Scînteia, martie 1984 (Anul 53, nr. 12914-12940)
1984-03-01 / nr. 12914
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VAI ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LUI Nr. 12914 Joi 1 martie 1984 6 PAGINI - 50 BANI Anul 40 al libertăţii noastre, aanei unor importante înfăptuiri !" Sarcini subliniate de recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C. C. al P. C. R. MUNCĂ EXEMPLAR ORGANIZATĂ PENTRU REALIZAREA INTEGRALĂ A PLANULUI! In toate ramurile economiei naţionale, anul 1984 să marcheze o îmbunătăţire radicală a activităţii! Să întîmpinăm a 40-a aniversare a revoluţiei de eliberare naţională şi socială, antifascistă şi antiimperialistă şi cel de-al XIII-lea Congres al partidului cu succese tot mai însemnate în dezvoltarea economico-socială, în toate domeniile construcţiei socialiste! NICOLAE CEAUŞESCU Au trecut două luni din acest an hotăritor al cincinalului actual, încă din primelezile ale anului 1984, colectivele de oameni ai muncii din întreprinderi, de pe şantiere, din institutele de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică, din toate domeniile de activitate au trecut cu toată hotărirea şi energia, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, la înfăptuirea sarcinilor de mare complexitate prevăzute in programul de dezvoltare economicosocială a patriei. Regăsim în această atitudine înaintată faţă de realizarea sarcinilor economice hotărirea fermă a clasei muncitoare, a ţărănimii şi intelectualităţii, a tuturor oamenilor muncii de a acţiona neabătut, strînşi uniţi în jurul partidului, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru înfăptuirea exemplară a planului pe acest an, spre a întîmpina cu succese cit mai remarcabile cea de-a 40-a aniversare a revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă şi cel de-al XIII-lea Congres al partidului. In acest sens, capătă o rezonanţă profundă înflăcăratele îndemnuri ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu de a nu precupeţi nici un efort, de a valorifica pe deplin capacitatea creatoare a întregului popor pentru folosirea cu maximum de randament a potenţialului productiv de care dispunem, pentru creşterea producţiei şi eficienţei întregii activităţi, pentru dezvoltarea puternică, în ritm susţinut a economiei naţionale — singura sursă de progres şi bunăstare. Acum, cînd am intrat în cea de-a treia lună a anului, se impune ca peste tot, în fiecare întreprindere, în fiecare judeţ, organizaţiile de partid să asigure o amplă şi puternică mobilizare a forţelor pentru ca sarcinile cantitative şi calitative ale planului să fie nu numai îndeplinite, ci şi depăşite, in strinsă concordanţă cu cerinţele majore ale economiei. Iar programele concrete de acţiune din fiecare unitate trebuie să vizeze ca obiectiv fundamental înfăptuirea sarcinilor stabilite la şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. şi la recenta Consfătuire de lucru de la C.C. al P.C.R. consacrată analizării activităţii în industrie şi investiţii, asigurării măsurilor pentru înfăptuirea în cele mai bune condiţii a planului pe acest an. PRODUCŢIA FIZICA — REALIZATA RITMIC ŞI INTEGRAL, LA FIECARE SORTIMENT ! Iată una din sarcinile majore, de maximă însemnătate, asupra căreia trebuie să se concentreze eforturile tuturor colectivelor de muncă. Aşa cum sublinia secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, realizarea producţiei fizice la toate sortimentele este o cerinţă obligatorie pentru buna desfăşurare a activităţii de producţie, pentru realizarea generală a planului. Nu există, prin urmare, produse sau sortimente mai importante şi altele mai puţin importante. In ansamblul mecanismului economic fiecare produs are importanţa lui. Este credem limpedecă buna aprovizionare tehnico-materială a fiecărei unităţi depinde de felul în care se realizează planul la producţia de materii prime şi materiale, de resurse energetice, de metal, de laminate, de diferite subansamble. In cele din urmă, chiar şi un şurub poate să condiţioneze finalizarea unui produs de mai mare complexitate. De aceea, organele şi organizaţiile de partid din fiecare întreprindere, centrală industrială, minister şi judeţ trebuie să combată tendinţele care se mai manifestă ,uneori de a se realiza sortimente mai simple, dar cu valoare mai mare, neglijîndu-se în schimb alte produse, care, intr-adevăr, pot fi mai greu de realizat, dar sunt indispensabile economiei naţionale. Desigur, aşa cum sublinia secretarul general al partidului, în sectoareleproducătoare de materii prime şi resurse energetice planul poate fi depăşit în mod nelimitat. De asemenea, atunci cînd există contracte asigurate, se pot realiza şi livra suplimentar produse la export. DsurtfeL hi jj.c). .c mji.cpi.ndeie munca trebuie in aşa fel organizată incit să se realizeze cu prioritate producţia pentru export. Există, aşadar, un domeniu vast în rare se (Continuare în pag. a IV-a) Iniţiative muncitoreşti In întreprinderile industriale din judeţul Cluj au fost aplicate şi extinse noi şi valoroase iniţiative muncitoreşti şi măsuri tehnico-organizatorice care au dus la creşterea randamentelor maşinilor şi utilajelor. Pe această bază, au fost realizate cantităţi însemnate de produse fizice necesare economiei naţionale şi pentru export. De la începutul anului au fost fabricate, peste prevederi, cu mult de 1 100 tone oţel aliat, 4 500 tone laminate pline din oţel, 2 700 tone sîrme pentru trăgătorii, 40 tone electrozi de sudură, produse ale industriei electrotehnice in valoare de peste 5 milioane lei, precum şi utilaje tehnologice pentru noi obiective de investiţii, din metalurgie, chimie, prelucrarea ţiţeiului. Contribuţia cea mai însemnată la realizarea acestor produse au adus-o Combinatul metalurgic din Cimpia Turzii, combinatul miniei, combinatul de utilaj greu, întreprinderile „Tehnofrig“, „Electrometal“ şi Întreprinderea de electronică industrială şi automatizări. (Marin Oprea). Economii de energie electrică Una din preocupările majore ale siderurgiştilor hunedoreni o constituie reducerea consumului de energie electrică şi, in acelaşi timp, creşterea producţiei de energie în centralele electrotermice proprii. Prin măsurile întreprinse în toate secţiile combinatului, de reducere a consumurilor şi eliminarea risipei, s-au economisit în această primă parte a anului peste 5 003 MWh energia electrică, atit cit este necesară realizării a pesta 7 000 tone oţel. In aceaași perioadă, în centralele electrotermice proprii s-au produs suplimentar prevederilor de plan peste 2 800 MWh energie electrică. (Sabin Cerbu, corespondentul „Scinteii“). Noi capacităţi în funcţiune Lucrătorii Grupului IV de şantiere al Trustului de construcţii industriale Iaşi au finalizat la întreprinderea mecanică din municipiul Vaslui şi au racordat la circuitul economic noi şi importante capacităţi de producţie. Astfel, 13 secţia cuplare şi servomecanisme a intrat in funcţiune ultima capacitate prevăzută, iar la turnătorie — o altă capacitate de 1 400 tone prealiate neferoase, produse care pină acum se aduceau din import. Totodată, la Centrala termică ce serveşte întreaga zonă industrială, au fost recepţionate şi puse sub presiune două noi cazane cu o putere de 30 tone abur pe oră fiecare. (Petru Necula, corespondentul „Scinteii“). O nună expresie a preocuparii constante a pariaţii nostru In vederea ridicării nivelului de trai al poporului Începînd de azi, 1 martie SE MAJOREAZĂ RETRIBUŢIILE PERSONALULUI MUNCITOR DIN AGRICULTURĂ ŞL INDUSTRIA ALIMENTARĂ Ca răspuns la chemarea însufleţitoare a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, oamenii muncii din agricultură sunt hotărîţi să facă din 1984 un an al producţiilor record, contribuind astfel într-o măsură sporită la satisfacerea cerinţelor de aprovizionare a populaţiei cu produse agroalimentare şi a industriei cu materii prime agricole, la acoperirea altor nevoi ale economiei naţionale. Anul 1984 urmează să marcheze astfel o etapă importantă in amplul proces de modernizare şi dezvoltare a agriculturii, în înfăptuirea neabătută a noii revoluţii agrare în ţara noastră. După cum se ştie, în ultima perioadă, din iniţiativa şi sub directa îndrumare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu au fost iniţiate o serie de măsuri şi programe de acţiuni în domeniul agriculturii, toate avînd drept scop sporirea potenţialului productiv al pămîntului şi a randamentelor la hectar, creşterea efectivelor de animale şi păsări, a producţiei zootehnice în unităţile agricole de stat şi cooperatiste, astfel ca agricultura să aibă o contribuţie şi mai mare la dezvoltarea generală a patriei noastre. Inscriindu-se in cadrul măsurilor de natură să stimuleze activitatea lucrătorilor din agricultură, începind de azi, 1 martie, se trece la aplicarea în acest domeniu a prevederilor Decretului Consiliului de Stat nr. 325/1983, noua majorare a retribuţiei personalului muncitor din agricultură şi din unităţile industriale de stat subordonate Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare constituind o expresie directă a preţuirii de care se bucură din partea conducerii partidului şi statului, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, oamenii muncii din această ramură de bază a economiei naţionale şi din industria alimentară. Amănunte şi precizări in legătură cu aplicarea majorării retribuţiilor în pagina a V-a a ziarului. PENTRU PRODUCŢII AGRICOLE AE RECORD IN ACEST AN TOATE UTILAJELE AGRICOLETEMEINIC PREGĂTITE PENTRU CAMPANIA DE PRIMĂVARĂ! URGENŢELE ACESTOR ZILE: încheierea reparaţiilor la ultimele tractoare şi maşini agricole Suprarecepţia exigentă şi verificarea minuţioasă a calităţii lucrărilor şi înlăturarea operativă a defecţiunilor constatate de comisiile de specialişti Formarea agregatelor complexe de maşini şi utilaje pentru executarea mai multor lucrări la o singură trecere a tractorului şi reducerea consumului de carburanţi Efectuarea probelor finale la semănători, instalaţiile de erbicidare şi fertilizare, întocmirea cu maximă responsabilitate a fişelor de probă IN PAGINA A III-A: Relatări pentru a exista deplina garanţie a executării însămînţărilor şi celorlalte lucrări corespunzător tehnologiei specifice fiecărei culturi ’ Cunoaşterea şi însuşirea temeinică de către mecanizatori a normelor tehnice de funcţionare a utilajelor, ţinindu-se seama de condiţiile concrete de lucru din fiecare fermă agricolă 1 Asigurarea prin recuperare şi recondiţionari a pieselor de schimb necesare eventualelor reparaţi ale tractoarelor şi maşinilor în perioada desfăşurării campaniei agricole de la reporterii şi corespondenţii .„Scinteii" Colectivul de muncitori şi specialişti de la întreprinderea de maşini-unelte şi agregate din Capitală a realizat un nou utilaj complex, cu performanţe ridicate, necesar industriei constructoare de maşini. Este vorba de maşina orizontală de alezat şi frezat cu arbore de alezare A.F.P. 230A. In imagine : echipa de montori condusă de Mihai Vicas. Foto : S. Cristian AUTOAPROVIZIONAREA — obiectiv prioritar al activităţii consiliilor populare Acum, prin buna pregătire şi cultivare a pămîntului, se decide creşterea cantităţii de produse agroalimentare Programul judeţului Alba privind întărirea autoconducerii şi autoaprovizionării teritoriale cuprindă un complex de măsuri pentru valorificarea superioară a resurselor locale, astfel incit să se acopere pe această bază consumul propriu şi să se livreze şi cantităţi importante de produse agroalimentare la fondul de stat. In 1983, pe temeiul acestui program, judeţul a reuşit să-şi acopere consumul din resurse proprii după cum urmează : la cereale, lapte şi produse lactate — in întregime ; la cartofi — în proporţie de 94 la sută ; la legume — în proporţie de 93 la sută ; la carne şi fructe — în proporţie de 90 la sută. Datele respective includ cîteva reuşite certe. In primul rînd, judeţul a fost în măsură să treacă în 1983 peste anumite obiceiuri ce păreau impămintenite, demonstrînd că se poate obţine o gamă mai largă de produse, îndeosebi cereale şi legume, fără să se mai aştepte ajutorul zonelor din sudul ţării. In ce priveşte producţia cerealieră, se cuvine relevat că, în 1983 populaţia judeţului Alba a consumat, pentru prima dată, piine din griul produs în totalitate pe teritoriul propriului judeţ, aşa cum fusese stabilit în programul de autoaprovizionare. Această reuşită nu s-a obţinut prin diminuarea contribuţiei la fondul de stat. Dimpotrivă, cantitatea de grîu livrată in 1983 a fost mai mare cu 8 652 tone. Sporul înregistrat s-a realizat, in principal, pe seama creşterii producţiilor la hectar, prin accentuarea caracterului intensiv al cultivării pămintului. Realizarea sarcinilor care revin judeţului din Programul naţional pentru asigurarea unor producţii sigure şi stabile prin creşterea potenţialului productiv al pămîntului, mai buna organizare şi folosire în mod unitar a terenurilor agricole va crea, fără îndoială, condiţii favorabile pentru obţinerea, încă din acest an, a noi sporuri de recoltă, astfel incit, pe lingă acoperirea consumului local, să crească şi mai mult livrările de cereale la fondul de stat. Să menţionăm aci, ca o paranteză — dar de certă însemnătate socială — faptul că pentru îmbunătăţirea aprovizionării cu piine a tuturor zonelor judeţului au fost amenajate două noi fabrici de piine in centrele muncitoreşti Zlatna şi Abrud, precum şi mai multe brutării săteşti. In ce priveşte zootehnia, prin aplicarea fermă a măsurilor din programul de autoaprovizionare s-a reuşit, in 1983, să se acopere integral pe plan local şi necesarul propriu de consum la carne de bovine, ovine şi de pasăre. In principal, creşterea efectivelor de animale s-a realizat prin mai larga antrenare a gospodăriilor populaţiei in activităţile agricole. în 1983 a sporit cu 3 061 numărul gospodăriilor din judeţ care cresc bovine, ceea ce a permis depăşirea cu 10 la sută a volumului de contracte încheiate cu cetăţenii pentru livrări la fondul de stat. Pentru a veni în sprijinul crescătorilor de animale, cooperaţia de producţie, achiziţii şi desfacerea mărfurilor, ca şi cooperativele agricole au realizat mai multe capacităţi de incubaţie, cu un volum total de 125 090 ouă pe serie, fiind posibil astfel să se livreze pentru creştere in gospodăriile populaţiei peste 500 030 pui de o zi. Pe timpul verii, în adăposturile de animale ale cooperativelor agricole de producţie au fost crescuţi 25 000 pui şi un mare număr de păsări. Tot cooperaţia de producţie, achiziţii şi desfacerea mărfurilor, ca şi cooperativele agricole au dezvoltat maternităţile de scroafe, ceea ce a permis să se pună la dispoziţia cetăţenilor pentru creştere şi îngrăşare peste 10 000 purcei de lapte. Drept rezultat, numărul contractelor încheiate cu cetăţenii pentru creştere şi ingraşare a fost cu 2 800 mai mare decit în anul precedent. O contribuţie importantă la realizarea planului local de autoaprovizionare cu carne şi produse animaliere a revenit gospodăriiloranexă de pe lingă cantine şi consumuri colective, al căror număr a sporit anul trecut cu 18. Deşi Alba nu este cunoscută ca zonă piscicolă, in 1983 s-au pus in consum primele tone de peşte proaspăt obţinut in heleşteiele proprii ale judeţului (de pe raza comunei Daia Română). Desigur, rezultatele din 1983 nu exprimă din plin potenţialul de producţie al judeţului în sectorul zootehnic. Dacă toate consiliile populare comunale ar fi manifestat mai multă preocupare pentru atragerea tuturor cetăţenilor în activitatea de creştere a animalelor, atunci oferta de produse animaliere atit pe piaţa locală, cit şi la fondul de stat ar fi fost mult mai mare. Cu toate progresele înregistrate, nici la cartofi şi legume prevederile din programul, local de autoaprovizionare nu s-au îndeplinit corespunzător. E adevărat, clima din judeţ nu permite să se producă integral cantităţile necesare de legume timpurii şi cartofi de vară. Dar la ce-Ştefan DLINCA corespondentul „Scinteii" (Continuare in pag. a II-a) Din experienţa judeţului Alba însemne de primăvară Candidă ca un suris de copil, o boabă de lumină călătoreşte astăzi, sol intre inimi, veste de iubire, in milioane şi milioane de chipuri şi înfăţişări ; este însemnul, inițial, al primăverii ce stă să se nască. De la Ei pentru Ele, mărţişorul aduce cu sine bucurie, tandreţe, preţuire, dragoste. Mai puţin decit puţinul, este darul — poate — cel mai frumos primit. în gindul care a stat la începerea fiinţei sale nu au zăbovit, nici măcar pentru o clipă de clipă, aurul şi smaraldele sau rubinul; nu cine ştie ce ambră sau iaduri, călătorite peste mări şi ţări, sint incrustate in minuscula alcătuire dindu-i preţ scris cu cifre multe. Şi totuşi, suavul semn este primit ca un prea preţios giuvaer, aşa cum şi este, pentru că in nici o altă podoabă nu sint cuprinse atîtea înţelesuri. Mărţişorul, secundă prefăcută in sticlă, mătase sau metal, aduce cu sine certitudinea că iarna a plecat. Dacă nu azi, alunei miine sau poimirne sau peste o săptămînă lumina crudă a soarelui renăscut va zugrăvi din nou pereţii caselor, „mugurul roz şi alb si pur“ va plesni pe ram, călătoria secretă a sevelor in trunchiuri va umple lumea cu mireasma aceea inconfundabilă care ne face pe toţi, de la copii pînă la moşnegi, să cvităm in tăcere melodia cu un singur cuvint „martie“. Mărţişorul aduce mamei, surorii, soţiei, logodnicei vestea că in curind, pe lunga-i traiectorie, Pămintul va ţine in bună cumpănă ziua si noaptea, că echinoxul de primăvară este aproape, in cuprinsul acestei luni pe care el o începe. Dăruit fiinţelor iubite, fiinţelor apropiate, el va să însemne şi o făgăduială de primăvară veşnică in suflet — şi un omagiu adus frumuseţii şi gingăşiei. Mărţişorul este un „te preţuiesc“ rostit cu buzele închise. Şi mai este ceva. Se dăruieşte el, mărţişorul, in prima zi a lui martie, lună care, odinioară, la naşterea numelui ei, a stat sub semnul acelui zeu pe care, iată, azi nu vreau să-l numesc. Negindu-l, bijuteria minusculă aninată de un şnur, mărţişorul, il anulează. Gingaşa zămislire aduce cu sine şi cel mai frumos cuvint pe care oamenii l-au rostit alături de iubire : pace. Aşa să fie — zic dăruindu-ţi mărţişorul. Georgie-Radu CHIROVICI