Scînteia, martie 1984 (Anul 53, nr. 12914-12940)

1984-03-01 / nr. 12914

! Taptul] DIVERS! Bărbăţie muncitorească Pe la mijlocul lunii februarie, o puternică furtună de zăpadă a dus la avarierea, pe raza jude- • tului Vilcea, a nu mai puţin de 1 22 de linii electrice, scoaterea de sub tensiune a peste 500 posturi de transformare şi întrerupereaalimentării cu energie electrică I a 33 de localităţi, în ciuda condiţiilor vitrege, a gerului şi a zăpezii spulberate, muncitorii din echipele de intervenţie conduse de maiştrii Ion Mihalcea, Ion Dobre şi Gheorghe Panait au lucrat, cu abnegaţie şi dăruire I exemplară, trei zile şi trei nopţi, pină au înlăturat orice urmă de I avarie. O muncă aspră, bărbă- tească, in care s-au înregistrat peste program 1 500 ore r om. . Acţionind cu toată energia, elec- I tridenti vilieni s-au ridicat la I înalta tensiune a conştiinţei muncitoreşti. Şcoala părinţilor . In cartierul Zencani din ora- | şul Topliţa se afla o şcoală veche, sortită demolării. Edilii oraşului hotăriseră să înalţe in locul ei o şcoală nouă in centrul * civic. Auzind că a şi fost emisă autorizaţia de demolare, cetă- teanul Gheorghe Ulici s-a dus pe la vecinii săi, au tăifăsuit şi au chibzuit cum e bine să fie ...mai ■ bine. Apoi, s-a dus la primarul oraşului şi i-a spus : „Ştiţi ce ? " Eu şi cu alţi vecini din cartier socotim că nu e bine să dăr'măm I şcoala veche. De ce să alerge I copiii pină in centrul oraşului, cină pot învăţa in cartierul lor ? I Dacă ne daţi pe mină şcoala I veche, noi o facem ca... nouă". La rindul său, primarul s-a sfătuit cu colaboratorii lui şi au dat şcoala veche pe mina pă- I rinţilor cu copii din cartierul lor Acum, să vezi şi să nu crezi , I şcoala veche arată tot atlt de bine ca orice şcoală nouă. Despre isprava oamenilor de aici ■ s-a dus vestea in toată Harghita, iar acum şi in toată ţara. O me- * rttă cu prisosinţă ! PAGINA 2 Omenie Deunăzi, în timpul unui trans- I port la Baia Mare, rulind pe strada Trenului, a zărit, la fereastra unei case, o flacără sus- pectă. A frinat, a luat stingăto- I rul camionului a pătruns in casă ’ şi n-a mai ieşit până nu s-a convins că începutul de incendiu I fusese stins şi cele două fetiţe I ale gazdei se află in siguranţă. Apoi, şi-a văzut de drumul lui... I Cină s-au intors părinţii, au văzut citeva obiecte arse şi celelalte răvăşită, dar au răsuflat , uşuraţi găsindu-şi fetiţele in I i viaţă, le salvase un om. Nume- Ile lui Vasile Moraru de la Exploatarea minieră Baia Sprie. Mereu fruntaşi Daniel Necula, Gigi Rotaru şi Ferenc Vaida sunt numai ciţiva din membrii atelierului de crea-iţie tehnică a Casei pionierilor şi I şoimilor patriei din Tirgu Mureş. • Cei trei, foarte pricepuţi şi foarte buni prieteni, au conceput şi I realizat, in premieră, o „Trusă de montaje pentru electronică“. O creaţie originală, cu care au obţinut premiul intii pe ţară la concursul „Start spre viitor“. ’ Tot la casa pionierilor şi şoimilor patriei de aici, prin pa- I siunea lui Otto Hincs, fost cam- pion naţional la aeromodelism, funcţionează un atelier de aero- I modele unic in felul său. Cu macheta avionului românesc I.A.R.-813, cu cea a unui camion , comandat prin radio şi cu alte I zece proiecte tehnice, unul mai I ingenios decit altul, pionierii tirgmureşeni aşteaptă cu mare I încredere concursurile anului 1954, la care aspiră să ocupe din nou un loc fruntaș. Succes ! ! Din muguri de conifere Surpriză plăcută pentru vil . ceni , între băuturile răcoritoare „consacrate“, au intilnit una nouă, cu denumirea „Bradola". După cercetări şi experimen- I ţări, specialiştii de la Trustul I.A.S. Vilcea au reuşit să pună in valoare mugurii de brad, de spin şi molid. Din aceşti muguri se obţine o băutură răcori- • toare pe cit de aromată, pe atlt de tonică şi chiar cu proprietăţi I» terapeutice în unele afecţiuni. Cu atlt mai mult cu cit esenţa de muguri este obţinută nu prin ■ fierbere, ci prin presare, ceea ce I face să se păstreze intacte proprietăţile naturale ale vitamine- lor pe care le conţin. Cum păduri de conifere aie muguri există şi in alte zone ale ţării, bine-ar fi ca şi acolo I „Bradola“ să... înmugurească. I Pasiune şi iscusinta Despre grupul de cimpoieri din Perieni, judeţul Vaslui, s-a dus vestea nu numai in ţară, ci ţi peste hotare, laureat al tuturor ediţiilor Festivalului naţio- I nal „Cintarea României“ şi participant la mai multe concursuri I internaţionale de folclor, de unde s-a intors cu tot atitea trofee, grupul de cimpoieri este condus ■ de ţăranul cooperator Aurel But- I naru, care a fost şi „profesor“ * la Şcoala populară de artă. Dar Aurel Butnaru nu este I numai un virtuoz interpret al I străvechiului instrument popular, ci şi unul din cei mai iscu- • siţi meşteri in confecţionarea acestuia. In momentul de faţă, aproape toate cimpoaiele formaţiei, ca si cele ale şcolarilor, I sunt făcute de el. In afară de • calităţile muzicale, fiecare in parte se constituie intr-o adevă- I rată lucrare de artă. Rubrică realizată de Petre POPA cu sprijinul corespondenţilor „Scînteii" L SCRISORI ALE OAMENILOR MUNCII ADRESATE CONDUCERII PARTIDULUI analizate şi soluţionate în concordanţă cu legile ţării, cu principiile eticii şi echităţii socialiste, în spiritul grijii faţă de om Cu înaltă răspundere pentru apărarea avutului obştesc Intr-o scrisoare adresată tovarăşului Nicolae Ceauşescu, relatind că in ce priveşte întreţinerea şi folosirea utilajelor sa manifestă unele neajunsuri, că se risipesc materiale de construcţii şi se plătesc mari sume de bani pentru penalizări, Nicolae Barbu, contabil la Trustul de construcţii şi montaje Călăraşi, încheia : „V-am scris despre toate acestea avînd convingerea că aşa cum în alte situaţii similare dumneavoastră aţi dispus analizarea in profunzime şi revenirea la normal a unor stări de lucruri, tot astfel ne veţi ajuta ca şi la întreprinderea noastră să se restaureze legalitatea şi ordinea in gospodărirea avutului obştesc“. La indicaţia secretarului general al partidului, scrisoarea a fost dată spre examinare preşedintelui Curţii Superioare de Control Financiar şi viceprim-ministrului de resort al guvernului. Din amplul raport al cercetărilor făcute de specialişti a rezultat că, în cea mai mare parte, afirmaţiile scrisorii corespundeau realităţii. Pe şantiere existau, la data controlului, 67 de utilaje, in valoare de peste 3 milioane lei, în stare de nefuncţionare, supuse degradării. S-au adoptat imediat măsuri pentru ca acestea să fie aduse intr-un depozit special amenajat, s-au întocmit acte de constatare privind starea lor tehnică şi cauzele care au dus la scoaterea din funcţiune, au fost stabilite responsabilităţi şi s-a elaborat un grafic de reparaţii. S-a hotărit ca mijloacele fixe să fie date în primire tehnicienilor responsabili cu mecanizarea pe şantiere. Ţinîndu-se seama de valoarea pieselor de schimb lipsă, s-a hotărit urgentarea cercetării cazului de către organele in drept, astfel incit vinovaţii să fie traşi la răspundere potrivit legii. S-a mai constatat că nu sa asigurau o urmărire și un control eficiente privind consumurile de materiale și cheltuielile de retribuție, stabilindu-se ca organele financiare și tehnice de specialitate să efectueze un control aprofundat vizînd folosirea materialelor de construcţii şi a fondului de retribuire a muncii pe anul trecut. Totodată, consiliul popular judeţean va urmări imputarea pagubelor provocate prin lucrări executate, necorespunzător. Pentru redresarea activităţii economicofinanciare a trustului, a fost întocmit un program de măsuri a cărui aplicare este urmărită de Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean Călăraşi. Au fost sancţionaţi pe linie administrativă directorul trustului, directorul tehnic, directorul adjunct şi contabilul şef. Concluziile controlului şi măsurile adoptate au fost dezbătute de către C.O.M. al trustului, in scopul întăririi disciplinei în muncă şi creşterii răspunderii în aplicarea legii. De asemenea, deficienţele şi neajunsurile constatate au fost dezbătute în adunările generale ale organizaţiilor de partid şi ale oamenilor muncii din cadrul trustului. Utilizarea fondului funciar d in conformitate cu normele legale Este ştiut că dobindirea de terenuri agricole se poate face, aşa cum prevede legea (nr. 59/1974), numai prin moştenire legală, fiind interzisă înstrăinarea sau cumpărarea prin acte juridice. In primul rind primarii, ca şi ceilalţi factori de răspundere de la consiliile populare au datoria să asigure stricta respectare a acestor prevederi. Dar la Moroeni, comună necooperativizată din judeţul Dîmboviţa, se încalcă legalitatea in acest domeniu, chiar cu ştirea şi aprobarea primăriţei — se afirma intr-o scrisoare adresată tovarăşului Nicolae Ceauşescu. De asemenea, se mai relatau şi alte ilegalităţi comise de cadre de conducere ale comunei. Secretarul general al partidului a indicat ca scrisoarea să fie dată spre rezolvare secretarilor de resort ai C.C. al P.C.R. Cu prilejul verificărilor efectuate la faţa locului a rezultat că, intr-adevăr, la un număr însemnat de cetăţeni s-au modificat, in registrul agricol, suprafeţele de teren deţinute. Bunăoară, cetăţeanul Asan Z. Ioan a fost înscris in 1931 în registrul agricol cu suprafaţa de 5,58 ha, iar in 1982 cu 6,58 ha. Suprafaţa de 1 ha înregistrată in plus a fost diminuată, fără nici o bază legală, de la pensionarul Popescu Valeriu. Cazul nu este singular şi, indiferent de argumentele invocate de Cei în cauză, este evident că in comună S-a practicat vinzarea-cumpărarea ilegală de pămint. După cum s-a constatat, aceste aprobări le dădea tovarăşa Ţeposu Maria, primarul comunei. Referindu-se şi la alte probleme din scrisoare, în raportul de cercetare se precizează că, abuzînd de funcţia lor, primarul, şeful ocolului silvic, alte cadre de la consiliul popular au cumpărat tablă din comună fără să predea produse la achiziţii , s-a constatat că de la şantierul căminului cultural, nou construit, lipsea o cantitate de aproape 700 kg tablă zincată, vinovat fiind Ciobanu Petre, vicepreşedintele consiliului popular comunal. Secretariatul Comitetului judeţean Dîmboviţa al P.C.R, care a fost informat de concluziile rezultate în urma verificării scrisorii, a destituit din funcţii pe primarul şi pe secretarul consiliului popular comunal pentru abuzurile comise şi i-a sancţionat cu vot de blam ; vicepreşedintele consiliului popular comunal a fost sancţionat cu vot de blam şi i s-a imputat contravaloarea tablei lipsă. S-a mai stabilit ca să fie chemaţi la consiliul popular toţi cetăţenii care deţin terenuri agricole pentru a prezenta actele legale de atestare a proprietăţii asupra terenurilor respective. Potrivit legii, terenurile care sunt deţinute fără acte legale sau care nu sunt folosite corespunzător vor fi trecute în folosinţă organizaţiilor socialiste desemnate de consiliul popular judeţean. Pentru cunoaşterea exactă a fondului funciar al comunei Moroeni și al cetățenilor s-a stabilit ca să se treacă la efectuarea cadastrului funciar. Reclamaţiile nu pot acoperi încălcarea disciplinei... Eugenia Garvăn de la întreprinderea de maşini agricole „Semănătoarea“ Bucureşti care lucra în cadrul serviciului desfacere, a adresat o scrisoare conducerii partidului afirmind că i s-ar fi desfăcut ilegal contractul de muncă, pentru că ar fi sesizat diferite nereguli şi prejudicii aduse avutului obştesc. Autoarea afirma că sesizările ei nu ar fi fost cercetate temeinic şi că s-ar fi încercat absolvirea de răspundere a celor vinovaţi. Potrivit indicaţiei tovarăşului Nicolae Ceauşescu, scrisoarea a fost verificată de activiști ai Comitetului Central sub îndrumarea secretarilor de resort ai C.C. al P.C.R. S-a confirmat că, intr-adevăr, autoarei scrisorii i s-a desfăcut contractul de muncă, dar aceasta s-a făcut nu ilegal, ci ca urmare a unei hotăriri a adunării generale a oamenilor muncii din compartimentul comercial — şi nu ca „sancţiune pentru critică“, ci datorită discutării abaterilor ei de la disciplina la locul de muncă, incorectitudinilor săvirşite de către E. Garvăn. Deşi fusese convocată, E. G. a lipsit nemotivat de la serviciu chiar şi in ziua cînd a avut loc adunarea generală. Dealtminteri, autoarea scrisorii a făcut contestaţie la Judecătoria sectorului 6, care i-a respins acţiunea ca neîntemeiată, ceea ce a făcut la recurs şi tribunalul municipiului. Referindu-se la sesizările depuse de autoarea scrisorii în perioada 1978—1983 se precizează că acestea au fost verificate și, drept urmare, s-a imputat suma de 99 000 lei persoanelor care au manipulat sculele și accesoriile din magazia compartimentului desfacere. De asemenea, s-a constatat că in 1981 au fost facturate și s-a incasat contravaloarea a 122 lăzi cu scule şi accesorii, in valoare de 200 000 lei, de la trusturile S.M.A. din judeţele Harghita, Bacău, Iaşi şi Sibiu fără ca respectivele lăzi să fi fost expediate. S-a hotărit ca sumele încasate necuvenit de întreprinderea „Semănătoarea“ să fie vărsate la bugetul statului, conform legislaţiei, şi să se continue cercetările de către organele de stat, în vederea tragerii la răspundere a persoanelor care au dispus facturarea unor produse nelivrate. Pentru preintâmpinarea unor lipsuri în magazia de scule şi accesorii, s-a introdus o evidenţă tehnico-operativă şi s-a stabilit calitatea de gestionari celor care le manipulează, împreună cu Oficiul de recrutare şi repartizare a forţei de muncă din sectorul 6, autoarei scrisorii i s-au oferit 7 locuri de muncă, ea prezentindu-se pentru angajare la întreprinderea de fabricat ţesături şi fire din sticlă Bucureşti. în încheierea raportului de cercetare se precizează că problemele reieşite cu prilejul verificării au fost discutate cu autoarea scrisorii, atit pe parcurs, cit şi la terminarea cercetărilor, recomandindu-i-se să respecte in viitor cerinţele de conduită muncitorească şi normele de disciplină a muncii. Neculai ROȘCA AUTOAPROVIZIONAREA (Urmare din pag. I) Celalte categorii de legume există toate condiţiile necesare. Intr-adevăr, suprafaţa cultivată cu legume şi cartofi a fost mărită în 1933 cu peste 200 ha. Dar nu extinderea suprafeţelor, ci cultivarea lor intensivă trebuie să se afle în atenţia legumicultorilor. Pentru că, atit la cartofi, cit şi la legume, producţiile realizate au fost anul trecut sub posibilităţi. Se cuvine totuşi menţionat faptul pozitiv că s-au extins suprafeţele cultivate cu legume in grădinile cetăţenilor, inclusiv in zona de munte. Ca atare, din sectorul gospodăriilor populaţiei au fost contractate în 1983 pentru valorificare la fondul de stat ocantitate de peste 2 000 tone legume. în plus, în toate cooperativele agricole din judeţ — inclusiv în cele care dispun de ferme specializate — a fost inclusă în planul de cultură o suprafaţă de legume cuprinsă între 5 şi 15 hectare, pentru crearea de noi surse de autoaprovizionare pentru populaţia rurală. O interesantă iniţiativă locală, pornită de la cetăţeni, priveşte plantarea de către fiecare gospodar in grădina proprie a cel puţin doi pomi fructiferi. Anul trecut, 60 000 de familii au răspuns pozitiv la această iniţiativă. Unele unităţi economice au plantat şi ele in incinte său pe marginea aleilor pomi fructiferi. Dealtfel, pentru un pom care să dea roade se găseşte oriunde un colţ însorit , de aceea acţiunea nu se consideră încheiată. — In acest an — ne-a spus tovarăşul Aurel Duca, prim-vicepreşedinte al comitetului executiv al consiliului popular judeţean — principalele obiective pe care le urmărim decurg din cerinţa de a îmbogăţi şi experienţa acumulată, îndeosebi in domeniul ridicării calităţii şi eficienţei, al creşterii producţiilor agricole. Fără a modifica structura suprafeţelor cultivate, ne propunem să obţinem cantităţi sporite de cereale pentru a asigura consumul judeţean şi a livra cantităţi suplimentare la fondul centralizat al statului. In acest sens, vom acorda o atenţie deosebită culturilor intensive. Numai pe această bază vom realiza, în plus faţă de anul trecut, 5 000 tone grîu, 16 000 tone porumb ştiuleţi, 14 000 tone cartofi. Pe baza Programului unic, consiliile populare au verificat situaţia suprafeţelor de teren arabil deţinut de cetăţeni, stabilindu-se planurile de cultură. Pentru zona necooperativizată au fost luate măsuri de asigurare a seminţelor necesare de griu de primăvară, porumb, sfeclă de zahăr, cartofi. In sprijinul gospodăriilor populaţiei vom veni şi pe altă cale, punînd la dispoziţia acestora, prin unităţile socialiste, răsadurile necesare in această primăvară, încurajăm preocuparea cetăţenilor pentru a înfăptui prevederile Programului unic de a creşte, în gospodăriile personale, un număr sporit de animale. Acţiunile pe care le-am iniţiat in anii precedenţi au dat rezultate pozitive, fapt evidenţiat şi de datele rezultate din recensământul animalelor efectuat recent ; pe ansamblul judeţului, efectivele au crescut, comparativ cu recensămintul din 1933, cu 15 000 bovine, 30 600 porcine, 23 300 ovine şi 70 000 păsări. Da remarcat este faptul că se înregistrează creşteri importante la gospodăriile populaţiei : 6 500 bovine, 12 400 ovine. La porcine, creşterea menţionată pe judeţ provine aproape in totalitate, din sectorul gospodăriilor populaţiei. Pornind de la aceste date, am putut organiza mai bine încheierea de contracte pentru animale şi produse animaliere cu cetăţenii. Până în prezent, obiectivele care au fost stabilite s-au realizat la bovine şi porcine. Acţiunea este însă în curs de desfăşurare. Faţă de anii precedenţi vom acorda o mai mare atenţie creşterii iepurilor de casă, înfiinţării de ciupercării. Există deja in judeţ citeva nuclee pe care le vom dezvolta sprijinind, in acelaşi timp, realizarea pe plan local a amenajărilor necesare : cuşti, salubrizarea unor subsoluri etc. Fără îndoială, anul acesta reprezintă pentru judeţul nostru un important pas înainte in domeniul autoaprovizionării, garantat de baza materială mult extinsă de la care pornim, de învăţămintele desprinse in anii anteriori. Din cele peste 3 600 specii de plante superioare cite au fost identificate pe teritoriul întregii ţări şi cărora strămoşii noştri le-au dat peste 5 000 denumiri populare, marea lor majoritate se intîlnesc pe pămintul Moldovei, de la obcinele bucovinene la şesul Dunării. Aşa se şi explică aici bogata medicină populară, casnică, tradiţională, care a acumulat de-a lungul veacurilor un imens tezaur de cunoştinţe, in bună parte verificate şi confirmate ştiinţific. Pornind de la această realitate, ca şi de la noile imperative ale integrării învăţămîntului superior cu cercetarea şi producţia. Institutul agronomic din Iaşi a luat iniţiativa de a pune din ce în ce mai mult şi maibine în valoare acest bogat potenţial ştiinţific şi economic. Iniţiativa aparţine catedrei de fiziologie vegetală, dar după scurtă vreme, în această amplă acţiune s-au înscris şi alte colective de catedră. O bună colaborare pe această temă se realizează, de asemenea, cu Facultatea de farmacie din Iaşi. Fitoterapia modernă „redescoperă“ de fiecare dată plantele medicinale, identificind în ele noi şi noi proprietăţi, ca tot atâtea argumente în favoarea limitării tendinţei de medicare întemeiată exclusiv pe baza compuşilor chimici de sinteză. Pentru această concluzie pledează studii temeinice ale universitarilor, consacrate fitochimiei, farmacodinamiei, microbiologiei, virusologiei sau farmacocineticii moleculare. Aşa, bunăoară, studiul unei plante ierbacee, Mentha piperita (studiu desfăşurat metodic şi cu continuitate inclusiv în lucrările de diplomă ale studenţilor) a evidenţiat în conţinutul acestei plante multiple proprietăţi medicinale stimulente, tonice, calmante, antispasmatice, antiseptice, carminative, excitante, anestezice, coagulante. De aceea este recomandată în combaterea şi, mai ales, în profilaxia bolilor de stomac, de ficat, de nervi, a reumatismului şi gutei, a bronşitelor şi astmului bronşic, a catarurilor pulmonare etc. Produsul recoltat se poate utiliza, de asemenea, in parfumerie şi cosmetică, la fabricarea pastelor de dinţi, in industria alimentară pentru aromatizarea băuturilor alcoolice şi nealcoolice, in pregătirea ţigărilor antiasmatice, la fabricarea săpunurilor etc. Şi este impresionant să vezi în lucrările studenţilor cum calcule riguroase, întemeiate pe cercetări de ani şi ani de zile, pledează nu numai pentru reconsiderarea terapeutică a acestor plante, ci şi pentru evaluarea lor ca o preţioasă materie primă, capabilă să înlocuiască importuri costisitoare şi, totodată, să contribuie la rentabilizarea multor unităţi agricole. „Avem mari posibilităţi — citim intr-o asemenea lucrare — ca România socialistă să devină in scurt timp o mare exportatoare intr-o gamă cit mai largă de medicamente de origine vegetală, de produse semiindustrializate şi de materii prime din flora noastră cultivată şi spontană. Ar fi condamnabil să importăm, in continuare, pe valută, o gamă largă de medicamente de origine vegetală sau chiar materii prime, din ţări vecine sau mai îndepărtate, cu o floră incomparabil mai săracă decit cea românească“. După cunoaşterea amănunţită a tuturor proprietăţilor specifice plantelor medicinale, universitarii ieşeni şi-au propus aclimatizarea cut mai multora dintre cele 1 000 specii obţinute, prin schimburi reciproce de plante, din diferite ţări. Speciile aclimatizate se introduc apoi in culturi speciale, 12 hectare aparţinînd Institutului agronomic şi alte sute de hectare amenajate pe terenurile diferitelor cooperative agricole de producţie, diferenţiate sub raport pedologic şi climatologie, dau astfel o producţie apreciabilă, valorificată prin centrele „Plafar“ sau prelucrate în laboratorul institutului agronomic. Spre a oferi o idee despre economicitatea acestor plante, să amintim că unele specii pot produce in jur de 200 000 lei la hectar, iar sumele obţinute prin prelucrare în laboratorul de microproducţie al institutului agronomic sunt, fireşte, mult mai mari în comparaţie cu valorificarea neprelucrată a plantelor. O seamă de uleiuri astfel obţinute au mare căutare în producţia farmaceutică şi aduc venituri substanţiale : un kilogram ulei de coriandru costă 4 950 lei , isopul produs pe un hectar poate ajunge la 55—69 kilograme, iar costul unui singur kilogram este de 3 970 lei. „Noi producem cantităţi apreciabile de asemenea substanţe, pe care le expediem industriei farmaceutice, ne spune prof. univ. dr. ing. Constantin Milică, de la catedra de fiziologie vegetală a institutului agronomic. Cu toate acestea, considerăm că plantele medicinale, studiul şi valorificarea lor la noi sunt încă departe de a fi privite aşa cum se cuvine , ca o mare sursă de materie primă, cu o întrebuinţare din ce in ce mai largă şi mai necesară. A o valorifica superior mi se pare a fi printre cele dinţii sarcini ale învăţămintului agronomic şi farmaceutic. O concluzie la care subscriem, cu speranţa că ea îşi va găsi cit mai curind posibil aplicarea deplină in practică. Mihai IORDANESCU Manole CORCACI PLANTELE MEDICINALE - superior valorificate în industria farmaceutică SCINTEIA - joi 1 martie 1984 Noi construcţii de locuinţe in municipiul Rimnicu Vilcea DEVOTAMENTUL FAŢĂ DE OAMENI - răspunsul celui de preţ la încrederea oamenilor . Cind plec de acasă mama îmi spune : „să ai grijă Săndino, să ai grijă“... Povaţa pe care ALEXANDRINA IUGA, organizatorul de partid al consiliului unic agroindustrial Cuza Vodă din judeţul Călăraşi, o primeşte in fiecare dimineaţă are două înţelesuri. Cel dinţii se leagă de faptul că nu trebuie să uite nici o clipă că este fiică a satului, şi dincolo de treburile grele şi complicate ale obştii are datoria să se aplece cu dragoste şi respect asupra tuturor problemelor care ţin de oameni, să fie dreaptă, înţeleaptă, să-şi facă timp pentru toate, să nu supere pe cineva... — Cel de-al doilea înţeles ţine de grija mamei pentru fata, ajunsă in fruntea satului, care munceşte din zori şi pină noaptea tîrziu, şi uită uneori să vină să mănînce, pentru că tocmai a trebuit să pleca la complexul de la Cuza Vodă sau la cooperativa de la Ceacu. „Îmi încep aşadar ziua cu grijile : dacă fiul meu şi-a rezolvat toate problemele la matematică, dacă soţul meu a obţinut comanda pentru atelier, dacă imi mai rămine timp să învăţ la economie politică (ştiţi, de anul acesta sunt studentă la Academia „Ştefan Gheorghiu“) dacă...“ Alexandrina Iuga se opreşte şi unde. „Acestea sunt grijile din rindul doi , continuă ea. Celelalte,, care nu mă lasă să dorm au început din 1976, cinci secretarul comitetului comunal de partid, Stelian Simion, m-a încredinţat că munca unui activist nu poate fi cuprinsă intr-un program, că trebuie îmbogăţită, descoperită continuu, consolidată cu elemente concrete, noi, aşa ca într-o minunată operă de artă. Mai precis,în munca de activist de partid nu încap jumătăţile de măsură. Asta însă am înţeles-o cu timpul, cu răbdare, pentru că am trecut prin etape riguroasa, care m-au pregătit şi m-au întărit, am cîştigat certitudini pe care mă sprijin acum şi-mi limpezesc personalitatea. Alfabetul acestei vocaţii nu se învaţă intimplător, nu se descifrează repetind situaţii şi evenimente „unde s-a procedat la fel“. Organizaţia de bază a fermei zootehnice, unde lucram ca tehnician şi al cărei secretar de partid am fost, a fost şcoala viitoarelor mele îndatoriri. Acolo am văzut şi am cunoscut, alături de şeful de fermă Vasile Victor, de Ion Chiţu, preşedintele C.A.P. Cuza Vodă, de brigadierul Nicolae Constantin, calea de a ajunge la inima omului. I-am cunoscut generoşi şi cinstiţi ca oamenii care trăiesc intr-o colectivitate cu legi frumoase şi drepte, doritori să-şi lege numele de înfăptuiri măreţe. In ziua cînd am fost numită secretarul adjunct cu probleme de propagandă al comunei, mi-au revenit in minte discuţiile noastre, ale sătenilor, despre unii oameni cu funcţii de răspundere de la judeţ sau din comună, discuţii pe care le auzisem in diferite ocazii, cind ni se părea că n-au fost apropiaţi de noi... Discuţiile acelea, ale noastre, erau un fel de „note la purtare“ pentru cei ce aveau menirea să ne fie exemplu, să ne înveţe să ne cunoaştem mai bine, să învingem. M-am gîndit deseori la lucrul acesta, la exemplul personal, la cit de importantă este conduita într-o asemenea funcţie. Mă gîndesc şi acum şi tot ce fac, felul cum acţionez se raportează la relaţia, la colaborarea mea cu oamenii“. Cum muncesc ? Cum acţionez ? întrebări pe care Alexandrina Iuga şi le-a pus în ziua cind oamenii au fost de acord să le fie primar, cînd au considerat că „tovarăşa Iuga“, pe care o întilneau zilnic in campanie, lingă tractoare şi combine, să știe, să vadă tot, să intervină atunci cînd sint necazuri, să stringă mina celui ce a făcut o treabă bună —este cu adevărat un gospodar de ispravă, un om de nădejde al satului.. Abia atunci au început grijile cu adevărat.« „Răspunderea pentru cei 5 369 de locuitori — îşi deapănă în continuare firul gindurilor interlocutoarea noastră — care aveau de înfăptuit un plan economic de peste o sută de milioane de lei, car care aveau nevoie în primul rind de condiţii bune de trai pentru a putea munci şi a-i solicita în marile noastre acţiuni. A trebuit aşadar să ne gospodărim mai bine satele, să asigurăm bunul mers al dispensarului uman, al şcolilor, al căminului cultural. A trebuit să realizăm indicatorii către stat, să livrăm animale, miere, gogoşi de mătase, fructe, cereale, legume. In toată această perioadă viaţa mea a avut ritmul şi cadenţa unei competiţii. Cele două cooperative agricole de producţie trebuiau aduse la faima de milionare, cum au avut-o în anii trecuţi, reţeaua comercială trebuia pusă la punct potrivit exigenţei locuitorilor acestei comune, aflată foarte aproape de oraş. A trebuit să mă lupt cu constructorii complexului de vite care nu s-au încadrat in termenele planificate, cu lipsa de fermitate a unor colaboratori... Au fost apoi şi anii secetoşi care ne-au făcut să uităm de odihnă şi să ne concentrăm toate forţele spre îngrijirea pamântului, a recoltelor. Ce ne-am fi făcut dacă în sectoarele cheie ale comunei n-am fi avut numai oameni de nădejde , nu ştiu ! Ştiu insă cum şi-au făcut toţi, pină la unul, datoria, fără îndemnuri şi fără rugăminţi, ştiu că oamenii acestei comune au disciplină în singe, că intervenţia mea, atunci şi acum se rezumă la explicaţii şi orientări izvorite din documentele de partid, pentru a fi la zi cu noul, cu revoluţionarul mers al timpului nostru“. „ Cum s-a făcut trecerea de la „primărie“ la noua muncă, de organizator de partid ? — In mare măsură s-au schimbat problemele, dar lucrez cu aceiaşi oameni. Iar grijile nu sunt mai puţine... Iată, ieri, a fost instruirea secretarilor organizaţiilor de bază şi ai comitetelor de partid din unităţi. Toată ziua ne-am ocupat da dezbateri practice privind primirea în partid, desfăşurarea adunărilor generale, planificarea muncii organelor şi organizaţiilor de partid, evidenţa membrilor de partid. Am participat şi la o dezbatere despre problemele noi ale revoluţiei agrara în România. O zi plină, interesantă, prelungită astăzi de intilnirea cu primarii, secretarii adjuncţi cu propaganda, şefii de fermă. Timp de trei zile vom participa cu toţii la o acţiune iniţiată de comitetul judeţean de partid. Va trebui să ne ocupăm de gospodărirea satului, să arăm pămintul din faţa curţilor, să îngrijim pomii, să reparăm gardurile. Peste citeva minute plecăm să facem mobilizarea, să spunem oamenilor ce au de făcut. Sigur, nu tot ce am, spus pină acum nu este nimic spectaculos. Viaţa activistului de partid se constituie din fapte obişnuite. De aici echilibrul, de aici temeinicia realizărilor. Nu ostentaţia, nu festivismul ne caracterizează, ci munca temeinică, in egală măsură de calitate. Ceea ce am ciştigat în toţi aceşti ani m-a îmbogăţit sufleteşte, mi-a dat o nouă măsură a posibilităţilor mele. Din punctul meu de vedere, această muncă, socotind-o continuarea firească a formării mele ca activist de partid, este o experienţă de care nu trebuie să fie lipsit nici unuldin cadrele chemate să înfăptuiască marile ambiţii ale epocii noastre. Rodica SIMIONESCU comunistul -o Al COMSTIimi ÎNAINTATE In judeţul Hunedoara au fost data In folosinţă, în ultimii ani, noi unităţi turistice şi de alimentaţie publică. Ele dispun de condiţii dintre cele mai bune de cazare şi masă pentru cei care doresc să petreacă un concediu sau numai citeva zile intr-un decor pitoresc şi reconfortant. Astfel, la Ilia, pe şoseaua Deva-Arad, a fost construit Complexul turistic „Mureşul“, care dispune de un hotel, restaurant, braserie, terasă de vară şi un bar de zi. Complexul şi-a organizat şi o gospodărie anexă pentru creşterea de păsări, porci, iepuri, precum şi un solariu pentru legume. O unitate turistică foarte solicitată este Hanul Bucura din localitatea Haţeg. Hanul dispune de un restaurant, precum şi de 64 locuri de cazare in camere confortabile. Prin agenţia de turism „COOP“ din Bucureşti, strada 13 Decembrie nr. 26, tel. 1452 09 se pot reţine locuri de cazare şi masă la aceste unităţi pentru serii complete sau numai pentru citeva zile, în fotografie : Hanul Bucura — Haţeg.