Scînteia, august 1983 (Anul 52, nr. 12734-12758)

1983-08-02 / nr. 12734

ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul III Nr. 12734 Mărfi 2 august 1983 4 PAGINI - 50 BANI MUREŞ însemnate economii de energie electrică şi combustibil Desfăşurind larg întrecerea socialistă în cinstea zilei de 23 August, colectivele de oameni ai muncii din industria judeţului Mureş raportează că în perioada care a trecut de la începutul anului şi pînă în prezent au economisit 31 000 MWh energie electrică, cantitate echivalentă cu necesarul de consum al unei unităţi de mărimea combina­tului „Azomureş“ din Tg. Mureş pe timp de o lună. Totodată, au fost economisite, în principal pe seama modernizării fluxurilor tehnologice, 4,2 milioane mc gaze naturale, cele mai însem­nate economii înregistrîndu-le combinatul „Azomureş“ şi în­treprinderea „Electromureş“ din Tg. Mureş, I.P.L. Reghin şi al­tele. (Gh. Giurgiu, corespon­dentul „Scrnteii“). BUZĂU Producţie marfă peste prevederi In întrecerea socialistă desfă­şurată în intîmpinarea zilei de 23 August, oamenii muncii din industria judeţului Buzău în­scriu noi şi importante succese în producţie. Astfel, în cele 7 luni care au trecut din acest an, în 30 de unităţi economice, prin­tre care întreprinderea de mate­riale de construcţii, întreprinde­rea „Textila“, întreprinderea de aparate care, Schela Berea şi Fabrica de regenerare a uleiuri­lor minerale din Rm. Sărat, s-a realizat suplimentar o producţie­­marfă industrială în valoare de 215 milioane lei. Totodată, chel­tuielile materiale la 1 000 lei producţie-marfă au fost reduse, faţă de plan, cu 7,8 lei, ceea ce echivalează cu o economie to­tală la costurile de producţie de aproape 70 milioane lei. (Stelian Chiper, corespondentul „Scîn­­teii“). ARGEŞ Ţiţei peste pian Harnicii petrolişti ai Schelei de extracţie Poiana Lacului din judeţul Argeş întîmpină ziua de 23 August cu un succes de seamă: extragerea de la începutul anu­lui, peste prevederile planului, a 1 500 tone ţiţei. Măsurile tehnice şi organizatorice de creştere a factorului final de recuperare a ţiţeiului, generalizarea acordu­lui global, punerea mai devreme în producţie a sondelor — sunt cîteva din acţiunile care au asi­gurat obţinerea acestei producţii suplimentare. (Gheorghe Cîrstea, corespondentul „Scînteii“). BISTRIŢA O nouă capacitate de producţie Pe platforma industrială a municipiului Bistriţa, în cadrul celei mai mari unităţi economi­ce a judeţului — întreprinderea de produse electrotehnice — a început să producă, cu o primă capacitate, secţia de materiale electroizolante stratificate. Aici se va realiza o gamă largă de produse electroizolante destina­te, în principal, unităţilor care produc elementele echipamente­lor de automatizare. La edifica­rea acestui obiectiv de investi­ţii şi-au adus o contribuţie im­portantă constructorii şi mon­­torii şantierelor de construcţii industriale şi instalaţii-montaj din Bistriţa, sprijiniţi îndea­proape de beneficiar, (Gheorghe Crişan, corespondentul „Scin­­teii“). PRAŞTIE Livrări suplimentare la export Colectivul de muncă al între­prinderii chimice din Orăştie se află de mai mulţi ani în fruntea unităţilor economice din judeţul Hunedoara care îşi depăşesc lună de lună sarcinile la export. Acordînd o deosebită atenţie contractării din timp a produc­ţiei pentru export, realizării u­­nor produse de bună calitate şi livrării ritmice a produselor că­tre partenerii externi, chimiştii din Orăştie au obţinut, în 7 luni din acest an, o producţie supli­mentară la export in valoare de 5,4 milioane lei. (Sabin Cerbu, corespondentul „Scînteii“). PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIJI-VÄ! IN INTIMPINAREA MARII NOASTRE SĂRBĂTORI NAŢIONALE In marea întrecere des­făşurată in întreaga ţară, in cinstea zilei de 23 Au­gust, faptele minerilor, a­­cest destoinic detaşa­ment muncitoresc, se si­tuează mereu la loc de cinste. Iar minerii din Comăneşti sunt hotăriţi să probeze din plin şi acest lucru. In primul se­mestru al acestui an ei şi-au îndeplinit şi depăşit angajamentul asumat in întrecere prin realizarea unei producţii suplimen­tare de cărbune de 5 419 tone. In iulie au adău­gat şase sute de tone. In acest mod, responsabil şi plin de abnegaţie, au în­ţeles lucrătorii acestui vechi centru minier al ţă­rii să răspundă îndemnu­lui secretarului general al partidului pentru intensi­ficarea eforturilor privind dezvoltarea bazei energe­tice şi de materii prime a ţării, de a da patriei cu­ mai mult cărbune. — Locul fruntaş ciştigat în întrecerea socialistă dintre unităţile din secto­rul nostru în anul trecut ne onorează, dar, in acelaşi timp, ne şi obligă la noi fapte de muncă, ne spu­ne tovarăşul Gheorghe Oancea , inginerul-şef al întreprinderii miniere Comăneşti. Pentru ca mi­nerii noştri să-şi poată în­deplini şi depăşi angaja­mentul asumat în întrece­re şi din acest an, am luat în ultimla vreme o serie­ de măsuri tehnice şi organizatorice, menite să conducă la creşterea pro­ductivităţii muncii in sub­teran. Aş menţiona des­chiderea unor noi fronturi de lucru la exploatarea Leorda — mină despre care se credea că rezerve­le sunt epuizate. Nu nu­mai că nu sínt■ epuizate, dar aceste rezerve ne asi­gură continuitatea extra­gerii pe incă cel puţin 3 ani. De asemenea, noul front de abataj, de peste 180 m, dat de curind in exploatare la mina Ver­­meşti asigură un spor de producţie de peste 40 tone cărbune pe zi. Totodată, introducerea la sfirşitul lunii iunie, pentru prima dată în bazinul minier al Trotuşului, a unei moder­ne combine de abataj duce şi ea la o sporire a productivităţii de la sim­plu la dublu, concretizată in extracţii suplimentare zilnice de zeci de tone de cărbune. Sunt de menţio­nat şi alte acţiuni pe care le întreprindem penrm extinderea mecanizării in abataje, prin experimen­tarea şi punerea in func­ţiune a unor noi haveze şi transportoare mecanice de abataj (un asemenea transportor, unic in ţară, este aşteptat să vină în trimestrul III al acestui an de la întreprinderea „Unic“ Satu Mare), utili­zarea unor mijloace me­canice pentru evacuarea sterilului in haldă, gene­ralizarea susţinerii meta­lice in abatajele-cameră şi altele“. Şirul acţiunilor iniţiate de harnicii mineri din Co­­măneşti poate fi conti­nuat. Mai importante de­cit o măsură tehnică sau alta ni se par insă preo­cupările privind organi­zarea superioară a pro­cesului de producţie. Chiar din primele zile de după Consfătuirea de lu­cru de la C.C. al P.C.R. cu cadre de conducere, specialişti şi muncitori din industria minieră, în exnloptările de ..cărbune din bazinul Comăneştilor s-a trecut cu hotărîre la o mai bună organizare a muncii, la măsuri ce duc la întărirea ordinii şi disciplinei în producţie, reducerea întreruperilor în funcţionarea utilajelor, asigurarea unei aprovizio­nări ritmice cu materia­le, energie şi aer compri­mat a tuturor locurilor de muncă. Un amănunt im­portant : în minele din a­­cest bazin se lucra şi îna­inte după programul de 8 ore, program ce s-a dove­dit cit se poate de raţio­nal. Acum a fost extinsă in toate minele iniţiativa muncitorească de preluare a schimbului din mers, a­­dică direct în abataje. Eficienta ? O producţie suplimentară de cărbune de peste 100 tone pe zi. Care, adăugată celorlalte măsuri tehnico-organiza­­torice aplicate sau în curs de aplicare, duce la un plus de producţie de circa 30 000 tone cărbune pe acest an. Demne de reţinut sunt şi eforturile constante şi susţinute pentru asigu­rarea unor condiţii de viaţă şi muncă tot mai bune tuturor minerilor. La Lopaş, Leorda, Ver­­meşti şi Comăneşti, noi grupuri sociale îşi aşteap­tă beneficiarii, iar 100 de apartamente vor fi pre­date la cheie minerilor în acest an. VI slow IDAM! Un răspuns muncitoresc al minerilor din Comăneşti PLANUL DEPĂŞIT! Pe firul liniei ferate Vîlcele-Rîmnicu Vilcea, constructorii își înscriu cu vrednicie semnătura in peisajul înnoit Foto : Agerpres Pe Olt, de la Vilcea la Vîlcele şi în defileu, e un du-te-vino de oameni, de trenuri de serviciu, de ma­şini. Se schimbă peste noapte configuraţia hărţi­lor din zonă, omul colabo­rează cu natura, nu de pu­ţine ori concurînd-o. In fantezie, în îndrăzneală. Zece viaducte — Popeşti, Valea Hotarului, Topolog, Sîmnic, Blidari, Linia, Sîmnicel, Racoviţa, Ostro­­veni, Hogea — cu lungimi între 96 şi 1 350 de metri, două poduri mari — peste Olt şi Argeş — şi zeci de alte poduri şi podeţe pe firul căii ferate, două tu­­nele. Zeci de puncte de lucru, între Vîlcele şi Rim­­nicu Vilcea, în întrecere... — Completarea reţelei feroviare din nord-vestul Munteniei printr-o linie de legătură între linia Piteşti — Curtea de Argeş şi linia Piatra Olt — Podul Olt este o mai veche dorinţă — ne spune ing. Alexan­dru Ciocionică, de la In­stitutul de proiectări căi ferate, şeful proiectului. Primele studii in acest sens s-au întreprins ime­diat după întiiul război mondial. Se urmărea a­­tunci legarea prin cale fe­rată a două oraşe subcar­patice : Curtea de Argeş şi Rîmnicu Vilcea. Necesi­tăţile economiei naţionale plasează astăzi problema într-o perspectivă mai lar­gă. Nu se mai urmăreşte doar satisfacerea unor in­terese locale, cît, mai ales, realizarea unei noi legături feroviare spre Transil­vania. Se impune astfel deschiderea unei noi ma­gistrale feroviare pe di­recţia Bucureşti — Piteşti — Rimnicu Vilcea — Sibiu, folosind o rută mai direc­tă, în condiţiile mai favo­rabile pe care le oferă Va­lea Oltului pentru traver­sarea Carpaţilor — cota 400 la Cîineni faţă de circa 1 100 la Predeal. Pentru această temă nouă de pro­iectare vechile trasee stu­diate, prin Curtea de Argeş, sunt ocolitoare şi au carac­teristici grele de exploata­re. S-au studiat noi varian­te de trasee şi s-a ajuns la concluzia că varianta cea mai avantajoasă este ace­ea care urmăreşte traseul Vîlcele (15 km sud de Curtea de Argeş) — Tuta­­na — Ciofringeni — Sim­­nic — Rîmnicu Vilcea. Este un traseu mai puţin sinuos, lung de 39 km şi cu caracteristici de ex­ploatare favorabile. Tre­buie însă traversate trei văi (Argeş, Topolog şi Sîmnic) şi cele două culmi de dealuri dintre ele. Tra­versarea văilor se face prin poduri şi viaducte im­portante — 3 600 m lungime pe întreaga linie — şi două tunele în lungime totală de 4 100 m. Se distinge, ca o lucrare deosebită, via­ductul Topolog, cu o înălţi­me de peste 45 m şi o lungime de 1 350 m — cel mai lung viaduct din ţară, şi care, practic, „trece“ pe deasupra a două sate. Tu­­nelele sunt, de asemenea, lucrări importante, fiecare din ele avind in jur de doi kilometri lungime. Lucră­rile sint in plină desfăşu­rare, urmînd să fie finali­zate in acest cincinal. In prima etapă, linia va fi dată în exploatare ca linie simplă, dar ea este astfel gîndită incit dublarea să poată fi făcută în condiţii cît mai economice. In acest sens, viaductele mai impor­tante se realizează încă de acum cu infrastructura pentru cale dublă. Care sînt principalele a­­vantaje economice ale noii linii Vîlcele — Rimnicu Vilcea ? In primul rînd, distanţa Bucureşti — Rim­nicu Vilcea se scurtează cu 106 kilometri şi se va par­curge cu acceleratul in 3 ore, faţă de 5 ore prin Ro­şiori—Caracal şi aproape 8 ore prin Piteşti, cît se­ face acum, bineînţeles tot cu ac­celeratul. De asemenea, transportul de mărfuri se va realiza cu economii sub­stanţiale, deoarece noua magistrală feroviară — in final dublă şi electrificată — va prelua o bună parte din traficul important de mărfuri spre Transilvania, folosind o rută mai scurtă şi cu condiţii de exploata­re mai favorabile. In defileul Oltului, între Călimăneşti şi Sibiu, exis­tau şosea şi linie de cale fe­rată , numai că amenaja­rea hidroenergetică a Ol­tului, mai ales intre Cîrli­­gul Mic şi Cîrligul Mare, pînă aproape de Gura Lo­trului, a impus, şi aici, schimbarea unor mai vechi rosturi. In locul şoselei care şerpuia pe malul drept al rîului şi care as­tăzi se află sub apele lacu­lui de acumulare, s-a con­struit o altă arteră rutieră, agăţată parcă de crenelu­rile muntelui Căpăţina. De cealaltă parte, calea fera­tă — poartă de trecere în­tre Oltenia de nord şi Transilvania — a rămas şi ea în împărăţia apelor. De un an încoace, o nouă ma­gistrală de fier străbate defileul Oltului, veritabilă operă tehnică, realizată cu pasiune şi ingeniozitate de către constructorii de căi ferate. Necesităţile traficu­lui de mărfuri între sudul şi nordul ţării, în perspec­tiva dezvoltării economico­­sociale, impun însă dubla­rea liniei de transport fe­roviar, lucrare ce se află în plină desfăşurare.­­ Traficul în zonă — ne explică inginerul Traian Sabău, şeful Şantierului 82 tunele al Grupului de şantiere construcţii-tunele Braşov — va cunoaşte, în curind, o intensificare, după ce va intra în exploatare calea ferată Vîlcele — Rîm­nicu Vilcea. Prin aceste lu­crări se creează condiţii pentru dublarea, practic, a traficului feroviar în zonă. Cea de-a doua magistra­lă feroviară din defileu se va executa în 1 373 zile. In prezent se lucrează si­multan la trei tunele, în lungime totală de 2 615 Antca FLORESCU Ion STANCIU (Continuare in pag. a II-a) Străpungînd munții, constructorii urcă o nouă magistrală feroviară pe Olt sihtstă a ţării IN CONDIŢIILE ACESTUI AN, CULTURILE DE TOAMNĂ VOR AJUNGE LA MATURITATE MAI DEVREME Să pregătim temeinic strîngerea şi depozitarea fără pierderi a întregii producţii! La scurt timp după Încheierea recoltării cerealelor păioase, oame­nii muncii din agricultură se află in faţa unui nou examen, de fapt cel mai important pentru produc­ţia acestui an. Este vorba de strîn­gerea la timp şi depozitarea fără pierderi a culturilor de toamnă, culturi care ocupă peste 60 la sută din suprafaţa arabilă a ţării. Des­făşurarea acestei acţiuni in cele mai bune condiţii impune ca în fiecare judeţ, în fiecare unitate agricolă să se întreprindă măsuri hotărîte, spre a se asigura pregă­tirea temeinică, în cele mai mici amănunte, a re­coltării culturilor --------------------- — de toamnă. Condiţiile cli­matice specifice din acest an fac necesar ca în­cheierea pregăti­rilor pentru cam­pania de recol­tare să se afle acum sub semnul urgenţei. Spu­nem aceasta în­­trucît, după cum apreciază specia­liştii din Minis­terul Agricultu­rii şi Industriei Alimentare, toa­te culturile de toamnă vor ajun­ge la maturitate cu două-trei săp­­tămîni mai devre­me faţă de anii agricoli normali. Se consideră că în unele judeţe din sudul ţării va fi posibil să înceapă recoltarea florii-soarelui încă de la jumătatea acestei luni. De asemenea, tot în această lună trebuie să se treacă la identificarea suprafeţelor cu po­rumb din hibrizii timpurii şi cu soia, unde plantele au ajuns la maturitate, spre a începe recolta­rea lor. Toate acestea accentuează şi mai mult necesitatea încheierii cit mai grabnice a pregătirilor pen­tru strîngerea roadelor toamnei. Ne-am interesat la ministerul de resort care este situaţia din acest punct de vedere şi ce probleme mai sunt de rezolvat. Desigur, in ansamblul pregătiri­lor, un loc central îl ocupă încheie­rea grabnică a reparaţiilor la ma­şinile şi utilajele de recoltare, ast­fel incit acestea să fie gata în orice moment să intre in lanuri. Stadiul acestor lucrări nu este însă satisfă­cător. Termenul stabilit de Minis­terul Agriculturii — 1 iunie — pen­tru încheierea reparaţiilor la toate categoriile de utilaje şi maşini agricole ce vor fi folosite în cam­pania de recoltare a culturilor de toamnă nu a fost pretutindeni res­pectat. Şi la această dată mai sunt­­ de reparat şi de montat pe combi­ne numeroase utilaje şi echipamen­te de recoltare. Din datele centra­lizate la Ministerul Agriculturii re­zultă că la 1 august mai erau de reparat 329 echipamente de re­coltare a fasolei, 409 utilaje pen­tru recoltarea florii-soarelui, 3 289 echipamente pentru recoltarea po­rumbului — şi aceasta ca să ne referim doar la utilajele ce vor fi folosite la recoltarea cul­turilor din prima etapă. Restanţe mari există şi la repararea utilaje­lor pentru recoltarea cartofilor, sfeclei de zahăr, orezului şi a altor culturi, a căror recoltare va începe mai tirziu. Ţinind seama de această situaţie, la centrele de reparaţii şi staţiunile pentru mecanizarea agri­culturii trebuie luate toate măsurile pentru organizarea activităţii în două schimburi, suplimentarea nu­mărului de mecanici şi asigurarea pieselor de schimb necesare, astfel incit toate utilajele să fie reparate pînă la 12 august. O atenţie deose­bită trebuie să se acorde recepţiei utilajelor reparate, calităţii lucră­rilor efectuate, pentru a exista ga­ranţia funcţionării neîntrerupte a maşinilor pe tot parcursul campa­niei de recoltare. In condiţiile acestui an, cind la culturile de toamnă se pre­vede obţinerea de recolte bune, un accent deosebit trebuie să se pună pe asigurarea şi pre­gătirea corespunzătoare a spa­ţiilor de depozitare a producţiei. Şi în această privinţă sunt încă multe lucruri de rezolvat. Avem în vedere, în primul rînd, necesi­tatea încheierii grabnice a pregă­tirii spaţiilor vechi şi a celor noi de depozitare, pentru ca acestea să fie gata de a primi recolta în orice moment. Este nevoie, de aseme­nea, ca, pe grupe de unităţi agri­cole sau pe consilii agroindustriale, să se urgenteze nominalizarea nu­mărului necesar şi a locurilor unde vor fi înfiinţate bazele volante pentru depozitarea porumbului şi a sfeclei de zahăr. Dincolo de aces­te aspecte, experienţa anilor tre­cuţi a demonstrat că realizarea unor ritmuri înalte de lucru la re­coltarea culturilor de toamnă este direct condiţionată de modul în care se desfăşoară şi preluarea producţiei la bazele de recepţie. Mai exact, de operativitatea cu care sunt descăr­cate mijloacele de transport. Iată de ce, în conformitate cu progra­mele stabilite, la toate bazele de recepţie trebuie să fie încheiate imediat lucrările­­ pentru mecaniza­rea operaţiilor de descărcare a mij­loacelor de trans­port, spre a se e­­vita staţionarea îndelungată a a­­cestora. Totodată, avînd in vedere volu­mul mare de lu­crări ce trebuie executate in cam­pania agricolă de toamnă, se impu­ne — ca o cerin­ţă esenţială pen­tru evitarea de­calajelor între a­­cestea — organi­zarea de aşa ma­nieră a întregii activităţi din cîmp incit să se asigure efectua­­_______________ rea in flux a tu­turor operaţiilor. Cu alte cuvinte, este nevoie ca în apropiata campanie agricolă să se asigure utilizarea la întreaga capa­citate a parcului de tractoare şi maşini agricole, să se organizeze munca pe bază de programe preci­se de lucru, cu participarea tuturor locuitorilor de la sate, pentru ca odată cu recoltarea să se elibereze terenurile de resturile vegetale şi să se treacă la executarea arături­lor adînci de toamnă. Ne aflăm, aşadar, în preajma ce­lei mai importante campanii agri­cole a anului — strîngerea şi depo­zitarea culturilor de toamnă. Com­plexitatea şi volumul mare de lu­crări ce trebuie executate intr-un timp scurt impune ca, încă de acum, comitetele judeţene de par­tid, organele agricole judeţene, consiliile populare, consiliile agro­industriale şi conducerile unităţi­lor agricole să întreprindă măsuri hotărîte şi să acţioneze energic pentru ca toate pregătirile să fie încheiate în timpul cel mai scurt. Este în interesul întregii ţări, al nostru, al tuturor, ca roadele toam­nei acestui an să fie strînse la d­cip şi depozitate corespunzător, fără nici o pierdere ! • Sarcina cea mai importantă în aceste zile este încheierea reparaţiilor la maşinile şi utilajele de recoltare. • La toate bazele de recepţie să se creeze condiţii pentru preluarea mecani­zată a unui volum cît mai mare de produse. • întreaga activitate din cîmp să fie astfel organizată încît să se asigure exe­cutarea în flux a tuturor lucrărilor, de la strîngerea şi depozitarea producției, elibe­rarea de resturi vegetale a terenurilor, la efectuarea arăturilor adînci. întruchipare vie a nobilelor idealuri comuniste Cu 18 ani In urmă, Congresul al IX-lea al partidului înscria în docu­mentele sale programatice, ca o sar­cină de mare însemnătate, intensifi­carea muncii politice pentru „for­marea omului nou, însufleţit de idealurile nobile ale socialismului, de principiile moralei comuniste, cu un larg orizont cultural“. In anii care au urmat, în toate documentele de partid, problema formării omului nou, a personalităţii acestuia a apă­rut ca un fir roşu conducător, imagi­nea sa fiind tot mai clar conturată, tot mai bine precizată. Şi este firesc să fie aşa, deoarece mersul înainte al societăţii noastre depinde in mod hotărîtor şi nemijlocit de calitatea şi competenţa oamenilor. Ţelul, esenţa politicii partidului este bunăstarea întregii noastre na­ţiuni, a fiecărui cetăţean al patriei. Acest cetăţean trebuie să aibă, în concepţia partidului nostru, a tovară­şului Nicolae Ceauşescu, o complexă viaţă spirituală, o personalitate ar­monios şi multila­teral dezvoltată, un larg orizont -------------------------­cultural, o temei­nică pregătire profesională, ştiinţifică şi politică. Dezvoltarea personalităţii nu se poate reduce la cunoaşterea unor teze generale, ci implică însu­şirea tot mai temeinică a tezaurului de gîndire şi experienţă umană, a valorilor spirituale create de omeni­re de-a lungul istoriei sale, înţele­gerea tot mai aprofundată a legilor obiective ale naturii şi societăţii. Omul nou trebuie să se caracterizeze prin pasiune pentru muncă şi crea­ţie, prin cutezanţă în gîndire şi în acţiune. El trebuie să fie în stare să sesizeze la timp ceea ce nu mai co­respunde realităţilor şi trebuie înlă­turat şi ceea ce este nou şi trebuie stimulat, promovat cu curaj. Numai astfel el va putea fi cu adevărat stă­­pin pe soarta lui şi îşi va putea construi in mod conştient viitorul. In acest scop, în ţara noastră au fost create posibilităţi reale de for­mare a personalităţii, in primul rînd prin sistemul de învăţămînt accesi­bil in condiţii de egalitate tuturor cetăţenilor patriei, fără deosebire de naţionalitate. Sînt asigurate astfel condiţii optime, de la frageda vîrstă a copilăriei, tuturor tinerilor de a urca cele mai înalte trepte ale ştiin­ţei şi culturii, de a-şi împlini aspi­raţiile şi dorinţele cele mai cuteză­toare, de a se afirma în orice dome­niu de activitate în funcţie exclusiv de capacitatea, de talentul, de pu­terea de muncă şi de gîndire a fie­căruia. Se poate spune că, din acest punct de vedere, societatea socia­listă multilateral dezvoltată este so­cietatea celor mai largi drepturi şi libertăţi democratice, în care se va­lorifică plenar înţelepciunea şi ener­gia colectivă, în care se asigură po­sibilităţi nelimitate de afirmare a personalităţii umane. In paralel cu şcoala se desfăşoară ample acţiuni de răspîndire a cunoş­tinţelor ştiinţifice şi culturale, ince­­pînd cu cele din centrele muncito­reşti şi pînă In cele mai îndepărtate comune. Căminele culturale din me­diul rural au posibilitatea să devină puternice centre, adevărate focare de cultură in rîndul maselor largi de ţărani, care stimulează creativitatea. „Cvitarea României“, mişcare de ample proporţii înfiinţată din iniţia­tiva secretarului general al parti­dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, are scopul principal de a stimula creativitatea poporului nostru în toate domeniile de activitate. Con­ceput ca un festival al muncii, al oamenilor harnici, „Ciitarea Româ­niei“, punind accentul pe realizările acestora, exprimă bucuria creatori­lor de bunuri materiale şi spirituale sub formă de cîntece, dansuri, opere literar-artistice etc. In societatea noastră, cultura nu mai este un privilegiu al unei anu­mite „elite“, un lux. Ea este o nece­sitate fundamentală pentru formarea omului muncii. Cu cît personalita­tea fiecărui muncitor va fi mai com­plexă, mai amplă, multilaterală, cu cît orizontul său ----------- 1 ' ştiinţific şi cultu­ral va fi mai larg, cu atît şi calitatea .......... activităţii sale, a produselor sale va fi mai bună. Este greşită ideea că societatea viitorului va cuprinde o elită restrinsă, care va dispune de o capacitate creativă şi constructivă, iar masa mare a muncitorilor de azi se va transforma cu timpul intr-o masă de consumatori pasivi. Acestei imagini utopice, „consumatoriste“ a societăţii burgheze i se opune ima­ginea realistă a unei societăţi a vii­torului în care toţi cetăţenii au un înalt nivel cultural-ştiinţific şi, cu­noscând temeinic legităţile naturii şi ale vieţii sociale, îşi construiesc în mod conştient viitorul. Este evident că ridicarea nivelului general cultural nu se face de la sine. Asigurarea condiţiilor pentru ca fiecare cetăţean al patriei noas­tre să-şi poată însuşi cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi culturii uni­versale nu este suficientă. Este ne­cesară o muncă asiduă, de zi de zi. Nimic nu se realizează fără muncă. Munca liberă, despovărată de ex­ploatare, trebuie să devină o datorie de onoare a fiecărui cetăţean şi, totodată, principalul mijloc de afir­mare a personalităţii umane, a for­ţei creatoare a fiecărui cetăţean. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu spunea atit de frumos : „Munca este uriaşul laborator in care se plămădesc per­sonalităţile cu adevărat proeminente, se afirmă talentele autentice, se nasc geniile, se făuresc capodoperele — atit pe planul creaţiei materiale, cit şi al culturii“. De aceea este ne­cesar ca în formarea copiilor ca viitori oameni înaintaţi ai epocii socialismului şi comunismului să li se sădească m­­inimi iubirea şi res­pectul faţă de muncă, izvorul celor mai mari şi mai depline satisfacţii. Munca este o necesitate a oricărui organism sănătos. Dealtfel, mîndria ţării noastre este că atît cit am rea­lizat este rodul muncii noastre cin­stite, nu al exploatării altor popoare. (Continuare in pag. a IlI-a) Acad. Radu P. VOINEA

Next