Scînteia, decembrie 1983 (Anul 52, nr. 12837-12863)

1983-12-01 / nr. 12837

astăzi se Împlinesc 65 de ani de la făurirea statului naţional unitar roman EVENIMENT EPOCAL IN ISTORIA POPORULUI NOSTRU SUDURA DE AUR A CONŞTIINŢELOR Zbuciumată istorie am avut noi, românii ! Secole şi secole au trecut de la formarea noastră ca popor pînă cind procesul unităţii statale şi naţionale s-a implinit în acea măreaţă zi de 1 Decembrie 1918. Ani de neîntreruptă luptă, de suferinţă, jertfe şi speranţă, hrănite de convingerea nestrămu­tată in dreptatea cauzei noastre. Vremurile s-au abătut cu tot fe­lul de urgii asupra românilor, dar ei au păstrat cu sfinţenie, in spe­ranţa unui viitor mai bun, ideea originii comune şi a unităţii de neam, transmiţind-o urmaşilor, ca pe un legamint suprem. Precum unui lac adine vinturile îi in­­volburează ape­le doar la su­­prafaţă, tot aşa şi in istoria noastră viforele veacurilor nu au reuşit să tul­bure simţămin­tele profunde ale celor mulţi, im­presionanta ro­busteţe istorică a credinţei că toţi suntem­ fraţi, despărţiţi vre­melnic de gra­niţe ce trasau interesele dife­ritelor puteri ale vremii. „Unirea României Intr-un singur stat, releva un fruntaş pa­şoptist, nu este numai o idee ieşită din dezbaterile de la ’48 încoace; ea a fost sentimentul naţional in toate părţile României de cind istoria a început a ne spune cite ceva des­pre Dacia“. Şi dacă s-a spus pe drept cuvînt că unirea de la 1 Decembrie este fructul copt al istoriei, al întregii noastre evoluţii multiseculare, ex­plicaţia acestui adevăr profund o găsim şi nu faptul că înainte de a ne făuri o unitate statală noi am avut mai intîi o unitate de suflet şi de simţire, că unirea s-a făp­tuit mai întii în cugetele şi inimile tuturor românilor, de unde a crescut puternică şi viguroasă, afirmîndu-se cu forţa unei legităţi istorice, împlinindu-şi idealul său poli­tic multisecular intr-un spirit de largă generozitate, de profundă vocaţie democratică, poporul nos­tru a deschis era unor prefaceri profunde ce aveau să asigure o evoluţie ascendentă României. Simţul acut al progresului, eva­luarea justă a situaţiei politice, înalta conştiinţă a maselor aveau să-şi găsească o strălucită confir­mare prin opţiunea hotărită şi ireversibilă pentru socialism, pen­tru prefaceri structurale in cadrul societăţii româneşti. Socialismul, cu precădere în perioada care a trecut de la Congresul al IX-lea, a conferit statului naţional român adevăratele sale valenţe social­­economice, politice şi culturale, a făcut posibilă înfăptuirea egali­tăţii in drepturi a tuturor oameni­lor muncii fără deosebire de naţio­nalitate, a dat forţă şi stabilitate atributelor suveranităţii şi indepen­denţei, ridicînd pe culmi tot mai înalte prestigiul internaţional al României. Ta­bloul deosebit de bogat în realizări ale a­­cestei perioa­de pe care po­porul nostru le asociază în mod firesc cu înaltul patriotism, cu clarviziunea şi dăruirea revo­luţionară ale to­varăşului Nicolae Ceauşescu, cu capacitatea sa de a descifra cerinţele pro­gresului, de a conferi noi ori­zonturi operei de construcţie socia­listă, de a defini strategia adecva­tă dezvoltării rapide a ţării, re­prezintă cel mai convingător ar­gument cu privire la cuceririle pe care noua orinduire le-a adus in viaţa poporului nostru. Toate aceste măreţe înfăptuiri dau noi dimensiuni afirmării con­ştiinţei naţionale în procesul de dezvoltare multilaterală a patriei noastre. Conştiinţa naţională cu­noaşte astăzi o nouă şi inaltă ca­litate, noi scopuri şi noi obiective, potenţată de virtuţile conştiinţei noi, socialiste, continuind să con­stituie o forţă esenţială a operei de construcţie socialistă. S-ar putea spune că rolul ei creşte odată cu sporirea considerabilă a ponderii factorului uman şi social în pro­cesul dezvoltării, cu dinamica ra­portului obiectiv—subiectiv în e­­voluţia societăţii contemporane în general, în cea a orinduirii socia­liste in special. Paul DOBRESCU (Continuare in pag. a IV-a) r Izvorul marilor realizări In această armonioasă ţară, po­porul care o locuieşte de două mi­lenii a fost ca un uriaş arbore, înrădăcinat adine în pămintul ei binecuvântat, neabătut in faţa vi­tregiilor istorice pe care i-a fost dat să le indure, în acest spaţiu determinat de trepte geologice, de munţi, coline şi cimpii de o rară simetrie, incius de bunul fluid al marilor ape, s-a plăsmuit, la focu­rile interioare, minunea uneia din cele mai omogene limbi din cire se vorbesc in lume. Această enti­tate este expresia cea mai lumi­noasă a fiinţei unitare a poporului român, de la originile sale milena­re, in contact permanent, nedes­părţit de ape şi de munţi, rezis­­tînd in întreaga sa structură de monolit oricăror furtunoase, dra­matice intimplări istorice. Pentru că in cugetul şi in simţirea po­porului român a existat totdeauna, ca o profundă, organică vibraţie, ideea unităţii de fiinţă şi de neam, dincolo de vremelnice diviziuni te­ritoriale. Aşa cum arăta in memora­bile cuvinte secretarul general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, „Împrejurările istorico-sociate vitrege în care şi-a dus existenţa au obligat po­porul român din cele mai vechi timpuri să-şi apere dreptul la viaţă cu arma in­mină. Rezistind tuturor încercărilor, el a străbătut vremurile de restrişte şi a ieşit la lumină, cucerindu-şi locul ce i se cuvenea in marea familie a po­poarelor lumii, pentru că întot­deauna a fost animat de o nestin­să dragoste de patrie, de curaj şi spirit de abnegaţie ; sentimentul patriotismului fierbinte a fost transmis ca o flacără vie, din ge­neraţie in generaţie“. Niciodată, sub nici un uragan trecător, nu s-a stins flacăra vie a patriotismului, totdeauna s-au făcut simţite puternic aspiraţia generală şi setea de libertate şi unire ale Românilor, ale celor care cu mindrie purtau numele nobilei lor obirşii latine. Cronicarii, primii umanişti, reprezentanţii Şcolii ardelene au reafirmat in paginile Alexandru BĂLĂCI­lor lucide acest luminos adevăr istoric. In anii tumultuoşi ai revo­luţiilor naţionale creştea ideea unei Republici române, unindu-se cele trei părţi ale trupului Patriei, cum o făcuse cu secole in urmă nemuritorul Mihai Viteazul. Toate minţile luminate ale patriei, toţi paşoptiştii, „suflet in su­fletul neamului“, au arătat lumii întregi puterea de neînfrînt a do­rinţei de unitate şi independenţă a poporului român. Formarea sta­tului naţional în 1859 este un mo­ment nepieritor pe care conştiinţa unităţii românilor l-a ridicat înalt pe cimpul istoriei universale. Iar unirea din 1918, cind Transilvania, ramură vie şi puternică a uria­şului arbore al Patriei, „s-a unit cu ţara“, încununa lungul, drama­ticul şir al luptelor pentru ideea cea mai pură a arzătorului patrio­tism românesc, visul întregului nostru popor, opera sacră a jert­fei atîtor eroi anonimi ai istoriei. Crearea României socialiste a desăvîrşit ideea unirii în noile structuri ale societăţii generate de eliberarea de sub exploatare şi de transformările profund democra­tice pe care le-am cunoscut cu toţii. S-a ridicat pe o nouă treap­tă istorică viaţa întregului popor român, lichidîndu-se in acelaşi timp orice forme de discriminare naţională, fiecare cetăţean al Re­publicii avînd posibilitatea de a se afirma pe deplin, ca personali­tate creatoare sub cerul românesc. Unitatea de­­ nezdruncinat a între­gului popor, a tuturor fiilor pa­triei în jurul partidului, al secre­tarului său gerteral, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, constituie ast­fel expresia calitativ nouă, socia­listă, a unei realităţi pentru împli­nirea şi desăvârşirea căreia stau mărturie secolele de luptă şi jert­fe ale înaintaşilor, munca eroică a poporului pe drumul făuririi so­cietăţii socialiste multilateral dez­voltate. Sub semnul unirii structu­rale, politice şi ideologice, al egali­tăţii tuturor fiilor ţării se desfăşoară o vastă şi eroică activitate creatoare pentru sporirea valorilor civilizaţiei socialiste, pentru desăvirşirea omu­lui nou, stăpin pe destinul său, cu o conştiinţă înaintată, însetat de bine şi de frumos, de pace şi omenie, ale poporului PROLETARI DIN TOATE JÂRILE, UNIJI-VAI ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LIII Nr. 12 837 Joi 1 decembrie 1983 l­ II 8 PAGINI - 1 LEU TRfilflSCfl UNITATEA ÎNTREGULUI HUSIBR POPOR IN JURUL PARTIDULUI, AL SECRETARULUI SAU GENERAI TOVARASUL NICOLAE CEAUSESCU „Unitatea tuturor oamenilor munţii, fără deosebire de naţionalitate, a întregului nostru popor, sub condu­­cerea partidului comunist, constituie factorul determinant al înfăptuirii măreţuluiProgram de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism". NICOLAE CEAUȘESCU E scris pe tricolor U­NIRE! Dacă ar fi să cuprindem într-un singur cuvînt „tot ce mişcă-n ţara asta", aproape 23 de milioane de bătăi de inimi, aproape 23 de milioane de glasuri, de cugete şi simţiri, dacă ar fi să cuprindem într-un singur cuvînt tumultul zecilor de secoli, lumina ce se unduieşte de pe creştetele superb măreţe ale Carpaţilor pentru a se aş­terne de o parte şi de alta, pînă în zări, curcubeu tricolor, dînd pînă şi erelor geologice dimensiuni umane ; dacă ar fi să cuprindem într-un singur cuvînt gîndul şi paloşul lui Burebista şi ale celuilalt înainte mergător al celor mai viteji şi mai drepţi dintre traci, Decebal, statornicia şi iubirea de grai, de neam şi de moşie ale celor care, vreme de un mileniu şi mai bine, au înfruntat năvăli­rile şi au fost zidul de granit la picioarele căruia s-au spart talazurile pustiitoare ce ameninţau civilizaţia Europei, să nu­mim cu o singură vorbă pe domnii zidi­tori de ţară, oştile de ţărani ale lui Ştefan, furtuna înaltă, clipa hotar de veacuri a lui Mihai, toamna şi iarna mîniei lui Horea, Cloşca şi Crişan, vitejia pandurilor lui Tudor, cugetul şi simţirea lui Bălcescu, ale lui Avram Iancu, flacăra aprinsă pentru veşnicie la 24 Ianuarie 1859, la 9 Mai 1877, zilele dintotdeauna ale unirii şi neatîrnârii românilor, toate unite la 1 Decembrie 1918, glorioasa istorie de luptă şi izbîndă a socialiştilor şi comuniştilor români , dacă ar fi să cuprindem într-un singur cuvint ziua de hotar scrisă cu litere de foc în hronicul patriei, 23 August 1944, gi­ganticele declanşări de energie socială ce au schimbat cursul istoriei şi au con­dus la făurirea Romăniei moderne socia­liste, hărnicia, inteligenţa, voinţa pe care întregul popor le dovedeşte zi de zi în epopeea construcţiei socialiste şi co­muniste, în efortul fantastic de a urca ţara pe cele mai înalte culmi de progres şi civilizaţie, hărnicia, inteligenţa, voinţa pe care le-a dovedit atunci cînd în nici 40 de ani a edificat peste 50 de Românii , industriale, a făcut de r­­erecun­oscut în­­făţişarea cvasiunanimităţii aşezărilor pa­triei, să numim cu o singură vorbă uria­şele mutaţii din conştiinţe, instaurarea orînduirii în care poporul este stăpin, în care totul se înfăptuieşte cu poporul, pentru popor , în care patria îşi afirmă cu strălucire vocaţia sa constructivă, voinţa de independenţă, suveranitate, de dezvoltare a relaţiilor de prietenie şi colaborare cu toate popoarele lumii, ridicîndu-se cu fermitate în apărarea păcii, a vieţii şi liniştii poporului nostru şi a întregii omeniri , dacă ar fi să cuprindem intr-un singur cuvint liantul nobil al fiinţei noastre naţionale, din veacuri şi pînă astăzi, de astăzi în veacuri, gindul-simţire care ne strînge pe toţi ca unul în jurul forţei po­litice conducătoare a poporului, Partidul Comunist Român, în jurul celui mai iubit fiu al naţiunii noastre socialiste, marele erou contemporan, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, gîndul-simţire care ne oţeleşte braţele, ne înflăcărează mintea, ne căleşte voinţa atunci cind este vorba de binele şi fericirea patriei,­­gindul-simţire, care face, 23­ de milioane de oameni o singură fiinţă, aparţinînd unei ţări ce şi-a dobîndit un loc demn şi respectat in lume, acest unic şi sublim cuvînt, etern înscris pe eternul tricolor roşu — galben — albastru este cuvîntul UNIRE. Aici, unde-i stăpîn poporul, unde Unirea e stăpină, Vom ridica pe culmi mai-nalte, ca unul, Patria Română! Publicam in pagini­le 2 si 3 un repor­taj-anchetă con­sacrat marelui eve­niment al Unirii ASTAZI, L£ POSTURILE DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE In jurul orei 16, posturile de radio şi televiziune vor transmite direct adunarea omagială şi spectaco­lul festiv din Capitală consacrate împlinirii a 65 de ani de la făurirea statului naţional unitar român de Ion BRAD Unirea ne-a fost leagănul dinţii Cu perna muncilor la căpătîi. Ea ne-a fost primul cîntec şi chemarea Ca fluviile ce le cheamă marea. Cine să stea in calea acestui aprig vis Ce albie în stinca şi-a deschis ? ! Noi l-am plătit cu lacrimi şi cu singe Ca niciodată Oltul să nu-l mai poată plinge, Nici alte riuri ce ne-au despărţit infipte-n trupul ţării ca-n piine un cuţit. Unirea — visul sacru — din patru zări ne-adunâ Pe plaiul insorit după furtună, Uniţi în libertate Să ii cinstim eroii anonimi, Pe cei cu nume scumpe sâ-i cinstim, Acum cînd ne-am unit în libertate, Cînd inima în pieptul Ţârii bate, Cînd stă în fruntea ei, ales de noi, Al neamului erou intre eroi. Glorie lui ! Şi Ţârii glorie ! El ne-a dat dreptul iarăşi la istorie, El ne-a redat vitejii şi martirii, El poarta-n ochi luminile Unirii. Desen de Gh. CALARAŞU

Next