Scînteia, noiembrie 1983 (Anul 52, nr. 12811-12836)

1983-11-01 / nr. 12811

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Anul LU­I Nr. 12 811 Marţi 1 noiembrie 1983 1­6 PAGINI - 50 BANI înaltă apreciere a iniţiativelor României, ale preşedintelui Nicolae Ceauşescu pentru transformarea Balcanilor într-o regiune fără arme nucleare, pentru asigurarea păcii în Europa şi în Întreaga lume TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU ŞI TOVARĂŞA ELENA CEAUŞESCU au primit pe participanţii la Simpozionul internaţional Pugwash Preşedintele Repplifici­ Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, prim viceprim­­ministru al guvernului, preşedin­tele Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, preşedintele Comitetului naţional român „Oa­menii de ştiinţă şi pacea“, au pri­mit, luni după-amiază, pe partici­panţii de peste hotare la cel de-al 44-lea Simpozion Internaţional Pugwash. La primire au luat parte tovară­şii Manea Mănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Ion Ursu, prim-Vicepreşedinte al Consiliului Naţional pentru Ştiinţa si Tehno­logie, George Ciucu,­­ adjunct al ministrului educaţiei şi invăţămin­­tului, Radu Voinea, şeful grupului român Pugwash. Au participat personalităţi de frunte ale vieţii ştiinţifice mondia­le, între care laureaţi ai Premiului Nobel academicieni, reprezentanţi ai unor universităţi şi foruri ştiin­ţifice din diferite ţâri. In cadrul intîlnirii a luat cuvin­­tul Dorothy Hodgkin, Anglia, lau­reat al Premiului Nobel, preşedin­te al Ortputeaţiei P­ rg-washi cat­a a exprimat cele mai călduroase mulţumiri pentru posibilitatea şi onoarea de a fi primiţi de pre­şedintele României. Arâtind că re­uniunea de la Bucureşti a prilejuit schimburi de opinii deosebit de fructuoase, vorbitoarea a relevat a­­tenţia acordată de oamenii de ştiin­ţă prezenţi în capitala României conturării unui proiect de docu­ment pentru crearea unei zone a prieteniei, păcii şi colaborării in această parte a lumii. Permiteţi-mi să adaug, a subliniat vorbitoarea. ta'Wia'Avut *» I zerita doamnei Ceauşescu o mică atenţie. Este vorba de fan volum care conţine articole scrise de o parte din studenţii mei din diferite părţi ale lumii, modalitate de a contribui pe calea ştiinţei la strin­­gerea legăturilor si apropierea intre popoare. Ara făcut aceasta tinînd seama de poziţia doamnei Ceauşescu, de calitatea sa de con­ducător al forurilor ştiinţifice din tara dumneavoastră. (Continuare in pag., a V-a) Vibrant ecou al mobilizatoarelor chemări ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu,­­ al Apelului Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste ! Dezideratul vital al tuturor popoarelor­­ Europei: oprirea amplasării de noi rachete,­­ retragerea şi distrugerea celor existente ! ADUNĂRI ALE OAMENILOR MUNCII ! RELATĂRI IN PAGINA A IV-A ! Cu elan patriotic şi puternică angajare revoluţionară Tinerii ţării raportează îndeplinirea integrală a planului de muncă patriotică pe anul 1983 Telegrama adresată tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român, Preşedintele Republicii Socialiste România Mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, In această perioadă de puternică angajare a Între­gului nostru popor pentru înfăptuirea neabătută a hotăririlor Congresului al XII-lea şi Conferinţei Naţio­nale ale partidului, animate de puternice sentimente patriotice izvorîte din dorinţa fierbinte de a contri­bui prin forţe proprii la progresul multilateral al patriei noastre socialiste, Uniunea Tineretului Comu­nist şi Uniunea Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România, toţi tinerii ţării — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — vă raportează Înde­plinirea integrală a planului de­ muncă patriotică pe anul 1989. In spiritul concepţiei ştiinţifice a partidului şi sta­tului nostru, al indicaţiilor şi orientărilor dumnea­voastră, mult iubite şi stimate tovarăşe secretar ge­neral Nicolae Ceauşescu, date cu prilejul împlinirii a 35 de ani de la constituirea primelor şantiere naţionale ale tineretului, Uniunea Tineretului Comunist şi Uniunea Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România au transformat munca patriotică, şantierele tineretului în adevărată şcoală de formare comunistă , a tinerei generaţii, o­arte integrantă a educării pentru arar­­ă şi viaţă a a­cesiva. Continuarea glorioaselor tradiţii ale muncii eroice pentru ţară, extinderea experienţei acumulate in cadrul Întrecerii uteciste „Tineretul — factor activ in realizarea obiectivului deceniului ştiinţei, tehnicii, calităţii şi eficienţei“, parte integrantă a Întrecerii socialiste, au creat condiţii ca tinăra generaţie să-şi asume răspunderea de a participa plenar la realizarea unor importante obiective economice, contribuţia sa entuziastă reprezentînd expresia recunoştinţei depline faţă de grija permanentă a partidului, a dumneavoas­tră, mult stimate­ tovarăşe secretar general, pentru a crea tineretului condiţii minunate de muncă şi viaţă, de afirmare în toate sectoarele economice, politice şi sociale. Intelegînd necesitatea de a creşte aportul tinerei generaţii la dezvoltarea multilaterală a patriei noas­tre, Uniunea Tineretului Comunist şi Uniunea Asocia­ţiilor Studenţilor Comunişti din România au acţionat cu consecvenţă, sub îndrumarea organelor şi organi­zaţiilor de partid, pentru mobilizarea milioanelor de­ tineri — muncitori, ţărani, elevi şi studenţi — în ve­derea participării entuziaste la activitatea pe şantie­rele naţionale, judeţene şi locale ale tineretului, pen­tru iniţierea unor acţiuni de muncă in sprijinul pro­ducţiei, îndeosebi În ramurile prioritare ale economiei nationale, pentru recuperarea şi reintroducerea în circuitul economic a unor importante cantităţi de ma­teriale refolosibile. pentru îndeplinirea prevederilor Programului privind asigurarea unor producţii sigure şi stabile în agricultură. In anul următor, Uniunea Tineretului Comunist şi Uniunea Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din Româ­nia vor prelua, din Planul naţional unic de dezvoltare economico-socială a României, din Planul de dezvolta­re a agriculturii şi industriei alimentare, precum şi din Planul naţional de irigaţii, lucrări a căror valoare va fi cu 15 la sută mai mare decit In acest an, făcînd prin noi fapte de muncă dovada maturităţii lor poli­tice, a Mteederii neţărmurite In partid, în idealurile »ate nobilor. Vă asigurăm, mult stimate tovarăşe secretar general Nicolae Ceauşescu, că tineretul patriei noastre, ur­­mînd cu entuziasm şi pasiune revoluţionară străluci­tul exemplu pe care ni-l oferă întreaga dumneavoas­tră viaţă, şi activitate puse în slujba patriei, partidului şi poporului, este ferm hotărit să nu precupeţească nici un efort, înscriind prin fante cutezătoare de mun­că noi pagini in marea epopee a construcţiei noii orinduiri pe pămintul scump al României socialiste. COMITETUL CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ____________| Cuvintarea preşedintelui Nicolae Ceauşescuss SI Ml se is isms rntrum sust rata Doamnelor şi domnilor, Tovarăşi, Aş dori, încă o dată, să vă adre­sez dumneavoastră şi tuturor parti­cipanţilor la simpozionul Pugwash cele mai bune urări. Aţi dezbătut In aceste zile in ca­pitala României socialiste probleme care preocupă nu numai Europa, ci Întreaga lume. Ne aflăm intr-un moment In care Încordarea a ajuns deosebit de gravă. In viaţa ■menirii au mai existat, este ade­vărat, după cel de-al doilea război mondial, multe momente grave; au existat şi perioade de destindere — la care v-aţi referit şi dumnea­voastră — după anii ’70. Dar, se poate spune, că situaţia actuală este — poate — printre s­ele mai grave. In decursul acestor ani, chiar In perioada destinderii, s-au acu­mulat armamente care pot distruge — după cum declară chiar deţină­torii acestora — de 10 sau de mai multe ori lumea, Întreaga omenire. Dacă am privi retrospectiv, poate ar trebui să ne facem anumite re­proşuri pentru perioada de destin­dere. .Toţi am crezut că aceasta poate fi ireversibilă, sau de lungă durată, şi nu am acordat prea multă atenţie faptului că in acei ani s-a continuat producerea de armament nuclear şi de alte ar­mamente de distrugere In masă. Acum, pentru Europa, situaţia este deosebit de gravă. Aici sunt concentrate aproape totalitatea mijloacelor de distrugere in masă, inclusiv cele nucleare, iar dacă nu se va reuşi să se împiedice am­plasarea noilor rachete cu rază medie de acţiune, va spori şi mai mult armamentul nuclear — ceea ce va inmulţi considerabil mijloa­cele de distrugere, nu numai a Europei, ci a întregii lumi. Se poate spune că Europa are mari merite in crearea şi dezvol­tarea civilizaţiei moderne. Desigur, in decursul istoriei, au fost multe mne care au contribuit la civiliza­ţia şi dezvoltarea lumii , dar Eu­ropa poate fi considerată leagănul civilizaţiei actuale. Şi, acum, Eu­ropa este In pericol. Distrugerea Europei înseamnă distrugerea În­tregii civilizaţii. Există insă un pericol şi mai mare — acela de a distruge Însuşi omul, Însăşi viaţa pe planeta noastră. De aceea, pro­blema opririi cursei, înarmărilor, împiedicarea unui nou război şi impunerea dezarmării, şi in primul rînd a dezarmării nucleare, asigu­rarea păcii constituie problema fundamentală a epocii noastre. Din Europa au pornit cele două războaie mondiale din acest secol. Trebuie să facem totul pentru a nu mai porni şi al treilea război mon­dial, care ar duce la distrugerea lumii. In Europa şi in lume slnt, fără Îndoială, multe probleme — econo­mice, sociale, culturale, ştiinţifice. Sunt multe probleme pe care po­poarele, guvernele, ştiinţa trebuie să le soluţioneze. Se poate spune că sunt multe drepturi pe care încă oamenii nu le pot folosi la Între­gime, dar acum este problema de a le asigura dreptul fundamental — la existenţă şi la viaţă. De aceea apreciez foarte mult simpozionul dumneavoastră, care s-a ocupat de problemele transfor­mării Balcanilor intr-o regiune fără arie nucleare, de problemele păcii in Europa şi Întreaga lume. Fără îndoială că apelul pe care dumneavoastră il adresaţi ce­lor două blocuri militare, şefilor de state care deţin armele nucleare va avea o influenţă mare în opinia publică mondială. Am dori ca el să fie bine înţeles şi reţinut de şefii de state şi de guverne şi, in pri­mul rind, de cele două mari pu­teri — de Uniunea Sovietică şi Statele Unite ale Americii , pen­tru a face totul în vederea realiză­rii unui acord la Geneva şi a opri­rii amplasării rachetelor cu rază medie de acţiune. Am dori să fie reţinut şi Înţeles acest apel şi de şefii de state şi guverne din ţările unde urmează să fie amplasate noile rachete, pentru a renunţa la acceptarea pe teritoriul lor a noi­lor arme nucleare. Consider că acum, în această lună, trebuie să intensificăm efor­turile în această direcţie. Noi dăm o mare importanţă marilor mani­festări pentru pace ce se desfă­şoară in prezent in Europa. Sutele de mii şi milioanele de oameni care parcurg străzile şi cer renun­ţarea la amplasarea rachetelor cu rază medie de acţiune cer reali­zarea unei înţelegeri, la Geneva, Intre Uniunea Sovietică şi Statele Unite ale Americii, cer renunţarea la arma nucleară — reprezintă voinţa tuturor popoarelor europe­ne şi a Întregii lumi. In acest cadru, oamenii de şti­inţă şi de cultură au o participare foarte activă , dar vreau să vă spun deschis că, după părerea mea, ar putea face ceva mai mult. Desigur, muncitorii ar putea face ce au făcut nu o dată — să re­nunţe să mai producă şi să trans­porte armele nucleare , dar prin­cipalii producători sunt oamenii de ştiinţă. El trebuie să-şi asume răspunderea de a nu mai lucra pentru distrugerea omului, să nu mai admită producerea armelor nucleare, să nu mai lucreze pen­tru armele nucleare. După Hiroshima, mulţi dintre cei care au produs bomba au re­cunoscut că au greşit. Acum insă situaţia este de aşa natură că, dacă vor fi folosite din nou armele nucleare, nu va mai avea probabil cine să recunoască că a greşit. Desigur, se pot face multe de­claraţii, se pot formula avertis­mente cu privire la răspunderea pe care o au cei care vor folosi armele nucleare, dar probabil că nu va mai avea bine să-l tragă la răspundere. Acum Insă trebuie să acţionăm şi să determinăm Înce­tarea cursei Înarmărilor, oprirea amplasării noilor rachete nucleare, retragerea şi distrugerea celor existente. Se vorbeşte din nou de o nouă revoluţie tehnico-ştiinţifică pentru anii 2000. Desigur, posibilităţile cunoaşterii, ale ştiinţei sunt inco­mensurabile. Dar pentru a da această perspectivă trebuie să asigurăm oamenilor liniştea şi pacea, trebuie si oprim cursul­­ spre o catastrofă nucleară. Poate tocmai aceasta trebuie să fie — ca să mă exprim tot la aceşti ter­meni — revoluţia cu care să în­cepem : distrugerea armelor nu­cleare, asigurarea unei lumi fără războaie, a unei lumi a păcii şi colaborării paşnice intre toate na­ţiunile. Intre toate ţările, fără deosebire de orinduire socială. Noi, in România, suntem preo­cupaţi de dezvoltarea patriei noas­tre, de asigurarea unei vieţi mai bune pentru poporul nostru , dar înţelegem bine că nu putem face acest lucru decit în condiţii de frace şi colaborare internaţională, n trecerea între statele cu diferite orinduiri sociale trebuie să aibă Ioc nu In domeniul armelor de dis­trugere, ci in domeniul creaţiei şti­inţifice, culturale, de bunuri ma­teriale, in domeniul asigurării unor condiţii tot mai bune de muncă, de viaţă, de cultură, pentru po­poare. Este mult de făcut In acest domeniu. Dumneavoastră cunoaş­teţi bine ce se publici, de către diferite institute, cu privire la subdezvoltare, la sutele de mili­oane de oameni care au au ce inin­ta, la zecile de milioane de şo­­meri, In rindul cărora se numără şi mulţi oameni de ştiinţă, de cultură. Îndeosebi tineri. Toate aceste mijloace care astăzi sunt destinate producerii armelor de distrugere în masă, de distru­gere a omenirii trebuie îndreptate înspre soluţionarea problemelor complexe ale vieţii, ale progresului şi civilizaţiei omenirii. An­ dori­ea apelui, declaraţiile dumneavoastră să fie Înţelese de oamenii de ştiinţă şi cultură de pretutindeni — şi să determine o Intensificare a activităţii acestora, in strinsă legătură cu milioanele şi milioanele de oameni de pretutin­deni, care se ridică in apărarea păcii. Deşi situaţia este gravă, noi con­siderăm că nu este prea lrzin şi că se poate incă opri drumul spre prăpastie, spre catastrofă, se poate asigura pacea intregii lumi. Şi tre­buie să facem totul in această pri­vinţă! Puteţi fi siguri că oamenii de ştiinţă şi cultură români, între­gul nostru popor vor continua sa acţioneze cu toate forţele in direc­ţia aceasta.I încă o dată, doresc să subliniez rolul important pe care II are, in momentul de faţă, simpozionul dumneavoastră, apelurile pe care le-aţi adresat. Urez tuturor parti­cipanţilor la simpozionul organi­zaţiei Pugwash succese tot mai mari In această activitate! Urez să triumfe pacea, Înţelegerea şi cola­borarea intre toţi oamenii de şti­inţă, Intre toate naţiunile Înmii ! Vă doresc succes la activita­tea dumneavoastră şi sănătate! (Aplauze puternice). Opera şi fapta cărturarilor in slujba luptei pentru libertate şi unitate naţională Unirea a fost, aşa cum cu de­plină indreptăţire subliniază to­varăşul Nicolae Ceauşescu, secreta­rul general al partidului, preşedin­tele României. „Încununarea victo­rioasă a luptei seculare duse de cele mai înaintate forţe ale po­porului român din Moldova, Munte­nia şi Transilvania, de cărturarii şi marii ginditori ai neamului, a acti­vităţii desfăşurate de elementele re­voluţionare, de militanţii socialişti, a aspiraţiilor şi voinţei întregului popor român“. Rolul deosebit al cărturarilor şi al marilor ginditori ai neamului in limpezirea şi menţi­nerea mereu trează a conştiinţei poporului cu privire la marile idei şi idealuri este un adevăr axiomatic şi tot astfel poate fi so­cotită şi îmbogăţirea reciprocă a valenţelor superioare ale fenomenu­lui spiritual ce se numeşte conştiinţă. Şi-au alimentat-o cărturarii şi marii ginditori ai neamului din şco­lile şi cărţile studiate, dar şi-au îmbogăţit-o şi intărit-o, fără îndo­ială, din gîndirea poporului însuşi, in conştiinţa căruia trăiau vii idealurile de libertate şi dreptate, de independenţă şi unitate, îndoita filiaţie de idei, de origine savantă şi de origine populară, acoperă realitatea. Mărturiile sunt numeroase şi deopotrivă valoroase. Mai intii­­­cere provenind de la umaniştii români, începutul îl face marele umanist, istoric, geograf, etnograf, lingvist, poet şi ctitor de şcoli su­perioare, Nicolae Olahus. Originea comună a poporului român — daco­română —, limba unitară pe care o vorbeau toţi fiii acestuia — de origine latină —, precum şi nu­mele său, român din romanus, con­stituie argumentele de temelie ale marelui învăţat. Drumul inaugurat de Nicolae Olahus a fost continuat şi dezvoltat de alţi Învăţaţi români din a doua jumătate a secolului al XVI-lea, intre care nu poate lipsi numele neobositului diacon Coresi cu numeroasele cărţi tipărite vreme da un sfert de veac, din predoslo­viile cărora nu lipseşte ideea uni­tăţii, exprimată şi argumentată te­meinic. Dovada trăirii active a ideii in conştiinţa poporului român este adeverită de întîlnirea de 17 ori a numelui român — românesc în cele 11 tipărituri dintre 1559—1588. Şi, de asemenea, de conştiinţa ţără­nimii din Transilvania, care, la intrarea lui Mihai Viteazul in Tran­silvania, s-a răsculat împotriva nobilimii, deoarece venea un domn din neamul său. Moştenirea istoricei Înfăptuiri a marelui domn a continuat să tră­iască vie peste veacuri nu numai în gindul unor vrednici domnitori şi principi, ci, de asemenea, în al tot atît de vrednici cărturari şi gin­ditori. învăţatul cronicar Grigore Ureche o subliniază cu argumentul originii comune a românilor. Iar mai Învăţatul Miron Costin, după ce-şi Învinge cumpăna şi se încumetă să-şi aştearnă gindurile şi învăţătu­rile pe hirtie pentru a le transmite posterităţii, işi mărturiseşte crezul cu privire la originea comună şi la limba unitară a românilor, la Acad. Ştefan PASCU continuitatea neîntreruptă a acestora, precum şi la unitatea poporului român, deoarece locul unde este acum „Moldova şi Ţara Munteneas­că, cum şi tot Ardealul cu Maramu­reşul şi Ţara Oltului... este drept Dachia“, învăţăturile sporesc cu Înaintarea în vreme, conştiinţa unităţii se întăreşte şi ea, la popor şi la căr­turarii identificaţi cu idealurile po­porului Şi exprimarea gindurilor şi a gîndirii acestora de asemenea. O adevărată doctrină politică se con­turează în crezul învăţaţilor ce fac legătura dintre marile curente cultural-ideologice, umanismul şi luminismul. Reprezentanţii de frun­te sunt cărturarii şi glnditorii Înain­taţi : moldoveanul Dimitrie Cante­­mir, munteanul Constantin Cantacu­­zino şi transilvăneanul Inochentie Micu. După ce proclamă adevărul, anu­me că „neamul care de demult s-a colonizat cu romani, de atunci şi pini acum necurmat locuieşte in Dachia“, Dimitrie Cantemir cuprin­­de in neamul ce a­ rămas „neclătit şi un veci nemutat“, „neamul ro­mânesc din Moldova şi Ţara Româ­nească şi Ardeal“. Iar titlul dez­voltat al operei sale fundamentale este un adevărat manifest al uni­tăţii românilor : „Hronicon a toată ţara românească (care apoi s-au împărţit in Moldova, Munteneasca şi Ardealul“). O singură Ţară Ro­mânească, despărţită de vicisitudinile vremilor in trei provincii­ locuite de un singur popor. Se asociază gîndurilor şi gîndirii cantemiriene tovarăşul său de idei şi idealuri, stolnicul Cantacuzino, care afirmă şi el, cu tăria izvorită din puterea adevărului, că românii sunt romani, „la credinţă şi bărbă­ţie“, toţi românii, nu numai „peştia de aiei (din Muntenia), ci şi cei din Ardeal, care incă şi mai neaoşi sunt şi moldovenii şi toţi ciţi intr-altă parte se află şi au această limbă“. Nu este greu de Înţeles motivul sublinierii caracterului şi mai neaoş al românilor transilvăneni intr-o vreme cînd legiuirile feudale „Apro­, bâtele şi Compilatele“ îi socoteau doar toleraţi după ce-i lipsiseră de toate drepturile pe cei mai vechi şi mai numeroşi locuitori ai ţării. Inochentie Micu, mai mult cărtu­rar şi om politic decit vlădică, inspirindu-se din Hronicul lui Dimi­trie Cantemir (un exemplar al că­ruia l-a cumpărat la Viena şi l-a adus la Blaj), bazindu-sa pe origi­nea, continuitatea şi unitatea româ­nilor, pe majoritatea absolută ce o aveau numeric in vechiul lor pămînt, pe contribuţia materială şi umană a românilor la susţinerea societăţii, îşi intemeiază lupta te­merară pentru emanciparea socială şi naţională a poporului român. Secolul al XVIII-Iea, „marele se­col“, secolul luminilor, dominat de noua ideologie, a însemnat urcarea unei trepte importante spre unita­tea naţională a poporului român. Programe politice, reform­e sociale, opere ştiinţifice de mare valoare, şcoli de diferite grade şi structuri — toate împreună au contribuit in­tr-un grad superior la propagarea ideii de unitate care pătrunde tot mai adine­an conştiinţa populară, alimentată plenar de scrierile şi activitatea celor mai de seamă reprezentanţi ai iluminismului ro­mânesc. Samuil Micu folosea situaţia etno­­demografică a teritoriilor româneşti şi trecutul eroic al poporului ro­mân pentru a-şi justifica concluzia : regretul despărţirii românilor în două domnii (ţări) , „ci şi Ţara Ro­mânească şi Moldova ca un stăpini­­tor să fi fost, că aşa puterea le-ar fi fost mai tare şi nici turcii, nici alte neamuri nu i-ar fi biruit“. învăţatul istoric şi filolog, neîntre­cutul ctitor de şcoli, Gheorghe Şin­­cai, la rindul său, sublinia originea comună, vechimea şi continuitatea românilor, potentînd in m­­itea ei­(Continuare în pag. a IV-a)

Next