Scînteia, aprilie 1984 (Anul 53, nr. 12941-12965)

1984-04-01 / nr. 12941

PAGINA 2 PENTRU I CREŞTEREA \PUTERNICĂ a­ producţiei ZOOTEHNICE ­ EXPERIENŢA ÎNAINTATĂ ÎMBUIBI — FURAI CIT MAI MILE, E BUNA CALITATE! Acţiuni, iniţiative, metode practice pentru creşterea valorii nutritive a nutreţurilor de volum, aplicate cu bune rezultate în judeţul Olt, şi care îndeamnă la generalizarea lor în toate judeţele, în toate unităţile agricole Creşterea producţiei de nutreţuri - preocupare centrală în toate unităţile agricole In scopul asigurării furajelor necesare pentru efectivele de animale de care dispun unităţile agricole şi gospodăriile popu­laţiei din judeţul Olt, comitetul judeţean de partid a întreprins şi întreprinde în cointinuare ac­ţiuni eficiente, în primul rînd pentru creşterea producţiei de nutreţuri pe terenurile destinate bazei furajere. Aceatstă proble­mă se pune cu atît roai mult cu cit efectivele de animale sunt in continuă creştere. La recen­­sămintul din acest an a rezul­tat că efectivul de bovine a crescut, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu 18 200 capete, cele de porcine — cu 96 200, iar cele de ovine — cu 55 100, îmbunătăţirea structurii plan­telor de nutreţ cultivate, in sensul creşterii ponderii cultu­rilor leguminoase, bogate în proteină vegetală, constituie o altă direcţie de acţiune. In acest scop se întreprind măsuri con­crete pentru ca suprafeţele cul­tivate cu leguminoase şi cu a­­mestecuri din ierburi perene să crească de la 44 la sută în anul trecut la peste 70 la sută in anul 1985. Pentru aceasta, în toate unităţile agricole a fost organi­zată temeinic producerea între­gului necesar de săminţă. Tot­odată, au fost introduse în cul­tură o serie de plante noi de nutreţ, deosebit de valoroase, cum sunt typhonul, meiul, rapiţa „Olt“, bobul, trifoiul alb, do­vleacul „Mariţa“, secara perenă, triticale etc. Un exemplu în a­­cest sens il constituie introdu­cerea în cultură a typhonului. Această plantă permite obţine­rea mai multor producţii pe an, asigurind la trei-patru coase în jur de 120—130 tone la hectar masă verde. Ea poate fi însă­­mînţată atit ca plantă perenă, cit şi toamna, in cultură dublă, eli­­berînd terenul pentru porumb. Pină acum, în judeţ au fost în­­săminţate 1 300 ha cu această plantă valoroasă. O menţiune in plus trebuie făcută cu privire la lucrările şi acţiunile ample des­făşurate pentru ridicarea poten­ţialului productiv al păşunilor şi pajiştilor naturale prin regene­rarea şi fertilizarea acestora. In acest an, bunăoară, vor fi desţe­lenite şi însămînţate cu plante valoroase 2 000 ha păşune natu­rală slab productivă, iar 500 ha vor fi supraînsămînţate. Pe su­prafeţe mari se fac lucrări de fertilizare cu îngrăşăminte chi­mice şi gunoi de grajd, precum şi lucrări de întreţinere a pajiş­tilor şi păşunilor naturale. O atenţie deosebită s-a acordat fo­losirii furajelor grosiere, ca sur­să obligatorie, in completarea balanţei furajere pentru bovine şi ovine prin valorificarea tutu­ror resurselor locale insuficient utilizate pină nu de mult. Nu­mai în toamna anului trecut s-a creat o importantă rezervă de furaje prin stringerea şi depo­zitarea a 12 850 tone capitule de floarea-soarelui, 14 815 tone pleavă de grîu, la care se adau­gă importante cantităţi de vre­juri de soia, mazăre şi fasole. Incepind cu acest an, această ac­ţiune, aşa cum a stabilit comi­tetul judeţean de partid, va de­veni obligatorie in toate unită­ţile agricole, spre a nu se risipi nici o resursă de furaje. Este cunoscut, furajele gro­siere reprezintă din punct de vedere cantitativ sortimentul de bază in hrana bovinelor şi a ovinelor. Aceasta a determinat o amplă acţiune la scara întregu­lui judeţ pentru găsirea modali­tăţilor privind ridicarea valorii nutritive a furajelor grosiere recunoscute ca fiind mai sărace in proteină digestibilă. „Deoa­rece în condiţiile de secetă din anul trecut nu s-a putut asigura întreg necesarul de finuri — preciza tovarăşul Vasile Bărbu­­lescu, prim-secretar al Comite­tului judeţean de partid Olt — biroul comitetului judeţean de partid a cerut cadrelor de spe­cialişti de la organele agricole şi din toate unităţile agricole din judeţ să manifeste o pre­ocupare susţinută pentru a găsi noi soluţii şi noi procedee prac­tice pentru a valorifica superior toate resursele de furaje gro­siere. Asemenea metode au fost găsite şi ele au fost generali­zate în scurt timp în toate fer­mele zootehnice din județul nostru“. Sporirea conţinutului de proteină­­ al nutreţurilor de volum •* *­­prin aplicarea unor tehnologii noi, eficiente AMONIZAREA PAIE­LOR. Pentru ridicarea con­ţinutului de proteină digestibilă din paie, din vara anului 1982 a început o amplă acţiune de amonizare a acestora. Procedeul constă în injectarea amoniacului anhidru in şire de paie balota­te, învelite cu folie din material plastic deasupra şi sub paie, pentru a nu permite amoniacu­lui să intre in contact cu aerul şi umezeala din sol. Ce se realizează prin această metodă ? îmbunătăţirea digestibilităţii principalelor substanţe nutritive în medie cu 15—20 la sută ; creş­terea conţinutului paielor în azot total ; ridicarea comestibili­­tăţii paielor cu 25—30 la sută ; conservarea paielor fără infes­taţii de mucegaiuri sau alte de­gradări ; neutralizarea excesu­lui de aciditate a raţiilor care au un conţinut cantităţi mari de siloz şi borhot. Mai trebuie spus că paiele amonizate constituie un con­servant eficient în pro­cesul de însilozare a plantelor verzi. Ce arată experienţa practică din unităţile productive ? Folosite in raţia tineretului taurin la îngrăşat, paiele amoni­zate pot completa 20—25 la sută din necesarul zilnic al raţiei, re­venind un consum pe animal de 3—5 kg. In aceeaşi cantitate se administrează şi la vacile de lapte, în funcţie de producţia de lapte ce o dau. Analizele de laborator au reliefat că valoarea nutritivă a paielor amonizate poate ajunge pină la 0,35 uni­tăţi nutritive pe kilogram (MN/kg). In general, paiele a­­monizate pot fi administrate in hrana rumegătoarelor fără riscuri de intoxicaţie după ce în prealabil acestea parcurg o pe­rioadă de adaptare de 7—10 zile. Care este efectul in producţie al paielor amonizate ? Experienţa de pină acum dovedeşte că prin utilizarea paielor amonizate se obţine o creştere a producţiei de lap­te între 0,7—1 litru pe zi de la fiecare vacă furajată. Cos­tul amonizării unei tone de paie este de 70 lei, cu aceas­tă cantitate puţind fi hrănite timp de 6 zile 55 vaci la o sin­gură masă, administrindu-se fie­căreia cite 3 kg de paie amo­nizate. Cum a fost generalizată me­toda ? La nivelul judeţului au fost constituite trei formaţii de amonizare a paielor dotate cu utilajele necesare efectuării a­­cestei operaţii. Oamenii care lu­crează pe aceste instalaţii au fost instruiţi în mod special. Fiecare formaţie, conform unui program stabilit de direcţia agricolă ju­deţeană, trece prin fiecare uni­tate agricolă repartizată efectu­­înd operaţia de amonizare a pa­ielor. Anul trecut au fost amo­nizate peste 35 000 tone paie. In acest an, comitetul judeţean de partid a stabilit ca imediat ce începe recoltarea cerealelor să se treacă la amonizarea unor cantităţi cit mai mari, întrucît această operaţie de amonizare dă rezultate foarte bune in con­DROJDUIREA CIOCA­LIILOR. In vederea creşterii gradului de digestibilitate şi îm­bunătăţirii proprietăţilor gusta­tive ale furajelor grosiere s-au încercat diverse metode de pre­parare a acestora. Este de re­marcat mai Intii de toate meto­COMPOZIŢIA UROCELULUI PRIMAR : — 25 la sută uree retardată ; — 10 la sută tărîţe ; — 5 la sută calciu ; — 60 la sută celofuraj. O altă reţetă : — 5 la sută uree retardată ; — 15 la sută tăriţe ;­­ — 15 la sută gazuri ; — 5 la sută calciu ; — 60 la sută celofuraj. Valoarea nutritivă a unui kilo­gram de urocel primar este de 0,36 unităţi nutritive (UN), 103 grame proteină brută digestibilă la un conţinut de 800 grame substanţă uscată (SU). UROCELUL ÎMBUNĂTĂŢIT este alcătuit din : — 25 la sută uree retardată ; — 10 la sută tărîţe ; — 10 la sută gazuri ; — 5 la sută calciu ; — 5 la sută premix (Ri) ; — 45 la sută celofurat. Un kilogram de urocel Îmbu­nătăţit are 0,39 M­, 109 grame proteină brută digestibilă şi 800 grame SU. Cum trebuie administrat în hrana animalelor ? Pentru a se preîntimpina accidentele in fu­rajarea cu uree este nevoie de o perioadă de acomodare a ani­malelor de 8 zile. Cantităţile in­troduse în raţie cresc progresiv, după cum urmează : da de drojduire a ciocălăilor, metodă simplă, deloc costisi­toare. Metoda constă in umec­­tarea ciocălăilor măcinaţi cu o maia alcătuită din apă, cu sau fără melasă, tăriţe şi drojdie de bere. Acest amestec se poate realiza în butoaie de lemn sau tablă, cazane sau bazine cimen­tate. Trebuie doar ca tempera­tura încăperii să fie menţinută între 20—22 grade Celsius. Din ce este alcătuită malaua ? — apă încălzită la 37 grade C — 100 litri ; — tărîţe de grîu — 40 kg ; — drojdie de bere — 1 kg ; — melasă (poate lipsii — 5 kg. Total : 146 kg. Acest amestec se ţine 24 ore la temperatura de 20—22 grade, după care este diluat în propor­ţie de 1 la 1 sau 1/2 cu apă căl­duţă la 37 grade. Apoi se ames­tecă cu făină de ciocălăi, care a fost umectată cu o zi înainte cu apă călduţă. La o tonă de ciocă­lăi se folosesc 200 litri apă pen­tru umectare. După 24 ore de dospire a ciocălăilor cu maiaua diluată aceştia pot fi adminis­traţi in hrana animalelor. La o tonă de ciocălăi este nevoie de următoarele cantităţi pentru a prepara maiaua : — apă încălzită la 37 grade C — 50 litri ; — tăriţe — 20 kg ; — drojdie — 1 kg ; — melasă — 5 kg (poate lipsi). Total : 76 kg. In timp ce malaua este ţinută la dospit 24 de ore, aceasta tre­buie amestecată la intervale de 2—3 ore. Scăderea temperaturii sub 20 grade Celsius in camera de dospire încetineşte procesul de formare. Cum se administrează în hra­na animalelor ? Ciocălăii drojduiţi pot fi ad­ministraţi in hrana taurinelor fie ca atare în tainul de prinz, fie în amestec cu urocel în tai­nul de dimineaţă. Amestecul trebuie făcut în momentul fura­jării. Ciocălăii drojduiţi se ad­ministrează in cantitate de 1­2,3 kg pe animal şi zi. Ciocă­lăii drojduiţi conţin 4,04 la sută proteină brută digestibilă şi 37,20 la sută SU. Cura este generalizată me­toda ? Avantajele deosebite sub as­pectul sporirii producţiei de lapte a determinat ca această metodă de preparare a ciocălăi­lor (de fapt pot fi drojduite şi alte furaje grosiere) să fie ge­neralizată şi aplicată în toate fermele zootehnice din judeţ. Ciocălăii drojduiţi dau cele mai bune rezultate in amestec cu urocelul, in cadrul unui furaj unic a cărui reţetă este pentru o vacă cu lapte : urocel — 2 kg ; ciocălăi drojduiţi — 2 kg ; alte furaje grosiere şi fibroase mă­cinate — 2 kg. SUPA PROTEICA. O serie de preocupări au fost con­centrate spre a se asigura utili­zarea tuturor resturilor animale nevalorificabile de la abatoare şi din fermele de producţie în furajarea unor categorii de animale, prin aceasta realizin­­du-se un adaos de proteină de origine animală in raţia zilnică. In ce constă metoda ? La 100 litri apă se adaugă 20 kg de resturi de origine animală ne­valorificabile. Se fierbe ameste­cul intr-un cazan special ame­najat. Rezultă supa proteică, care conţine 4 kg proteină di­gestibilă. Cum se administrează ? Supa proteică se administrează in raţia porcilor Îndeosebi a celor cu anomalii de creştere sau ta­raţi. Pentru aceasta ea este amestecată cu 2 kg de furaj combinat, 1 kg zer şi zare, 5 la mie sare, 4 litri de apă, toate acestea pentru 1 kg de supă proteică. Prin această raţie se adaugă zilnic in hrana porcilor, suplimentar, 50 grame de protei­nă digestibilă. Am prezentat patru metode concrete puse la punct şi folosi­te pe scară largă privind valori­ficarea superioară a furajelor grosiere. In cadrul schimbului de experienţă au fost reliefate şi alte metode care prezintă, de asemenea, o deosebită impor­tanţă practică pentru punerea în valoare şi a altor categorii de furaje. Aceste metode se referă la folosirea corzilor de viţă de vie in furajare, prepararea sun diferite forme a dovlecilor fu­rajeri, insilozarea ciocălăilor măcinaţi in amestec cu tăiţeii de sfeclă de zahăr, utilizarea borşurilor in hrana animalelor ş. a.­diţii de temperatură mai ri­dicată. UROCELUL In vederea echilibrării sub aspect proteic a raţiilor de furaje care se dau in hrana rumegătoarelor, lu­cru necesar datorită cantităţilor mari de nutreţuri grosiere care intră în raţii, s-a recurs la me­toda introducerii în hrana ani­malelor a ureei retardate. A­­ceastă operație — retardarea — este absolut necesară pentru a întîrzia descompunerea ureei care altminteri s-ar descompune în mod brusc, provocînd acci­dente animalelor. Retardarea constă în crearea unei pelicule de amidon pe suprafaţa cristale­lor de uree. Această operaţie se realizează în instalaţii speciale prevăzute cu gelatinizatoare, în care se realizează amestecul ureei cu gazuri şi tărîţe, la tem­peratura de 120—150 grade. Amestecul folosit la retardare : 20 la sută uree, 60 la sută ga­zuri valoroase şi 20 la sută tă­­rite. Ureea retardată, împreună cu alte sortimente de furaje, formează un furaj concentrat proteic, care a primit denumirea de urocel. Se produc două tipuri de urocel : primar şi îmbună­tăţit. — ziua I — 200 grame urocel ce conţine 10 grame uree ; — ziua a II-a — 400 grame urocel care conţine 20 g uree ; — ziua a IlI-a — 600 grame urocel care conţine 30 g uree ; —­ ziua a IV-a — 800 grame urocel care conţine 40 g uree ; — ziua a V-a — 1 000 grame urocel care conţine 50 g uree ; — ziua a VI-a — 1 400 grame urocel care conţine 70 g uree ; — ziua a ViI-a — 1 800 grame urocel care conţine 90 g uree ; — ziua a VIII-a — 2 000 grame urocel care conţine 100 g uree. După ziua a opta, cantitatea de urocel administrată se va menţine în continuare la acelaşi nivel — 2 kg urocel pe zi/ani­­mal. In cazul in care, din diver­se motive, administrarea uroce­­lului se întrerupe pe o durată mai mare de 24 de ore, reintro­ducerea lui în furajarea anima­lelor va trebui să fie reluată urmind acelaşi flux de adminis­trare. Urocelul nu se adminis­trează animalelor în ultimele două luni de gestaţie şi nici in prima lună de lactaţie, cum nici animalelor slabe sau cu afec­ţiuni parazitare cronice. Cum a fost generalizată me­toda ? Pentru asigurarea necesa­rului de urocel pentru toate unităţile agricole din judeţ în trei cooperative agricole — Ce­­zieni, Seaca şi Balş — au fost înfiinţate trei staţii speciale pentru producerea acestui furaj concentrat proteic. Fiecare sta­ţie are o capacitate de pină la 4 000 tone pe an şi asigură uro­celul pentru unităţile repartiza­te ei. Producerea centralizată a urocelului elimină pericolul unor greşeli in respectarea re­țetarului de fabricație. * S Rezultate care recomanda experienţa judeţului­­ Olt în îmbunătăţirea calităţii furajelor CREŞTEREA PRODUCŢIEI DE LAPTE PE O VACA FURAJATA IN SECTORUL COOPERATIST Sporirea efectivelor de animale, pe total judeţ (situaţia** la­ '29 februarie“1984 “ faţă de 28 februarie 1983) în mii capete 1983 1984 Specia 2802. 2902. 1 Bovine Total 154,5 172,7 +18,2 Porcine Total 401,2 497,4 +96,2 Ovine Total 412,8 467,9 +55,1 Însemnate cantităţi de lapte şi carne livrate la fondul de stat , „ . v. sîfibrK/ițr'v'1. «W 9t ! (Situaţia în trimestrul I a.c.) Indica­torul Anul Realizat­e Lapte vacă 1983 74,4 (mii hl) 1984 98,2 +23,8 Carne bovine 1983 1657 (în tone) 1984 2­952 +1295 Carne porc 1983 3163 (în tone) 1984 3480 +317 Este, desigur, pe deplin justi­ficată întrebarea : ce eficienţă au aceste metode şi soluţii practice de preparare şi de ad­ministrare a nutreţurilor la care ne-am referit in capitolul ante­rior ? In fiecare unitate vizitată, cu prilejul schimbului de expe­rienţă organizat in judeţul Olt, s-au făcut precizări clare : pro­ducţiile de lapte şi sporul de creştere în greutate al animale­lor sunt net superioare în com­paraţie cu cele obţinute în pe­rioada cînd asemenea teh­nologii de furajare nu se aplicau. De exemplu, în fer­mele zootehnice din CUASC Strejeşti producţia de lapte pe cap de vacă furajată a crescut cu 196 litri, in cele din CUASC Oboga — cu 192 litri, CUASC Ianca — cu 190 litri, CUASC Vlădila - cu 181 litri, CUASC Scorniceşti — cu 141 litri, CUASC Radomireşti — cu 125 litri. „Practic — preciza tovarăşul ing. Romul Nica, di­rector cu probleme de zootehnie al Direcţiei judeţene agricole Olt , nu există fermă zootehnică in care să nu se fi înregistrat creşteri substanţiale ale produc­ţiilor animaliere. Pe total ju­deţ, la producţiile de lapte am obţinut un spor de 152 litri, iar in fermele de ingrăşare a bovi­nelor se înregistrează o creştere medie zilnică pe cap de animal de 150 g, peste nivelul atins anterior. Ca urmare, în acest an, în primul trimestru, judeţul Olt a livrat la fondul de stat cu 23 800 hl lapte de vacă mai mult decît în aceeaşi perioadă a anului trecut. De asemenea, au fost livrate mai mult cu 1 295­­ tone carne de bovină şi cu 317 tone carne de porc. Acum, în urma generalizării noilor tehno­logii de furajare a animalelor avem garanţii că sporurile de producţie vor fi şi mai însem­nate“. Participanţii la schimbul de experienţă au avut posibilitatea să vadă „pe viu“ in ce constă metodele aplicate in judeţul Olt pentru valorificarea superioară a furajelor grosiere, să se con­vingă de avantajele şi de efi­cienţa lor ridicată. Dincolo de acest aspect, subliniem, ca deo­sebit de important, faptul că a­­cest schimb de experienţă, care s-a bucurat de o organizare atentă pentru atingerea scopu­lui propus, s-a încheiat cu ho­­tărirea fermă de a se trece ime­diat în toate judeţele ţării la generalizarea tehnologiilor apli­cate in Olt. In spiritul sarcinilor şi indicaţiilor formulate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la­­consfătuirile de lucru pe proble­me de agricultură de la C.C. al P.C.R. din decembrie 1983 şi din ianuarie 1984, privind dezvolta­rea mai puternică a zootehniei, in încheierea schimbului de ex­perienţă au fost stabilite cîteva din măsurile imediate ce trebuie întreprinse de către factorii de v Generalizarea celor mai valoroase experienţe -obiectiv imediat pentru toate judeţele răspundere din toate judeţele pentru generalizarea celor mai valoroase metode şi soluţii de furajare a­­ animalelor. In prin­cipal, măsurile stabilite se re­feră la : In cel mai scurt timp sâ se întocmească un documen­­tar care să prezinte în amănunţime tehnologiile de preparare şi administrare a furajelor grosiere înno­bilate ; Elaborarea de către Ministerul Agriculturii a unei bro­şuri cu aceste tehnologii, care sâ fie difuzate tuturor cadrelor de conducere din zootehnie, pină la şeful de fermă Pină la 20 aprilie a.c., direcţiile agricole judeţene trebuie sâ elaboreze programe proprii de măsuri pen­tru aplicarea tehnologiilor prezentate, stabilind ter­mene şi răspunderi precise, care sâ permită controlul îndeplinirii lor. Aceste programe trebuie sâ aibă un caracter concret, cu obiective clare pentru fiecare fermă zootehnică. Schimbul de experienţă din judeţul Ol a prilejuit eviden­ţierea şi a altor acţiuni valoroa­se întreprinse pentru dezvolta­rea zootehniei, cum sunt : mo­dernizarea adăposturilor de ani­male, utilizarea energiei solare şi eoliene, înfiinţarea de staţii de biogaz in toate fermele, ame­najarea de tabere de vară pen­tru animale, extinderea creşte­rii porcilor în sistem gospodă­resc, înfiinţarea de păşuni culti­vate pe lingă fermele de creşte­re a taurinelor şi de lucerniere in jurul crescătoriilor de porci etc. Toate acestea permit apre­cierea că participanţii au plecat de la schimbul de experienţă din Olt cu multe învăţăminte utile. De acum, important este ca în fiecare judeţ să se treacă de­­îndată la generalizarea a tot ceea ce este valoros, asigurin­­du-se astfel finalitate acestei acţiuni de importanţă majoră pentru dezvoltarea zootehniei. Pagină realizată de Aurel PAPADIUC şi Iancu VOICU SClNTEIA — duminică 1 aprilie 1984

Next