrile Congresului al XII-lea al partidului. Vorbitorii au înfăţişat activitatea susţinută a F.D.U.S. pentru iniţierea unor largi acţiuni de masă, in cadrul cărora toate forţele sociale ale ţării, strîns unite sub conducerea partidului, şi-au pus in valoare energia şi puterea de creaţie şi au asigurat prin munca lor plină de abnegaţie îndeplinirea şi depăşirea planului de dezvoltare economicosocială a patriei pe primele cinci luni ale acestui an, ceea ce a determinat obţinerea unor realizări remarcabile in toate domeniile de activitate. Vorbitorii s-au referit pe larg la măsurile ce au fost întreprinse pentru dezvoltarea bazei proprii de materii prime şi energetice, valorificindu-se pe deplin avantajele autoconducerii şi autogestiunii muncitoreşti, ale noului mecanism economico-financiar. în cadrul plenarei, vorbitorii s-au referit la faptul că aplicarea prevederilor privind creşterea retribuţiei şi perfecţionarea sistemului de repartiţie a veniturilor oamenilor muncii va determina o mai strînsă legătură a veniturilor individuale de realizarea producţiei, de creşterea productivităţii şi a eficienţei activităţii economice. Participanţii la discuţii şi-au exprimat convingerea că noul program, fundamentat pe concepţia revoluţionară, profund ştiinţifică a secretarului general al partidului, prezintă o deosebită însemnătate pentru progresul multilateral al societăţii noastre socialiste. S-a relevat, totodată, rolul F.D.U.S. in antrenarea tuturor oamenilor muncii — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — la înfăptuirea obiectivelor revoluţiei agrare, a programului privind organizarea şi folosirea întregii suprafeţe a ţării, realizarea lucrărilor de irigaţii, desecări şi combatere a eroziunii solului, în vederea obţinerii de producţii agricole superioare şi satisfacerii, pe această cale, în condiţii mereu mai bune, a necesarului de produse agroalimentare. Participanţii la dezbateri — aprobind întru totul politica internă şi externă a partidului şi statului nostru — au dat o înaltă apreciere iniţiativelor politice de mare însemnătate ale României, ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru oprirea înrăutăţirii situaţiei internaţionale şi reluarea politicii de destindere, stoparea cursei înarmărilor şi trecerea la măsuri de dezarmare, in primul rînd de dezarmare nucleară, pentru edificarea securităţii şi cooperării in Europa, pentru creşterea încrederii, înţelegerii şi colaborării intre toate statele lumii. In unanimitate, plenara Consiliului Naţional al F.D.U.S. a adoptat documentele supuse dezbaterii. Totodată, plenara a adoptat o hotărire, care se va da publicităţii. In încheierea lucrărilor plenarei, a luat cuvintul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Cuvîntarea conducătorului partidului şi statului nostru a fost urmărită cu deosebită atenţie, vie satisfacţie, fiind subliniată in repetate rînduri cu puternice aplauze. S-a scandat îndelung „Ceauşescu — P.C.R.!“, „Ceauşescu şi poporul!“. Lucrările plenarei s-au încheiat prin intonarea Imnului Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste — „E scris pe tricolor unire!“. Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu Dragi tovarăşi şi prieteni, Plenara Consiliului Naţional al Frontului ,Democraţiei şi Unităţii Socialiste a dezbătut şi adoptat în unanimitate documente de mare importanţă pentru dezvoltarea economico-socială a patriei noastre, pentru ridicarea bunăstării materiale şi spirituale a poporului. Primul document se referă la perfecţionarea autoconducerii muncitoreşti, a mecanismului economic. Prin aceasta se are în vedere de a se da o bază nouă, juridică şi democratică, activităţii consiliilor oamenilor muncii, adunărilor generale, de a se prevedea mai clar răspunderea pe care o au aceste organisme, precum şi miniştrii, directorii de centrale şi întreprinderi în buna administrare şi gospodărire a părţii din avuţia întregului popor încredinţată spre administrare. Dorim ca, prin măsurile pe care le-am adoptat în unanimitate — şi care vor căpăta, la Marea Adunare Naţională, putere de lege — să asigurăm ca toate colectivele de oameni ai muncii, conducătorii diferitelor instituţii să aibă o împuternicire mai mare în buna desfăşurare a activităţii unităţilor, ministerelor, dar să poarte şi o răspundere deosebită pentru păstrarea, apărarea şi dezvoltarea avuţiei întregului popor. Avem în vedere o creştere a rolului adunărilor generale şi al consiliilor oamenilor muncii, ca organe democratice ale producătorilor, proprietarilor şi beneficiarilor întregii activităţi, economico-sociale. Dorim să dăm noi dimensiuni democraţiei muncitoreşti, revoluţionare, participării clasei muncitoare, a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire denaţionalitate, la întreaga conducere a activităţii economico-sociale din toate sectoarele. In al doilea rînd, programul prevede îmbunătăţirea sistemului general de retribuţie, punînd un accent deosebit pe accentuarea principiilor socialiste de retribuţie în raport de participarea la dezvoltarea economico-socială, de rezultatele muncii. Pornim de la principiul că, în societatea noastră socialistă, nimeni nu poate trăi fără muncă, nu trebuie să trăiască fără muncă, și nu poate trăi din munca altora, că fiecare cetățean, la locul său de muncă, în cadrul diviziunii sociale a muncii, trebuie să depună o activitate utilă, folositoare societăţii. In concordanţă cu aceasta, veniturile tuturor oamenilor muncii vor fi mai bine legate de activitatea de producţie. Ele vor putea creşte nelimitat, ca rezultat al muncii depuse într-un sector sau altul de activitate. Totodată însă am eliminat prevederea de pînă acum — ce constituia, într-un anumit sens, o anomalie şi o frînă în buna cointeresare materială a oamenilor muncii — care garanta veniturile pînă la un anumit procent fără a se ţine seama de rezultatele muncii. Nu vom limita, in viitor, nici creșterea venitului, dar nici nu vom mai garanta nimănui venituri fără muncă! Pe baza muncii, fiecare poate să câştige nelimitat! Avem ferma convingere că aplicarea acestor principii va contribui într-o măsură și mai mare la sporirea cointeresării, a disciplinei, a ordinii, la întărirea răspunderii pentru înfăptuirea programului de dezvoltare economico-socială, de ridicare a bunăstării generale a poporului , scopul suprem al politicii partidului, esenţa societăţii noastre socialiste. Tot prin acest program se trece la mărirea retribuţiei tuturor categoriilor de oameni ai muncii în cursul anului 1983—1984 şi, în continuare, în 1985, astfel încît, în a doua parte a anului 1984, retribuţia reală să crească cu 5 la sută faţă de 1980, iar la sfîrşitul anului 1985, cu 8 la sută — aşa cum s-a stabilit la Conferinţa Naţională a partidului. Adoptarea în unanimitate a acestor măsuri de către Consiliul Naţional al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste înseamnă că toate organizaţiile şi categoriile sociale componente ale F.D.U.S. şi-au asumat şi obligaţia de a acţiona cu întreaga răspundere pentru înfăptuirea planului de dezvoltare economico-socială, pentru creşterea productivităţii muncii, a eficienţei şi rentabilităţii întregii activităţi economice. Doresc să subliniez şi în acest cadru că, pentru realizarea în bune condiţii a programului pe care l-am adoptat, este necesar să acţionăm cu întreaga forţă şi răspundere în vederea creşterii mult mai puternice a productivităţii muncii şi a eficienţei economice. Numai pe baza creşterii venitului naţional vom putea asigura atît mijloacele necesare ridicării bunăstării materiale şi spirituale, realizării programului pe care l-am adoptat, cît şi mijloacele pentru dezvoltarea în continuare a forţelor de producţie, a celorlalte sectoare de activitate, inclusiv cele necesare apărării ţării. De aceea, pornind de la prevederile programului, este necesar ca, la locurile lor de muncă, fiecare organizaţie componentă a Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste să stabilească măsuri şi să acţioneze în vederea realizării prevederilor programului, în totalitatea lor, aducîndu-şi fiecare contribuţia la dezvoltarea mai puternică a patriei noastre socialiste. Al doilea program se referă la un complex de măsuri privind asigurarea condiţiilor necesare realizării unei producţii agricole sigure şi stabile, în orice condiţii de climă. După cum este bine cunoscut, nu există an în care să nu plătim tribut secetei. Anul acesta seceta s-a manifestat cu o putere deosebită şi, dacă nu am fi dispus de aproape 25 la sută din suprafaţa arabilă irigată şi dacă ţărănimea, oamenii muncii, inclusiv copiii şi tineretul, nu s-ar fi angajat cu întreaga forţă la realizarea irigaţiilor şi udarea culturilor, nu am fi putut asigura pîinea necesară. Pentru a nu mai fi tributari naturii şi pentru a nu mai fi puşi în situaţia să ne uităm în sus şi să aşteptăm ploaia, trebuie să realizăm acest vast program de irigaţii, de combatere a eroziunii solului şi de desecări, precum şi toate celelalte prevederi ale programului privind creşterea productivităţii şi fertilităţii solului. Dorim ca acest program să-l realizăm cel mai tîrziu pînă la sfîrşitul deceniului acesta, în prima etapă, pînă în 1985, să ajungem la 4 milioane de hectare irigate, iar în 1988—1989 la 5,5—6 milioane hectare. Să încheiem încă în acest cincinal lucrările de desecare, de combatere a eroziunii solului ! Vom realiza lucrări de mari dimensiuni. Va trebui să realizăm o serie de canale magistrale, noi lacuri de acumulare pentru regularizarea rîurilor, nivelarea şi toate lucrările de irigaţii necesare. După unele aprecieri de pînă acum, toate aceste lucrări vor necesita circa 100 miliarde lei, mari mijloace materiale, tehnice, umane. Acum dispunem de ceea ce este necesar pentru a realiza acest program. Industria noastră socialistă, creată și dezvoltată în ultimii 15 ani, este în stare să producă — (Continuare în pag. a II-a)