Scînteia, august 1983 (Anul 52, nr. 12734-12758)
1983-08-02 / nr. 12734
ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul III Nr. 12734 Mărfi 2 august 1983 4 PAGINI - 50 BANI MUREŞ însemnate economii de energie electrică şi combustibil Desfăşurind larg întrecerea socialistă în cinstea zilei de 23 August, colectivele de oameni ai muncii din industria judeţului Mureş raportează că în perioada care a trecut de la începutul anului şi pînă în prezent au economisit 31 000 MWh energie electrică, cantitate echivalentă cu necesarul de consum al unei unităţi de mărimea combinatului „Azomureş“ din Tg. Mureş pe timp de o lună. Totodată, au fost economisite, în principal pe seama modernizării fluxurilor tehnologice, 4,2 milioane mc gaze naturale, cele mai însemnate economii înregistrîndu-le combinatul „Azomureş“ şi întreprinderea „Electromureş“ din Tg. Mureş, I.P.L. Reghin şi altele. (Gh. Giurgiu, corespondentul „Scrnteii“). BUZĂU Producţie marfă peste prevederi In întrecerea socialistă desfăşurată în intîmpinarea zilei de 23 August, oamenii muncii din industria judeţului Buzău înscriu noi şi importante succese în producţie. Astfel, în cele 7 luni care au trecut din acest an, în 30 de unităţi economice, printre care întreprinderea de materiale de construcţii, întreprinderea „Textila“, întreprinderea de aparate care, Schela Berea şi Fabrica de regenerare a uleiurilor minerale din Rm. Sărat, s-a realizat suplimentar o producţiemarfă industrială în valoare de 215 milioane lei. Totodată, cheltuielile materiale la 1 000 lei producţie-marfă au fost reduse, faţă de plan, cu 7,8 lei, ceea ce echivalează cu o economie totală la costurile de producţie de aproape 70 milioane lei. (Stelian Chiper, corespondentul „Scînteii“). ARGEŞ Ţiţei peste pian Harnicii petrolişti ai Schelei de extracţie Poiana Lacului din judeţul Argeş întîmpină ziua de 23 August cu un succes de seamă: extragerea de la începutul anului, peste prevederile planului, a 1 500 tone ţiţei. Măsurile tehnice şi organizatorice de creştere a factorului final de recuperare a ţiţeiului, generalizarea acordului global, punerea mai devreme în producţie a sondelor — sunt cîteva din acţiunile care au asigurat obţinerea acestei producţii suplimentare. (Gheorghe Cîrstea, corespondentul „Scînteii“). BISTRIŢA O nouă capacitate de producţie Pe platforma industrială a municipiului Bistriţa, în cadrul celei mai mari unităţi economice a judeţului — întreprinderea de produse electrotehnice — a început să producă, cu o primă capacitate, secţia de materiale electroizolante stratificate. Aici se va realiza o gamă largă de produse electroizolante destinate, în principal, unităţilor care produc elementele echipamentelor de automatizare. La edificarea acestui obiectiv de investiţii şi-au adus o contribuţie importantă constructorii şi montorii şantierelor de construcţii industriale şi instalaţii-montaj din Bistriţa, sprijiniţi îndeaproape de beneficiar, (Gheorghe Crişan, corespondentul „Scinteii“). PRAŞTIE Livrări suplimentare la export Colectivul de muncă al întreprinderii chimice din Orăştie se află de mai mulţi ani în fruntea unităţilor economice din judeţul Hunedoara care îşi depăşesc lună de lună sarcinile la export. Acordînd o deosebită atenţie contractării din timp a producţiei pentru export, realizării unor produse de bună calitate şi livrării ritmice a produselor către partenerii externi, chimiştii din Orăştie au obţinut, în 7 luni din acest an, o producţie suplimentară la export in valoare de 5,4 milioane lei. (Sabin Cerbu, corespondentul „Scînteii“). PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIJI-VÄ! IN INTIMPINAREA MARII NOASTRE SĂRBĂTORI NAŢIONALE In marea întrecere desfăşurată in întreaga ţară, in cinstea zilei de 23 August, faptele minerilor, acest destoinic detaşament muncitoresc, se situează mereu la loc de cinste. Iar minerii din Comăneşti sunt hotăriţi să probeze din plin şi acest lucru. In primul semestru al acestui an ei şi-au îndeplinit şi depăşit angajamentul asumat in întrecere prin realizarea unei producţii suplimentare de cărbune de 5 419 tone. In iulie au adăugat şase sute de tone. In acest mod, responsabil şi plin de abnegaţie, au înţeles lucrătorii acestui vechi centru minier al ţării să răspundă îndemnului secretarului general al partidului pentru intensificarea eforturilor privind dezvoltarea bazei energetice şi de materii prime a ţării, de a da patriei cu mai mult cărbune. — Locul fruntaş ciştigat în întrecerea socialistă dintre unităţile din sectorul nostru în anul trecut ne onorează, dar, in acelaşi timp, ne şi obligă la noi fapte de muncă, ne spune tovarăşul Gheorghe Oancea , inginerul-şef al întreprinderii miniere Comăneşti. Pentru ca minerii noştri să-şi poată îndeplini şi depăşi angajamentul asumat în întrecere şi din acest an, am luat în ultimla vreme o serie de măsuri tehnice şi organizatorice, menite să conducă la creşterea productivităţii muncii in subteran. Aş menţiona deschiderea unor noi fronturi de lucru la exploatarea Leorda — mină despre care se credea că rezervele sunt epuizate. Nu numai că nu sínt■ epuizate, dar aceste rezerve ne asigură continuitatea extragerii pe incă cel puţin 3 ani. De asemenea, noul front de abataj, de peste 180 m, dat de curind in exploatare la mina Vermeşti asigură un spor de producţie de peste 40 tone cărbune pe zi. Totodată, introducerea la sfirşitul lunii iunie, pentru prima dată în bazinul minier al Trotuşului, a unei moderne combine de abataj duce şi ea la o sporire a productivităţii de la simplu la dublu, concretizată in extracţii suplimentare zilnice de zeci de tone de cărbune. Sunt de menţionat şi alte acţiuni pe care le întreprindem penrm extinderea mecanizării in abataje, prin experimentarea şi punerea in funcţiune a unor noi haveze şi transportoare mecanice de abataj (un asemenea transportor, unic in ţară, este aşteptat să vină în trimestrul III al acestui an de la întreprinderea „Unic“ Satu Mare), utilizarea unor mijloace mecanice pentru evacuarea sterilului in haldă, generalizarea susţinerii metalice in abatajele-cameră şi altele“. Şirul acţiunilor iniţiate de harnicii mineri din Comăneşti poate fi continuat. Mai importante decit o măsură tehnică sau alta ni se par insă preocupările privind organizarea superioară a procesului de producţie. Chiar din primele zile de după Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. cu cadre de conducere, specialişti şi muncitori din industria minieră, în exnloptările de ..cărbune din bazinul Comăneştilor s-a trecut cu hotărîre la o mai bună organizare a muncii, la măsuri ce duc la întărirea ordinii şi disciplinei în producţie, reducerea întreruperilor în funcţionarea utilajelor, asigurarea unei aprovizionări ritmice cu materiale, energie şi aer comprimat a tuturor locurilor de muncă. Un amănunt important : în minele din acest bazin se lucra şi înainte după programul de 8 ore, program ce s-a dovedit cit se poate de raţional. Acum a fost extinsă in toate minele iniţiativa muncitorească de preluare a schimbului din mers, adică direct în abataje. Eficienta ? O producţie suplimentară de cărbune de peste 100 tone pe zi. Care, adăugată celorlalte măsuri tehnico-organizatorice aplicate sau în curs de aplicare, duce la un plus de producţie de circa 30 000 tone cărbune pe acest an. Demne de reţinut sunt şi eforturile constante şi susţinute pentru asigurarea unor condiţii de viaţă şi muncă tot mai bune tuturor minerilor. La Lopaş, Leorda, Vermeşti şi Comăneşti, noi grupuri sociale îşi aşteaptă beneficiarii, iar 100 de apartamente vor fi predate la cheie minerilor în acest an. VI slow IDAM! Un răspuns muncitoresc al minerilor din Comăneşti PLANUL DEPĂŞIT! Pe firul liniei ferate Vîlcele-Rîmnicu Vilcea, constructorii își înscriu cu vrednicie semnătura in peisajul înnoit Foto : Agerpres Pe Olt, de la Vilcea la Vîlcele şi în defileu, e un du-te-vino de oameni, de trenuri de serviciu, de maşini. Se schimbă peste noapte configuraţia hărţilor din zonă, omul colaborează cu natura, nu de puţine ori concurînd-o. In fantezie, în îndrăzneală. Zece viaducte — Popeşti, Valea Hotarului, Topolog, Sîmnic, Blidari, Linia, Sîmnicel, Racoviţa, Ostroveni, Hogea — cu lungimi între 96 şi 1 350 de metri, două poduri mari — peste Olt şi Argeş — şi zeci de alte poduri şi podeţe pe firul căii ferate, două tunele. Zeci de puncte de lucru, între Vîlcele şi Rimnicu Vilcea, în întrecere... — Completarea reţelei feroviare din nord-vestul Munteniei printr-o linie de legătură între linia Piteşti — Curtea de Argeş şi linia Piatra Olt — Podul Olt este o mai veche dorinţă — ne spune ing. Alexandru Ciocionică, de la Institutul de proiectări căi ferate, şeful proiectului. Primele studii in acest sens s-au întreprins imediat după întiiul război mondial. Se urmărea atunci legarea prin cale ferată a două oraşe subcarpatice : Curtea de Argeş şi Rîmnicu Vilcea. Necesităţile economiei naţionale plasează astăzi problema într-o perspectivă mai largă. Nu se mai urmăreşte doar satisfacerea unor interese locale, cît, mai ales, realizarea unei noi legături feroviare spre Transilvania. Se impune astfel deschiderea unei noi magistrale feroviare pe direcţia Bucureşti — Piteşti — Rimnicu Vilcea — Sibiu, folosind o rută mai directă, în condiţiile mai favorabile pe care le oferă Valea Oltului pentru traversarea Carpaţilor — cota 400 la Cîineni faţă de circa 1 100 la Predeal. Pentru această temă nouă de proiectare vechile trasee studiate, prin Curtea de Argeş, sunt ocolitoare şi au caracteristici grele de exploatare. S-au studiat noi variante de trasee şi s-a ajuns la concluzia că varianta cea mai avantajoasă este aceea care urmăreşte traseul Vîlcele (15 km sud de Curtea de Argeş) — Tutana — Ciofringeni — Simnic — Rîmnicu Vilcea. Este un traseu mai puţin sinuos, lung de 39 km şi cu caracteristici de exploatare favorabile. Trebuie însă traversate trei văi (Argeş, Topolog şi Sîmnic) şi cele două culmi de dealuri dintre ele. Traversarea văilor se face prin poduri şi viaducte importante — 3 600 m lungime pe întreaga linie — şi două tunele în lungime totală de 4 100 m. Se distinge, ca o lucrare deosebită, viaductul Topolog, cu o înălţime de peste 45 m şi o lungime de 1 350 m — cel mai lung viaduct din ţară, şi care, practic, „trece“ pe deasupra a două sate. Tunelele sunt, de asemenea, lucrări importante, fiecare din ele avind in jur de doi kilometri lungime. Lucrările sint in plină desfăşurare, urmînd să fie finalizate in acest cincinal. In prima etapă, linia va fi dată în exploatare ca linie simplă, dar ea este astfel gîndită incit dublarea să poată fi făcută în condiţii cît mai economice. In acest sens, viaductele mai importante se realizează încă de acum cu infrastructura pentru cale dublă. Care sînt principalele avantaje economice ale noii linii Vîlcele — Rimnicu Vilcea ? In primul rînd, distanţa Bucureşti — Rimnicu Vilcea se scurtează cu 106 kilometri şi se va parcurge cu acceleratul in 3 ore, faţă de 5 ore prin Roşiori—Caracal şi aproape 8 ore prin Piteşti, cît se face acum, bineînţeles tot cu acceleratul. De asemenea, transportul de mărfuri se va realiza cu economii substanţiale, deoarece noua magistrală feroviară — in final dublă şi electrificată — va prelua o bună parte din traficul important de mărfuri spre Transilvania, folosind o rută mai scurtă şi cu condiţii de exploatare mai favorabile. In defileul Oltului, între Călimăneşti şi Sibiu, existau şosea şi linie de cale ferată , numai că amenajarea hidroenergetică a Oltului, mai ales intre Cîrligul Mic şi Cîrligul Mare, pînă aproape de Gura Lotrului, a impus, şi aici, schimbarea unor mai vechi rosturi. In locul şoselei care şerpuia pe malul drept al rîului şi care astăzi se află sub apele lacului de acumulare, s-a construit o altă arteră rutieră, agăţată parcă de crenelurile muntelui Căpăţina. De cealaltă parte, calea ferată — poartă de trecere între Oltenia de nord şi Transilvania — a rămas şi ea în împărăţia apelor. De un an încoace, o nouă magistrală de fier străbate defileul Oltului, veritabilă operă tehnică, realizată cu pasiune şi ingeniozitate de către constructorii de căi ferate. Necesităţile traficului de mărfuri între sudul şi nordul ţării, în perspectiva dezvoltării economicosociale, impun însă dublarea liniei de transport feroviar, lucrare ce se află în plină desfăşurare. Traficul în zonă — ne explică inginerul Traian Sabău, şeful Şantierului 82 tunele al Grupului de şantiere construcţii-tunele Braşov — va cunoaşte, în curind, o intensificare, după ce va intra în exploatare calea ferată Vîlcele — Rîmnicu Vilcea. Prin aceste lucrări se creează condiţii pentru dublarea, practic, a traficului feroviar în zonă. Cea de-a doua magistrală feroviară din defileu se va executa în 1 373 zile. In prezent se lucrează simultan la trei tunele, în lungime totală de 2 615 Antca FLORESCU Ion STANCIU (Continuare in pag. a II-a) Străpungînd munții, constructorii urcă o nouă magistrală feroviară pe Olt sihtstă a ţării IN CONDIŢIILE ACESTUI AN, CULTURILE DE TOAMNĂ VOR AJUNGE LA MATURITATE MAI DEVREME Să pregătim temeinic strîngerea şi depozitarea fără pierderi a întregii producţii! La scurt timp după Încheierea recoltării cerealelor păioase, oamenii muncii din agricultură se află in faţa unui nou examen, de fapt cel mai important pentru producţia acestui an. Este vorba de strîngerea la timp şi depozitarea fără pierderi a culturilor de toamnă, culturi care ocupă peste 60 la sută din suprafaţa arabilă a ţării. Desfăşurarea acestei acţiuni in cele mai bune condiţii impune ca în fiecare judeţ, în fiecare unitate agricolă să se întreprindă măsuri hotărîte, spre a se asigura pregătirea temeinică, în cele mai mici amănunte, a recoltării culturilor --------------------- — de toamnă. Condiţiile climatice specifice din acest an fac necesar ca încheierea pregătirilor pentru campania de recoltare să se afle acum sub semnul urgenţei. Spunem aceasta întrucît, după cum apreciază specialiştii din Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, toate culturile de toamnă vor ajunge la maturitate cu două-trei săptămîni mai devreme faţă de anii agricoli normali. Se consideră că în unele judeţe din sudul ţării va fi posibil să înceapă recoltarea florii-soarelui încă de la jumătatea acestei luni. De asemenea, tot în această lună trebuie să se treacă la identificarea suprafeţelor cu porumb din hibrizii timpurii şi cu soia, unde plantele au ajuns la maturitate, spre a începe recoltarea lor. Toate acestea accentuează şi mai mult necesitatea încheierii cit mai grabnice a pregătirilor pentru strîngerea roadelor toamnei. Ne-am interesat la ministerul de resort care este situaţia din acest punct de vedere şi ce probleme mai sunt de rezolvat. Desigur, in ansamblul pregătirilor, un loc central îl ocupă încheierea grabnică a reparaţiilor la maşinile şi utilajele de recoltare, astfel incit acestea să fie gata în orice moment să intre in lanuri. Stadiul acestor lucrări nu este însă satisfăcător. Termenul stabilit de Ministerul Agriculturii — 1 iunie — pentru încheierea reparaţiilor la toate categoriile de utilaje şi maşini agricole ce vor fi folosite în campania de recoltare a culturilor de toamnă nu a fost pretutindeni respectat. Şi la această dată mai sunt de reparat şi de montat pe combine numeroase utilaje şi echipamente de recoltare. Din datele centralizate la Ministerul Agriculturii rezultă că la 1 august mai erau de reparat 329 echipamente de recoltare a fasolei, 409 utilaje pentru recoltarea florii-soarelui, 3 289 echipamente pentru recoltarea porumbului — şi aceasta ca să ne referim doar la utilajele ce vor fi folosite la recoltarea culturilor din prima etapă. Restanţe mari există şi la repararea utilajelor pentru recoltarea cartofilor, sfeclei de zahăr, orezului şi a altor culturi, a căror recoltare va începe mai tirziu. Ţinind seama de această situaţie, la centrele de reparaţii şi staţiunile pentru mecanizarea agriculturii trebuie luate toate măsurile pentru organizarea activităţii în două schimburi, suplimentarea numărului de mecanici şi asigurarea pieselor de schimb necesare, astfel incit toate utilajele să fie reparate pînă la 12 august. O atenţie deosebită trebuie să se acorde recepţiei utilajelor reparate, calităţii lucrărilor efectuate, pentru a exista garanţia funcţionării neîntrerupte a maşinilor pe tot parcursul campaniei de recoltare. In condiţiile acestui an, cind la culturile de toamnă se prevede obţinerea de recolte bune, un accent deosebit trebuie să se pună pe asigurarea şi pregătirea corespunzătoare a spaţiilor de depozitare a producţiei. Şi în această privinţă sunt încă multe lucruri de rezolvat. Avem în vedere, în primul rînd, necesitatea încheierii grabnice a pregătirii spaţiilor vechi şi a celor noi de depozitare, pentru ca acestea să fie gata de a primi recolta în orice moment. Este nevoie, de asemenea, ca, pe grupe de unităţi agricole sau pe consilii agroindustriale, să se urgenteze nominalizarea numărului necesar şi a locurilor unde vor fi înfiinţate bazele volante pentru depozitarea porumbului şi a sfeclei de zahăr. Dincolo de aceste aspecte, experienţa anilor trecuţi a demonstrat că realizarea unor ritmuri înalte de lucru la recoltarea culturilor de toamnă este direct condiţionată de modul în care se desfăşoară şi preluarea producţiei la bazele de recepţie. Mai exact, de operativitatea cu care sunt descărcate mijloacele de transport. Iată de ce, în conformitate cu programele stabilite, la toate bazele de recepţie trebuie să fie încheiate imediat lucrările pentru mecanizarea operaţiilor de descărcare a mijloacelor de transport, spre a se evita staţionarea îndelungată a acestora. Totodată, avînd in vedere volumul mare de lucrări ce trebuie executate in campania agricolă de toamnă, se impune — ca o cerinţă esenţială pentru evitarea decalajelor între acestea — organizarea de aşa manieră a întregii activităţi din cîmp incit să se asigure efectua_______________ rea in flux a tuturor operaţiilor. Cu alte cuvinte, este nevoie ca în apropiata campanie agricolă să se asigure utilizarea la întreaga capacitate a parcului de tractoare şi maşini agricole, să se organizeze munca pe bază de programe precise de lucru, cu participarea tuturor locuitorilor de la sate, pentru ca odată cu recoltarea să se elibereze terenurile de resturile vegetale şi să se treacă la executarea arăturilor adînci de toamnă. Ne aflăm, aşadar, în preajma celei mai importante campanii agricole a anului — strîngerea şi depozitarea culturilor de toamnă. Complexitatea şi volumul mare de lucrări ce trebuie executate intr-un timp scurt impune ca, încă de acum, comitetele judeţene de partid, organele agricole judeţene, consiliile populare, consiliile agroindustriale şi conducerile unităţilor agricole să întreprindă măsuri hotărîte şi să acţioneze energic pentru ca toate pregătirile să fie încheiate în timpul cel mai scurt. Este în interesul întregii ţări, al nostru, al tuturor, ca roadele toamnei acestui an să fie strînse la dcip şi depozitate corespunzător, fără nici o pierdere ! • Sarcina cea mai importantă în aceste zile este încheierea reparaţiilor la maşinile şi utilajele de recoltare. • La toate bazele de recepţie să se creeze condiţii pentru preluarea mecanizată a unui volum cît mai mare de produse. • întreaga activitate din cîmp să fie astfel organizată încît să se asigure executarea în flux a tuturor lucrărilor, de la strîngerea şi depozitarea producției, eliberarea de resturi vegetale a terenurilor, la efectuarea arăturilor adînci. întruchipare vie a nobilelor idealuri comuniste Cu 18 ani In urmă, Congresul al IX-lea al partidului înscria în documentele sale programatice, ca o sarcină de mare însemnătate, intensificarea muncii politice pentru „formarea omului nou, însufleţit de idealurile nobile ale socialismului, de principiile moralei comuniste, cu un larg orizont cultural“. In anii care au urmat, în toate documentele de partid, problema formării omului nou, a personalităţii acestuia a apărut ca un fir roşu conducător, imaginea sa fiind tot mai clar conturată, tot mai bine precizată. Şi este firesc să fie aşa, deoarece mersul înainte al societăţii noastre depinde in mod hotărîtor şi nemijlocit de calitatea şi competenţa oamenilor. Ţelul, esenţa politicii partidului este bunăstarea întregii noastre naţiuni, a fiecărui cetăţean al patriei. Acest cetăţean trebuie să aibă, în concepţia partidului nostru, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, o complexă viaţă spirituală, o personalitate armonios şi multilateral dezvoltată, un larg orizont -------------------------cultural, o temeinică pregătire profesională, ştiinţifică şi politică. Dezvoltarea personalităţii nu se poate reduce la cunoaşterea unor teze generale, ci implică însuşirea tot mai temeinică a tezaurului de gîndire şi experienţă umană, a valorilor spirituale create de omenire de-a lungul istoriei sale, înţelegerea tot mai aprofundată a legilor obiective ale naturii şi societăţii. Omul nou trebuie să se caracterizeze prin pasiune pentru muncă şi creaţie, prin cutezanţă în gîndire şi în acţiune. El trebuie să fie în stare să sesizeze la timp ceea ce nu mai corespunde realităţilor şi trebuie înlăturat şi ceea ce este nou şi trebuie stimulat, promovat cu curaj. Numai astfel el va putea fi cu adevărat stăpin pe soarta lui şi îşi va putea construi in mod conştient viitorul. In acest scop, în ţara noastră au fost create posibilităţi reale de formare a personalităţii, in primul rînd prin sistemul de învăţămînt accesibil in condiţii de egalitate tuturor cetăţenilor patriei, fără deosebire de naţionalitate. Sînt asigurate astfel condiţii optime, de la frageda vîrstă a copilăriei, tuturor tinerilor de a urca cele mai înalte trepte ale ştiinţei şi culturii, de a-şi împlini aspiraţiile şi dorinţele cele mai cutezătoare, de a se afirma în orice domeniu de activitate în funcţie exclusiv de capacitatea, de talentul, de puterea de muncă şi de gîndire a fiecăruia. Se poate spune că, din acest punct de vedere, societatea socialistă multilateral dezvoltată este societatea celor mai largi drepturi şi libertăţi democratice, în care se valorifică plenar înţelepciunea şi energia colectivă, în care se asigură posibilităţi nelimitate de afirmare a personalităţii umane. In paralel cu şcoala se desfăşoară ample acţiuni de răspîndire a cunoştinţelor ştiinţifice şi culturale, incepînd cu cele din centrele muncitoreşti şi pînă In cele mai îndepărtate comune. Căminele culturale din mediul rural au posibilitatea să devină puternice centre, adevărate focare de cultură in rîndul maselor largi de ţărani, care stimulează creativitatea. „Cvitarea României“, mişcare de ample proporţii înfiinţată din iniţiativa secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, are scopul principal de a stimula creativitatea poporului nostru în toate domeniile de activitate. Conceput ca un festival al muncii, al oamenilor harnici, „Ciitarea României“, punind accentul pe realizările acestora, exprimă bucuria creatorilor de bunuri materiale şi spirituale sub formă de cîntece, dansuri, opere literar-artistice etc. In societatea noastră, cultura nu mai este un privilegiu al unei anumite „elite“, un lux. Ea este o necesitate fundamentală pentru formarea omului muncii. Cu cît personalitatea fiecărui muncitor va fi mai complexă, mai amplă, multilaterală, cu cît orizontul său ----------- 1 ' ştiinţific şi cultural va fi mai larg, cu atît şi calitatea .......... activităţii sale, a produselor sale va fi mai bună. Este greşită ideea că societatea viitorului va cuprinde o elită restrinsă, care va dispune de o capacitate creativă şi constructivă, iar masa mare a muncitorilor de azi se va transforma cu timpul intr-o masă de consumatori pasivi. Acestei imagini utopice, „consumatoriste“ a societăţii burgheze i se opune imaginea realistă a unei societăţi a viitorului în care toţi cetăţenii au un înalt nivel cultural-ştiinţific şi, cunoscând temeinic legităţile naturii şi ale vieţii sociale, îşi construiesc în mod conştient viitorul. Este evident că ridicarea nivelului general cultural nu se face de la sine. Asigurarea condiţiilor pentru ca fiecare cetăţean al patriei noastre să-şi poată însuşi cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi culturii universale nu este suficientă. Este necesară o muncă asiduă, de zi de zi. Nimic nu se realizează fără muncă. Munca liberă, despovărată de exploatare, trebuie să devină o datorie de onoare a fiecărui cetăţean şi, totodată, principalul mijloc de afirmare a personalităţii umane, a forţei creatoare a fiecărui cetăţean. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu spunea atit de frumos : „Munca este uriaşul laborator in care se plămădesc personalităţile cu adevărat proeminente, se afirmă talentele autentice, se nasc geniile, se făuresc capodoperele — atit pe planul creaţiei materiale, cit şi al culturii“. De aceea este necesar ca în formarea copiilor ca viitori oameni înaintaţi ai epocii socialismului şi comunismului să li se sădească minimi iubirea şi respectul faţă de muncă, izvorul celor mai mari şi mai depline satisfacţii. Munca este o necesitate a oricărui organism sănătos. Dealtfel, mîndria ţării noastre este că atît cit am realizat este rodul muncii noastre cinstite, nu al exploatării altor popoare. (Continuare in pag. a IlI-a) Acad. Radu P. VOINEA