Scînteia, noiembrie 1983 (Anul 52, nr. 12811-12836)

1983-11-01 / nr. 12811

SdNTEIA -marti 1 noiembrie 1983 IN SPIRITUL SARCINILOR ŞI MĂSURILOR INDICATE DE TOVARĂŞUL NICOLIIE CEAUŞESCU I. MESAJUL CU PRILEJUL „ZILEI RECOLTEI“ O largă mobilizare a forţelor de la sate pentru înfăptuirea neabătută a programelor de dezvoltare a agriculturii Pretutindeni, în ţară, milioanele de oameni ai muncii de la sate au pri­mit cu deosebit interes şi deplină sa­tisfacţie Mesajul tovarăşului Nicolae Ceauşescu adresat ţărănimii coopera­tiste, lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, mecanizatorilor şi specialiştilor, tuturor oamenilor muncii din agricultură cu prilejul „Zilei recoltei“. Mobilizaţi puternic de cuvintele de Înaltă apreciere ale conducătorului partidului şi statului nostru referi­toare la activitatea desfăşurată în acest an, de sarcinile subliniate in mesaj, oamenii muncii de pe ogoara, locuitorii satelor au sărbătorit „Ziua recoltei” prin muncă pentru a încheia cit mai repede lucrările agricole de toamnă, exprimindu-şi hotărârea de a munci şi mai bine pentru a obţine în anul viitor recolte superioare, de a face totul pentru înfăptuirea fer­mă a importantelor obiective stabilite de Congresul al XII-lea şi Conferin­ţa Naţională ale partidului in dome­niul agriculturii. Totodată, sărbătorirea „Zilei recol­tei" a prilejuit o manifestare vigu­roasă a voinţei întregii noastre ţără­­nimi de a înfăptui neabătut politica internă şi externă a partidului şi sta­tului nostru, de a-şi uni eforturile cu Întregul popor şi de a acţiona, împreună cu celelalte popoare, pen­tru pace şi colaborare, pentru dezar­mare şi pentru oprirea amplasării noilor rachete, retragerea şi distru­gerea celor existente, pentru făurirea unei Europe unite, fără arme şi fără războaie, pentru o lume m­ai bună şi mai dreaptă. La noi, ca şi un oricare alt colţ din lume, cei ce muncesc în agricultură au nevoie de linişte şi pace pentru a spori rodnicia pămin­­tului, pentru a asigura hrana popoa­relor. Anul acesta, sărbătorirea „Zilei re­coltei“ are o semnificaţie aparte, în condiţii climatice mai puţin favora­bile, seceta prelungită afectînd im­portante suprafeţe, agricultura noas­tră socialistă a făcut pe deniis do­vada marilor ei posibilităţi de a ob­ţine o serie de rezultate pozitive, atit la culturile de vară, la cerealele pă­­ioase, la culturile de toamnă, cit şi in creşterea animalelor. Aşa cum se subliniază in mesajul secretarului ge­neral al partidului, rezultatele bune obţinute in acest an de judeţele Arad, Timiş, Olt si sectorul agricol Ilfov, care se situează pe locuri fruntaşe in întrecerea pentru producţii agricole cit mai mari, precum şi realizările tuturor unităţilor agricole fruntaşe, demonstrează cu tărie că acolo unde se respectă cu stricteţe tehnologiile, unde se foloseşte eficient baza teh­­nico-materială, unde se munceşte or­ganizat, cu spirit de răspundere, de disciplină, se obţin recolte bogate în orice condiţii de climă. De bună seamă, trecerea in revistă a realizărilor din acest an trebuie să fie însoţită în fiecare unitate agri­colă, in fiecare judeţ, de analiza cri­tică şi exigentă a modului in care s-a muncit şi a neajunsurilor care au mai existat, pentru a se putea trage în­văţămintele şi concluziile necesare şi a se stabili, pe această bază, măsu­rile ce se impun în vederea realizării in anul viitor a unor producţii agri­cole ridicate in toate sectoarele agri­culturii, înfăptuirea neabătută a obiectivelor stabilite de Congresul al XII-lea si Conferinţa Naţională ale partidului privind desfăşurarea noii revoluţii agrare in România, realiza­rea exemplară a tuturor prevederilor din programele prioritare de dezvol­tare a agriculturii cere ca pretutin­deni, in fiecare unitate agricolă, in fiecare judeţ, să se acţioneze cu înal­tă responsabilitate pentru folosirea deplină şi raţională a pământului, a Întregii baze tehnico-materiale, pen­tru promovarea largă, susţinută a cu­ceririlor ştiinţei şi tehnicii agricole, pentru ridicarea nivelului de califi­care a cadrelor, a Întregii ţărănimi. De realizarea riguroasă a acestor pro­grame depinde creşterea aportului agriculturii la dezvoltarea generală a economiei, la creşterea avuţiei naţio­nale şi ridicarea nivelului de trai al poporul­ui în momentul de faţă, traducând in viaţă sarcinile subliniate de secreta­rul general al partidului, de cea mai mare importanţă este ca oamenii muncii din agricultură să-şi mobili­zeze şi să-şi concentreze toate for­ţele in vederea strângerii şi depozi­tării in cel mai scurt timp şi fără pierderi a tuturor roadelor acestei toamne, pentru terminarea grabnică a lucrărilor privind buna pregătire a recoltei anului viitor. Și trebuie spus că, până la încheierea lucrărilor agricole de toamnă, mai sunt multe de făcut. între urgențele acestor zile se înscriu intensificarea recoltării sfe­clei de zahăr şi a celorlalte culturi de pe ultimele suprafeţe şi grăbirea transportului şi depozitării in cele mai bune condiţii a întregii produc­ţii culese şi care se mai află pe cîmp. Concomitent cu Încheierea recoltă­rii şi a transportului produselor din cimp, grădini şi livezi, in fiecare uni­tate agricolă trebuie să se acorde cea mai mare atenţie realizării inte­grale a fondului de stat, atit la pro­dusele vegetale, cit şi la carne, lapte, ouă şi alte produse. Aceasta este o îndatorire patriotică, de mare răs­pundere a fiecărei unităţi agricole, de a cărei îndeplinire exemplară de­pinde asigurarea bunei aprovizionări a populaţiei cu produse agroalimen­­tare, precum şi a industriei cu ma­teriile prime necesare. Executarea arăturilor adânci de toamnă, până la 10 noiembrie, pe toa­te suprafeţele planificate, constituie o lucrare ce are o însemnătate deci­sivă pentru nivelul producţiei din anul viitor. Iată de ce, pentru în­cheierea arăturilor pină la termenul stabilit, nu toate unităţile agricole trebuie să se asigure eliberarea grab­nică de resturi vegetale a tuturor su­prafeţelor de teren, folosirea cu ran­dament maxim a tractoarelor. în acelaşi scop, pretutindeni, munca mecanizatorilor la arat trebuie să fie organizată in două schimburi şi in schimburi prelungite. In zootehnie, o serie de lucrări — stringerea şi insilozarea tuturor re­surselor furajere, modernizarea si pregătirea pentru iarnă a adăpostu­rilor ş.a. — trebuie executate fără Intîrziere, astfel incit in toate fer­mele să se asigure condiţii cit mai bune pentru creşterea şi Îngrijirea animalelor in anotimpul friguros, pentru realizarea efectivelor şi a producţiilor animaliere prevăzute. Acum, toamna, cit şi pe parcursul iernii, o sarcină de cea mai mare importanţă ce trebuie să preocupe permanent organele şi organizaţiile de partid, consiliile populare şi con­ducerile unităţilor agricole este de a asigura mobilizarea puternică a tu­turor locuitorilor de la sate pentru înfăptuirea în cele mai bune condiţii a obiectivelor ce revin fiecărei uni­tăţi din programul privind asigura­rea unor producţii agricole sigure şi stabile, prin creşterea potenţialului productiv al pământului, mai buna organizare şi folosire a întregii su­prafeţe agricole a ţării şi realizarea lucrărilor de irigaţii, desecări şi combaterea eroziunii solului. Rezultă deci că, pentru etapa ur­mătoare, pe agenda activităţii orga­nizaţiilor de partid de la sate, a oa­menilor muncii din agricultură se află o serie de lucrări din cele mai importante, atit pentru producţia acestui an, cit şi pentru pregătirea temeinică a celei din anul viitor. Stă in puterea oamenilor muncii de la sate — cooperatori, mecanizatori, specialişti — ca, prin efectuarea la timp şi de bună calitate a tuturor lucrărilor, prin respectarea întocmai a normelor si regulilor tehnice sta­bilite, să pună mai intens în valoare marile posibilităţi de care dispune agricultura noastră socialistă, răs­punzând astfel prin fapte chemării inaufleţitoare adresate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a obţine in anul 1984 — anul celei de-a 40-a ani­versări a victoriei revoluţiei de eli­berare socială şi naţională, antifas­cistă şi antiimperialistă — o recoltă agricolă record, in toate domeniile. Muncă intensă pentru terminarea grabnică a lucrărilor agricole de toamnă olt: întreaga recoltă de porumb a fost pusă la adăpost *7 (I •*' . -v - • -' r' * i * **> încă din zorii zilei de duminică, cooperatorii şi mecanizatorii din judeţul Olt s-au aflat la muncă, la transportul porumbului, la re­coltarea şi transportarea sfeclei de zahăr, la eliberarea terenurilor şi depozitarea furajelor, la executa­rea arăturilor adinei de toamnă. A fost o zi in care s-au obţinut re­zultate pe măsura hărniciei, a en­tuziasmului cu care oamenii mun­cii din agricultura judeţului au primit Mesajul secretarului gene­ral al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, adresat tuturor celor ce lucrează pe ogoare, cu pri­lejul „Zilei recoltei“. De la Ştefan cel Mare şi pină la Scorniceşti, de la Rusăneşti şi pină la Oboga, de la Corabia şi pină la Vitomireşti, peste tot s-a muncit din plin. Ca urmare, in judeţ sfecla de zahăr a fost recol­tată de pe 341 hectare şi au fost transportate 3 647 tone. Un succes deosebit : duminică s-a încheiat de transportat din cimp ultimele cantităţi de porumb. Aşadar, re­colta de porumb a anului 1983 — recoltă care prin nivelul ei situea­ză judeţul Ol pe un loc fruntaş pe ţară , a fost pusă la adăpost. La rindul lor, şi mecanizatorii au cinstit „Ziua recoltei“ cu bune rezultate. Ei au arat 6 029 hectare, pină acum această lucrare efectu­­îndu-se, pe ansamblul judeţului, pe 23 la sută din suprafaţa stabili­tă. Cele mai mari suprafeţe au fost arate duminică în unităţile agricole din consiliile agroindustriale Oboga — 390 hectare, Corabia — 330 hec­tare, Vişina — 312 hectare, Rusă­­neşti — 287 hectare, Scorniceşti — 285 hectare, Găneasa — 220 hec­tare. în multe unităţi agricole au continuat şi lucrările de scarificare şi de afînare adîncă a solurilor, lucrări de mare însemnătate in cadrul programului pentru obţine­rea de recolte superioare in anul 1984. Cu realizările de duminică, scarificarea s-a efectuat pe 710 hectare, iar afinarea adîncă a so­lurilor — pe 3 300 hectare. „Ziua recoltei“ a fost o zi de re­ferinţă in viaţa şi activitatea ce­lor ce muncesc pe ogoarele jude­ţului Olt, o zi în care au fost tre­cute in revistă rezultatele şi au fost asumate noi şi insufleţitoare angajamente pentru ca in anul 1984 producţiile agricole să se ridice la nivelul condiţiilor tehnico-materiale create. la nivelul cerinţelor actualei etape de dezvoltare a ţării, lanca VOICU corespondentul „Scrnteii" ei şi-au exprimat hotărârea să mun­cească mai bine pămintul, să res­pecte normele tehnice la îngrijirea animalelor, astfel incit in 1984 să obţină producţii superioare. în această zi, pentru a crea front de lucru tractoarelor, numeroşi co­operatori. eieva si alti locuitori ai satelor au participat la transportul produselor din cîmp, au eliberat de coceni si alte resturi vegetale tere­nurile agricole. Un prim bilanţ al zilei de duminică arată că lucră­torii ogoarelor mureşene au încheiat transportul din cimp al întregii can-­­­tităţi de 163 035 tone porumb, iar livrările la fondul de stat au ajuns la 64 009 tone, din cele 63 000 tone contractate. Pină in seara aceleiaşi zile, au fost etrinşi şi transportaţi coceni de pe 34 158 hectare , adi­că de pe, 66 la sută din suprafaţă, în unităţile mari cultivatoare de sfe­clă de zahăr. Îndeosebi din sudul judeţului, s-a acţionat la recoltarea acestei plante tehnice de pe ulti­mele suprafeţe. Ca urmare, pe an­samblul judeţului, producţia de sfe­clă de zahăr a fost strânsă pe 11 219 hectare, ceea ce reprezintă 93 la sută din suprafaţa cultivată. Pe baza măsurilor stabilite de coman­damentul judeţean pentru agricul­tură, duminică şi luni, un mare nu­măr de atelaje şi autocamioane cu remorci au fost dirijate la transpor­tul celor aproape 80 000 tone sfeclă de zahăr aflată in grămezi pe dim. Concomitent cu aceste lucrări, in bazinele hidrografice din zona Bă­­lăuşeri, Riciu, Fărăgău, lucrătorii I.E.E.L.I.F. Mureș, cu un mare nu­măr de utilaje grele, au executat lucrări de combatere a eroziunii solului, realizările de pină acum, pe ansamblul judeţului, insumînd 44 000 hectare, urmind ca pină la finele anului, suprafeţele amenaja­te antierozional să crească cu încă 2 100 hectare. Gheorghe GIURGIU corespondentul „Scinteii" Se execută mături o dinei de toamnă pe zgomele CA.P. Brănești, sectorul agricol Ilfov Ialomiţa: Intr-o zi , alături adjad pe 9500 de hectare Puternic mobilizaţi de Mesajul tovarăşului Nicolae Ceauşescu a­­dresat cu prilejul „Zilei recoltei“, oamenii muncii din agricultura ju­deţului Ialomiţa depun eforturi susţinute in vederea Încheierii grabnice a tuturor lucrărilor din a­­ceastă campanie. Duminică, ei au recoltat sfecla de zahăr de pe 460 hectare şi au transportat la fabri­cile de zahăr o producţie de 3 750 tone. Totodată, au transportat din cimp 7 000 tone de porumb, din care s-au livrat la fondul de stat 4120 tone. La aceasta se adaugă eliberarea de coceni a unei su­prafeţe de peste 7 000 hectare. O adevărată zi-record a fost înregis­trată la arăturile adinei de toam­nă, cele 9 500 de hectare constituind un argument. In consiliul agroindustrial Grivi­­ta au fost executate arături adinei de toamnă pe 580 hectare. La ora actuală, din cele 12 000 hectare pla­nificate au fost efectuate arături pe 8 550 hectare. Cele mai mari su­prafeţe sunt arate In cooperative­le agricole Iazu — 1 000 hectare şi Miloşeşti — 1 830 hectare. Pre­şedintele cooperativei agricole Mi­­loşeşti, Aureliu Cioc, ne-a spus : „Toţi cooperatorii noştri, toţi lo­cuitorii satului, mobilizaţi de Mesajul adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu tuturor lucrăto­rilor din agricultură, au fost du­minică prezenţi in cimp, lucrind la eliberarea de resturi vegetale a te­renurilor, la transportul cocenilor, spre a crea front de lucru meca­nizatorilor aflaţi la arat. In a­­ceastă zi, in unitatea noastră au fost arate 160 de hectare si con­siderăm că, pină la sfirşitul aces­tei săntămini, lucrarea va fi în­cheiată. Acordăm toată atenţia realizării arăturilor adinei In condi­ţii calitative superioare, conştienţi fiind că această lucrare constituie temelia viitoarelor recolte, care vor trebui să fie cit mai mari. Aşa cum ne-a cerut tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sîntem hotărîţi să va­lorificăm şi mai bine marile re­surse şi posibilităţi de care dis­pune unitatea noastră“. Mittal V1501, corespondentul „Scinteii" mureş. Livrările la fondul de stat se apropie de sfirşit de ogoarele judeţului Mureş. „Ziua recoltei“ a fost sărbătorită, ca pretutindeni in ţară, in haine de lucru. Mesajul adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu ţărănimii coope­ratiste şi celorlalţi lucrători ai ogoarelor a avut un puternic ecou in rindu­l mecanizatorilor si coope­ratorilor, însuflețiţi de cuvintele secretarului general all partidului. dîmboviţa. Din livezi au fost transportate mari cantităţi de fructe Duminică, in unităţile agricole din judeţul Dîmboviţa, mii de coo­peratori şi mecanizatori s-au aflat in cimp, la executarea arăturilor de toamnă, eliberarea terenurilor, recoltarea sfeclei, precum şi in li­vezi, unde au muncit la transpor­tul fructelor. Este răspunsul lor la îndemnurile mobilizatoare cuprinse in Mesajul adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu prilejul „Zi­lei recoltei“. In această zi a fost executat un mare volum de lucrări. Ca impor­tantă se detaşează transportul şi depozitarea fructelor. In unităţile agricole situate pe Valea Dîmbovi­ţei, din consiliul agroindustrial Dragomireşti, în această zi au fost transportate mari cantităţi de fruc­te. Tovarăşul Ion Enache, preşedin­tele consiliului, ne-a­­ spus că in această toamnă producţiile de fructe. Îndeosebi cele de mere, sunt mari. Iată cîteva exemple grăitoare pentru hărnicia şi priceperea po­­micultorilor din această zonă : C.A.P. Ungureni a obţinut peste 20 tone mere la hectar şi a livrat, peste prevederi, 1 000 tone ; coope­ratorii din Măneşti, la rindul lor, au depăşit sarcinile pe acest an cu 500 tone mere, iar cei din Malu cu Flori şi Văleni-Dimboviţa — cu cite 100 tone mere. „Răspunzind chemă­rii adresate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu de a sărbători «Ziua re­coltei» prin intensificarea eforturi­lor pentru încheierea grabnică a tuturor lucrărilor agricole de toam­nă, peste 2 000 de oameni ai mun­cii, care au ieşit duminică la muncă, au transportat 400 tone mere, au eliberat de resturi vegetale 120 hectare de teren şi au recoltat peste 300 tone sfeclă furajeră , ne-a spus preşedintele consiliului agro­industrial. Ca urmare, in viitoa­rele două zile vom Încheia transportul fructelor la consuma­tori şi în depozite. Deoarece sîn­tem hotărîti să ridicăm nivelul producţiei in anul viitor, încă de pe acum transportăm Îngrăşăminte naturale in livezi, executăm lucrări de ingrijira a pomilor“. Gheorghe MANEA corespondentul „Scinteii" Producţia fizică - realizată ritmic şi integral, la toate sortimentele­ Ţării, cu­ mai mult cărbune ! Un imperativ de maximă actualitate, o deviză supremă de muncă a mineri­lor, chemaţi să-şi aducă o contribuţie sporită la asigurarea independenţei energetice a patriei. Acest înalt de­ziderat patriotic determină zi de zi în bazinul Gorjului acţiuni tot mai energice pentru creşterea neîncetată a producţiei de cărbune. Iar in pri­mele rinduri ale acestui efort gene­ral se numără si colectivul de muncă al întreprinderii miniere Rovinari, unitate care in acest an trebuie să asigure aproape 20 la sută din în­treaga producţie de cărbune ener­getic a ţării. Discutăm cu cadre de conducere, cu mineri, excavatorişti şi brigadieri, cu alţi oameni ai muncii. Mai există greutăţi, mai sunt încă probleme mari de soluţionat. Defini­torii sunt însă optimismul, hotărîrea minerilor de a asigura ritmic, în con­diţii de eficienţă superioară, cantită­ţile de cărbune solicitate de eco­nomia naţională. Este o stare de spirit ce îşi are acoperire in fap­te : de la începu­tul anului pină in prezent, deci în zece luni, mine­rii de la Rovi­nari au obţinut peste plan o pro­ducţie de 230 000 tone lignit şi au depăşit sarcinile la descopertă cu aproape 3 milioa­ne metri cubi. „ Rezultatele bune pe care le-am obţinut lună de lună, ne expli­că tovarăşul Mi­­hail Pasere, se­cretarul comite­tului de partid, nu sunt întâmplă­toare, în­­contex­tul măsurilor a­­doptate de condu­cerea partidului pentru introducerea programului de lucru continuu în minerit şi genera­lizarea acordului global, am depus eforturi stăruitoare pentru mai buna organizare a forţelor umane de care dispunem, astfel incit cel puţin pe utilajele de bază — excavatoare, benzi transportoare, maşini de hal­­dat — să avem formaţii de lucru competente, capabile să asigure fo­losirea şi întreţinerea lor judicioasă. O atenţie specială am acordat Întă­ririi asistenţei tehnice pe schimburi, creşterii operativităţii in intervenţii, asigurării bazei materiale pentru efectuarea la timp si de calitate a reviziilor si reparaţiilor planificate. Perseverăm In­direcţia ridicării pre­gătirii profesionale a personalului muncitor si, in acest cadru, a însu­şirii temeinice şi aplicării noilor acte normative privind întărirea autoges­­tiunii economice, perfecţionarea sis­temului de retribuire după cantitatea şi calitatea muncii. Concretizate în acţiuni specifice pentnt fiecare linie tehnologică, aces­te­ ataşuri „de­­ansamblu“ s-au răs­­frînt pozitiv asupra modului de funcţionare a complexelor mecanic Aşa cum rezultă, in zece luni din 1983 s-au excavat şi transportat mai mult cu peste 7 milioane mc masă mi­nieră, în principal pe seama îmbu­nătăţirii indicilor intensivi şi ex­tensivi de funcţionare a utilajelor conducătoare. Totuşi, indicele plani­ficat de folosire extensivă este de 65 la sută şi deci trebuie acţionat in continuare pentru îmbunătăţirea parametrilor de exploatare a exca­vatoarelor. Concret, despre „secretul“ rezulta­telor obţinute ne-a vorbit excavato­­ristul Ion Cucu, şef de brigadă la ca­riera Rovinari-Est. „Ţinînd seama de randamentul înalt al utilajelor cu care lucrăm, avem mari posibilităţi să facem activitatea noastră mai pro­ductivă, întărind ordinea, disciplina şi spiritul de răspundere la fiecare om, fie el miner, mecanic sau elec­trician. Lucrăm de mai multă vreme în acord global şi această formă de organizare a muncii ne-a ajutat să imprimăm o mai mare răspundere in rindul minerilor faţă de soarta pro­ducţiei. Rareori s-a întîmplat ca cine­va să lipsească nemotivat sau să exe­cute superficial lucrările ce i-au re­venit. Aşa se explică faptul că exca­văm lunar 400 000 metri cubi masă minieră, înregistrând un indice me­diu intensiv de folosire a utilajelor de 73 la sută şi un randament me­diu orar de peste 1 000 metri cubi. De la Începutul anului am excavat suplimentar un milion metri cubi masă minieră, depăşind plănui atit la cărbune, cit şi la steril. Ne min­­drim cu aceste rezultate şi sîntem sti­mulaţi pentru că ele se răsfrâng ne­mijlocit în ciştigurile noastre. De exemplu, in luna septembrie retribu­ţia fiecărui membru al brigăzii a sporit cu 25 la sută în baza aplicării decretului de majorare a retribuţiei si a sporului de vechime. La aceasta s-a mai adăugat o creştere a­veri­zate. Un singur exemplu : faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, in­dicele mediu de funcţionare exten­sivă, calculat la cele 18 excavatoare cu rotor, a crescut in zece luni din acest an cu peste 8 procente, de la 55,3 la sută la 64 la sută. Este un re­zultat bun, datorat măsurilor şi ac­ţiunilor tehnice aplicate pe întregul parcurs al anului. Spre pildă, la 5 transportoare din carierele Girla, Tis­­mana I si Tismana II s-a trecut la operaţia de secţionare a circuitelor pe benzi. In acest fel s-a redus cu peste 70 la sută numărul de staţio­nări si vulcanizări neprevăzute pe circuitele respective. Am reţinut şi alte acţiuni de mare amploare : în­locuirea meselor de preluare cu unghi de albiere de 38 grade, cu mese de preluare cu role in ghir­lande şi unghi de albiere de 60 gra­de ; extinderea punctelor de rico­­şare pe circuitele de benzi ; îmbu­nătăţirea mecanismelor de acţionare şi alte acţiuni aflate in prezent pe „ordinea de zi“ a colectivelor de mi­neri de la Rovinari. Prin toate aceste acţiuni se urmăreşte optimizarea funcţionării liniilor de transport, care, aşa cum spun specialiştii, con-, stituie „punctul nevralgic“ al extrac­ţiei de cărbune la suprafaţă. Efectele directe ? Mărirea vitezei de rulare, dirijarea corectă a materialului ex­cavat pe axul covorului de cauciuc, prevenirea patinărilor si, in ultimă instanţă, mărirea capacităţii orare de transport. Sunt doar citeva acţiuni izvorîte din gîndirea colectivă, din iniţiativa unor mineri de frunte, din rindul cărora s-au remarcat maiştrii Nicolae Diaconu, Gheorghe Dudău, Aurel Cîrjaru, brigadierii Ion Cucu, Vasile Vlădoianu, Gheorghe Bobei,­­Constantin Căldăruşe şi alţii, care ştiu că de ,,sănătatea“ utilajelor de­pinde randamentul întregului proces productiv. In acest an se lucrează practic cu aceiaşi oameni, cu aceleaşi capacităţi productive. Realizările de pină acum sunt insă mult superioare, intr-o continuă dinamică ascendentă faţă de anul trecut. Iată numai citeva date comparative. turilor cu 30 la rută ca urmare a depăşirii planului de producţie. Sîn­tem deci interesaţi si organizăm mai temeinic munca, să aplicăm cit mai prompt noile reglementări pri­vind acordul global, asigurând pe a­­ceastă cale atit creşterea producţiei de cărbune, cit şi sporirea nelimitată a veniturilor noastre“. în cel de-al patrulea trimestru al anului, colectivul de muncă al între­prinderii miniere Rovinari trebuie să asigure economiei naţionale peste 2,5 milioane tone cărbune. îndeplinirea acestei sarcini necesită, in continuare, mobilizarea întregului potenţial teh­nic şi uman, astfel ca si în condiţiile sezonului rece producţia prevăzută să fie realizată şi livrată ritmic be­neficiarilor, în legătură cu măsurile adoptate in acest sens, inginer Ale­xandru Ciungulescu, directorul teh­nic al Întreprinderii, ne-a relatat : „ La Începutul trimestrului am­ defalcat planul pe fiecare capacitate productivă in funcţie de rezerva de cărbune descopertată, astfel incit să avem garanţia realizării şi depăşirii planului la producţia de cărbune. Continuăm programul de îmbunătăţiri tehnologice, pentru această perioadă fiind nominalizate 54 de lucrări şi intervenţii, in afara programului de revizii şi reparaţii. Vrem să devan­săm reparaţia capitală la excavato-­­ rul 1 400-01 de la cariera Girla, să punem la punct şi excavatorul 470, care, dispunind de o rezervă ac­tivă de circa un •­ milion tone îig- * nit, ne pot garan­ta sporirea ritmu­lui de extract!« spre sfirşitul anu- ’ lui şi atingerea­­ producţiei zilnice prevăzute pentru­­începutul anului 1984. Am între­prins din timp o seamă de acţiuni g­riparea pe noi aliniamente a li­niilor transpor­toare, revizuirea şi punerea la punct a utilajelor din depozitele de steril, amenajarea a noi puncte de vulcanizare, exe­cutarea canalelor pentru captarea apei din precipi­taţii etc . in ve­derea pregătirii pentru sezonul friguros. In contextul acestor preocupări, am trecut la nor­marea cit mai judicioasă a muncii, am repartizat sarcinile de producţie în conformitate cu noile prevederi privind organizarea muncii şi retribu­irea in acord global, care şi la noi au fost primite cu deplină adeziune si mult interes. întimpinăm insă greu-­­ tăţi din partea termocentralei Rovi­nari, principalul nostru beneficiar,­­ care nu asigură preluarea „in flux“ ,­ a cantităţilor de cărbune prevăzute. ■$ Consemnăm menţiunea imterlocuto-­­ rului nostru fiindcă acest „detaliu“­­ relevă o discordanţă ce trebuie cit mai grabnic eliminată. Despre ce este vorba? Datorită funcţionării ne-­­ ritmice­ şi uneori sub capacitate­a­­ grupurilor energetice, în condiţii­le­­ livrării cărbunelui la nivelul stabi- l­it depozitul termocentralei s-a um-­­ plut şi nu mai există capacităţi de , preluare a cărbunelui. S-au depăşit­­ de asemenea, stocurile -tampon ale­­ furnizorului Cum cărbunele se trans-­­ portă in cea mai mare parte pe , benzi, se impune deseori oprirea­­ fluxului productiv. De altfel, in luna octombrie volumul livrărilor la circuitele de benzi a fost diminuat de la 25 800 tone pe zi la 15 09­1­­tone lignit pe zi. Această situaţie nu este conjuncturală, ea cauzind de-a lungul anului întreruperi ce se ci­frează la peste 3 000 ore calculate la un excavator. Ceea ce echivalează cu timpul necesar pentru realizarea unui volum de excavaţii de peste 1,5 milioane metri cubi. Interesele economiei, naţionale im- 1 pun să se acţioneze ferm pentru pre- , venirea şi eliminarea unor aseme­nea deficienţe, pentru deplina valo­rificare a capacităţilor miniere şi e­­nergetice din zonă, să se facă totul pentru a se asigura fluxul normal al producţiei de cărbune. Dumitru PRUNA corespondentul „Scîntei“ LA ÎNTREPRINDEREA MINIERĂ ROVINARI Munca bine organizată, folosirea cu randament superior a complexelor de excavare - principalii factori ai depăşirii planului la producţia de lignit Indicatorul 1982 (zece luni) 1983 (zece luni) — cărbune net (tone) 5 142 000 7 367 009 — steril (mc) 19 541 009 24 700 000 — indicele extensiv mediu 55,3 la sută 64 la sută capacitate orară medie 565 mc/ori 660 mc/oră GALAŢI : Un nou turboagregat în funcţiune La întreprinderea electrocentra­­le din Galaţi a intrat în funcţiune şi a fost racordat la sistemul ener­getic naţional un nou turboagregat de 105 megawaţi. La realizarea noii investiţii şi-au adus contribuţia şantierele din Galaţi ale trusturilor energomontaj şi electromontaj din Bucureşti, precum şi colective ale unităţii din Galaţi. Noul turboagre­gat va contribui la sporirea consi­derabilă a capacităţii de producţie a întreprinderii, implicit la mai buna alimentare a beneficiarilor industriali şi casnici cu energie electrică şi termică. Colectivul în­treprinderii electrocentrale din Galaţi, care a obţinut pe 10 luni ale anului o producţie suplimentară de 90 000 MWh energie electrică şi economii de 6 000 tone combustibil convenţional, este hotărit să spo­rească aceste realizări până la finele anului. De asemenea, unitatea este pregătită să preia de la Combinatul siderurgic Galaţi tot surplusul de resurse energetice refolosibile care ii va fi pus la dispoziţie. în pre­zent se depun eforturi pentru fina­lizarea investiţiei la cel de-al 8-lea turboagregat de aici. (Dan Plăeşu, corespondentul „Scinteii“). VASLUI : însemnate economii de energie electrică şi combustibil Înţelegînd că una din cele mai importante şi sigure surse de e­­nergie o constituie utilizarea raţio­nală şi economisirea ei, oamenii muncii din industria judeţului Vaslui aplică in viaţă un complex program de măsuri tehnice şi or­ganizatorice. Ei au reuşit ca in perioada care a trecut din acest an să economisească 12 900 000 kWh energie electrică şi 15 500 tone com­bustibil convenţional. De menţionat că această economie — cea mai mare obţinută vreodată In­ judeţ — a fost realizată In condiţiile înde­plinirii si depăşirii cu 130 milioane lei a sarcinilor de plan la zi. (Pe­tru Necula, corespondentul ..Scin­teii“}. BACĂU. Noi ansambluri de locuinţe In zona de sud-est a municipiu­lui Bacău se află in plină construc­ţie un nou ansamblu de locuinţe denumit „Bistriţa-Lac“. Acesta cu­prinde peste 3 200 de apartamente, scoli, grădiniţe, creşe, două cine­matografe, săli de gimnastică, înăl­ţate după proiecte care pun în va­loare tradiţiile arhitectonice locale armonios îmbinate cu cerinţele mo­derne, noile blocuri cu 4 şi 7 ni­veluri sunt prevăzute la parter cu unităţi comerciale şi prestatoare de servicii. Primele 300 de apartamen­te situate pe străzile Ana Inătescu, Nufărului şi Florilor au si fost date in folosinţă, iar până la finele anului vor mai fi terminate alte 300 de apartamente. La ora actua­lă, constructorii de locuinţe din Bacău finalizează alte două noi ansambluri : „Mioriţa“ şi „George Bacovia“, care totalizează peste 8 500 de apartamente. (Gheorghe Baltă, corespondentul ,,Scinteii“). PAGINA 3

Next