Scînteia, ianuarie 1984 (Anul 53, nr. 12864-12888)
1984-01-15 / nr. 12875
ÎN AGRICULTURĂ. ZILELE DE IARNĂ - INTENS FOLOSITE PENTRU OBŢINEREA UNEI RECOLTE RECORD IN 1984! PE AGENDA URGENŢELOR: • Repararea tractoarelor şi maşinilor agricole • Fertilizarea terenurilor • Asigurarea seminţelor Intrăm în a doua jumătate a lunii ianuarie, ceea ce arată că ne apropiem tot mai mult de momentul începerii campaniei agricole de primăvară. Deşi în cea mai mare parte a ţării pămîntul este acoperit de zăpadă, iar în unele zone se înregistrează temperaturi destul de scăzute, fiecare zi de iarnă trebuie folosită din plin de oamenii muncii de la sate pentru efectuarea lucrărilor de sezon, pentru pregătirea temeinică, gospodărească a campaniei de primăvară. .După cum a subliniat tovarăşul Nrecolae Ceaușescu la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. pe problemele agriculturii din decembrie, anul 1984 trebuie să fie un an al recoltelor record. Este o sarcină de mare răspundere pentru toţi oamenii muncii din agricultură, o sarcină pe deplin realizabilă. Şi pentru înfăptuirea ei, hotărîtor este modul in care se respectă tehnologiile fiecărei culturi, se aplică recomandările ştiinţei agricole şi se execută la ţiiup şi in bune con® diţii toate lucrările agricole. Temeliile recoltelor record din acest an se pun de pe acum. Pe lista urgenţelor din această perioadă se află un şir de acţiuni şi lucrări de mare importanţă în acest sens. Iată de ce acum, analizînd stadiul lucrărilor din acest sezon, organele şi organizaţiile de partid, conducerile unităţilor agricole, direcţiile agricole au datoria să stabilească cu exactitate ce mai este de făcut şi să acţioneze cu fermitate pentru ca toate lucrările şi pregătirile necesare să se încheie la termenele prevăzute şi de bună calitate. Repararea tractoarelor şi maşinilor agricole care vor fi folosite la lucrările agricole de primăvară constituie o acţiune prioritară de cea mai mare însemnătate, întrucît de buna funcţionare a acestora depinde încadrarea lucrărilor de primăvară în termenele optime stabilite. Care este stadiul acestor lucrări ? Grapele cu discuri au fost reparate în proporţie de 95 la sută, staţiunile pentru mecanizarea agriculturii din 20 de judeţe au încheiat această lucrare. De asemenea, în proporţie de 90 la sută au fost reparate maşinile de aplicat amendamente şi Îngrăşăminte organice şi, după cum se apreciază la direcţia, de specialitate din minister, există toate condiţiile ca lucrările la aceste utilaje să se încheie înainte de termenul prevăzut. In schimb, tractoarele au fost reparate doar în proporţie de 61 la sută. Peste media pe ţară — la repararea tractoarelor — se situează judeţele Alba, Arad, Covasna, Mureş, Olt, Sibiu, Suceava şi Vrancea. Lucrările sunt întirziate mai ales în judeţele Constanţa, Gorj, Iaşi, Mehedinţi, Sălaj, Timiş, Tulcea şi altele. Pentru încheierea la termenul prevăzut a reparării tractoarelor este necesar să fie organizată temeinic munca în atelierele staţiunilor pentru mecanizarea agriculturii, să continue acţiunea de recondiţionare a pieselor de schimb refolosibile, iar unităţile industriale să-şi îndeplinească prevederile contractuale la livrarea unor repere la care există mari restanţe. Ne referim îndeosebi la I.M. Codlea, care nu respectă graficele de livrare la arborii motor, şi I.M. Sinaia, care, în luna decembrie, din cele 80 000 elemente de pompe de injecţie a livrat doar 39 000, lipsa acestora făcînd ca multe motoare, aşa-zis reparate, să nu poată fi montate pe tractor. Cu toată răspunderea trebuie să se înţeleagă că repararea utilajelor agricole este o acţiune la care trebuie să concure atît oamenii muncii din staţiunile pentru mecanizarea agriculturii şi centrele specializate, cit şi acele întreprinderi industriale care au contractat şi, deci, au obligaţia de a livra piesele de schimb şi materialele necesare bunei desfăşurări a acestei importante activităţi. Asigurarea seminţelor constituie o acţiune care trebuie încheiată din vreme, astfel incit în momentul declanşării lucrărilor în cîmp să se poată lucra cu toate forţele, iar însăminţările să fie efectuate in termenele stabilite. După cum am fost informaţi la ministerul de resort, repartiţiile de seminţe eu -list date cu cîteva zile mai devreme decât în alţi ani, ceea ce permite unităţilor agricole să intre mai repede în posesia lor. Important este ca acum, fără întârziere, să se efectueze transferul de seminţe între judeţe, iar unităţile agricole să le preia potrivit programărilor făcute de organele de specialitate. Procurarea seminţelor constituie o sarcină de mare răspundere a specialiştilor din unităţile agricole. Tot atît de important este ca seminţele procurate să fie depozitate şi păstrate cu cea mai mare grijă, astfel incit însuşirile lor de germinaţie să nu fie diminuate în nici un fel. Fertilizarea terenurilor, lucrare de sezon de care depinde în mod hotărîtor nivelul recoltelor la multe din culturile care se însămintează primăvara, a fost intensificată in multe judete. Astfel, în primele 12 zile ale acestei luni au fost transportate la cîmp aproape 700 000 tone îngrăşăminte organice, reprezentând şapte la sută din cantităţile prevăzute pe primul trimestru. Continuă insă să se menţină decalaje mai mari între judeţe in ce priveşte ritmul de executare a acestei lucrări. Astfel, in unităţile agricole din judeţele Călăraşi, Tulcea, Mehedinţi, Satu Mare, Vâlcea, Caraş-Severin, Galaţi, Vaslui, Iaşi, Neamţ, Cluj, Hunedoara, Bistriţa-Năsăud, Maramureş şi Suceava realizările sunt cuprinse între 10 şi 20 la sută. Cantităţ mici de îngrăşăminte naturale — pînă la trei la sută faţă de prevederile trimestrului — au fost transportate la cîmp, în perioada respectivă, în unităţile agricole din judeţele Olt, Giurgiu, Constanţa, Arad, Argeş, Bacău, Sibiu şi Covasna. Acum, în cea mai mare parte a ţării, solul este îngheţat, astfel incit se poate intra cu mai multă uşurinţă în cîmp. Important este ca la executarea acestei lucrări să fie folosite toate atelajele existente, precum şi un număr sporit de tractoare, iar la descărcarea lor să fie mobilizaţi cu mai mulţi cooperatori şi alţi locuitori ai satelor. Lucrările de sezon în legumicultura, pomicultură şi viticultură trebuie să asigure condiţiile materiale necesare obţinerii producţiilor (Continuare în pag. a II-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LII Nr. 12 875 Duminică 15 ianuarie 1984 6 PAGINI - 50 BANI Cu fiecare zi, în bazinul minier al Mehedinţiului se amplifică ritmul lucrărilor de construcţii-montaj. In imagine, aspecte de muncă de la viitoarea carieră de extracţie la suprafaţă a cărbunelui de la Husnicioara, unde se află în montaj un mare excavator cu rotor de fabricaţie românească Foto : Sandu Cristian CONSTANŢA: Lansarea unui nou mineralier de 65 000 tdw La Şantierul naval Constanţa a avut loc lansarea primului mineralier de 65 000 tdw din programul de construcţii navale din acest an. Ca de fiecare dată, şi la această lansare consemnăm două recorduri de lucru : montajul motorului principal de 17 400 CP s-a realizat în 7 zile, timp în care s-a înregistrat un ritm de lucru care a ridicat productivitatea muncii la cele mai înalte cote. De asemenea, noua navă la lansare are cel mai înalt grad de saturare cu maşini, instalaţii şi aparatură, în procent de 98 la sută. In sfîrşit, toate instalaţiile montate au probele mecanice executate, incit nava va putea să înceapă, în scurt timp, probele de mare pentru a fi livrată flotei maritime româneşti la jumătatea lunii viitoare. Concomitent cu această lansare mai consemnăm un eveniment de lucru : întoarcerea cu succes din probele pe mare a mineralierului de 65 000 tdw „Băneasa“, lansat la sfîrşitul anului trecut şi care va fi primul din acest an care intră în dotarea flotei comerciale maritime româneşti. (George Mihăescu, corespondentul „Scînteii“). TURNU MĂGURELE: Succese ale chimiştilor Prin buna folosire a complexelor instalaţii din dotare şi respectarea disciplinei tehnologice, muncitorii şi specialiştii de la Combinatul de îngrăşăminte chimice din municipiul Turnu Măgurele au înscris în graficele întrecerii socialiste primele succese din acest an. Astfel, ei au produs şi livrat peste sarcinile de plan la zi 960 tone de îngrăşăminte complexe şi 110 tone amoniac. Totodată, aici au fost asimilate în fabricaţie noi produse, prin punerea in valoare a unor materii prime indigene. (Stan Ştefan, corespondentul „Scînteii“). Gîndind la rodnicia cîmpiei Aureliu Cioc a fost şi a rămas ţăran. Ţăran care de aproape două decenii este preşedintele unei cooperative agricole de producţie cu oameni harnici şi buni gospodari. Viaţa lui este romanul milioanelor de oameni ai gliei care au trăit războiul şi seceta din ’46. El ştie cu precizie că de la ce a fost la ce s-a ajuns e un drum, un drum lung, în care bucuriile au fost mult mai mari decit încercările. Cind un om are ceva de spus, fiecare cuvint ţi se întipăreşte. Iar Aureliu Cioc are intr-adevăr ceva de spus : — Ai mei au venit de la _______________________ munte, de pe valea Teleajenului şi au primit pogoanele de aici din Bărăgan pe singele vărsat pentru Unirea din decembrie 1918. Pină la Miloşeşti ai mei făceau o săptămină. Străbăteau Prahova, o bună parte din Buzău pînă ajungeau aici, in Ialomiţa. Se făcea o săptămină. O săptămină de drum in care dormeai mergind. Ani la rind am stat în bordeie. Bordeie din care ieşeai pe brânci şi in care rogojina era saltea, iar sariea invelitoare. Am iubit însă pămîntul. L-am iubit ca pe părinţii noştri care şi-au dat singele pentru el. Poate de aici şi felul nostru de a-l munci, de a-l îngriji. Eu am prins din plin seceta lui ’46 şi pot să spun tot ce a fost atunci, de parcă s-ar fi întimplat ieri. Şi atunci am semănat primăvara, dar toamna n-am adunat nimic. Nimic, nimic. Şi seceta aceea îmi pare că n-a fost mai mare decit cea din ’83. Anul trecut însă ,am făcut 6 000 kg porumb boabe la hectar şi 2 500 kg floarea-soarelui, fără irigaţii. Din ce s-au făcut atunci porumbul, floarea-soarelui ? Din arătura adincă de toamnă, făcută cu tractorul, nu cu ■ caii piele şi os ca odinioară, din semănatul la timp, din mai multe praştie ce au ţinut loc de ploi. Eu zic că din cită sudoare am pus noi la _____________________________ rădăcina plantelor s-ar fi adunat apă pentru o ploaie bună. In 1983 ne-am convins că şi natura poate fi învinsă. Acum e iarnă. Dar nu mai e iarna de acum 20 de ani, cind ţăranul stătea mai mult la gura sobei. Acum cărăm şi împrăştiem în cîmp gunoiul de grajd, să facem pămîntul mai gras. Curăţăm tarlalele de resturi vegetale şi alegem seminţele de floarea-soarelui cum alegem bobul de orez pentru pilaf. Vrem si punem la primăvară sub brazdă doar săminţă care rodeşte. Să obţinem in 1984 recolte mai mari decit oricind ! Mihai VIŞOIU PICĂTURĂ DE CERNEALĂ IAŞI. Oraşul Unirii de acum 125 de ani înfăţişează astăzi ţării un chip nou, modern, înfloritor Foto : Gh. Vintilă Intr-o memorabilă zi de decembrie a anului 1973, cind se elabora prima şarjă de oţel la Tirgovişte, în prezenţa secretarului general al partidului, se împlinea un vis şi se deschidea un drum. Cu patru ani înaintea acestui eveniment, cu prilejul unei alte vizite de lucru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu le aducea localnicilor la cunoştinţă că vechea cetate de scaun a Tîrgoviştei va dobîndi în scurt timp un destin nou, de cetate a oţelului şi construcţiilor de maşini, iar din acel moment sute şi mii de oameni din aceste locuri nu şi-au mai imaginat viitorul decit în strînsă asociere cu combinatul căruia riglele proiectanţilor abia îi trasau conturul. Şi iată că, mai repede decit speraseră, acesta a devenit o realitate pregnantă. De curînd, cîţiva oameni ai oţelului cu simţul faptelor esenţiale au întocmit o succintă monografie a combinatului, înfăptuind un bilanţ in cifre şi date tehnice, dar mai cu seamă bilanţul a ceea ce au acumulat timp de un deceniu muncitorii şi specialiştii de aici pe plan profesional, moral şi al răspunderii muncitoreşti. Este povestea pasionantă a devenirii unui colectiv foarte tînăr care s-a străduit din răsputeri, sfidind parcă legile trecerii timpului, să înveţe rapid a stăpîni tehnica cea mai avansată, a aspira la performanţe calitative şi, înainte de toate, să uite a spune, indiferent de situaţie, „nu se poate“. In ce măsură au reuşit să iasă victorioşi din această luptă aspră ? Combinatul este astăzi, în multe privinţe, aşa cum ne spunea ing. Emil Ionescu, director tehnic, altceva decit exprima destinaţia lui iniţială. Complexitatea şi diversificarea producţiei au întrecut toate previziunile, în schimb personalul muncitor este de aproape două ori mai restrîns. Judecind dinperspectiva intereselor majore ale economiei noastre, preciza interlocutorul, combinatul şi-a asumat misiunea de a produce o mare parte a oţelurilor pe care industria constructoare de maşini le aducea din import, aşa incit, în momentul de faţă, livrează „specialităţi“ ce se cumpărau, pînă acum ciţiva ani, de la 60 de firme străine, majoritatea acestora avind faimă şi prestigiu ciştigate in decenii de experienţă. Cuvintul urgent a intrat în limbajul curent al oţelarilor, anumite mărci de oţel asimilîndu-se în mai puţin de două luni faţă de un an şi chiar doi, cit durează în mod obişnuit o astfel de operaţie ; şi nu este vorba de materiale oarecare, ci de oţeluri din care se confecţionează părţile cele mai fine şi mai rezistente din trupul maşinilor şi instalaţiilor. S-a realizat, în fapt, o amplă lucrare colectivă, întemeiată pe competenţă şi dăruire, pe încrederea in puterile proprii şi pe curajul de a aborda probleme tehnice încărcate de necunoscute. Otelurile înalt aliate trebuie să se încadreze exact in norme tehnice ferme. Aşa stînd lucrurile, un maistru otelar ca Ioan Bara, sau un maistru, laminator ca Ion Pirvan nu-şi propun niciodată, cind intră pe poarta combinatului, să-şi facă datoria, şi atît, pentru că la locurile lor de muncă se cere deseori mai mult. Despre ei se spune că nu îşi fac meseria, ci o trăiesc , că nu-şi consideră ziua de muncă încheiată decit seara, tirziu, când au convingerea că activitatea celor pe care îi conduc are toate condiţiile pentru a se desfăşura normal, adică foarte bine. Evident, asemenea conduite exemplare, care se pun cu întreaga lor fiinţă în slujba intereselor generale, înnobilează Gheorghe MANEA (Continuare în pag. a V-a) Oameni care nu se mulţumesc să-şi facă doar datoria 125 DE ANI DE IA FORMAREA STATULUI NAŢIONAL ROMÂN PRIN UNIREA MOLDOVA CU MUNTENIA O măreaţă operă pregătită de istorie, o operă măreaţă pentru istorie PAGINA A III-A Legămînt solemn „Sâ facem legămînt solemn" : Pe viaţă, -n dreapta ei măsură in timpul din obirşii demn Prin stema omeniei pură, Cînd munca noastrâ-ntîia oară-i Fundamentală înspre fruct, Anticipînd destinul ţârii Spre comunistul viaduct, Sâ dăm voinţelor tărie Urmînd Partidu-n evul nou. Zidind măreaţa ctitorie Unit popor, popor erou ! Sâ facem legămînt de gînd Pentru-mplinirile comune Chemînd prin ani mult mai curîn Aurul viu să se adune. „Să facem legămîntsolemn" . Precum ne ştim, în demnitate, Că neamul românesc e-nsemn De pace şi de libertate. Sub tricolor triumfător Şi suverani deplin sub soare, Slnt patria şi-al său popor In comunista-ngemânare. „Să facem legămînt solemn" . Cu-ntîiu! Ţării Preşedinte Sâ ne urmăm destinul demn, Urcînd, uniţi, tot înainte ! Pavel PEREŞ Memoria muzeelor Poate că nicăieri mai bine decit intr-un muzeu nu putem avea o imagine mai complexă, mai sugestivă despre locuri şi evenimente petrecute cindva. Pentru că, intr-o secvenţă de muzeu, obiectele, documentele, imaginile, cuvintele, cifrele expuse reconstituie împreună modul de a fi şi de a trăi al oamenilor, momente din munca şi lupta unei colectivităţi umane in drumul ei spre noi trepte de înflorire materială şi spirituală, de progres şi civilizaţie. Craiovenii, asemenea locuitorilor din celelalte aşezări de pe tot cuprinsul ţării, au strins, cu grijă şi migală, in Muzeul de istorie a Olteniei, în Muzeul de artă din Craiova, in numeroase alte puncte muzeistice aflate in diferite instituţii din judeţul Dolj, bogate şi expresive urme de cultură materială, unelte, obiecte, material folcloric şi etnografic, documente şi altele, unele realizate cu mii de ani in urmă, altele în zilele noastre. Această diversitate de exponate, tezaurizind valori inestimabile, iluminează expresiv continuitatea neîntreruptă de vieţuire umană pe aceste străvechi meleaguri, procesul de formare şi evoluţie a poporului român, momentele însemnate din lupta sa pentru dreptate socială şi libertate naţională, pentru făurirea statului naţional unitar, pentru instaurarea şi edificarea socialismului pe pămîntul românesc. Acum, cu puţin înaintea zilei de 24 ÎNSEMNĂRI de Ilarie HINOVEANU Ianuarie, cind vom sărbători împlinirea a 125 de ani de la unirea Moldovei cu Muntenia, vizitatorul are bucuria şi mindria patriotică să întîlnească in muzeele craiovene valoroase exponate care oglindesc etapele, de luptă pentru unirea tuturor românilor in graniţele lor fireşti, luptă care culminează cu unirea de la 1 Decembrie 1918, cind s-a desăvîrşit statul naţional unitar, rod al acţiunii şi voinţei întregului nostru popor. Astfel, o primă impresie dobîndită la parcurgerea tuturor sălilor de expoziţie ale Muzeului de istorie a Olteniei — incepind din cele mai vechi timpuri şi pînă astăzi — este aceea că actulunirii de la 24 Ianuarie 1859, precum şi cel al unirii de la 1Decembrie 1918 sint etape fireşti ale evoluţiei istorice obiective a poporului nostru, şi nu ,consecinţa unor conjuncturi efemere. Dovezi de netăgăduit grăiesc, de-a lungul şi de-a latul vechii Dacii, despre unitatea geografică, economico-socială, de limbă şi obiceiuri, de aspiraţii a tuturor românilor, pe fundalul căreia s-au constituit in evul mediu — ca dealtfel in multe părţi ale Europei — cele trei state româneşti : Moldova, Ţara Românească şi Transilvania. Pe fondul continuei tendinţe de convergenţă a celor trei state româneşti feudale, marcată de numeroase acţiuni de reunificare a lor, desfăşurate de voievozi luminaţi de flacăra nepieritoare a conştiinţei de neam, are loc cea din dii unire a românilor de pretutindeni sub sceptrul neînfricatului Mihai Viteazul, pagină de nemuritoare epopee (Continuare in pag. a IV-a) Contribuţie de esenţă la peisajul modern al Capitalei patriei noastre : metroul, realizare de prestigiu a tehnicii şi creaţiei româneşti, în aceşti 40 de ani de libertate Foto : Eugen Dichiseau« _ I DIN ACTUALIMEA SOCIALISTĂ A ȚĂRII ____