Scînteia, iulie 1983 (Anul 52, nr. 12707-12733)

1983-07-01 / nr. 12707

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂI ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul III Nr. 12 707 Vineri 1 iulie 1983 8 PAGINI - 1 LEU Dînd expresie unitâfii de voințâ şi acţiune a întregului nostru partid, adoptînd hotârîri de cea mai mare importanţă pentru dezvoltarea economico-socială a ţârii, pentru ridicarea nivelului de trai al poporului­ ieri şi-a încheiat lucrările PLENARA COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, in zilele de 29 şi 30 iunie a avut loc Plenara Comite­tului Central al Partidului Comunist Român. La lucrările plenarei au participat ca invitaţi prim­­secretari ai comitetelor judeţene de partid, cadre de conducere din ministere, instituţii centrale, organi­zaţii de masă şi obşteşti, redactori-şefi ai presei centrale care nu sunt membri ai C.C. al P.C.R. In cadrul dezbaterilor asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi au luat cuvintul tovarășii Pavel Aron, Marin Enache, Anton Lungu, Ștefan Rab, Ne­­culai Agachi, Dumitru Bejan, Vasile Bărbulescu, Ioan Avram, Radu Bălan, Maria Gheorghe. 1. Dezbătind RAPORTUL CONSILIULUI DE MI­NIȘTRI CU PRIVIRE LA REALIZAREA PLANULUI NA­ȚIONAL UNIC DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SO­­CIALĂ A ROMÂNIEI PE SEMESTRUL I ȘI MASURILE CE TREBUIE LUATE PENTRU ÎNDEPLINIREA INTE­GRALA A PLANULUI PE ACEST AN, plenara a rele­vat, cu satisfacţie, succesele obţinute de oamenii muncii din toate sectoarele economico-sociale în creşterea potenţialului productiv al industriei, dez­voltarea şi modernizarea agriculturii, transporturilor, intensificarea ritmului construcţiilor, creşterea efi­cienţei şi perfecţionarea activităţii in toate ramurile economiei naţionale. Au fost evidenţiate rezultatele înregistrate in această perioadă in lărgirea bazei de materii prime, creşterea mai rapidă a producţiei ramurilor prelucrătoare, care valorifică la un grad mai inalt resursele naturale şi de muncă, extinderea gamei produselor cu nivel tehnic şi calitativ superior, ce incorporează rezultatele cercetării ştiinţifice ro­mâneşti, sporind în continuare contribuţia industriei la promovarea şi amplificarea schimburilor econo­mice internaţionale. Plenara a criticat, in acelaşi timp, o serie de neajunsuri ce s-au manifestat in diferite sectoare de activitate, care au influenţat negativ realizarea ritmică şi la toţi indicatorii a sarcinilor de plan. Comitetul Central a cerut guvernului, ministerelor, centralelor industriale şi întreprinderilor să acţioneze cu întreaga răspundere pentru îndeplinirea integrală a producţiei prevăzute - în primul rînd a celei des­tinate exportului - creşterea mai accentuată a pro­ductivităţii muncii, a calităţii produselor, reducerea costurilor de producţie, a consumurilor de materii prime, materiale şi energie, recuperarea materiale­lor refolosibile, aplicarea rapidă in producţie a cu­(Continuare în pag. a II-a) CUVÂNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Stimaţi tovarăşi, Plenara Comitetului Central al partidului a dezbătut probleme de mare însemnătate şi a adoptat în unanimitate hotărîri în vederea în­făptuirii neabătute a obiectivelor şi sarcinilor stabilite de Congresul al XII-lea şi de Conferinţa Naţio­nală ale partidului. In prima jumătate a anului 1983 am obţinut rezultate importante în realizarea­ planului de dezvoltare economico-socială pe acest an. Pro­ducţia industrială a crescut în pri­mul semestru cu aproape 5 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului 1982, realizîndu-se o producţie su­plimentară, faţă de plan, de peste 6 miliarde lei. După cît se vede, oamenii mun­cii, organele, organizaţiile de partid, consiliile de conducere, mi­nisterele şi celelalte organe cen­trale au depus o activitate susţi­nută, reuşind să îndeplinească, în bune condiţii, cu o anumită de­păşire, prevederile planului. Aceas­ta demonstrează atît justeţea pre­vederilor din plan, cît şi marile posibilităţi de care dispun indus­tria, celelalte sectoare, economia noastră, privind creşterea într-un ritm mai mare a întregii activităţi. De asemenea, se poate trage con­cluzia că avem toate condiţiile să realizăm în bune condiţii planul pe acest an, precum şi o producţie suplimentară de cel puţin 12 mi­liarde lei. In agricultură, în prima jumătate a anului s-au obţinut, de aseme­nea, o serie de rezultate bune. După cum se ştie, în toamna anu­lui 1982, în iarna şi primăvara a­­nului 1983 am avut o secetă foarte puternică. S-a depus însă o muncă imensă pentru realizarea lucrărilor agricole la timp şi în bune condi­ţii. Pe această bază, plantele s-au putut dezvolta în mod corespun­zător. Un rol hotărî­tor pentru re­colta acestui an a avut activitatea de irigare şi udare a culturilor cu toate mijloacele. Se poate spune că a fost o mobilizare generală a ţă­rănimii şi oamenilor muncii de la sate, inclusiv a copiilor şi tinere­tului, care, folosind toate mijloa­cele de care au dispus, au asigurat, pe mari suprafeţe, irigarea şi udarea culturilor, chiar şi pe mari suprafeţe care nu erau încă ame­najate pentru irigare. Datorită tuturor acestor măsuri, recolta de cereale de vară — deşi nu este la nivelul prevederilor din plan — va asigura buna aprovi­zionare a ţării cu pîine. Avem o recoltă bună de legume. Producţia zootehnică este cu 15—20 la sută mai mare decît în aceeaşi perioadă a anului 1982. Acum, după ploile care au fost în iunie, situaţia s-a îmbunătăţit. Sunt condiţii pentru o recoltă bună la porumb şi la celelalte culturi de toamnă. In momentul de faţă sînt necesare măsuri hotărite p­entru strîngerea în cel mai scurt timp a culturilor — îndeosebi a griului — fără nici un fel de pierdere. Tot­odată, va trebui să se intensifice activitatea în vederea realizării în cel mai scurt timp a însămînțări­­lor de culturi duble de porumb şi alte plante, pentru a recupera, pe această cale, pierderile provocate de secetă la cerealele de vară. Tre­buie să facem în aşa fel încît re­colta pe acest an să se ridice la nivelul prevederilor planului, să asigurăm o contribuţie mai impor­tantă a agriculturii la dezvoltarea generală a ţării. Se desfăşoară, de asemenea, o muncă intensă pentru creşterea bazei energetice şi de materii prime. S-au prezentat aici da­tele care atestă creşterea pu­ternică îndeosebi a producţiei de cărbune, dar şi de alte materii pri­me. S-au adoptat măsuri ferme pentru reducerea consumurilor energetice şi materiale, precum şi de recuperare şi refolosire a ma­terialelor. Vă sunt cunoscute mă­surile şi programele pe care le avem în această privinţă , de aceea nu insist asupra lor. Va trebui să acţionăm în continuare pentru în­făptuirea neabătută a măsurilor stabilite, pentru a asigura, pe a­­ceastă cale, o mai bună aprovizio­nare tehnico-materială. Aşa cum am menţionat şi la plenara din martie, precum şi­ cu alte prilejuri, la multe materii prime, pe calea recuperării şi refolosirii, trebuie să asigurăm 50 la sută şi chiar peste 50 la sută din necesarul econo­miei naţionale. Aceasta subliniază cu toată puterea ce mare importan­ţă reprezintă înfăptuirea neabătu­tă a măsurilor şi programelor sta­bilite în această direcţie. Sunt necesare măsuri hotărîte în vederea îmbunătăţirii calităţii şi ridicării nivelului tehnic al pro­ducţiei. Dispunem de o industrie modernă, cu o dotare la nivelul tehnicii mondiale, şi trebuie să acţionăm cu toată hotărîrea pentru a realiza, în toate domeniile, pro­duse de o calitate comparativă cu cele mai bune produse existente pe plan mondial. In mod deosebit atrag atenţia asupra necesităţii de a realiza acest lucru în domeniul metalurgiei, al construcţiilor de maşini şi al chimiei. Dar aceasta este valabil pentru toate sectoa­rele de activitate. Pornind de la rezultatele nesa­tisfăcătoare din primii doi ani ai cincinalului actual şi de la rolul important pe care îl are creşterea productivităţii muncii, se impun măsuri hotărîte în toate unităţile, în toate sectoarele , din partea ministerelor, centralelor, întreprin­derilor, consiliilor oamenilor mun­cii, organelor şi organizaţiilor de partid — pentru asigurarea creşte­rii mai puternice, încă din acest an, a productivităţii muncii şi pentru pregătirea necesară — de asemenea, încă din acest an — în vederea înfăptuirii Programului privind creşterea mai accentuată a productivităţii muncii, care va fi dat publicităţii în curînd. Aşa cum am subliniat în nenumărate rînduri, avem în vedere să reali­zăm aceasta printr-o mai bună or­ganizare a producţiei şi a muncii, a fluxului de producţie, prin me­canizarea, automatizarea şi intro­ducerea metodelor moderne de conducere a proceselor de produc­ţie, inclusiv prin robotizarea sec­toarelor, acolo unde ea apare ca o necesitate în vederea realizării acestui obiectiv. In acelaşi timp, este necesar să se acţioneze cu toată hotărîrea pentru reducerea mai accentuată a cheltuielilor de producţie şi, îndeo­sebi, a cheltuielilor materiale. Toa­te acestea trebuie să ducă la creş­terea mai puternică a rentabilită­ţii şi eficienţei economice în toate sectoarele de activitate. In cuvîntul tovarăşilor care au vorbit în cadrul plenarei s-au evi­denţiat atît unele rezultate, cît şi unele neajunsuri. Deşi nu au vor­bit decît doi miniştri, am rămas cu impresia că s-a manifestat o oarecare mulţumire faţă de stări­le de lucruri din sectoarele res­pective. Avem, desigur, rezultate bune, tovarăşi. Insă faţă de posi­bilităţile mari existente în eco­nomia noastră, mai sînt multe de făcut. Trebuie să înţelegem că se impun măsuri hotărîte în vederea lichidării rapide a lipsurilor şi a înfăptuirii neabătute a prevederi­lor planului la toţi indicatorii, şi în primul rînd la producţia fizică, la producţia-marfă, la indicatorii de calitate. Pentru a realiza obiec­tivele stabilite de Congresul al XII-lea şi de Conferinţa Naţio­nală privind o nouă calitate a muncii şi vieţii, nu ne putem mul­ţumi cu ceea ce am realizat pînă acum ! In domeniul comerţului exterior, avînd în vedere rezultatele din pri­mele 6 luni ale acestui an — care nu ne pot mulţumi — este necesar ca toate ministerele, centralele şi întreprinderile să acţioneze cu toa­tă fermitatea pentru realizarea în cele mai bune condiţii a producţiei şi a exportului. Deşi pe primul se­mestru avem o balanţă comercială activă, de peste un miliard dolari — aceasta nu ne poate însă mulţu­mi. Trebuie să luăm toate măsu­rile pentru a realiza în întregime prevederile balanţei comerciale şi ale balanţei de plăţi, aşa cum este stabilit în planul pe acest an. Este necesar să facem totul pen­tru intensificarea relaţiilor eco­nomice internaţionale, a cooperării în producţie, atît cu ţările din C.A.E.R., cu celelalte ţări socialis­te, cît şi cu ţările în curs de dez­voltare şi cu statele capitaliste dezvoltate, în forme reciproc ac­ceptabile şi pe baza egalităţii şi avantajului reciproc. In domeniul investiţiilor este necesar să luăm toate măsurile pentru realizarea întregului pro­gram de lucrări şi pentru punerea tuturor capacităţilor în producţie la termenele stabilite. Avem şi în acest domeniu unele realizări, dar şi anumite minusuri, rămîneri în urmă. Aşa cum am stabilit, va tre­bui ca, pînă la sfîrşitul anului, să recuperăm în întregime rămînerile în urmă, să realizăm şi să punem în producţie toate capacităţile şi chiar să devansăm unele prevăzute pentru anul viitor. Avem toate po­sibilităţile şi trebuie să realizăm o mobilizare generală a forţelor în toate unităţile, în toate judeţele, în toate sectoarele, în vederea reali­zării acestui obiectiv. (Continuare în pag. a IlI-a) Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu IERI A AVUT LOC PLENARA CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, preşedintele Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, joi a avut loc plenara Consiliului Naţional al F.D.U.S. Pe ordinea de zi au figurat urmă­toarele probleme : 1.­­ Programul privind aplicarea fermă a principiilor autoconducerii muncitoreşti şi autogestiunii, per­fecţionarea mecanismului economi­co-financiar, a sistemului de retri­buire a muncii şi creşterea retribu­ţiei in acest cincinal ; 2. — Programul naţional pentru asigurarea unor producţii sigure şi stabile prin creşterea potenţialului productiv al pămintului, mai buna organizare şi folosire in mod unitar a terenurilor agricole, a întregii su­prafeţe a ţării, realizarea irigaţiilor pe circa 55—60 la sută din supra­faţa arabilă, a lucrărilor de desecări şi combatere a eroziunii solului ; 3. — Contribuţia consiliilor F.D.U.S., a organizaţiilor de masă şi obşteşti componente la unirea eforturilor, a energiei şi iniţiativei tuturor oamenilor muncii, in ve­derea înfăptuirii exemplare a pla­nului şi programelor de dezvoltare economico-socială a ţării ; 4.­­ Informare cu privire la ac­tivitatea Consiliului Naţional al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste pentru înfăptuirea politi­cii externe a partidului şi statului nostru, consacrată dezarmării, des­tinderii, cooperării şi păcii in lume. La dezbaterea punctelor înscrise pe ordinea de zi au luat cuvintul tovarăşii Mihai Dulea, preşedintele Consiliului judeţean Braşov al F.D.U.S., Gheorghe Vulpe, maistru miner la cariera Roşia, judeţul Gorj, Dumitru Goldea, director şti­inţific al Institutului de cercetare, inginerie tehnologică şi proiectare rafinării din Ploieşti, Valeriu Ma­­tache, director al Întreprinderii de mecanică fină din Bucureşti, Ni­colae Corneanu, mitropolitul Bana­tului, Iulian Dinu, preşedintele C.A.P. Brazi, judeţul Ialomiţa, Ko­­pornyai Ladislau, maistru la Com­binatul siderurgic din Reşiţa, Mei­tzer Oswald, profesor la Şcoala ge­nerală nr. 3 Cisnădie, judeţul Sibiu, Papp László, episcopul Eparhiei re­formate Oradea, Elena Dănciulescu, inginer la Întreprinderea de utilaj chimic Găeşti, judeţul Dîmboviţa, Gheorghe Pănescu, preşedintele Co­mitetului judeţean Mehedinţi al C.D.U.S., Violeta Mure­şan, director general adjunct al Direcţiei genera­le judeţene Satu Mare a agricultu­rii şi industriei alimentare, Vasile Bontaş, secretar al C.C. al U.T.C., Irina Doroftei, preşedintele Comite­tului judeţean Bistriţa-N­ăsăud al O.D.U.S., Niţă Constantin, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R. Participanţii la dezbateri şi-au exprimat deplinul acord faţă de prevederile cuprinse în documente­le plenarei, subliniind că acestea sunt menite să asigure îndeplinirea exemplară a obiectivelor stabilite de Conferinţa Naţională a partidu­lui privind dezvoltarea industriei şi agriculturii, a orientărilor referi­toare la valorificarea superioară a resurselor materiale şi energetice, a indicaţiilor cu privire la promo­varea progresului tehnic, creşterea pe această bază a productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii pro­duselor şi realizarea integrală a sarcinilor la export, sporirea efi­cienţei întregii activităţi economice şi ridicarea nivelului de trai mate­rial şi spiritual al întregului popor. In cuvintul lor, vorbitorii au evi­denţiat că aceste documente poartă amprenta concepţiei originale şi profund creatoare a secretarului ge­neral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, că ele sînt d in de­plină concordanţă cu hotărîrile Con­gresului al XII-lea al partidului. Vorbitorii au înfăţişat activitatea susţinută a F.D.U.S. pentru iniţie­rea unor largi acţiuni de masă, in cadrul cărora toate forţele sociale ale ţării, strîns unite sub conduce­rea partidului, şi-au pus in valoare energia şi puterea de creaţie şi au asigurat prin munca lor plină de abnegaţie îndeplinirea şi depăşirea planului de dezvoltare economico­­socială a patriei pe primele cinci luni ale acestui an, ceea ce a deter­minat obţinerea unor realizări re­marcabile in toate domeniile­ de ac­tivitate. Vorbitorii s-au referit pe larg la măsurile ce au fost întreprinse pentru dezvoltarea bazei proprii de materii prime şi energetice, valori­­ficindu-se pe deplin avantajele au­toconducerii şi autogestiunii munci­toreşti, ale noului mecanism econo­mico-financiar. în cadrul plenarei, vorbitorii s-au referit la faptul că aplicarea prevederilor privind creş­terea retribuţiei şi perfecţionarea sistemului de repartiţie a venituri­lor oamenilor muncii va determina o mai strînsă legătură a veniturilor individuale de realizarea producţiei, de creşterea productivităţii şi a efi­cienţei activităţii economice. Parti­cipanţii la discuţii şi-au exprimat convingerea că noul program, fun­damentat pe concepţia revoluţiona­ră, profund ştiinţifică a secretarului general al partidului, prezintă o deosebită însemnătate pentru pro­gresul multilateral al societăţii noastre socialiste. S-a relevat, totodată, rolul F.D.U.S. in antrenarea tuturor oa­menilor muncii — români, ma­ghiari, germani şi de alte naţionali­tăţi — la înfăptuirea obiectivelor revoluţiei agrare, a programului privind organizarea şi folosirea în­tregii suprafeţe a ţării, realizarea lucrărilor de irigaţii, desecări şi combatere a eroziunii solului, în vederea obţinerii de producţii agri­cole superioare şi satisfacerii, pe această cale, în condiţii mereu mai bune, a necesarului de produse a­­groalimentare. Participanţii la dezbateri — apro­­bind întru totul politica internă şi externă a partidului şi statului nos­tru — au dat o înaltă apreciere ini­ţiativelor politice de mare însem­nătate ale României, ale tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu, pentru opri­rea înrăutăţirii situaţiei internaţio­nale şi reluarea politicii de destin­dere, stoparea cursei înarmărilor şi trecerea la măsuri de dezarmare, in primul rînd de dezarmare nucleară, pentru edificarea securităţii şi coo­perării in Europa, pentru creşterea încrederii, înţelegerii şi colaborării intre toate statele lumii. In unanimitate, plenara Consiliu­lui Naţional al F.D.U.S. a adoptat documentele supuse dezbaterii. Tot­odată, plenara a adoptat o hotărire, care se va da publicităţii. In încheierea lucrărilor plenarei, a luat cuvintul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Cuvîntarea conducătorului parti­dului şi statului nostru a fost ur­mărită cu deosebită atenţie, vie sa­tisfacţie, fiind subliniată in repetate rînduri cu puternice aplauze. S-a scandat îndelung „Ceauşescu — P.C.R.!“, „Ceauşescu şi poporul!“. Lucrările plenarei s-au încheiat prin intonarea Imnului Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste — „E scris pe tricolor unire!“. Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu Dragi tovarăşi şi prieteni, Plenara Consiliului Naţional al Frontului ,Democraţiei şi Unităţii Socialiste a dezbătut şi adoptat în unanimitate documente de mare importanţă pentru dezvoltarea eco­nomico-socială a patriei noastre, pentru ridicarea bunăstării mate­riale şi spirituale a poporului. Primul document se referă la perfecţionarea autoconducerii mun­citoreşti, a mecanismului economic. Prin aceasta se are în vedere de a se da o bază nouă, juridică şi de­mocratică, activităţii consiliilor oa­menilor muncii, adunărilor gene­rale, de a se prevedea mai clar răspunderea pe care o au aceste organisme, precum şi miniştrii, di­rectorii de centrale şi întreprinderi în buna administrare şi gospodă­­­rire a părţii din avuţia întregului popor încredinţată spre adminis­trare. Dorim ca, prin măsurile pe care le-am adoptat în unanimitate — şi care vor căpăta, la Marea Adunare Naţională, putere de lege — să asigurăm ca toate colectivele de oameni ai muncii, conducătorii diferitelor instituţii să aibă o îm­puternicire mai mare în buna des­făşurare a activităţii unităţilor, ministerelor, dar să poarte şi o răs­pundere deosebită pentru păs­trarea, apărarea şi dezvoltarea avuţiei întregului popor. Avem în vedere o creştere a ro­lului adunărilor generale şi al con­siliilor oamenilor muncii, ca orga­ne democratice ale producătorilor, proprietarilor şi beneficiarilor în­tregii activităţi, economico-sociale. Dorim să dăm noi dimensiuni de­mocraţiei muncitoreşti, revoluţio­nare, participării clasei muncitoa­re, a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de­­naţionalitate, la întreaga conducere a activităţii economico-sociale din toate sec­toarele. In al doilea rînd, programul pre­vede îmbunătăţirea sistemului ge­neral de retribuţie, punînd un ac­cent deosebit pe accentuarea prin­cipiilor socialiste de retribuţie în raport de participarea la dezvolta­rea economico-socială, de rezulta­tele muncii. Pornim de la princi­piul că, în societatea noastră socia­listă, nimeni nu poate trăi fără muncă, nu trebuie să trăiască fără muncă, și nu poate trăi din munca altora, că fiecare cetățean, la locul său de muncă, în cadrul diviziunii sociale a muncii, trebuie să depună o activitate utilă, folositoare socie­tăţii. In concordanţă cu aceasta, veniturile tuturor oamenilor mun­cii vor fi mai bine legate de acti­vitatea de producţie. Ele vor putea creşte nelimitat, ca rezultat al muncii depuse într-un sector sau altul de activitate. Totodată însă am eliminat prevederea de pînă acum — ce constituia, într-un anu­mit sens, o anomalie şi o frînă în buna cointeresare materială a oa­menilor muncii — care garanta ve­niturile pînă la un anumit procent fără a se ţine seama de rezultatele muncii. Nu vom limita, in viitor, nici creșterea venitului, dar nici nu vom mai garanta nimănui venituri fără muncă! Pe baza muncii, fie­care poate să câştige nelimitat! Avem ferma convingere că apli­carea acestor principii va contribui într-o măsură și mai mare la spo­rirea cointeresării, a disciplinei, a ordinii, la întărirea răspunderii pentru înfăptuirea programului de dezvoltare economico-socială, de ridicare a bunăstării generale a po­porului , scopul suprem al politi­cii partidului, esenţa societăţii noastre socialiste. Tot prin acest program se trece la mărirea retribuţiei tuturor cate­goriilor de oameni ai muncii în cursul anului 1983—1984 şi, în con­tinuare, în 1985, astfel încît, în a doua parte a anului 1984, retribuţia reală să crească cu 5 la sută faţă de 1980, iar la sfîrşitul anului 1985, cu 8 la sută — aşa cum s-a stabilit la Conferinţa Naţională a parti­dului. Adoptarea în unanimitate a a­­cestor măsuri de către Consiliul Naţional al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste înseamnă că toate organizaţiile şi categoriile so­ciale componente ale F.D.U.S. şi-au asumat şi obligaţia de a acţiona cu întreaga răspundere pentru în­făptuirea planului de dezvoltare economico-socială, pentru creşte­rea productivităţii muncii, a efi­cienţei şi rentabilităţii întregii ac­tivităţi economice. Doresc să subliniez şi în acest cadru că, pentru realizarea în bune condiţii a programului pe care l-am adoptat, este necesar să ac­ţionăm cu întreaga forţă şi răspun­dere în vederea creşterii mult mai puternice a productivităţii muncii şi a eficienţei economice. Numai pe baza creşterii venitului naţional vom putea asigura atît mijloacele necesare ridicării bunăstării mate­riale şi spirituale, realizării progra­mului pe care l-am adoptat, cît şi mijloacele pentru dezvoltarea în continuare a forţelor de producţie, a celorlalte sectoare de activitate, inclusiv cele necesare apărării ţării. De aceea, pornind de la prevede­rile programului, este necesar ca, la locurile lor de muncă, fiecare organizaţie componentă a Frontu­lui Democraţiei şi Unităţii Socialis­te să stabilească măsuri şi să ac­ţioneze în vederea realizării preve­derilor programului, în totalitatea lor, aducîndu-şi fiecare contribuţia la dezvoltarea mai puternică a pa­triei noastre socialiste. Al doilea program se referă la un complex de măsuri privind asi­gurarea condiţiilor necesare reali­zării unei producţii agricole sigure şi stabile, în orice condiţii de cli­mă. După cum este bine cunoscut, nu există an în care să nu plătim tribut secetei. Anul acesta seceta s-a manifestat cu o putere deose­bită şi, dacă nu am fi dispus de aproape 25 la sută din suprafaţa arabilă irigată şi dacă ţărănimea, oamenii muncii, inclusiv copiii şi tineretul, nu s-ar fi angajat cu în­treaga forţă la realizarea irigaţiilor şi udarea culturilor, nu am fi putut asigura pîinea necesară. Pentru a nu mai fi tributari naturii şi pentru a nu mai fi puşi în situaţia să ne uităm în sus şi să aşteptăm ploaia, trebuie să realizăm acest vast program de irigaţii, de com­batere a eroziunii solului şi de desecări, precum şi toate celelalte prevederi ale programului privind creşterea productivităţii şi fertili­tăţii solului. Dorim ca acest program să-l rea­lizăm cel mai tîrziu pînă la sfîrşi­tul deceniului acesta, în prima etapă, pînă în 1985, să ajungem la 4 milioane de hectare irigate, iar în 1988—1989 la 5,5—6 milioane hec­tare. Să încheiem încă în acest cin­cinal lucrările de desecare, de com­batere a eroziunii solului ! Vom realiza lucrări de mari di­mensiuni. Va trebui să realizăm o serie de canale magistrale, noi lacuri de acumulare pentru regu­larizarea rîurilor, nivelarea şi toate lucrările de irigaţii necesare. După unele aprecieri de pînă acum, toate aceste lucrări vor necesita circa 100 miliarde lei, mari mijloace ma­teriale, tehnice, umane. Acum dispunem de ceea ce este necesar pentru a realiza acest pro­gram. Industria noastră socialistă, creată și dezvoltată în ultimii 15 ani, este în stare să producă — (Continuare în pag. a II-a)

Next