Scînteia, noiembrie 1983 (Anul 52, nr. 12811-12836)
1983-11-01 / nr. 12811
SdNTEIA -marti 1 noiembrie 1983 IN SPIRITUL SARCINILOR ŞI MĂSURILOR INDICATE DE TOVARĂŞUL NICOLIIE CEAUŞESCU I. MESAJUL CU PRILEJUL „ZILEI RECOLTEI“ O largă mobilizare a forţelor de la sate pentru înfăptuirea neabătută a programelor de dezvoltare a agriculturii Pretutindeni, în ţară, milioanele de oameni ai muncii de la sate au primit cu deosebit interes şi deplină satisfacţie Mesajul tovarăşului Nicolae Ceauşescu adresat ţărănimii cooperatiste, lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, mecanizatorilor şi specialiştilor, tuturor oamenilor muncii din agricultură cu prilejul „Zilei recoltei“. Mobilizaţi puternic de cuvintele de Înaltă apreciere ale conducătorului partidului şi statului nostru referitoare la activitatea desfăşurată în acest an, de sarcinile subliniate in mesaj, oamenii muncii de pe ogoara, locuitorii satelor au sărbătorit „Ziua recoltei” prin muncă pentru a încheia cit mai repede lucrările agricole de toamnă, exprimindu-şi hotărârea de a munci şi mai bine pentru a obţine în anul viitor recolte superioare, de a face totul pentru înfăptuirea fermă a importantelor obiective stabilite de Congresul al XII-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului in domeniul agriculturii. Totodată, sărbătorirea „Zilei recoltei" a prilejuit o manifestare viguroasă a voinţei întregii noastre ţărănimi de a înfăptui neabătut politica internă şi externă a partidului şi statului nostru, de a-şi uni eforturile cu Întregul popor şi de a acţiona, împreună cu celelalte popoare, pentru pace şi colaborare, pentru dezarmare şi pentru oprirea amplasării noilor rachete, retragerea şi distrugerea celor existente, pentru făurirea unei Europe unite, fără arme şi fără războaie, pentru o lume mai bună şi mai dreaptă. La noi, ca şi un oricare alt colţ din lume, cei ce muncesc în agricultură au nevoie de linişte şi pace pentru a spori rodnicia pămintului, pentru a asigura hrana popoarelor. Anul acesta, sărbătorirea „Zilei recoltei“ are o semnificaţie aparte, în condiţii climatice mai puţin favorabile, seceta prelungită afectînd importante suprafeţe, agricultura noastră socialistă a făcut pe deniis dovada marilor ei posibilităţi de a obţine o serie de rezultate pozitive, atit la culturile de vară, la cerealele păioase, la culturile de toamnă, cit şi in creşterea animalelor. Aşa cum se subliniază in mesajul secretarului general al partidului, rezultatele bune obţinute in acest an de judeţele Arad, Timiş, Olt si sectorul agricol Ilfov, care se situează pe locuri fruntaşe in întrecerea pentru producţii agricole cit mai mari, precum şi realizările tuturor unităţilor agricole fruntaşe, demonstrează cu tărie că acolo unde se respectă cu stricteţe tehnologiile, unde se foloseşte eficient baza tehnico-materială, unde se munceşte organizat, cu spirit de răspundere, de disciplină, se obţin recolte bogate în orice condiţii de climă. De bună seamă, trecerea in revistă a realizărilor din acest an trebuie să fie însoţită în fiecare unitate agricolă, in fiecare judeţ, de analiza critică şi exigentă a modului in care s-a muncit şi a neajunsurilor care au mai existat, pentru a se putea trage învăţămintele şi concluziile necesare şi a se stabili, pe această bază, măsurile ce se impun în vederea realizării in anul viitor a unor producţii agricole ridicate in toate sectoarele agriculturii, înfăptuirea neabătută a obiectivelor stabilite de Congresul al XII-lea si Conferinţa Naţională ale partidului privind desfăşurarea noii revoluţii agrare in România, realizarea exemplară a tuturor prevederilor din programele prioritare de dezvoltare a agriculturii cere ca pretutindeni, in fiecare unitate agricolă, in fiecare judeţ, să se acţioneze cu înaltă responsabilitate pentru folosirea deplină şi raţională a pământului, a Întregii baze tehnico-materiale, pentru promovarea largă, susţinută a cuceririlor ştiinţei şi tehnicii agricole, pentru ridicarea nivelului de calificare a cadrelor, a Întregii ţărănimi. De realizarea riguroasă a acestor programe depinde creşterea aportului agriculturii la dezvoltarea generală a economiei, la creşterea avuţiei naţionale şi ridicarea nivelului de trai al poporului în momentul de faţă, traducând in viaţă sarcinile subliniate de secretarul general al partidului, de cea mai mare importanţă este ca oamenii muncii din agricultură să-şi mobilizeze şi să-şi concentreze toate forţele in vederea strângerii şi depozitării in cel mai scurt timp şi fără pierderi a tuturor roadelor acestei toamne, pentru terminarea grabnică a lucrărilor privind buna pregătire a recoltei anului viitor. Și trebuie spus că, până la încheierea lucrărilor agricole de toamnă, mai sunt multe de făcut. între urgențele acestor zile se înscriu intensificarea recoltării sfeclei de zahăr şi a celorlalte culturi de pe ultimele suprafeţe şi grăbirea transportului şi depozitării in cele mai bune condiţii a întregii producţii culese şi care se mai află pe cîmp. Concomitent cu Încheierea recoltării şi a transportului produselor din cimp, grădini şi livezi, in fiecare unitate agricolă trebuie să se acorde cea mai mare atenţie realizării integrale a fondului de stat, atit la produsele vegetale, cit şi la carne, lapte, ouă şi alte produse. Aceasta este o îndatorire patriotică, de mare răspundere a fiecărei unităţi agricole, de a cărei îndeplinire exemplară depinde asigurarea bunei aprovizionări a populaţiei cu produse agroalimentare, precum şi a industriei cu materiile prime necesare. Executarea arăturilor adânci de toamnă, până la 10 noiembrie, pe toate suprafeţele planificate, constituie o lucrare ce are o însemnătate decisivă pentru nivelul producţiei din anul viitor. Iată de ce, pentru încheierea arăturilor pină la termenul stabilit, nu toate unităţile agricole trebuie să se asigure eliberarea grabnică de resturi vegetale a tuturor suprafeţelor de teren, folosirea cu randament maxim a tractoarelor. în acelaşi scop, pretutindeni, munca mecanizatorilor la arat trebuie să fie organizată in două schimburi şi in schimburi prelungite. In zootehnie, o serie de lucrări — stringerea şi insilozarea tuturor resurselor furajere, modernizarea si pregătirea pentru iarnă a adăposturilor ş.a. — trebuie executate fără Intîrziere, astfel incit in toate fermele să se asigure condiţii cit mai bune pentru creşterea şi Îngrijirea animalelor in anotimpul friguros, pentru realizarea efectivelor şi a producţiilor animaliere prevăzute. Acum, toamna, cit şi pe parcursul iernii, o sarcină de cea mai mare importanţă ce trebuie să preocupe permanent organele şi organizaţiile de partid, consiliile populare şi conducerile unităţilor agricole este de a asigura mobilizarea puternică a tuturor locuitorilor de la sate pentru înfăptuirea în cele mai bune condiţii a obiectivelor ce revin fiecărei unităţi din programul privind asigurarea unor producţii agricole sigure şi stabile, prin creşterea potenţialului productiv al pământului, mai buna organizare şi folosire a întregii suprafeţe agricole a ţării şi realizarea lucrărilor de irigaţii, desecări şi combaterea eroziunii solului. Rezultă deci că, pentru etapa următoare, pe agenda activităţii organizaţiilor de partid de la sate, a oamenilor muncii din agricultură se află o serie de lucrări din cele mai importante, atit pentru producţia acestui an, cit şi pentru pregătirea temeinică a celei din anul viitor. Stă in puterea oamenilor muncii de la sate — cooperatori, mecanizatori, specialişti — ca, prin efectuarea la timp şi de bună calitate a tuturor lucrărilor, prin respectarea întocmai a normelor si regulilor tehnice stabilite, să pună mai intens în valoare marile posibilităţi de care dispune agricultura noastră socialistă, răspunzând astfel prin fapte chemării inaufleţitoare adresate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a obţine in anul 1984 — anul celei de-a 40-a aniversări a victoriei revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă — o recoltă agricolă record, in toate domeniile. Muncă intensă pentru terminarea grabnică a lucrărilor agricole de toamnă olt: întreaga recoltă de porumb a fost pusă la adăpost *7 (I •*' . -v - • -' r' * i * **> încă din zorii zilei de duminică, cooperatorii şi mecanizatorii din judeţul Olt s-au aflat la muncă, la transportul porumbului, la recoltarea şi transportarea sfeclei de zahăr, la eliberarea terenurilor şi depozitarea furajelor, la executarea arăturilor adinei de toamnă. A fost o zi in care s-au obţinut rezultate pe măsura hărniciei, a entuziasmului cu care oamenii muncii din agricultura judeţului au primit Mesajul secretarului general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, adresat tuturor celor ce lucrează pe ogoare, cu prilejul „Zilei recoltei“. De la Ştefan cel Mare şi pină la Scorniceşti, de la Rusăneşti şi pină la Oboga, de la Corabia şi pină la Vitomireşti, peste tot s-a muncit din plin. Ca urmare, in judeţ sfecla de zahăr a fost recoltată de pe 341 hectare şi au fost transportate 3 647 tone. Un succes deosebit : duminică s-a încheiat de transportat din cimp ultimele cantităţi de porumb. Aşadar, recolta de porumb a anului 1983 — recoltă care prin nivelul ei situează judeţul Ol pe un loc fruntaş pe ţară , a fost pusă la adăpost. La rindul lor, şi mecanizatorii au cinstit „Ziua recoltei“ cu bune rezultate. Ei au arat 6 029 hectare, pină acum această lucrare efectuîndu-se, pe ansamblul judeţului, pe 23 la sută din suprafaţa stabilită. Cele mai mari suprafeţe au fost arate duminică în unităţile agricole din consiliile agroindustriale Oboga — 390 hectare, Corabia — 330 hectare, Vişina — 312 hectare, Rusăneşti — 287 hectare, Scorniceşti — 285 hectare, Găneasa — 220 hectare. în multe unităţi agricole au continuat şi lucrările de scarificare şi de afînare adîncă a solurilor, lucrări de mare însemnătate in cadrul programului pentru obţinerea de recolte superioare in anul 1984. Cu realizările de duminică, scarificarea s-a efectuat pe 710 hectare, iar afinarea adîncă a solurilor — pe 3 300 hectare. „Ziua recoltei“ a fost o zi de referinţă in viaţa şi activitatea celor ce muncesc pe ogoarele judeţului Olt, o zi în care au fost trecute in revistă rezultatele şi au fost asumate noi şi insufleţitoare angajamente pentru ca in anul 1984 producţiile agricole să se ridice la nivelul condiţiilor tehnico-materiale create. la nivelul cerinţelor actualei etape de dezvoltare a ţării, lanca VOICU corespondentul „Scrnteii" ei şi-au exprimat hotărârea să muncească mai bine pămintul, să respecte normele tehnice la îngrijirea animalelor, astfel incit in 1984 să obţină producţii superioare. în această zi, pentru a crea front de lucru tractoarelor, numeroşi cooperatori. eieva si alti locuitori ai satelor au participat la transportul produselor din cîmp, au eliberat de coceni si alte resturi vegetale terenurile agricole. Un prim bilanţ al zilei de duminică arată că lucrătorii ogoarelor mureşene au încheiat transportul din cimp al întregii can-tităţi de 163 035 tone porumb, iar livrările la fondul de stat au ajuns la 64 009 tone, din cele 63 000 tone contractate. Pină in seara aceleiaşi zile, au fost etrinşi şi transportaţi coceni de pe 34 158 hectare , adică de pe, 66 la sută din suprafaţă, în unităţile mari cultivatoare de sfeclă de zahăr. Îndeosebi din sudul judeţului, s-a acţionat la recoltarea acestei plante tehnice de pe ultimele suprafeţe. Ca urmare, pe ansamblul judeţului, producţia de sfeclă de zahăr a fost strânsă pe 11 219 hectare, ceea ce reprezintă 93 la sută din suprafaţa cultivată. Pe baza măsurilor stabilite de comandamentul judeţean pentru agricultură, duminică şi luni, un mare număr de atelaje şi autocamioane cu remorci au fost dirijate la transportul celor aproape 80 000 tone sfeclă de zahăr aflată in grămezi pe dim. Concomitent cu aceste lucrări, in bazinele hidrografice din zona Bălăuşeri, Riciu, Fărăgău, lucrătorii I.E.E.L.I.F. Mureș, cu un mare număr de utilaje grele, au executat lucrări de combatere a eroziunii solului, realizările de pină acum, pe ansamblul judeţului, insumînd 44 000 hectare, urmind ca pină la finele anului, suprafeţele amenajate antierozional să crească cu încă 2 100 hectare. Gheorghe GIURGIU corespondentul „Scinteii" Se execută mături o dinei de toamnă pe zgomele CA.P. Brănești, sectorul agricol Ilfov Ialomiţa: Intr-o zi , alături adjad pe 9500 de hectare Puternic mobilizaţi de Mesajul tovarăşului Nicolae Ceauşescu adresat cu prilejul „Zilei recoltei“, oamenii muncii din agricultura judeţului Ialomiţa depun eforturi susţinute in vederea Încheierii grabnice a tuturor lucrărilor din această campanie. Duminică, ei au recoltat sfecla de zahăr de pe 460 hectare şi au transportat la fabricile de zahăr o producţie de 3 750 tone. Totodată, au transportat din cimp 7 000 tone de porumb, din care s-au livrat la fondul de stat 4120 tone. La aceasta se adaugă eliberarea de coceni a unei suprafeţe de peste 7 000 hectare. O adevărată zi-record a fost înregistrată la arăturile adinei de toamnă, cele 9 500 de hectare constituind un argument. In consiliul agroindustrial Grivita au fost executate arături adinei de toamnă pe 580 hectare. La ora actuală, din cele 12 000 hectare planificate au fost efectuate arături pe 8 550 hectare. Cele mai mari suprafeţe sunt arate In cooperativele agricole Iazu — 1 000 hectare şi Miloşeşti — 1 830 hectare. Preşedintele cooperativei agricole Miloşeşti, Aureliu Cioc, ne-a spus : „Toţi cooperatorii noştri, toţi locuitorii satului, mobilizaţi de Mesajul adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu tuturor lucrătorilor din agricultură, au fost duminică prezenţi in cimp, lucrind la eliberarea de resturi vegetale a terenurilor, la transportul cocenilor, spre a crea front de lucru mecanizatorilor aflaţi la arat. In această zi, in unitatea noastră au fost arate 160 de hectare si considerăm că, pină la sfirşitul acestei săntămini, lucrarea va fi încheiată. Acordăm toată atenţia realizării arăturilor adinei In condiţii calitative superioare, conştienţi fiind că această lucrare constituie temelia viitoarelor recolte, care vor trebui să fie cit mai mari. Aşa cum ne-a cerut tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sîntem hotărîţi să valorificăm şi mai bine marile resurse şi posibilităţi de care dispune unitatea noastră“. Mittal V1501, corespondentul „Scinteii" mureş. Livrările la fondul de stat se apropie de sfirşit de ogoarele judeţului Mureş. „Ziua recoltei“ a fost sărbătorită, ca pretutindeni in ţară, in haine de lucru. Mesajul adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu ţărănimii cooperatiste şi celorlalţi lucrători ai ogoarelor a avut un puternic ecou in rindul mecanizatorilor si cooperatorilor, însuflețiţi de cuvintele secretarului general all partidului. dîmboviţa. Din livezi au fost transportate mari cantităţi de fructe Duminică, in unităţile agricole din judeţul Dîmboviţa, mii de cooperatori şi mecanizatori s-au aflat in cimp, la executarea arăturilor de toamnă, eliberarea terenurilor, recoltarea sfeclei, precum şi in livezi, unde au muncit la transportul fructelor. Este răspunsul lor la îndemnurile mobilizatoare cuprinse in Mesajul adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu prilejul „Zilei recoltei“. In această zi a fost executat un mare volum de lucrări. Ca importantă se detaşează transportul şi depozitarea fructelor. In unităţile agricole situate pe Valea Dîmboviţei, din consiliul agroindustrial Dragomireşti, în această zi au fost transportate mari cantităţi de fructe. Tovarăşul Ion Enache, preşedintele consiliului, ne-a spus că in această toamnă producţiile de fructe. Îndeosebi cele de mere, sunt mari. Iată cîteva exemple grăitoare pentru hărnicia şi priceperea pomicultorilor din această zonă : C.A.P. Ungureni a obţinut peste 20 tone mere la hectar şi a livrat, peste prevederi, 1 000 tone ; cooperatorii din Măneşti, la rindul lor, au depăşit sarcinile pe acest an cu 500 tone mere, iar cei din Malu cu Flori şi Văleni-Dimboviţa — cu cite 100 tone mere. „Răspunzind chemării adresate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu de a sărbători «Ziua recoltei» prin intensificarea eforturilor pentru încheierea grabnică a tuturor lucrărilor agricole de toamnă, peste 2 000 de oameni ai muncii, care au ieşit duminică la muncă, au transportat 400 tone mere, au eliberat de resturi vegetale 120 hectare de teren şi au recoltat peste 300 tone sfeclă furajeră , ne-a spus preşedintele consiliului agroindustrial. Ca urmare, in viitoarele două zile vom Încheia transportul fructelor la consumatori şi în depozite. Deoarece sîntem hotărîti să ridicăm nivelul producţiei in anul viitor, încă de pe acum transportăm Îngrăşăminte naturale in livezi, executăm lucrări de ingrijira a pomilor“. Gheorghe MANEA corespondentul „Scinteii" Producţia fizică - realizată ritmic şi integral, la toate sortimentele Ţării, cu mai mult cărbune ! Un imperativ de maximă actualitate, o deviză supremă de muncă a minerilor, chemaţi să-şi aducă o contribuţie sporită la asigurarea independenţei energetice a patriei. Acest înalt deziderat patriotic determină zi de zi în bazinul Gorjului acţiuni tot mai energice pentru creşterea neîncetată a producţiei de cărbune. Iar in primele rinduri ale acestui efort general se numără si colectivul de muncă al întreprinderii miniere Rovinari, unitate care in acest an trebuie să asigure aproape 20 la sută din întreaga producţie de cărbune energetic a ţării. Discutăm cu cadre de conducere, cu mineri, excavatorişti şi brigadieri, cu alţi oameni ai muncii. Mai există greutăţi, mai sunt încă probleme mari de soluţionat. Definitorii sunt însă optimismul, hotărîrea minerilor de a asigura ritmic, în condiţii de eficienţă superioară, cantităţile de cărbune solicitate de economia naţională. Este o stare de spirit ce îşi are acoperire in fapte : de la începutul anului pină in prezent, deci în zece luni, minerii de la Rovinari au obţinut peste plan o producţie de 230 000 tone lignit şi au depăşit sarcinile la descopertă cu aproape 3 milioane metri cubi. „ Rezultatele bune pe care le-am obţinut lună de lună, ne explică tovarăşul Mihail Pasere, secretarul comitetului de partid, nu sunt întâmplătoare, încontextul măsurilor adoptate de conducerea partidului pentru introducerea programului de lucru continuu în minerit şi generalizarea acordului global, am depus eforturi stăruitoare pentru mai buna organizare a forţelor umane de care dispunem, astfel incit cel puţin pe utilajele de bază — excavatoare, benzi transportoare, maşini de haldat — să avem formaţii de lucru competente, capabile să asigure folosirea şi întreţinerea lor judicioasă. O atenţie specială am acordat Întăririi asistenţei tehnice pe schimburi, creşterii operativităţii in intervenţii, asigurării bazei materiale pentru efectuarea la timp si de calitate a reviziilor si reparaţiilor planificate. Perseverăm Indirecţia ridicării pregătirii profesionale a personalului muncitor si, in acest cadru, a însuşirii temeinice şi aplicării noilor acte normative privind întărirea autogestiunii economice, perfecţionarea sistemului de retribuire după cantitatea şi calitatea muncii. Concretizate în acţiuni specifice pentnt fiecare linie tehnologică, aceste ataşuri „deansamblu“ s-au răsfrînt pozitiv asupra modului de funcţionare a complexelor mecanic Aşa cum rezultă, in zece luni din 1983 s-au excavat şi transportat mai mult cu peste 7 milioane mc masă minieră, în principal pe seama îmbunătăţirii indicilor intensivi şi extensivi de funcţionare a utilajelor conducătoare. Totuşi, indicele planificat de folosire extensivă este de 65 la sută şi deci trebuie acţionat in continuare pentru îmbunătăţirea parametrilor de exploatare a excavatoarelor. Concret, despre „secretul“ rezultatelor obţinute ne-a vorbit excavatoristul Ion Cucu, şef de brigadă la cariera Rovinari-Est. „Ţinînd seama de randamentul înalt al utilajelor cu care lucrăm, avem mari posibilităţi să facem activitatea noastră mai productivă, întărind ordinea, disciplina şi spiritul de răspundere la fiecare om, fie el miner, mecanic sau electrician. Lucrăm de mai multă vreme în acord global şi această formă de organizare a muncii ne-a ajutat să imprimăm o mai mare răspundere in rindul minerilor faţă de soarta producţiei. Rareori s-a întîmplat ca cineva să lipsească nemotivat sau să execute superficial lucrările ce i-au revenit. Aşa se explică faptul că excavăm lunar 400 000 metri cubi masă minieră, înregistrând un indice mediu intensiv de folosire a utilajelor de 73 la sută şi un randament mediu orar de peste 1 000 metri cubi. De la Începutul anului am excavat suplimentar un milion metri cubi masă minieră, depăşind plănui atit la cărbune, cit şi la steril. Ne mindrim cu aceste rezultate şi sîntem stimulaţi pentru că ele se răsfrâng nemijlocit în ciştigurile noastre. De exemplu, in luna septembrie retribuţia fiecărui membru al brigăzii a sporit cu 25 la sută în baza aplicării decretului de majorare a retribuţiei si a sporului de vechime. La aceasta s-a mai adăugat o creştere averizate. Un singur exemplu : faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, indicele mediu de funcţionare extensivă, calculat la cele 18 excavatoare cu rotor, a crescut in zece luni din acest an cu peste 8 procente, de la 55,3 la sută la 64 la sută. Este un rezultat bun, datorat măsurilor şi acţiunilor tehnice aplicate pe întregul parcurs al anului. Spre pildă, la 5 transportoare din carierele Girla, Tismana I si Tismana II s-a trecut la operaţia de secţionare a circuitelor pe benzi. In acest fel s-a redus cu peste 70 la sută numărul de staţionări si vulcanizări neprevăzute pe circuitele respective. Am reţinut şi alte acţiuni de mare amploare : înlocuirea meselor de preluare cu unghi de albiere de 38 grade, cu mese de preluare cu role in ghirlande şi unghi de albiere de 60 grade ; extinderea punctelor de ricoşare pe circuitele de benzi ; îmbunătăţirea mecanismelor de acţionare şi alte acţiuni aflate in prezent pe „ordinea de zi“ a colectivelor de mineri de la Rovinari. Prin toate aceste acţiuni se urmăreşte optimizarea funcţionării liniilor de transport, care, aşa cum spun specialiştii, con-, stituie „punctul nevralgic“ al extracţiei de cărbune la suprafaţă. Efectele directe ? Mărirea vitezei de rulare, dirijarea corectă a materialului excavat pe axul covorului de cauciuc, prevenirea patinărilor si, in ultimă instanţă, mărirea capacităţii orare de transport. Sunt doar citeva acţiuni izvorîte din gîndirea colectivă, din iniţiativa unor mineri de frunte, din rindul cărora s-au remarcat maiştrii Nicolae Diaconu, Gheorghe Dudău, Aurel Cîrjaru, brigadierii Ion Cucu, Vasile Vlădoianu, Gheorghe Bobei,Constantin Căldăruşe şi alţii, care ştiu că de ,,sănătatea“ utilajelor depinde randamentul întregului proces productiv. In acest an se lucrează practic cu aceiaşi oameni, cu aceleaşi capacităţi productive. Realizările de pină acum sunt insă mult superioare, intr-o continuă dinamică ascendentă faţă de anul trecut. Iată numai citeva date comparative. turilor cu 30 la rută ca urmare a depăşirii planului de producţie. Sîntem deci interesaţi si organizăm mai temeinic munca, să aplicăm cit mai prompt noile reglementări privind acordul global, asigurând pe această cale atit creşterea producţiei de cărbune, cit şi sporirea nelimitată a veniturilor noastre“. în cel de-al patrulea trimestru al anului, colectivul de muncă al întreprinderii miniere Rovinari trebuie să asigure economiei naţionale peste 2,5 milioane tone cărbune. îndeplinirea acestei sarcini necesită, in continuare, mobilizarea întregului potenţial tehnic şi uman, astfel ca si în condiţiile sezonului rece producţia prevăzută să fie realizată şi livrată ritmic beneficiarilor, în legătură cu măsurile adoptate in acest sens, inginer Alexandru Ciungulescu, directorul tehnic al Întreprinderii, ne-a relatat : „ La Începutul trimestrului am defalcat planul pe fiecare capacitate productivă in funcţie de rezerva de cărbune descopertată, astfel incit să avem garanţia realizării şi depăşirii planului la producţia de cărbune. Continuăm programul de îmbunătăţiri tehnologice, pentru această perioadă fiind nominalizate 54 de lucrări şi intervenţii, in afara programului de revizii şi reparaţii. Vrem să devansăm reparaţia capitală la excavato- rul 1 400-01 de la cariera Girla, să punem la punct şi excavatorul 470, care, dispunind de o rezervă activă de circa un • milion tone îig- * nit, ne pot garanta sporirea ritmului de extract!« spre sfirşitul anu- ’ lui şi atingerea producţiei zilnice prevăzute pentruînceputul anului 1984. Am întreprins din timp o seamă de acţiuni griparea pe noi aliniamente a liniilor transportoare, revizuirea şi punerea la punct a utilajelor din depozitele de steril, amenajarea a noi puncte de vulcanizare, executarea canalelor pentru captarea apei din precipitaţii etc . in vederea pregătirii pentru sezonul friguros. In contextul acestor preocupări, am trecut la normarea cit mai judicioasă a muncii, am repartizat sarcinile de producţie în conformitate cu noile prevederi privind organizarea muncii şi retribuirea in acord global, care şi la noi au fost primite cu deplină adeziune si mult interes. întimpinăm insă greu- tăţi din partea termocentralei Rovinari, principalul nostru beneficiar, care nu asigură preluarea „in flux“ , a cantităţilor de cărbune prevăzute. ■$ Consemnăm menţiunea imterlocuto- rului nostru fiindcă acest „detaliu“ relevă o discordanţă ce trebuie cit mai grabnic eliminată. Despre ce este vorba? Datorită funcţionării ne- ritmice şi uneori sub capacitatea grupurilor energetice, în condiţiile livrării cărbunelui la nivelul stabi- lit depozitul termocentralei s-a um- plut şi nu mai există capacităţi de , preluare a cărbunelui. S-au depăşit de asemenea, stocurile -tampon ale furnizorului Cum cărbunele se trans- portă in cea mai mare parte pe , benzi, se impune deseori oprirea fluxului productiv. De altfel, in luna octombrie volumul livrărilor la circuitele de benzi a fost diminuat de la 25 800 tone pe zi la 15 091tone lignit pe zi. Această situaţie nu este conjuncturală, ea cauzind de-a lungul anului întreruperi ce se cifrează la peste 3 000 ore calculate la un excavator. Ceea ce echivalează cu timpul necesar pentru realizarea unui volum de excavaţii de peste 1,5 milioane metri cubi. Interesele economiei, naţionale im- 1 pun să se acţioneze ferm pentru pre- , venirea şi eliminarea unor asemenea deficienţe, pentru deplina valorificare a capacităţilor miniere şi energetice din zonă, să se facă totul pentru a se asigura fluxul normal al producţiei de cărbune. Dumitru PRUNA corespondentul „Scîntei“ LA ÎNTREPRINDEREA MINIERĂ ROVINARI Munca bine organizată, folosirea cu randament superior a complexelor de excavare - principalii factori ai depăşirii planului la producţia de lignit Indicatorul 1982 (zece luni) 1983 (zece luni) — cărbune net (tone) 5 142 000 7 367 009 — steril (mc) 19 541 009 24 700 000 — indicele extensiv mediu 55,3 la sută 64 la sută capacitate orară medie 565 mc/ori 660 mc/oră GALAŢI : Un nou turboagregat în funcţiune La întreprinderea electrocentrale din Galaţi a intrat în funcţiune şi a fost racordat la sistemul energetic naţional un nou turboagregat de 105 megawaţi. La realizarea noii investiţii şi-au adus contribuţia şantierele din Galaţi ale trusturilor energomontaj şi electromontaj din Bucureşti, precum şi colective ale unităţii din Galaţi. Noul turboagregat va contribui la sporirea considerabilă a capacităţii de producţie a întreprinderii, implicit la mai buna alimentare a beneficiarilor industriali şi casnici cu energie electrică şi termică. Colectivul întreprinderii electrocentrale din Galaţi, care a obţinut pe 10 luni ale anului o producţie suplimentară de 90 000 MWh energie electrică şi economii de 6 000 tone combustibil convenţional, este hotărit să sporească aceste realizări până la finele anului. De asemenea, unitatea este pregătită să preia de la Combinatul siderurgic Galaţi tot surplusul de resurse energetice refolosibile care ii va fi pus la dispoziţie. în prezent se depun eforturi pentru finalizarea investiţiei la cel de-al 8-lea turboagregat de aici. (Dan Plăeşu, corespondentul „Scinteii“). VASLUI : însemnate economii de energie electrică şi combustibil Înţelegînd că una din cele mai importante şi sigure surse de energie o constituie utilizarea raţională şi economisirea ei, oamenii muncii din industria judeţului Vaslui aplică in viaţă un complex program de măsuri tehnice şi organizatorice. Ei au reuşit ca in perioada care a trecut din acest an să economisească 12 900 000 kWh energie electrică şi 15 500 tone combustibil convenţional. De menţionat că această economie — cea mai mare obţinută vreodată In judeţ — a fost realizată In condiţiile îndeplinirii si depăşirii cu 130 milioane lei a sarcinilor de plan la zi. (Petru Necula, corespondentul ..Scinteii“}. BACĂU. Noi ansambluri de locuinţe In zona de sud-est a municipiului Bacău se află in plină construcţie un nou ansamblu de locuinţe denumit „Bistriţa-Lac“. Acesta cuprinde peste 3 200 de apartamente, scoli, grădiniţe, creşe, două cinematografe, săli de gimnastică, înălţate după proiecte care pun în valoare tradiţiile arhitectonice locale armonios îmbinate cu cerinţele moderne, noile blocuri cu 4 şi 7 niveluri sunt prevăzute la parter cu unităţi comerciale şi prestatoare de servicii. Primele 300 de apartamente situate pe străzile Ana Inătescu, Nufărului şi Florilor au si fost date in folosinţă, iar până la finele anului vor mai fi terminate alte 300 de apartamente. La ora actuală, constructorii de locuinţe din Bacău finalizează alte două noi ansambluri : „Mioriţa“ şi „George Bacovia“, care totalizează peste 8 500 de apartamente. (Gheorghe Baltă, corespondentul ,,Scinteii“). PAGINA 3