Scînteia, iunie 1984 (Anul 53, nr. 12992-13017)

1984-06-01 / nr. 12992

PAGINA 2 PRĂSITUL CULTURILOR ÎN PERIOADELE OPTIME! GRĂBIŢI PRĂŞITUL FLORII-SOARELUI! Stadiul executării praşilei a doua in cooperativele agricole din zona I, in seara zilei de 30 mai Suprafaţa ______Suprafaţa prăşită______ Judeţul cultivată mecanic manual — In hectare — — In procente -Doij 32 897 0 <T" Olt 29 560 30 64 Teleorman 43 400 10 15 Giurgiu 22 920 7 14 Sectorul agricol Ilfov 4 300 55 22 Ialomiţa 29 643 46 15 Călăraşi 13 440 44 12 Constanţa 37 900 30 3 Tulcea 16 210 14 11 Brăila 27 800 15 13 Buzău 22 000 41 9 Timiş 3 800 100 0 (Pe baza datelor furnizate de Ministerul Agriculturii) In unităţile agricole din judeţul Olt se acţionează intens la întreţinerea culturilor : prâşitul porumbului la C.A.P. Slatioara VASLUI O zi mai devreme, recoltă mai mare Mobilizaţi de organele şi organi­zaţiile de partid, oamenii muncii din agricultura judeţului Vaslui partici­pă un număr mare la lucrările de întreţinere a culturilor. In pofida precipitaţiilor dese care cad, prima praşilă la sfecla de zahăr s-a exe­cutat pe întreaga suprafaţă manual şi in proporţie de 27 la sută meca­nic, iar la floarea-soarelui — meca­nic pe toate cele 16 570 hectare şi manual pe 95 la sută. In multe uni­tăţi a început si prăşitul porumbu­lui pentru boabe. Cele mai bune re­zultate la întreţinerea culturilor au unităţile din consiliile agroindustria­le Husi. Banca. Bârlad. Dimitrie Can­­temir, Fălciu. Murgeni si Zorleni. Prezentăm cîteva secvenţe de la faţa locului, care ilustrează modul res­ponsabil in care se lucrează in a­­ceste zile în unităţi din consiliul agroindustrial Huşi. La revărsatul zorilor. In comuna Lunca Banului se aflau în cîmp pes­te 1 100 de cooperatori si alti oa­meni ai muncii. încă pe drum, pre­ședintele consiliului agroindustrial, Ion Netedu. ne In­form hză că nu cu mult timp în urm acrurile nu stăteau chiar atît de le,­ie. Insă prin măsurile organizatorice si politice adoptate, in prezent, practic toţi lo­cuitorii comunei participă la prăşit. «Am acţionat în primul rînd, ca să spun aşa, la rădăcina lucrurilor, pen­tru convingerea oamenilor — ne spune dînsul. Le-am arătat cit de important este pentru nivelul recol­tei, deci şi pentru veniturile lor, ca lucrările de întreţinere să fie efec­tuate exemplar“. Drept rezultat, cul­turile sunt bine întreţinute. „Buruienile sunt acum la noi cei mai mari duşmani ai plantelor , ne spune Virgil Ioniţă, preşedintele C.A.P. Pogăneşti. Au apă destulă, iar cu căldura asta cresc văzînd cu ochii. De aceea, noi am mobilizat si parti­cipă efectiv la prăsit întreaga su­flare a satului. Lucrind pe echipe, in acord global, cooperatorii dove­desc o si mai mare răspundere pen­tru recoltă. Am terminat prima pra­silă manuală pe toate cele 200 hec­tare cu sfeclă de zahăr, iar acum am trecut la a doua praşilă. Forţe im­portante sunt concentrate la porum­bul pentru boabe, unde lucrează şase echipe, totalizing 340 de oameni. Plantele sunt încă firave. Intrucit a­­ceastă suprafaţă nu e erbicidată şi o năpădesc buruienile, intervenim imediat prin praşile manuale“. Ne oprim şi pe ogoarele împin­­zite de oameni ale uneia din cele două cooperative agricole din Huşi. Orăşenii la prăşit ? — întrebăm. ..Exact — ne răspunde prompt Ane­­ta Slivneanu, primarul oraşului. Da­torită măsurilor întreprinse de co­mitetul orăşenesc de partid, in afa­ră de membrii cooperatori din car­tiere, participă zilnic la întreţinerea culturilor prăşitoare peste 2 300 de oameni ai muncii care lucrează în întreprinderile industriale, coopera­ţie şi instituţii. Suprafeţele respec­tive sunt muncite în acord global. Orice zi cîştigată la prăşit înseam­nă recolte sporite la toamnă. Şi asta este atît in avantajul coopera­tivei, cit şi al oamenilor, care ob­ţin însemnate cîştiguri suplimenta­re“. La C.A.P. Huşi, preşedintele unităţii, Niţă Bahnaru, şi inginerul­­şef Filomela Dumitrache controlea­ză zilnic, cu aceeaşi exigenţă, nu numai lucrările efectuate de coope­ratori, ci şi pe cele executate de muncitorii de la întreprinderile din oraş, neadmiţînd nici o abatere de la normele agrotehnice. Sunt numai cîteva exemple ce de­monstrează că, în unităţile din con­siliul agroindustrial Huşi, cuvintele de ordine in aceste zile sunt cali­tatea şi operativitatea, două cerinţe esenţiale la executarea lucrărilor de întreţinere a culturilor de care răs­pund deopotrivă specialiştii, condu­cerile cooperativelor agricole, toţi oamenii muncii de la sate. Petru NECULA corespondentul „Scinteli* Culturi de porumb cu... goluri In unităţile agricole din judeţul Teleorman se cultivă peste 110 000 hectare cu porumb. Pe suprafeţele respec­tive se află in plină desfăşurare lucrările de întreţinere. Dar, in timp ce in majoritatea unităţilor agricole se acordă o atenţie deo­sebită calităţii acestor lucrări şi mai ales asigurării densităţii optime a plantelor, există şi situaţii con­trastante. La coopera­tiva agricolă din Dra­­cea, pe cea mai mare parte a celor 870 hec­tare, porumbul, bine îngrijit, se dezvoltă frumos. Totuşi, pe sola nr. 1, cu o suprafaţă de 70 hectare, împre­ună cu preşedintele consiliului agroindus­trial, tovarăşul Iones­­cu Gheorghe, consta­tăm că pe anumite porţiuni porumbul nu a răsărit. Mai exact, Un semnal din judeţul Teleorman plantele alternează cu locuri goale. Cauza este una singură : ca­litatea necorespunză­toare a semănatului. Normal ar fi fost ca, imediat ce plantele au început să răsară, go­lurile să fie completa­te cu boabe germina­te. Dar nu s-a proce­dat aşa. Abia la inter­venţia preşedintelui consiliului agroindus­trial s-au luat măsuri pentru asigurarea den­sităţii optime la hectar şi sancţionarea celor vinovaţi. Nu ar fi fost nevoie de această in­tervenţie dacă pre­şedintele cooperativei, Vasile Vişan, ingine­­rul-şef Paul Miloş şi celelalte cadre de conducere ar fi verifi­cat fiecare sală şi ar fi luat măsuri operati­ve, acolo unde era ca­zul, pentru comple­tarea golurilor. Nu este prea tirziu pentru ca peste tot să fie con­trolate lanurile spre a se putea asigura densi­tatea optimă. (Stan Ștefan, corespondentul „Scînteii“). (Urmare din pag. I) lieră ideilor novatoare, a demonstrat că in uzina unde muncitorul este pro­prietar, producător, benefi­ciar orice prag de perfor­manță poate fi atins. ...1973. Anul în care înce­pe să producă în serie noua fabrică de excavatoare con­struită la „Progresul“­Brăi­­la in urma unui dialog de lucru al secretarului gene­ral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu mun­citorii de aici. Citim in co­loana de ziar din 10 octom­brie a aceluiaşi an : „Pe platoul de încercare a pro­duselor are loc o demon­straţie cu cele mai noi ti­puri de utilaje de construc­ţii, maşini de înaltă tehni­citate şi productivitate. Secretarului general al partidului ii este prezentat prototipul excavatorului cu cupa de 12 metri cubi, des­tinat lucrărilor pe mari şantiere, in primul lină pentru Canalul Dunăre- Marea Neagră. In vederea înfăptuirii sarcinilor ce le revin, specialiştii întreprin­derii, in colaborare cu cei de la Nicolina — Iaşi, lu­crează la alte două utilaje pentru canal , motogredere şi motoscrepere de 170 cai putere, iar pe planşetele proiectanţilor se află proto­tipul excavatorului cu cupă de 3,2 metri cubi. Secreta­rul general al partidului cere proiectanţilor, con­structorilor de maşini brăi­­leni realizarea şi introdu­cerea in fabricaţie, in cel mai scurt timp, a excava­torului de mare capacitate“. ...1984, mai, la moder­na fabrică de excavatoare. Evocăm împreună cu direc­torul acestei unităţi compo­nente a marii uzine brăile­­ne, ing. Costică Coarcă, epi­sodul gravat in memoria colectivului. — Eram acolo, pe plat­forma de încercări... Ca un adaos la mărturia sa, Costică Coarcă ne arată o placă nichelată pe care apa tare a săpat cuvintele : „Primul excavator hidrau­lic tip P.601, cu seria 20 201, executat in fabrica de ex­cavatoare la 46 de zile de la punerea ei în funcţiune, a ieşit de pe banda de mon­taj“. Semnează textul gra­vat în metal : „Excavato­­rist : Cristian Stoian. Mais­tru montaj general : Ion Manea. Ingineri şefi de sec­ţie : Marian Spinu, Vasile Mutu, Costică Coarcă, Flo­­rea Mâlăin“. — Au trecut unsprezece ani de la acea întîlnire de lucru a secretarului gene­ral al partidului cu con­structorii de maşini brăi­­leni. Cum a acţionat uzina pentru îndeplinirea progra­mului conturat la faţa locu­lui ? — Aşa cum ştiu muncito­rii să-şi respecte cuvîntul dat. Adică, exemplar. La vizita de lucru din 1973, de exemplu, prezentam proto­tipul excavatorului cu cupa de 1,2 metri cubi. Azi fabri­căm aproximativ 350 de bucăţi pe an din această serie necontenit moderni­zată. E un utilaj robust, de înaltă tehnicitate, care mer­ege bine şi la export. Pe planşetele proiectanţilor se afla atunci excavatorul cu cupa de 3,2 metri cubi. Des­tinat marilor şantiere ale ţării, în primul rind. Ei bine, de cîţiva ani fabricăm curent excavatoare cu cupa de 8—10 metri cubi. Adevă­rate uzine pe roţi, cu o productivitate de 1 000 me­tri cubi pe oră. Unele din­tre acestea au lucrat pe şantierele Canalului Dună­re-Marea Neagră. Altele se află la exploatările de cărbune de la Rovinari, a şisturilor bituminoase de la Anina, în Călimani, pre­cum şi în numeroase ţări. Strădania non-stop pen­tru diversificarea gamei excavatorului românesc, în­făţişat inginereşte de către interlocutorul nostru in ve­cinătatea liniei de montaj general, a fost însoţită de preocuparea la fel de stă­ruitoare, de pasionantă pentru naşterea familiei de dragline hidraulice. Utila­jul acesta, mult solicitat de constructori, are ca punct de pornire tot o consultare la faţa locului a secretaru­lui general al partidului cu muncitorii de la ,,Pro­­gresul“-Brăila. Şi astfel, mai întîi pe hirtia de cale, apoi în halele uzinei, drag­­linele hidraulice de 0,7, de 1,6, de 2,5 şi în final de 8 metri cubi au prins să pă­răsească, rînd pe rind, lo­cul de geneză, intrînd ca nişte ostaşi disciplinaţi­­ ai tehnicii moderne în dife­rite fronturi ale construc­ţiei socialiste : la Canal, in marile sisteme de irigaţii ale ţării etc. Prin tot ceea ce produce, uzina brăileană îşi prelun­geşte braţul ei puternic, fiind părtaşă la numeroase ctitorii din epoca de mari construcţii inaugurată de cel de-al IX-lea Congres al partidului. Să deschidem aici o paranteză şi să ne imaginăm doar o clipă via­ţa trepidantă a şantierelor ţării fără ajutorul tehnicii făurită în portul unde Co­­din şi-a consumat drama intr-un timp potrivnic omului. Cu cîţi ani, ori zeci de ani s-ar fi amînat desâ­­vîrşirea monumentalelor opere hidrotehnice pe Lo­tru, Olt, Someş, Dunăre, Siret, dacă s-ar fi apelat doar la hirleţ, lopată şi tîrnăcop ? Cite sute de mii de braţe ar fi fost necesare pentru a disloca pămîntul Canalului in timpul record pe care excavatoarele, draglinele şi l-au trecut în contul epocii prezente, de cutezătoare proiecte transformate în realitate pe tot cuprinsul ţării ? Cine ar fi Îndrăznit să reteze Căli­­manul în căutarea zăcămin­telor de sulf, ori să deschi­dă front de luptă în cîmpia de cărbune a Rovinarilor fără tehnica de provenien­ţă brăileană ? Cite decenii — poate chiar secole ! — ne-ar fi trebuit ca să în­noim din temelii satele şi oraşele patriei, să clădim atîta pentru viaţa omului, dacă am fi fost lipsiţi de mijloacele cu care tehnica românească ne-a obişnuit în aceşti ani ? Sunt întrebări care ne ajută să măsurăm exact drumul de mari edi­ficări în cele patru decenii de libertate. Răspunsurile conturează însăşi dimensiu­nea uriaşă a operei de edi­ficare socialistă. Stăm de vorbă pe pla­toul de încercări al exca­vatoarelor şi draglinelor româneşti cu maistrul Ion Manea. Intr-un fel, desti­nul său a curs paralel cu destinul fostului muncitor al uzinei Anghel Gherguş. Acesta din urmă, cum a­­minteam, mai păstra încă vie în memorie imaginea expoziţiei din anii '30, din cadrul „Lunii Brăilei“, cînd muncitorii de la Fran­co au săvirşit isprava cu locomotiva... Ion Manea, în schimb, a participat la diverse expoziţii şi tîrguri internaţionale din cele pes­te 60 la care, în ultimele trei decenii, a fost prezent şi excavatorul românesc. Maistrul îşi însoţeşte afir­maţia cu un argument : excavatorul „made in Brăi­la“ şi-a croit pînă acum vad în peste 40 de ţări ale lumii, intre care Republica Federală Germania, Franţa, Iugoslavia, Egipt, Ceho­slovacia, Australia, ţări din Africa, Asia, America Lati­nă etc. Competiţia nu-i de­loc uşoară nici pe piaţa excavatorului — a cărui vîrstă este cu puţin peste 80 de ani. Excavatorul de mare capacitate, avînd cupa de 8—10 metri cubi, se realiza pînă acum cîţiva ani numai in cîteva ţări in­dustrializate. România a cutezat şi şi-a înscris şi ea numele pe această listă a elitei în ramura utilajelor de excavat. Gigantul care părăseşte porţile uzinei de azi este de 34 de ori mai puternic decit întiiul exca­vator însoţit cu bucurie de lipăitul galenţilor spre pla­toul de încercare. Momentul este păstrat cu grijă în arhiva sentimenta­lă a uzinei brăilene. El este un reper , unul din nenu­măratele şi emoţionantele repere ale cutezanţei tehni­ce româneşti, care de pa­truzeci de ani trăieşte timpul de aur al afirmării. Braţul puternic al uzinei pe marile şantiere ale patriei CLUJ Mulţi oameni harnici, dar şi manifestări de comoditate In ultima parte a lunii mai a plouat zilnic in aproape toate localităţile judeţului Cluj. Ploi bune, cum spun ţăranii, ploi de mai, de care cîmpul are nevoie, favorizînd dezvoltarea viguroasă a culturilor. Dar pentru a se obţine producţii record nu este suficientă numai o ploaie bună, ve­nită la timp, ci se cere, totodată, ca fiecare cultură agricolă să fie pră­şită la timp, ori de câte ori este ne­voie, pentru ca buruienile să nu dij­­muiască recolta. Conducerile unită­ţilor agricole, specialiştii, ţăranii coo­peratori şi alţi locuitori ai satelor din judeţ au înţeles această cerinţă şi folosesc orele bune de lucru la în­treţinerea culturilor. Chiar şi în zi­lele cînd a plouat, in orele cind s-a putut intra în cîmp au fost concen­trate forţe însemnate la prăşit. Ală­turi de mii de mecanizatori şi coope­ratori participă la aceste lucrări, în timpul liber, un mare număr de oa­meni ai­­ muncii care lucrează în în­treprinderile şi instituţiile de la­ oraşe şi domiciliază in comune. Marţi m-am deplasat în mai multe unităţi agricole din judeţ. Fiind o zi in care a plouat mai puţin, s-a lucrat de dimineaţă şi pînă seara tirziu. Pe terenurile cooperativei agricole Co­­jocna se aflau la prăşitul sfeclei de zahăr, porumbului şi bobului peste 400 cooperatori. Inginerul-şef Florin Moldovan, care se afla în cîmp, ne spune că in acest an unitatea cultivă o suprafaţă mare cu prăşitoare. Pen­tru întreţinerea acestor culturi, oa­menii satului nu pierd nici o oră bună de lucru. Mai întîi, forţele au fost concentrate la prăşitul sfeclei de zahăr pe cele 150 de hectare. După prima praşilă, o mare parte din oa­meni au trecut la prăşitul porumbu­lui, iar unii au început praşila a doua la sfecla de zahăr. Vorbindu-ne des­pre cooperatori, inginerul-şef ne-a prezentat două brigăzi fruntaşe, una condusă de Gergely Ileana şi cea de-a doua — de Ilie Nemeş, care sunt neîntrecute la prăşit. Aceste bri­găzi, ca şi altele de la fermele vege­tale au efectuat lucrări de bună cali­tate, respectînd densitatea stabilită. La sfîrşitul zilei am aflat că din cele 842 hectare cultivate cu porumb au fost prăşite 210 hectare manual şi 155 hectare mecanic. Am văzut, tot­odată, şi unele parcele neprăşite. Formaţiile cărora le-au fost reparti­zate nu s-au prezentat la lucru. Pri­marul comunei, Vasile Pop, care ne însoţea, şi-a notat aceste stări de lu­cruri pentru a discuta cu conducerea cooperativei agricole. Ne-a asigurat că vor fi luate măsurile necesare ca la lucrările de Întreţinere a culturi­lor să participe zilnic toţi oamenii satului. In aceeaşi zi, la cooperativa agri­colă Apahida, peste 240 cooperatori şi 30 de muncitori din întreprinderile clujene, majoritatea ceferişti, se aflau în cîmp, la prăşitul porumbu­lui, cartofilor şi legumelor. Preşedin-­­ tele cooperativei agricole, Ioan Gîr­­biceanu, releva faptul că ceea ce asi­gură un ritm bun de lucru este răs­punderea cu care oamenii au inteles ca praşila manuală să fie făcută fără întîrziere şi de bună calitate, deoa­rece buruienile cresc acum, după ploaie, foarte repede şi împiedică dezvoltarea plantelor. Munca este, după cum aveam să vedem, bine or­ganizată. Cooperatorii ştiu ce au de făcut. Ei pleacă de dimineaţă la lu­cru in cîmp şi se întorc seara tirziu. Echipele conduse de Rozalia Gocan, Maria Maier, Cornelia Pascu au re­uşit să prăşească în fiecare zi supra­feţe mari. Seara s-a consemnat că s-a terminat prăşitul cartofilor pe toate cele 130 ha, iar porumbul a fost prăşit mecanic pe 185 hectare şi ma­nual pe 220 hectare. Se lucrează bine şi la cooperativele agricole Jucu, Dezmir, Deuş, Chinteni. Am putea spune că nu este unitate agricolă din judeţ unde, în ultimele zile, cu toate că a plouat, să nu se fi luat măsuri, aşa cum a indicat comandamentul judeţean pentru agricultură, pentru a se asigura participarea locuitorilor satelor la întreţinerea culturilor, pentru a se recupera rămînerile în urmă şi intensifica prăşitul la toate culturiie. ..Av. Numai c­ă in timp ce in coopera­tivele agricole prima praşilă manuală la porumb a fost executată pe 31 la sută din suprafaţă, iar cea mecanică pe 10 la sută, în întreprinderile agri­cole de stat aceste lucrări sint întîr­­ziate, efectuîndu-se în proporţie de numai 14 şi, respectiv, 13 la sută. După ploi, porumbul creşte viguros peste tot. De aceea, peste tot trebuie să fie executate în ritm intens lu­crările de întreţinere. Marin OPREA corespondentul „Scînteii” Prăşitul florii-soarelui pe terenurile CAP. Căneasa - Olt Fotografii : E. Dichiseanu SCINTEIA - vineri 1 iunie 1984 „SCINTEIA" IN LEGĂTURĂ DIRECTĂ CU BAZINELE CARBONIFERE ALE ŢARII Eforturile susţinute ale minerilor să fie sprijinite de unităţile colaboratoare Excesul de precipitaţii din iarna si primăvara acestui an a creat între­prinderii miniere Horezu serioase greutăţi in desfăşurarea normală a activităţii Si, implicit. In realizarea sarcinilor la extracţia de lignit. Dar nu este mai puţin adevărat că aces­te cauze de ordin obiectiv s-au îm­binat cu deficienţe în organizarea şi desfăşurarea producţiei care, mai mult chiar decit precipitaţiile, au influenţat negativ activitatea din a­­cest bazin carbonifer.­­ Datorită ploilor, cu aproape două luni în urmă a avut loc o alu­necare masivă de teren, avariind magistrala de benzi transportoare, fapt ce a determinat scoaterea tem­porară din funcţiune a carierei Ol­­teţu, una dintre cele mai importan­te capacităţi de producţie din între­prinderea noastră — ne spune tova­răşul Ion Roşianu, secretarul comi­tetului de partid. In faţa acestei si­tuaţii, s-a stabilit concret tot ceea ce trebuia făcut pen­tru refacerea tra- ————— s-a elaborat un Astăzi, reiat program cu ter- 7 mene şi respon- ...........-------------­sabilităţi concrete. Din păcate, cei învestiţi cu răspun­derea de a remedia avaria n-au ac­ţionat cum se cuvine, nerespectind soluţiile tehnice stabilite. De aceea, cariera Olteţu continuă să nu pro­ducă lignit. Restanţa de producţie se ridică acum la 140 000 tone. Această rămâ­­nere în urmă putea fi însă prevenită dacă în celelalte sectoare se lucra în flux continuu, în ordine şi dis­ciplină. Un argument important în această privinţă­ îl reprezintă gradul ridicat de dotare tehnică al tuturor locurilor de muncă. Dacă se foloseau corespunzător utilajele moderne, de mare randament, de care dispun toate exploatările si minele, puteau fi suplinite nerealizările din cariera Oltețu. Gradul lor de utilizare in primele patru luni din acest an a fost însă, in medie, de numai 73,4 la sută. Nu vom intra in detaliile cauzelor care au influenţat negativ îndeplini­rea planului de extracţie a lignitu­lui, ele făcînd, dealtfel, obiectul unei analize aprofundate in plenara co­mună a comitetului de partid şi con­siliului oamenilor muncii care a avut loc recent. Socotim însă util să insistăm asupra măsurilor şi acţiu­nilor ce se impun a fi aplicate neîn­­tirziat pentru recuperarea restanţe­lor, cu atît mai mult cu cit, începînd din cel de-al treilea trimestru al anului, producţia­ zilnică de lignit a întreprinderii urmează să se­ dubleze faţă de realizările anului precedent. — Deocamdată, prin măsurile sta­bilite urmărim cu prioritate atinge­rea vitezelor de avansare planificate în abatajele celor patru mine, prin folosirea la capacitatea maximă a combinelor cu care au fost dotate patru din cele șase fronturi de lucru — ne-a precizat inginerul Vasile Ogherlaci, directorul întreprinderii, în egală măsură, am trecut la inten­sificarea lucrărilor de descopertare în vederea creşterii nivelului pro­ducţiei de lignit exploatabil in ca­rierele Panga, Berbeşti-Nord şi Cer­na. De asemenea, în maximum două luni vom deschide o nouă carieră in vecinătatea minei Alunu, care să preia sarcinile microcarierei Oltetu, afectată de alunecările mari de teren. — Cum se acţionează pentru repu­nerea în funcţiune a magistralei de benzi transportoare si, implicit, a celei mai mari exploatări de supra­faţă din acest bazin carbonifer, cea de la Olteţu ? — Pentru a ieşi cit mai degrabă din impas — ne răspunde inginerul Gheorghe Niţă, directorul Antrepri­zei de construcţii şi montaj minier Alunu — am trecut la aplicarea unei soluţii provizorii, respectiv la rea­lizarea unui nou traseu de benzi care să evite zona alunecărilor de teren. Pe această cale, estimăm ca lucrările de descopertări să fie re­luate ping la În iunie a.c. Tot aici am concentrat forțe sporite în sco­pul terminării montajului celui de-al doilea excavator cu rotor de 1400 metri cubi pe oră, cu ajutorul că­ruia­­se vor putea recupera intr-un timp scurt restanţele la aceste lu­crări si se va intra pe frontul de cărbune. Din discuţiile cu mai mulţi şefi de exploatări si sectoare miniere, cu specialişti şi mineri, am desprins concluzia că rămînerile in urmă la producţia de cărbune pot fi recupe­rate pînă la sfîrşitul acestui trimes­tru dacă se va acţiona imediat, cu toate forţele, pentru : • urgentarea lucrărilor de aseca­­re, in vederea prevenirii creşterilor de presiune pe planele înclinate şi pe abataje. Intrucit pînă acum nu s-a acordat atenţia cuvenită acestui gen de operaţii, s-a ajuns în situaţia ca la mina Berbeşti-Pilot să se lucreze pe un singur abataj, faţă de trei cite sunt date în exploatare ; • asigurarea asistenţei tehnice în toate schimburile, sarcină pe deplin realizabilă, ştiut fiind că fiecare şef de sector are unu-doi adjuncţi, în afara celorlalte cadre tehnice repar­tizate la toate exploatările ; O terminarea grabnică a pregăti­rilor la noile abataje, care să per­mită introducerea şi montarea com­plexelor mecanizate de înălţimi mari, utilaje procurate de mai mul­te luni, dar nefolosite pînă la ora actuală ; • întărirea ordinii si disciplinei la fiecare punct de lucru, aplicarea ri­guroasă a prevederilor sistemului de lucru în acord global — cerințe im­puse de numărul relativ ridicat de absențe si învoiri nejustificate, cu efecte directe asupra atingerii ran­damentelor planificate pe fiecare post în parte. Am trecut zilele trecute pe la cite­va exploatări si mine din cadrul ba­zinului carbonifer Berbeşti-Alunu si am remarcat responsabilitatea si exigenta cu care sint abordate pro­blemele majore ale producţiei. — Din cuvîntarea secretarului ge­neral al partidului, tovarăşul Nicolaa Ceauşescu, la recenta Plenară a Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii, am reţinut orientările şi îndemnurile mobilizatoare adresate oamenilor muncii din toate sectoa­rele economice de a face totul pen­tru îndeplinirea exemplară, în con­diţii de înaltă eficienţă şi calitate, a sarcinilor de plan pe acest an , ne-a spus maistrul Gruia Oprişor, şeful minei Cuceşti. Pentru a ne realiza aceste sarcini, am intensifi­cat lucrările de pregătire şi am spo­rit vitezele de înaintare pe planurile înclinate şi galeriile 420-est. 401-b si 409-est. in vederea conturării, incă de luna viitoare, a abatajelor 619 și 620, primul urmînd să fie dat în ex­ploatare incă la­­ începutul trimes­eră Herem »Arfi I tat o combină cu ajutorul căreia vom asigura creşterea vitezei de înaintare peste nivelul planificat. Nu este mai puţin adevărat că mi­nerii din acest bazin carbonifer sunt puşi în situaţia să facă faţă şi unor greutăţi datorate, mai ales, lipsei de receptivitate din partea unor cola­boratori. Pentru exemplificare, sem­nalăm cîteva situaţii : — numeroase buldozere, complexa mecanizare şi combine de abataj au devenit inutilizabile datorită lipsei, şi încă de multă vreme, a unor piese de schimb ; — furnizorii de utilaje şi maşini trebuie să înfiinţeze neîntîrziat sta­ţii service cu ajutorul cărora să a­­sigure funcţionarea unor excavatoa­re, buldozere ş.a. aflate in perioada de garanţie ; — Consiliul Naţional al Apelor trebuie să intensifice lucrările de re­gularizare a riurilor Tărîia şi Cerna pentru a permite realizarea unor importante obiective de investiţii, cum sunt platformele de depozitare şi liniile de cale ferată pentru transportul cărbunelui ; — Direcţiei regionale C.F.R. Cra­iova îi revine obligaţia să reparti­zeze cea de-a doua locomotivă in gara Popeşti, spre a urgenta opera­ţiile de manevră şi de expediere a vagoanelor, încărcate cu lignit. Aplicarea ultimelor două măsuri nu mai îngăduie nici o aminare dacă se are în vedere că la ora actuală s-au adunat in depozitele întreprin­derii miniere Horezu peste 350 000 tone cărbune,­ ceea ce reprezintă sarcinile de producţie fizică şi, res­pectiv, de livrare spre termocentra­lele patriei pentru aproape două luni. Ion STANCIU corespondentul „Scînteii* Astăzi, relatări de la întreprinderea minieră Horezu PLANUL PE PRIMUL SEMESTRU ÎNDEPLINIT INTEGRAL, IA TOTI INDICATORII! (Urmare din pag. I) zică pe primul semestru al anului trebuie insotite, în fiecare unitate economică, de acţiuni stăruitoare pentru îndeplinirea exemplară, în condiţii de înaltă calitate, a expor­tului, pentru obţinerea de rezultate cit mai bune în ridicarea producti­vităţii muncii, reducerea consumuri­lor materiale şi energetice, pentru creşterea mai susţinută a eficienţei economice. Hotăritoare in realizarea acestor obiective de maximă importanţă economică sunt efortul organizatoric al fiecărui colectiv, răspunderea cu care se va acţiona în fiecare atelier, secţie şi întreprindere pentru folo­sirea intensivă, la întreaga capacita­te a mijloacelor tehnice, întărirea ordinii şi disciplinei în muncă, ast­fel incit nici un minut din timpul productiv să nu se irosească. Tot­odată, acţiunile ce se întreprind in această direcţie trebuie să vizeze programarea judicioasă a fabricaţiei pe zile şi decade, organizarea mai bună a schimburilor de lucru, con­comitent cu asigurarea unei asisten­ţe tehnice corespunzătoare, cu re­partizarea riguroasă a sarcinilor pe formaţii de lucru şi pe membrii acestora şi urmărirea permanentă, zi de zi, a realizării lor. Deosebit de important pentru a impulsiona buna organizare, creşterea spiritului de răspundere, de ordine şi disciplină în toate unităţile este aplicarea ri­guroasă a principiilor noi de retri­buţie, a acordului global, in spiritul reglementărilor legale in vigoare, al exigentelor formulate de conducerea partidului. Primul semestru să se incheie la fiecare unitate economică cu rezul­tate maxime in îndeplinirea planu­lui la toţi indicatorii ! Este obiectivul central, primordial care poate şi tre­buie să fie înfăptuit de toate colec­tivele de oameni al muncii pentru că dispunem de tot ceea ce este ne­cesar, în această privinţă, pentru că în conştiinţa noastră de proprietari, producători şi beneficiari s-a înră­dăcinat adine convingerea că tot ceea ce am realizat în România so­cialistă sub conducerea partidului nostru comunist este rodul muncii întregului popor şi aparţine între­gului popor.

Next