Scînteia, martie 1984 (Anul 53, nr. 12914-12940)

1984-03-01 / nr. 12914

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VAI ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LU­I Nr. 12914 Joi 1 martie 1984 6 PAGINI - 50 BANI Anul 40 al libertăţii noastre, a­anei unor importante înfăptuiri !" Sarcini subliniate de recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C. C. al P. C. R. MUNCĂ EXEMPLAR ORGANIZATĂ PENTRU REALIZAREA INTEGRALĂ A PLANULUI! In toate ramurile economiei naţionale, anul 1984 să marcheze o îmbunătăţire radicală a activităţii! Să întîmpinăm a 40-a aniversare a revolu­ţiei de eliberare naţională şi socială, antifascistă şi antiimperialistă şi cel de-al XIII-lea Congres al partidului cu succese tot mai însemnate în dezvol­tarea economico-socială, în toate domeniile construcţiei socialiste! NICOLAE CEAUŞESCU Au trecut două luni din acest an hotăritor al cincinalului actual, încă din primele­­zile ale anului 1984, co­lectivele de oameni ai muncii din întreprinderi, de pe şantiere, din in­stitutele de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică, din toate­ do­meniile de activitate au trecut cu toată hotărirea şi energia, sub con­ducerea organelor şi organizaţiilor de partid, la înfăptuirea sarcinilor de mare complexitate prevăzute in programul de dezvoltare economico­­socială a patriei. Regăsim în această atitudine înaintată faţă de realizarea sarcinilor economice hotărirea fer­mă a clasei muncitoare, a ţărănimii şi intelectualităţii, a tuturor oame­nilor muncii de a acţiona neabătut, strînşi uniţi în jurul partidului, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru înfăp­tuirea exemplară a planului pe acest an, spre a întîmpina cu succese cit mai remarcabile cea de-a 40-a ani­versare a revoluţiei de eliberare so­cială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă şi cel de-al XIII-lea Congres al partidului. In acest sens, capătă o rezonanţă profundă în­­flăcăratele îndemnuri ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu de a nu precupeţi nici un efort, de a valorifica pe de­plin capacitatea creatoare a între­gului popor pentru folosirea cu ma­ximum de randament a potenţialu­lui productiv de care dispunem, pentru creşterea producţiei şi efi­cienţei întregii activităţi, pentru dezvoltarea puternică, în ritm susţi­nut a economiei naţionale — singura sursă de progres şi bunăstare. Acum, cînd am intra­t în cea de-a treia lună a anului, se impune ca peste tot, în fiecare întreprindere, în fiecare judeţ, organizaţiile de partid să asigure o amplă şi puternică mo­bilizare a forţelor pentru ca sarci­nile cantitative şi calitative ale pla­nului să fie nu numai îndeplinite, ci şi depăşite, in strinsă concordanţă cu cerinţele majore ale economiei. Iar programele concrete de acţiune din fiecare unitate trebuie să vizeze ca obiectiv fundamental înfăptuirea sarcinilor stabilite la şedinţa Comi­tetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. şi la recenta Consfătuire de lucru de la C.C. al P.C.R. consa­crată analizării activităţii­ în indus­trie şi investiţii, asigurării măsuri­lor pentru înfăptuirea în cele mai bune condiţii a planului pe acest an. PRODUCŢIA FIZICA — REALI­ZATA RITMIC ŞI INTEGRAL, LA FIECARE SORTIMENT ! Iată una din sarcinile majore, de maximă în­semnătate, asupra căreia trebuie să se concentreze eforturile tuturor co­lectivelor de muncă. Aşa cum subli­nia secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, reali­zarea producţiei fizice la toate sor­timentele este o cerinţă obligatorie pentru buna desfăşurare a activităţii de producţie, pentru realizarea ge­nerală a planului. Nu există, prin urmare, produse sau sortimente mai importante şi altele mai puţin im­portante. In ansamblul mecanismu­lui economic fiecare produs are im­portanţa lui. Este credem l­impede­­că buna aprovizionare tehnico-mate­­rială a fiecărei unităţi depinde de felul în care­ se realizează planul la producţia de materii prime şi ma­teriale, de resurse energetice, de metal, de laminate, de diferite sub­­ansamble. In cele din urmă, chiar şi un şurub poate să condiţioneze fina­lizarea unui produs de mai mare complexitate. De aceea, organele şi organizaţiile de partid din fiecare întreprindere, centrală industrială, minister şi judeţ trebuie să combată tendinţele care se mai manifestă ,uneori de a se realiza sortimente mai simple, dar cu valoare mai mare, neglijîndu-se în schimb alte produse, care, intr-adevăr, pot fi mai greu de realizat, dar sunt indis­pensabile economiei naţionale. Desigur, aşa cum sublinia secreta­rul general al partidului, în sec­toarele­­producătoare de materii pri­me şi resurse energetice planul poa­te fi depăşit în mod nelimitat. De asemenea, atunci cînd există con­tracte asigurate, se pot realiza şi li­vra suplimentar produse la export. DsurtfeL hi jj­­.c). .c mji.cp­i.ndeie munca trebuie in aşa fel organizată incit să se realizeze cu prioritate producţia pentru export. Există, aşadar, un domeniu vast în rare se (Continuare în pag. a IV-a) Iniţiative muncitoreşti In întreprinderile industriale din judeţul Cluj au fost aplica­te şi extinse noi şi valoroase iniţiative muncitoreşti şi măsuri tehnico-organizatorice care au dus la creşterea randamentelor maşinilor şi utilajelor. Pe aceas­tă bază, au fost realizate canti­tăţi însemnate de produse fizice necesare economiei naţionale şi pentru export. De la începutul anului au fost fabricate, peste prevederi, cu mult de 1 100 tone oţel aliat, 4 500 tone laminate pline din oţel, 2 700 tone sîrme pentru trăgătorii, 40 tone elec­trozi de sudură, produse ale industriei electrotehnice in va­loare de peste 5 milioane lei, precum şi utilaje tehnologice pentru noi obiective de investi­ţii, din metalurgie, chimie, pre­lucrarea ţiţeiului. Contribuţia cea mai însemnată la realizarea acestor produse au adus-o Com­binatul metalurgic din Cimpia Turzii, combinatul miniei­, co­m­­binatul de utilaj greu, întreprin­derile „Tehnofrig“, „Electrome­­tal“ şi Întreprinderea de elec­tronică industrială şi automati­zări. (Marin Oprea). Economii de energie electrică Una din preocupările majore ale siderurgiştilor hunedoreni o constituie reducerea consumului de energie electrică şi, in ace­laşi timp, creşterea producţiei de energie în centralele electroter­mice proprii. Prin măsurile în­treprinse în toate secţiile com­binatului, de reducere a consu­murilor şi eliminarea risipei, s-au economisit în această pri­mă parte a anului peste 5 003 MWh energia electrică, atit cit este necesară realizării a pesta 7 000 tone oţel. In aceaași peri­oadă, în centralele electroter­mice proprii s-au produs supli­mentar prevederilor de plan peste 2 800 MWh energie elec­trică. (Sabin Cerbu, corespon­dentul „Scinteii“). Noi capacităţi în funcţiune Lucrătorii Grupului IV de şantiere al Trustului de con­strucţii industriale Iaşi au fina­lizat la întreprinderea mecani­că din municipiul Vaslui şi au racordat la circuitul economic noi şi importante capacităţi de producţie. Astfel, 13 secţia cu­­plare şi servomec­ani­sme a in­trat in funcţiune ultima capaci­tate prevăzută, iar la turnătorie — o altă capacitate de 1 400 tone prealiate neferoase, pro­duse care pină acum se aduceau din import. Totodată, la Cen­trala termică ce serveşte întrea­ga zonă industrială, au fost re­cepţionate şi puse sub presiune două noi cazane cu o putere de 30 tone abur pe oră fiecare. (Petru Necula, corespondentul „Scinteii“). O nună expresie a preocuparii constante a pariaţii nostru In vederea ridicării nivelului de trai al poporului Începînd de azi, 1 martie SE MAJOREAZĂ RETRIBUŢIILE PERSONALULUI MUNCITOR DIN AGRICULTURĂ ŞL INDUSTRIA ALIMENTARĂ Ca răspuns la chemarea însufle­­ţitoare a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, oamenii muncii din agricultură sunt hotărîţi să facă din 1984 un an al producţiilor record, contribuind astfel într-o măsură sporită la satisfacerea cerinţelor de aprovizionare a populaţiei cu pro­duse agroalimentare şi a industriei cu materii prime agricole, la aco­perirea altor nevoi ale economiei naţionale. Anul 1984 urmează să marcheze astfel o etapă importantă in amplul proces de modernizare şi dezvoltare a agriculturii, în înfăp­tuirea neabătută a noii revoluţii agrare în ţara noastră. După cum se ştie, în ultima pe­rioadă, din iniţiativa şi sub directa îndrumare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu au fost iniţiate o serie de măsuri şi programe de acţiuni în domeniul agriculturii, toate avînd drept scop sporirea potenţialului productiv al pămîntului şi a ran­damentelor la hectar, creşterea efectivelor de animale şi păsări, a producţiei zootehnice în unităţile agricole de stat şi cooperatiste, astfel ca agricultura să aibă o contribuţie şi mai mare la dezvol­tarea generală a patriei noastre. Inscriindu-se in cadrul măsurilor de natură să stimuleze activitatea lucrătorilor din agricultură, înce­­pind de azi, 1 martie, se trece la aplicarea în acest domeniu a pre­vederilor Decretului Consiliului de Stat nr. 325/1983, noua majorare a retribuţiei personalului muncitor din agricultură şi din unităţile indus­triale de stat subordonate Ministe­rului Agriculturii şi Industriei Ali­mentare constituind o expresie direc­tă a preţuirii de care se bucură din partea conducerii partidului şi sta­tului, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, oamenii muncii din a­­ceastă ramură de bază a economiei naţionale şi din industria alimen­tară. Amănunte şi precizări in legă­tură cu aplicarea majorării re­tribuţiilor­­ în pagina a V-a a ziarului. PENTRU PRODUCŢII AGRICOLE A­E RECORD IN ACEST AN TOATE UTILAJELE AGRICOLE­­TEMEINIC PREGĂTITE PENTRU CAMPANIA DE PRIMĂVARĂ! URGENŢELE ACESTOR ZILE: încheierea reparaţiilor la ul­timele tractoare şi maşini agricole Suprarecepţia exigentă şi ve­rificarea minuţioasă a cali­tăţii lucrărilor şi înlăturarea­­ operativă a defecţiunilor con­statate de comisiile de spe­cialişti Formarea agregatelor com­plexe de maşini şi utilaje pentru executarea mai mul­tor lucrări la o singură tre­­c­­ere a tractorului şi reduce­rea consumului de carburanţi Efectuarea probelor finale la semănători, instalaţiile de er­­bicidare şi fertilizare, întoc­mirea cu maximă responsa­bilitate a fişelor de probă IN PAGINA A III-A: Relatări pentru a exista deplina ga­ranţie a executării însămîn­­ţărilor şi celorlalte lucrări co­respunzător tehnologiei spe­cifice fiecărei culturi ’ Cunoaşterea şi însuşirea te­meinică de către mecaniza­tori a normelor tehnice de funcţionare a utilajelor, ţinin­­du-se seama de condiţiile concrete de lucru din fiecare fermă agricolă 1 Asigurarea prin recuperare şi recondiţionari a pieselor de schimb necesare even­tualelor reparaţi ale tractoa­relor şi maşinilor în perioa­da desfăşurării campaniei agricole de la reporterii şi corespondenţii .„Scinteii" Colectivul de muncitori şi specialişti de la întreprinderea de maşini-unelte şi agregate din Capitală a realizat un nou utilaj complex, cu performanţe ridicate, necesar industriei con­structoare de maşini. Este vor­ba de maşina orizontală de ale­zat şi frezat cu arbore de ale­­zare A.F.P. 230A. In imagine : echipa de montori condusă de Mihai Vicas. Foto : S. Cristian A­UTOA­PRO­VIZIONA­REA — obiectiv prioritar al activităţii consiliilor populare Acum, prin buna pregătire şi cultivare a pămîntului, se decide creşterea cantităţii de produse agroalimentare Program­ul judeţului Alba pri­­vind întărirea autoconducerii şi au­­toaprovizionării teritoriale cuprindă un complex de măsuri pentru valo­rificarea superioară a resurselor lo­cale, astfel incit să se acopere pe această bază consumul propriu şi să se livreze şi cantităţi importante de produse agroalimentare la fondul de stat. In 1983, pe temeiul acestui program, judeţul a reuşit să-şi acopere consumul din resurse pro­prii după cum urmează : la cereale, lapte şi produse lactate — in între­gime ; la cartofi — în proporţie de 94 la sută ; la legume — în propor­ţie de 93 la sută ; la carne şi fructe — în proporţie de 90 la sută. Datele respective includ cîteva reuşite certe. In primul rînd, jude­ţul a fost în măsură să treacă în 1983 peste anumite obiceiuri ce pă­reau impămintenite, demonstrînd că se poate obţine o gamă mai largă de produse, îndeosebi cereale şi legume, fără să se mai aştepte aju­torul zonelor din sudul ţării. In ce priveşte producţia cerealieră, se cuvine relevat că, în 1983 popu­laţia judeţului Alba a consumat, pentru prima dată, piine din griul produs în totalitate pe teritoriul propriului judeţ, aşa cum fusese sta­bilit în programul de autoaprovizio­­nare. Această reuşită nu s-a obţinut prin diminuarea contribuţiei la fondul de stat. Dimpotrivă, cantita­tea de grîu livrată in 1983 a fost mai mare cu 8 652 tone. Sporul în­registrat s-a realizat, in principal, pe seama creşterii producţiilor la hectar, prin accentuarea caracterului intensiv al cultivării pămintului. Realizarea sarcinilor care revin ju­deţului din Programul naţional pen­tru asigurarea unor producţii sigure şi stabile prin creşterea potenţia­lului productiv al pămîntului, mai buna organizare şi folosire în mod unitar a terenurilor agricole va crea, fără îndoială, condiţii favo­rabile pentru obţinerea, încă din acest an, a noi sporuri de recoltă, astfel incit, pe lingă acoperirea con­sumului local, să crească şi mai mult livrările de cereale la fondul de stat. Să menţionăm aci, ca o paranteză — dar de certă însemnătate socială — faptul că pentru îmbunătăţirea aprovizionării cu piine a tuturor zonelor judeţului au fost amenajate două noi fabrici de piine in centrele muncitoreşti Zlatna şi Abrud, pre­cum şi mai multe brutării săteşti. In ce priveşte zootehnia, prin aplicarea fermă a măsurilor din pro­gramul de autoaprovizionare s-a reuşit, in 1983, să se acopere inte­gral pe plan local şi necesarul pro­priu de consum la carne de bovine, ovine şi de pasăre. In principal, creşterea efectivelor de animale s-a realizat prin mai larga antrenare a gospodăriilor populaţiei in activi­tăţile agricole. în 1983 a sporit cu 3 061 numărul gospodăriilor­ din ju­deţ care cresc bovine, ceea ce a permis depăşirea cu 10 la sută a volumului de contracte încheiate cu cetăţenii pentru livrări la fondul de stat. Pentru a veni în sprijinul crescă­torilor de animale, cooperaţia de producţie, achiziţii şi desfacerea măr­furilor, ca şi cooperativele agri­cole au realizat mai multe ca­pacităţi de incubaţie, cu un volum total de 125 090 ouă pe serie, fiind posibil astfel să se livreze pentru creştere in gospodăriile populaţiei peste 500 030 pui de o zi. Pe timpul verii, în adăposturile de animale ale cooperativelor agricole de pro­ducţie au fost crescuţi 25 000 pui şi un mare număr de păsări. Tot cooperaţia de producţie, achi­ziţii şi desfacerea mărfurilor, ca şi cooperativele agricole au dezvoltat maternităţile de scroafe, ceea ce a permis să se pună la dispoziţia ce­tăţenilor pentru creştere şi îngră­­şare peste 10 000 purcei de lapte. Drept rezultat, numărul contractelor încheiate cu cetăţenii pentru creş­tere şi ingraşare a fost cu 2 800 mai mare decit în anul precedent. O contribuţie importantă la reali­zar­ea planului local de auto­aprovizionare cu carne şi produse animaliere a revenit gospodăriilor­­anexă de pe lingă cantine şi consu­muri colective, al căror număr a sporit anul trecut cu 18. Deşi Alba nu este cunoscută ca zonă piscicolă, in 1983 s-au pus in consum­ primele tone de peşte proaspăt obţinut in heleşteiele proprii ale judeţului (de pe raza comunei Daia Română). Desigur, rezultatele din 1983 nu exprimă din plin potenţialul de producţie al judeţului în sectorul zootehnic. Dacă toate consiliile populare comunale ar fi manifestat mai multă preocupare pentru atra­gerea tuturor cetăţenilor în activi­tatea de creştere a animalelor, atunci oferta de produse animaliere atit pe piaţa locală, cit şi la fondul de stat ar fi fost mult mai mare. Cu toate progresele înregistrate, nici la cartofi şi legume prevederile din programul, local de autoaprovi­­zionare nu s-au îndeplinit corespun­zător. E adevărat, clima din judeţ nu permite să se producă integral cantităţile necesare de legume tim­purii şi cartofi de vară. Dar la ce-Ştefan DLINCA corespondentul „Scinteii" (Continuare in pag. a II-a) Din experienţa judeţului Alba însemne de primăvară Candidă ca un suris de copil, o boabă de lumină călătoreşte as­tăzi, sol intre inimi, veste de iubire, in milioane şi milioane de chipuri şi înfăţi­şări ; este însemnul, inițial, al primăverii ce stă să se nască. De la Ei pentru Ele, măr­ţişorul aduce cu sine bucurie, tandreţe, pre­ţuire, dragoste. Mai puţin decit puţinul, este darul — poate — cel mai frumos pri­mit. în gindul care a stat la începe­rea fiinţei sale nu au zăbovit, nici mă­car pentru o clipă de clipă, aurul şi sma­raldele sau rubinul; nu cine ştie ce ambră sau iaduri, călătorite peste mări şi ţări, sint incrustate in minuscu­la alcătuire dindu-i preţ scris cu cifre multe. Şi totuşi, suavul semn este primit ca un prea preţios giuvaer, aşa cum şi este, pen­tru că in nici o altă podoabă nu sint cu­prinse atîtea înţele­suri. Mărţişorul, secundă prefăcută in sticlă, mătase sau metal, a­­duce cu sine certitudi­nea că iarna a plecat. Dacă nu azi, alunei miine sau poimirne sau peste o săptămî­­nă lumina crudă a soa­relui renăscut va zu­grăvi din nou pereţii caselor, „mugurul roz şi alb si pur“ va ples­ni pe ram, călătoria secretă a sevelor in trunchiuri va umple lumea cu mireasma aceea inconfundabilă care ne face pe toţi, de la copii pînă la moşnegi, să cvităm in tăcere melodia cu un singur cuvint „martie“. Mărţişorul aduce mamei, surorii, soţiei, logodnicei vestea că in curind, pe lunga-i tra­iectorie, Pămintul va ţine in bună cumpănă ziua si noaptea, că echinoxul de primăva­ră este aproape, in cuprinsul acestei luni pe care el o începe. Dăruit fiinţelor iubite, fiinţelor apropiate, el va să însemne şi o făgăduială de primă­vară veşnică in suflet — şi un omagiu adus frumuseţii şi gingăşiei. Mărţişorul este un „te preţuiesc“ rostit cu bu­zele închise. Şi mai este ceva. Se dăruieşte el, mărţi­şorul, in prima zi a lui martie, lună care, odinioară, la naşterea numelui ei, a stat sub semnul acelui zeu pe care, iată, azi nu vreau să-l numesc. Negin­­du-l, bijuteria minus­culă­ aninată de un şnur, mărţişorul, il anulează. Gingaşa ză­mislire aduce cu sine şi cel mai frumos cu­vint pe care oamenii l-au rostit alături de iubire : pace. Aşa să fie — zic dăruindu-ţi mărţişorul. Georgie-Radu CHIROVICI

Next