Scînteia, noiembrie 1983 (Anul 52, nr. 12811-12836)
1983-11-01 / nr. 12811
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Anul LUI Nr. 12 811 Marţi 1 noiembrie 1983 16 PAGINI - 50 BANI înaltă apreciere a iniţiativelor României, ale preşedintelui Nicolae Ceauşescu pentru transformarea Balcanilor într-o regiune fără arme nucleare, pentru asigurarea păcii în Europa şi în Întreaga lume TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU ŞI TOVARĂŞA ELENA CEAUŞESCU au primit pe participanţii la Simpozionul internaţional Pugwash Preşedintele Repplifici Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, prim viceprimministru al guvernului, preşedintele Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, preşedintele Comitetului naţional român „Oamenii de ştiinţă şi pacea“, au primit, luni după-amiază, pe participanţii de peste hotare la cel de-al 44-lea Simpozion Internaţional Pugwash. La primire au luat parte tovarăşii Manea Mănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Ion Ursu, prim-Vicepreşedinte al Consiliului Naţional pentru Ştiinţa si Tehnologie, George Ciucu, adjunct al ministrului educaţiei şi invăţămintului, Radu Voinea, şeful grupului român Pugwash. Au participat personalităţi de frunte ale vieţii ştiinţifice mondiale, între care laureaţi ai Premiului Nobel academicieni, reprezentanţi ai unor universităţi şi foruri ştiinţifice din diferite ţâri. In cadrul intîlnirii a luat cuvintul Dorothy Hodgkin, Anglia, laureat al Premiului Nobel, preşedinte al Ortputeaţiei P rg-washi cata a exprimat cele mai călduroase mulţumiri pentru posibilitatea şi onoarea de a fi primiţi de preşedintele României. Arâtind că reuniunea de la Bucureşti a prilejuit schimburi de opinii deosebit de fructuoase, vorbitoarea a relevat atenţia acordată de oamenii de ştiinţă prezenţi în capitala României conturării unui proiect de document pentru crearea unei zone a prieteniei, păcii şi colaborării in această parte a lumii. Permiteţi-mi să adaug, a subliniat vorbitoarea. ta'Wia'Avut *» I zerita doamnei Ceauşescu o mică atenţie. Este vorba de fan volum care conţine articole scrise de o parte din studenţii mei din diferite părţi ale lumii, modalitate de a contribui pe calea ştiinţei la stringerea legăturilor si apropierea intre popoare. Ara făcut aceasta tinînd seama de poziţia doamnei Ceauşescu, de calitatea sa de conducător al forurilor ştiinţifice din tara dumneavoastră. (Continuare in pag., a V-a) Vibrant ecou al mobilizatoarelor chemări ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, al Apelului Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste ! Dezideratul vital al tuturor popoarelor Europei: oprirea amplasării de noi rachete, retragerea şi distrugerea celor existente ! ADUNĂRI ALE OAMENILOR MUNCII ! RELATĂRI IN PAGINA A IV-A ! Cu elan patriotic şi puternică angajare revoluţionară Tinerii ţării raportează îndeplinirea integrală a planului de muncă patriotică pe anul 1983 Telegrama adresată tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român, Preşedintele Republicii Socialiste România Mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, In această perioadă de puternică angajare a Întregului nostru popor pentru înfăptuirea neabătută a hotăririlor Congresului al XII-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului, animate de puternice sentimente patriotice izvorîte din dorinţa fierbinte de a contribui prin forţe proprii la progresul multilateral al patriei noastre socialiste, Uniunea Tineretului Comunist şi Uniunea Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România, toţi tinerii ţării — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — vă raportează Îndeplinirea integrală a planului de muncă patriotică pe anul 1989. In spiritul concepţiei ştiinţifice a partidului şi statului nostru, al indicaţiilor şi orientărilor dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe secretar general Nicolae Ceauşescu, date cu prilejul împlinirii a 35 de ani de la constituirea primelor şantiere naţionale ale tineretului, Uniunea Tineretului Comunist şi Uniunea Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România au transformat munca patriotică, şantierele tineretului în adevărată şcoală de formare comunistă , a tinerei generaţii, oarte integrantă a educării pentru arară şi viaţă a acesiva. Continuarea glorioaselor tradiţii ale muncii eroice pentru ţară, extinderea experienţei acumulate in cadrul Întrecerii uteciste „Tineretul — factor activ in realizarea obiectivului deceniului ştiinţei, tehnicii, calităţii şi eficienţei“, parte integrantă a Întrecerii socialiste, au creat condiţii ca tinăra generaţie să-şi asume răspunderea de a participa plenar la realizarea unor importante obiective economice, contribuţia sa entuziastă reprezentînd expresia recunoştinţei depline faţă de grija permanentă a partidului, a dumneavoastră, mult stimate tovarăşe secretar general, pentru a crea tineretului condiţii minunate de muncă şi viaţă, de afirmare în toate sectoarele economice, politice şi sociale. Intelegînd necesitatea de a creşte aportul tinerei generaţii la dezvoltarea multilaterală a patriei noastre, Uniunea Tineretului Comunist şi Uniunea Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România au acţionat cu consecvenţă, sub îndrumarea organelor şi organizaţiilor de partid, pentru mobilizarea milioanelor de tineri — muncitori, ţărani, elevi şi studenţi — în vederea participării entuziaste la activitatea pe şantierele naţionale, judeţene şi locale ale tineretului, pentru iniţierea unor acţiuni de muncă in sprijinul producţiei, îndeosebi În ramurile prioritare ale economiei nationale, pentru recuperarea şi reintroducerea în circuitul economic a unor importante cantităţi de materiale refolosibile. pentru îndeplinirea prevederilor Programului privind asigurarea unor producţii sigure şi stabile în agricultură. In anul următor, Uniunea Tineretului Comunist şi Uniunea Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România vor prelua, din Planul naţional unic de dezvoltare economico-socială a României, din Planul de dezvoltare a agriculturii şi industriei alimentare, precum şi din Planul naţional de irigaţii, lucrări a căror valoare va fi cu 15 la sută mai mare decit In acest an, făcînd prin noi fapte de muncă dovada maturităţii lor politice, a Mteederii neţărmurite In partid, în idealurile »ate nobilor. Vă asigurăm, mult stimate tovarăşe secretar general Nicolae Ceauşescu, că tineretul patriei noastre, urmînd cu entuziasm şi pasiune revoluţionară strălucitul exemplu pe care ni-l oferă întreaga dumneavoastră viaţă, şi activitate puse în slujba patriei, partidului şi poporului, este ferm hotărit să nu precupeţească nici un efort, înscriind prin fante cutezătoare de muncă noi pagini in marea epopee a construcţiei noii orinduiri pe pămintul scump al României socialiste. COMITETUL CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ____________| Cuvintarea preşedintelui Nicolae Ceauşescuss SI Ml se is isms rntrum sust rata Doamnelor şi domnilor, Tovarăşi, Aş dori, încă o dată, să vă adresez dumneavoastră şi tuturor participanţilor la simpozionul Pugwash cele mai bune urări. Aţi dezbătut In aceste zile in capitala României socialiste probleme care preocupă nu numai Europa, ci Întreaga lume. Ne aflăm intr-un moment In care Încordarea a ajuns deosebit de gravă. In viaţa ■menirii au mai existat, este adevărat, după cel de-al doilea război mondial, multe momente grave; au existat şi perioade de destindere — la care v-aţi referit şi dumneavoastră — după anii ’70. Dar, se poate spune, că situaţia actuală este — poate — printre sele mai grave. In decursul acestor ani, chiar In perioada destinderii, s-au acumulat armamente care pot distruge — după cum declară chiar deţinătorii acestora — de 10 sau de mai multe ori lumea, Întreaga omenire. Dacă am privi retrospectiv, poate ar trebui să ne facem anumite reproşuri pentru perioada de destindere. .Toţi am crezut că aceasta poate fi ireversibilă, sau de lungă durată, şi nu am acordat prea multă atenţie faptului că in acei ani s-a continuat producerea de armament nuclear şi de alte armamente de distrugere In masă. Acum, pentru Europa, situaţia este deosebit de gravă. Aici sunt concentrate aproape totalitatea mijloacelor de distrugere in masă, inclusiv cele nucleare, iar dacă nu se va reuşi să se împiedice amplasarea noilor rachete cu rază medie de acţiune, va spori şi mai mult armamentul nuclear — ceea ce va inmulţi considerabil mijloacele de distrugere, nu numai a Europei, ci a întregii lumi. Se poate spune că Europa are mari merite in crearea şi dezvoltarea civilizaţiei moderne. Desigur, in decursul istoriei, au fost multe mne care au contribuit la civilizaţia şi dezvoltarea lumii , dar Europa poate fi considerată leagănul civilizaţiei actuale. Şi, acum, Europa este In pericol. Distrugerea Europei înseamnă distrugerea Întregii civilizaţii. Există insă un pericol şi mai mare — acela de a distruge Însuşi omul, Însăşi viaţa pe planeta noastră. De aceea, problema opririi cursei, înarmărilor, împiedicarea unui nou război şi impunerea dezarmării, şi in primul rînd a dezarmării nucleare, asigurarea păcii constituie problema fundamentală a epocii noastre. Din Europa au pornit cele două războaie mondiale din acest secol. Trebuie să facem totul pentru a nu mai porni şi al treilea război mondial, care ar duce la distrugerea lumii. In Europa şi in lume slnt, fără Îndoială, multe probleme — economice, sociale, culturale, ştiinţifice. Sunt multe probleme pe care popoarele, guvernele, ştiinţa trebuie să le soluţioneze. Se poate spune că sunt multe drepturi pe care încă oamenii nu le pot folosi la Întregime, dar acum este problema de a le asigura dreptul fundamental — la existenţă şi la viaţă. De aceea apreciez foarte mult simpozionul dumneavoastră, care s-a ocupat de problemele transformării Balcanilor intr-o regiune fără arie nucleare, de problemele păcii in Europa şi Întreaga lume. Fără îndoială că apelul pe care dumneavoastră il adresaţi celor două blocuri militare, şefilor de state care deţin armele nucleare va avea o influenţă mare în opinia publică mondială. Am dori ca el să fie bine înţeles şi reţinut de şefii de state şi de guverne şi, in primul rind, de cele două mari puteri — de Uniunea Sovietică şi Statele Unite ale Americii , pentru a face totul în vederea realizării unui acord la Geneva şi a opririi amplasării rachetelor cu rază medie de acţiune. Am dori să fie reţinut şi Înţeles acest apel şi de şefii de state şi guverne din ţările unde urmează să fie amplasate noile rachete, pentru a renunţa la acceptarea pe teritoriul lor a noilor arme nucleare. Consider că acum, în această lună, trebuie să intensificăm eforturile în această direcţie. Noi dăm o mare importanţă marilor manifestări pentru pace ce se desfăşoară in prezent in Europa. Sutele de mii şi milioanele de oameni care parcurg străzile şi cer renunţarea la amplasarea rachetelor cu rază medie de acţiune cer realizarea unei înţelegeri, la Geneva, Intre Uniunea Sovietică şi Statele Unite ale Americii, cer renunţarea la arma nucleară — reprezintă voinţa tuturor popoarelor europene şi a Întregii lumi. In acest cadru, oamenii de ştiinţă şi de cultură au o participare foarte activă , dar vreau să vă spun deschis că, după părerea mea, ar putea face ceva mai mult. Desigur, muncitorii ar putea face ce au făcut nu o dată — să renunţe să mai producă şi să transporte armele nucleare , dar principalii producători sunt oamenii de ştiinţă. El trebuie să-şi asume răspunderea de a nu mai lucra pentru distrugerea omului, să nu mai admită producerea armelor nucleare, să nu mai lucreze pentru armele nucleare. După Hiroshima, mulţi dintre cei care au produs bomba au recunoscut că au greşit. Acum insă situaţia este de aşa natură că, dacă vor fi folosite din nou armele nucleare, nu va mai avea probabil cine să recunoască că a greşit. Desigur, se pot face multe declaraţii, se pot formula avertismente cu privire la răspunderea pe care o au cei care vor folosi armele nucleare, dar probabil că nu va mai avea bine să-l tragă la răspundere. Acum Insă trebuie să acţionăm şi să determinăm Încetarea cursei Înarmărilor, oprirea amplasării noilor rachete nucleare, retragerea şi distrugerea celor existente. Se vorbeşte din nou de o nouă revoluţie tehnico-ştiinţifică pentru anii 2000. Desigur, posibilităţile cunoaşterii, ale ştiinţei sunt incomensurabile. Dar pentru a da această perspectivă trebuie să asigurăm oamenilor liniştea şi pacea, trebuie si oprim cursul spre o catastrofă nucleară. Poate tocmai aceasta trebuie să fie — ca să mă exprim tot la aceşti termeni — revoluţia cu care să începem : distrugerea armelor nucleare, asigurarea unei lumi fără războaie, a unei lumi a păcii şi colaborării paşnice intre toate naţiunile. Intre toate ţările, fără deosebire de orinduire socială. Noi, in România, suntem preocupaţi de dezvoltarea patriei noastre, de asigurarea unei vieţi mai bune pentru poporul nostru , dar înţelegem bine că nu putem face acest lucru decit în condiţii de frace şi colaborare internaţională, n trecerea între statele cu diferite orinduiri sociale trebuie să aibă Ioc nu In domeniul armelor de distrugere, ci in domeniul creaţiei ştiinţifice, culturale, de bunuri materiale, in domeniul asigurării unor condiţii tot mai bune de muncă, de viaţă, de cultură, pentru popoare. Este mult de făcut In acest domeniu. Dumneavoastră cunoaşteţi bine ce se publici, de către diferite institute, cu privire la subdezvoltare, la sutele de milioane de oameni care au au ce ininta, la zecile de milioane de şomeri, In rindul cărora se numără şi mulţi oameni de ştiinţă, de cultură. Îndeosebi tineri. Toate aceste mijloace care astăzi sunt destinate producerii armelor de distrugere în masă, de distrugere a omenirii trebuie îndreptate înspre soluţionarea problemelor complexe ale vieţii, ale progresului şi civilizaţiei omenirii. An doriea apelui, declaraţiile dumneavoastră să fie Înţelese de oamenii de ştiinţă şi cultură de pretutindeni — şi să determine o Intensificare a activităţii acestora, in strinsă legătură cu milioanele şi milioanele de oameni de pretutindeni, care se ridică in apărarea păcii. Deşi situaţia este gravă, noi considerăm că nu este prea lrzin şi că se poate incă opri drumul spre prăpastie, spre catastrofă, se poate asigura pacea intregii lumi. Şi trebuie să facem totul in această privinţă! Puteţi fi siguri că oamenii de ştiinţă şi cultură români, întregul nostru popor vor continua sa acţioneze cu toate forţele in direcţia aceasta.I încă o dată, doresc să subliniez rolul important pe care II are, in momentul de faţă, simpozionul dumneavoastră, apelurile pe care le-aţi adresat. Urez tuturor participanţilor la simpozionul organizaţiei Pugwash succese tot mai mari In această activitate! Urez să triumfe pacea, Înţelegerea şi colaborarea intre toţi oamenii de ştiinţă, Intre toate naţiunile Înmii ! Vă doresc succes la activitatea dumneavoastră şi sănătate! (Aplauze puternice). Opera şi fapta cărturarilor in slujba luptei pentru libertate şi unitate naţională Unirea a fost, aşa cum cu deplină indreptăţire subliniază tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedintele României. „Încununarea victorioasă a luptei seculare duse de cele mai înaintate forţe ale poporului român din Moldova, Muntenia şi Transilvania, de cărturarii şi marii ginditori ai neamului, a activităţii desfăşurate de elementele revoluţionare, de militanţii socialişti, a aspiraţiilor şi voinţei întregului popor român“. Rolul deosebit al cărturarilor şi al marilor ginditori ai neamului in limpezirea şi menţinerea mereu trează a conştiinţei poporului cu privire la marile idei şi idealuri este un adevăr axiomatic şi tot astfel poate fi socotită şi îmbogăţirea reciprocă a valenţelor superioare ale fenomenului spiritual ce se numeşte conştiinţă. Şi-au alimentat-o cărturarii şi marii ginditori ai neamului din şcolile şi cărţile studiate, dar şi-au îmbogăţit-o şi intărit-o, fără îndoială, din gîndirea poporului însuşi, in conştiinţa căruia trăiau vii idealurile de libertate şi dreptate, de independenţă şi unitate, îndoita filiaţie de idei, de origine savantă şi de origine populară, acoperă realitatea. Mărturiile sunt numeroase şi deopotrivă valoroase. Mai intiicere provenind de la umaniştii români, începutul îl face marele umanist, istoric, geograf, etnograf, lingvist, poet şi ctitor de şcoli superioare, Nicolae Olahus. Originea comună a poporului român — dacoromână —, limba unitară pe care o vorbeau toţi fiii acestuia — de origine latină —, precum şi numele său, român din romanus, constituie argumentele de temelie ale marelui învăţat. Drumul inaugurat de Nicolae Olahus a fost continuat şi dezvoltat de alţi Învăţaţi români din a doua jumătate a secolului al XVI-lea, intre care nu poate lipsi numele neobositului diacon Coresi cu numeroasele cărţi tipărite vreme da un sfert de veac, din predosloviile cărora nu lipseşte ideea unităţii, exprimată şi argumentată temeinic. Dovada trăirii active a ideii in conştiinţa poporului român este adeverită de întîlnirea de 17 ori a numelui român — românesc în cele 11 tipărituri dintre 1559—1588. Şi, de asemenea, de conştiinţa ţărănimii din Transilvania, care, la intrarea lui Mihai Viteazul in Transilvania, s-a răsculat împotriva nobilimii, deoarece venea un domn din neamul său. Moştenirea istoricei Înfăptuiri a marelui domn a continuat să trăiască vie peste veacuri nu numai în gindul unor vrednici domnitori şi principi, ci, de asemenea, în al tot atît de vrednici cărturari şi ginditori. învăţatul cronicar Grigore Ureche o subliniază cu argumentul originii comune a românilor. Iar mai Învăţatul Miron Costin, după ce-şi Învinge cumpăna şi se încumetă să-şi aştearnă gindurile şi învăţăturile pe hirtie pentru a le transmite posterităţii, işi mărturiseşte crezul cu privire la originea comună şi la limba unitară a românilor, la Acad. Ştefan PASCU continuitatea neîntreruptă a acestora, precum şi la unitatea poporului român, deoarece locul unde este acum „Moldova şi Ţara Muntenească, cum şi tot Ardealul cu Maramureşul şi Ţara Oltului... este drept Dachia“, învăţăturile sporesc cu Înaintarea în vreme, conştiinţa unităţii se întăreşte şi ea, la popor şi la cărturarii identificaţi cu idealurile poporului Şi exprimarea gindurilor şi a gîndirii acestora de asemenea. O adevărată doctrină politică se conturează în crezul învăţaţilor ce fac legătura dintre marile curente cultural-ideologice, umanismul şi luminismul. Reprezentanţii de frunte sunt cărturarii şi glnditorii Înaintaţi : moldoveanul Dimitrie Cantemir, munteanul Constantin Cantacuzino şi transilvăneanul Inochentie Micu. După ce proclamă adevărul, anume că „neamul care de demult s-a colonizat cu romani, de atunci şi pini acum necurmat locuieşte in Dachia“, Dimitrie Cantemir cuprinde in neamul ce a rămas „neclătit şi un veci nemutat“, „neamul românesc din Moldova şi Ţara Românească şi Ardeal“. Iar titlul dezvoltat al operei sale fundamentale este un adevărat manifest al unităţii românilor : „Hronicon a toată ţara românească (care apoi s-au împărţit in Moldova, Munteneasca şi Ardealul“). O singură Ţară Românească, despărţită de vicisitudinile vremilor in trei provincii locuite de un singur popor. Se asociază gîndurilor şi gîndirii cantemiriene tovarăşul său de idei şi idealuri, stolnicul Cantacuzino, care afirmă şi el, cu tăria izvorită din puterea adevărului, că românii sunt romani, „la credinţă şi bărbăţie“, toţi românii, nu numai „peştia de aiei (din Muntenia), ci şi cei din Ardeal, care incă şi mai neaoşi sunt şi moldovenii şi toţi ciţi intr-altă parte se află şi au această limbă“. Nu este greu de Înţeles motivul sublinierii caracterului şi mai neaoş al românilor transilvăneni intr-o vreme cînd legiuirile feudale „Apro, bâtele şi Compilatele“ îi socoteau doar toleraţi după ce-i lipsiseră de toate drepturile pe cei mai vechi şi mai numeroşi locuitori ai ţării. Inochentie Micu, mai mult cărturar şi om politic decit vlădică, inspirindu-se din Hronicul lui Dimitrie Cantemir (un exemplar al căruia l-a cumpărat la Viena şi l-a adus la Blaj), bazindu-sa pe originea, continuitatea şi unitatea românilor, pe majoritatea absolută ce o aveau numeric in vechiul lor pămînt, pe contribuţia materială şi umană a românilor la susţinerea societăţii, îşi intemeiază lupta temerară pentru emanciparea socială şi naţională a poporului român. Secolul al XVIII-Iea, „marele secol“, secolul luminilor, dominat de noua ideologie, a însemnat urcarea unei trepte importante spre unitatea naţională a poporului român. Programe politice, reforme sociale, opere ştiinţifice de mare valoare, şcoli de diferite grade şi structuri — toate împreună au contribuit intr-un grad superior la propagarea ideii de unitate care pătrunde tot mai adinean conştiinţa populară, alimentată plenar de scrierile şi activitatea celor mai de seamă reprezentanţi ai iluminismului românesc. Samuil Micu folosea situaţia etnodemografică a teritoriilor româneşti şi trecutul eroic al poporului român pentru a-şi justifica concluzia : regretul despărţirii românilor în două domnii (ţări) , „ci şi Ţara Românească şi Moldova ca un stăpinitor să fi fost, că aşa puterea le-ar fi fost mai tare şi nici turcii, nici alte neamuri nu i-ar fi biruit“. învăţatul istoric şi filolog, neîntrecutul ctitor de şcoli, Gheorghe Şincai, la rindul său, sublinia originea comună, vechimea şi continuitatea românilor, potentînd in mitea ei(Continuare în pag. a IV-a)