Scînteia, august 1984 (Anul 53, nr. 13044-13069)
1984-08-01 / nr. 13044
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE UNIȚI-VĂI ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LUI Nr. 13 044 Miercuri 1 august 1984 6 PAGINI — 50 BANI ÎN ÎNTIMPINAREA ZILEI DE 23 AUGUST muncă însufleţită pentru REALIZAREA SARCINILOR IN ECONOM In aceste zile, in întreprinderile industriale, in unităţile de construcţii, transporturi şi telecomunicaţii, in institutele de cercetare ştiinţifică şi proiectare, în unităţile din alte sectoare ale economiei naţionale au loc adunările generale ale oamenilor muncii sau ale reprezentanţilor acestora — foruri supreme de conducere ale proprietarilor şi producătorilor, ale democraţiei muncitoreşti, revoluţionare. Moment deosebit de important în viaţa colectivelor din toate unită- 'ţile economice, adunările generale ale oamenilor muncii se înscriu într-o tradiţie ce îşi are izvoarele in anii de după Congresul al IX-lea al P.C.R., de cînd la conducerea partidului şi statului nostru se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Ele constituie o vie şi convingătoare dovadă a profun- _________________ dului democratism al societăţii noastre socialiste, care asigură din plin condiţiile pentru ca oamenii muncii, clasa muncitoare să dezbată şi să hotărască direct asupra tuturor problemelor majore privind dezvoltarea economico-socială a ţării, înfăptuirea neabătută a programelor stabilite de partid pentru progresul multilateral al patriei socialiste. Avind loc intr-o perioadă cu profunde semnificaţii, in care întregul nostru popor desfăşoară o amplă şi rodnică activitate pentru a întimpina cu rezultate cit mai bune introducţie marea noastră sărbătoare de la 23 August şi Congresul al XIII-lea al partidului, actuala rundă a adunărilor generale ale oamenilor muncii constituie un prilej de analiză exigentă, responsabilă a activităţii din prima jumătate a anului, a rezultatelor obţinute în realizarea planului şi a bugetului de venituri şi cheltuieli, a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă, precum şi a modului in care se înfăptuiesc propunerile oamenilor muncii şi prevederile contractelor colective. Totodată, înaltele foruri democratice ale autoconducerii muncitoreşti din întreprinderi vor stabili măsurile suplimentare ce trebuie luate în continuare pentru îndeplinirea exemplară, la toţi indicatorii, a planului şi a prevederilor din bugetul de venituri şi cheltuieli pe semestrul al doilea şi pe întregul an 1984. Se cuvine subliniat în mod deosebit faptul că actualele adunări generale ale oamenilor muncii au loc la scurt timp după Plenara C.C. al PIC.R. din 27 iunie, care a examinat şi aprobat în unanimitate documente de importanţă majoră pentru progresul necontenit al economiei naţionale şi ridicarea bunăstării întregului popor, documente elaborate pe baza indicaţiilor şi orientărilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Exprimînd voinţa unanimă a comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii, a întregului popor, plenara a hotărit, după cum se ştie, să propună Congresului al XIII-lea reînvestirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu în funcţia supremă de secretar general al partidului — garanţie sigură a întăririi unităţii şi coeziunii partidului, a înfăptuirii neabătute a programelor de dezvoltare multilaterală a patriei socialiste. Sunt proaspete în conştiinţa fiecărui om al muncii îndemnurile pline de patos revoluţionar şi profund patriotism adresate la plenară • de tot \ar:,«iii xitolsx trausts*j- •‘MaS*” muncitoare, tuturor oamenilor muncii, de a-şi spori eforturile şi a acţiona cu fermitate şi răspundere pentru fructificarea cu maximă eficienţă a puternicului potenţial tehnic şi material creat în anii socialismului, pentru realizarea in bune condiţii a planului pe acest an. Corespunzător atribuţiilor sporite ce le revin in sistemul democraţiei noastre muncitoreşti, revoluţionare, în deplin consens cu creşterea rolului conducător al clasei muncitoare în societatea noastră, cu exigenţele realizării unei calităţi noi, superioare, a unei înalte eficienţe in întreaga activitate economică, adunările generale ale oamenilor muncii trebuie să asigure întărirea răspunderii şi spiritului gospodăresc ale colectivelor de întreprinderi in exercitarea şi adincirea autoconducerii muncitoreşti şi autogestiunii economico-financiare, in aplicarea fermă a noului mecanism economic. Dezbaterile din cadrul adunărilor generale ale oamenilor muncii din întreprinderile industriale trebuie concentrate, cu prioritate, asupra stabilirii măsurilor şi căilor de acţiune necesare pentru realizarea ritmică şi integrală, la toate sortimentele, a planului la producţia fizică şi, pe această bază, a planului producţiei-marfă. ----------------------- Aceasta constituie in prezent o cerinţă de cea mai mare actualitate şi importanţă economică. Ea vizează atitorităţile care au încheiat primul semestru cu rezultate bune in realizarea producţiei fizice planificate, dar mai ales pe cele care au înregistrat rămîneri in urmă in această privinţă. In acest sens, o atenţie deosebită trebuie acordată infăptuirii programului privind asigurarea bazei energetice şi de materii prime, realizării planului la cărbune, petrol şi minereuri, la toate materiile prime. In acelaşi timp, un loc central in cadrul dezbaterilor trebuie să-l ocupe problemele legate de îndeplinirea integrală, in condiţii calitative superioare şi la termenele stabilite in contracte, a producţiei destinate expor- tuUii,,areaskaLiiîmi.. aşa cum. a lat in repetate rinduri tovarăşul Nicolae Ceauşescu, o condiţie hotărîtoare, fundamentală pentru desfăşurarea corespunzătoare a activităţii noastre economice şi pentru dezvoltarea generală a ţării. In unităţile de construcţii-montaj, adunările generale ale oamenilor muncii au datoria de a supune unui exigent examen modalităţile practice _________ file ŞTEFAN (Continuare în pag. a IV-a) ADUNĂRILE GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII în centrul dezbaterilor — măsurile pentru îndeplinirea exemplară, la toţi indicatorii, a planului pe acest an CAMPANIA AGRICOLA DE VARĂ LA SECERIŞ - VITEZE ZILNICE DE LUCRU MULT SPORITE pentru stringerea grabnică şi depozitarea fără pierderi a recoltei de grîu Oamenii muncii din agricultură se află intr-o perioadă decisivă pentru stringerea şi depozitarea neintirziată, fără pierderi a întregii recolte de grîu. Acum mai mult ca oricind sunt necesare utilizarea la întreaga capacitate a mijloacelor mecanice şi folosirea din plin a timpului de lucru, din zori şi pină seara tirziu, spre a se realiza zi die zi viteze sporite la secerişul griului. Această cerinţă este cu atit mai imperioasă cu cit, din datele furnizate de Ministerul Agriculturii, rezultă că pină in seara zilei de 30 iulie griul a fost strins numai de pe 65 la sută din suprafaţa cultivată. Apoi, dacă în multe judeţe din sudul şi vestul ţării recoltarea griului s-a încheiat sau este într-un stadiu avansat, in unele judeţe din centrul şi nordul ţării secerişul încă nu a început. Timpul este înaintat, intrăm in luna august şi de aceea în toate judeţele unde mai este de strins griul sunt necesare cu atit mai mult măsuri energice pentru încheierea cit mai grabnică a secerişului, astfel incit să se evite orice pierderi de producţie. Desigur, principala cale pentru urgentarea recoltării o constituie utilizarea din plin a combinelor de care dispun staţiunile de mecanizare a agriculturii. Pe lingă aceasta însă, este nevoie ca organele agricole centrale să iniţieze acţiuni de întrajutorare cu mijloace mecanice intre judeţele care au încheiat recoltarea şi cele unde secerişul este rămas în urmă. STADIUL RECOLTĂRII GRIULUI, in procente, pe judeţe, in seara zilei de 30 iulie. (Date furnizate de Ministerul Agriculturii), în cursul zilei de ieri s-a încheiat recoltarea şi în judeţele Arad, Brăila, Giurgiu şi Timiş (relatarea, în pag. a IV-a). Esenţial este ca în aceste zile organele judeţene de partid şi agricole, consiliile agroindustriale şi conducerile unităţilor agricole să acţioneze stăruitor, mobilizind puternic pe mecanizatori, cooperatori, specialişti pentru încheierea cit mai rapidă a recoltării griului şi depozitarea in cele mai bune condiţii a întregii producţii. Concomitent, este absolut necesar să se asigure livrarea la fondul de stat a tuturor cantităţilor de grîu contractate, aceasta constituind o sarcină de inaltă răspundere pentru fiecare unitate agricolă. MECANIZATORI, COOPERATORI, SPECIALIŞTI, OAMENI AI MUNCII DIN AGRICULTURĂ! Folosiţi din plin fiecare oră bună de lucru, combinele şi celelalte utilaje agricole, pentru a strînge şi depozita cit mai repede şi fără pierderi întreaga recoltă de grîu! „EPOCA CEAUŞESCU11. EPOCA UNOR MĂREŢE, LUMINOASE ÎNFĂPTUIRI IN ANII SOCIALISMULUI Trepte spre o calitate nouă, superioară a vieţii AZI SE ÎNCHEIE ACŢIUNEA DE MAJORARE A RETRIBUŢIEI PERSONALULUI MUNCITOR Azi, 1 august, prima zi a lunii în care aniversăm cei 40 de ani de libertate a patriei, se încheie acţiunea de majorare a retribuţiei personalului muncitor. Făurim o societate a demnităţii, împreună cu poporul, în folosul întregului popor — iată deviza care a călăuzit în permanenţă activitatea partidului şi statului nostru în toţi anii construcţiei socialiste. Iar măreţele înfăptuiri revoluţionare produse în decursul edificării noii societăţi - îndeosebi în perioada ce a urmat Congresului al IX-lea al partidului, numită cu mîndrie şi recunoştinţă „Epoca Ceauşescu" - evidenţiază cu putere faptul că tot ce s-a făcut şi ce se face în România socialistă este închinat ridicării bunăstării materiale şi spirituale a maselor. Amplificarea resurselor şi posibilităţilor de progres ale economiei noastre socialiste, creşterea avuţiei naţionale vor permite şi în continuare ridicarea bunăstării fiecărui om al muncii, astfel incit toţi cetăţenii ţării să se bucure intr-o măsură sporită de binefacerile civilizaţiei socialiste. Tocmai de aceea este mai îndreptăţită ca oricind deviza „Cu cit vom munci mai spornic, mai eficient, la un nivel calitativ tot mai ridicat, cu atit vom trăi mai bine". O amplă relatare despre treptele parcurse in anii socialismului spre o cantate nouă, superioară a vieţii d IN PAGINILE 2-3. Agricultura pe coordonatele noii revoluţii, ale unor producţii mari şi stabile Evenimentele istorice din acest an — aniversarea a 40 de ani de la revoluţia de eliberare naţională şi socială, antifascistă şi antiimperialistă şi cel de-al XIII-lea Congres al partidului, Hotârirea plenarei C.C. al P.C.R. privind propunerea de realegere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu in funcţia supremă de partid , au generat o puternică emulaţie creatoare in toate sectoarele vieţii materiale si spirituale. Este rezultatul simţămintelor apartenenţei la o societate in care tot ceea ce se face este subordonat omului, bunăstării si fericirii sale, apartenenţei la o epocă ce s-a conturat cu pregnantă in istorie sub denumirea de „Epoca Ceauşescu“ , este, şi nu in ultimă instanţă, rezultatul unei siguranţe a zilei de mîine, a garanţiei mersului ascendent al patriei noastre pe calea socialismului şi comunismului, a independenţei şi suveranităţii. Dotat cu o capacitate deosebită de penetraţie a fenomenelor sociale, de abordare revoluţionară a problemelor cu care se confruntă societatea românească şi viaţa internaţională, de scrutare cutezătoare, profund ştiinţifică a viitorului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a elaborat idei, teze şi concepte, precum şi tactici şi strategii de înfăptuire a acestora in toate domeniile vieţii economice, politice, culturale, ştiinţifice. Intre acestea, un joc important a revenit activităţii din agricultură. .Bifwunaia , general al partidului din mijlocul lucrătorilor de pe ogoare in toate judeţele ţării, grija ce o poartă dezvoltării bazei tehnico-materiale a acestui sector, elaborarea conceptului şi acţiunile organizate pentru înfăptuirea noii revoluţii în agricultură au determinat profunde schimbări înnoitoare atit în ceea ce priveşte viaţa şi activitatea oamenilor muncii din agricultură, cit si in evoluţia satului românesc in etapa contemporană. Aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Plenara C.C. al P.C.R. din 27 iunie 1984, „şi în agricultură, pe lingă minunata bază tehnică modernă pe care o avem, am creat o ţărănime nouă, care demonstrează prin întreaga sa activitate că ştie să aplice in bune condiţii tehnologiile şi cuceririle ştiinţei agricole. Avem puternice forţe de ingineri şi tehnicieni agronomi. Toate aceste forţe, impreună cu întreaga ţărănime — acţionind in strînsă alianţă cu muncitorimea — ne dau garanţia că şi agricultura noastră îşi va îndeplini sarcinile măreţe care îi revin în viitor“. Raportînd rezultatele respective la agricultura judeţului Olt, este demn de subliniat faptul că în acest an dispunem de un număr de tractoare mai mare cu 50 la sută decit avea întreaga tară in anul de vîrf al regimului trecut. Dotările din cadrul bazei tehnicomateriale, producţiile vegetale si animaliere obţinute evidenţiază că şi in acest judeţ perioada de adinei prefaceri revoluţionare este pregnantă incepînd cu Congresul al IX-lea al Curece sint cele mai in maxera sa redea sintetic această dimensiune. Iată de exemplu : numărul de tractoare a crescut în cei aproape 20 de ani de circa 3 ori ; cantitatea îngrăşămintelor chimice, substanţă activă, de 4 ori ; întreaga dotare a combinelor autopropulsate aparţine acestei perioade ; numărul de hectare amenajate pentru irigat a sporit de peste 5 ori şi altele. Paralel cu acestea a crescut şi numărul de specialişti de la 285 la 125. O adevărată revoluţie s-a produs şi în ceea ce priveşte producţiile. In timp ce la grîu suprafaţa însămînţată s-a redus cu 34,5 la sută, producţia totală a fost mai mare în anul trecut cu 137 mii tone, iar la porumb, in timp ce suprafaţa s-a redus cu 25 mii hectare, producţia a sporit cu 440 mii tone. Creşteri substanţiale s-au înregistrat şi la plantele tehnice, la legume, la pomi şi vii, la producţiile din zootehnie. în acest sens, două cifre sunt semnificative. Producţia medie la hectar a fost în anul 1965 la floareasoarelui de 252 kg şi a ajuns în anul trecut la 2 107 kg, iar la lapte de vacă producţia medie a sporit de la 900 1 la 2 068. Avind în vedere locul şi rolul pe care partidul şi statul nostru il acordă dezvoltării agriculturii, comitetul judeţean de partid a stabilit — pe baza hotărîrilor Congresului al XII-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului, a indicaţiilor şi orientărilor date de tovarăşul secretar general, Nicolae Ceauşescu, cu prilejul consfătuirilor de lucru de la C.C. al P.C.R. pe probleme de agricultură şi a dialo'gurilor' de' Titlu" cu oameniii muncii de pe ogoare — programe concrete de acţiune menite să asigure îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan, întrucît succesul depinde în mod hotărîtor de oameni, de implicarea acestora în problemelecheie ale muncii productive, pe prim plan comitetul judeţean de partid a situat şi situează folosirea întregii capacităţi politice şi organizatorice a organelor şi organizaţiilor de partid din agricultură, a forţei de care dispun acestea în mobilizarea oamenilor pentru ducerea la bun sfirşit a acţiunilor iniţiate. Creşterea capacităţii de organizare şi conducere a muncii, a sporirii rolului conducător al organizaţiilor de partid, a ridicării responsabilităţii specialiştilor, a mecanizatorilor, a tuturor lucrătorilor de pe ogoare sunt reliefate de rezultatele obţinute , in anul 1983, care, cu toate condiţiile de secetă deosebită, sunt superioara tuturor anilor anteriori. Pentru reducerea efectelor negative ale lipsei de precipitaţii, organele şi organizaţiile de partid, îndrumate şi controlate permanent de biroul comitetului judeţean de partid, au asigurat o mobilizare generală a oamenilor muncii de la sate la efectuarea la timp şi de calitate a întregului complex de lucrări agricole. In acest fel s-a reuşit ca pămintul să fie lucrat mai bine ca oricine, fapt ce a făcut ca la unele culturi (porumb, floarea-soarelui, fasole) să se obţină producţii mai bune decât în toţi anii care au trecut de la înfiinţarea judeţului, întreaga concepţie cu privire la proporţiile, nivelurile şi ritmurile dezvoltării agriculturii pe acest an, la aplicarea tuturor măsurilor tehnico-organizatorice de care depinde sporirea producţiei agricole ilustrează elocvent preocuparea constantă a partidului şi statului nostru, a secretarului său general pentru dezvoltarea intensivă a agriculturii, în scopul asigurării la niveluri corespunzătoare a cerinţelor economiei noastre naţionale şi a consumului. De aceea oamenii muncii din agricultură judeţului Olt,fiinduşi de organele şi organizaţiile de partid, au pregătit minuţios anul agricol ’84, an in care trebuie să realizăm o producţie globală agricolă în valoare de 7 058,8 milioane lei, din care 4 489,3 milioane lei în sectorul vegetal şi 2 561,5 milioane lei în cel animal. S-a acordat, în acest sens, o deosebită atenţie fertilizării pămîntului cu îngrăşăminte naturale şi corectării acidităţii solului prin administrarea a circa un milion de tone gunoi de grajd şi 200 mii tone amendamente, s-a avut în vedere amplasarea judi(Continuare in pag. a V-a) Vasile BĂRBULESCU, prim-secretar al Comitetului judeţean Olt al P.C.R. Municipiul Deva, străvechea aşezare întinerită din temelii în cele patru decenii de libertate TG. MUREŞ : A 50 000-a maşină textilă a ieşit de pe banda de montaj Constructorii de maşini de la întreprinderea „Metalotehnica“ din Tg. Mureş au scos de pe bancul de testări şi probe cea de-a 50 000-a maşină textilă din 1954, de cînd aici au fost produse primele maşini de cusut industrial. De-a lungul anilor colectivul întreprinderii a asimilat un mare număr de maşini de cusut şi de tricotat, precum şi alte utilaje solicitate de industria uşoară. In prezent, nomenclatorul de producţie al unităţii cuprinde peste 130 de tipodimensiuni de maşini textile. Potrivit unui bilanţ, de-a lungul anilor oamenii muncii de la „Metalotehnica“ au contribuit la dotarea integrală cu maşini textile a 26 de întreprinderi noi, precum şi la reutilarea altor peste 45 de asemenea unităţi economice. (Agerpres) O ARTĂ NOUĂ, PENTRU O LUME NOUĂ întregul nostru popor se află în preajma unor mari evenimente : sărbătorirea celei de-a 40-a aniversări a revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă, precum şi Congresul al XIII-lea al Partidului Comunist Român. Sunt evenimente cărora noi, artiştii plastici, suntem preocupaţi să le răspundem prin operele noastre. Lucrările noastre trebuie să fie răspunsuri la marile probleme pe care le ridică evoluţia societăţii socialiste de astăzi, la ideile mereu actuale ale luptei pentru libertate şi demnitate socială. Suntem conştienţi că angajarea constituie caracterul fundamental prin care arta se integrează societăţii, iar artistul nu se poate manifesta altfel decât ca un interpret al vieţii spirituale, ideologice. Expoziţiile organizate la Iaşi, participările unui număr mare de artişti la expoziţiile festive de la Bucureşti demonstrează că am fost şi suntem solidari cu înfăptuirile măreţe din ţara noastră, că artiştii cultivă o artă de înaltă ţinută umanistă, inspirată din idealurile socialismului şi comunismului, din viaţa poporului, din prezentul marilor împliniri, cit şi din trecutul de luptă al poporului, o artă care promovează concepţia partidului despre lume şi viaţă. Nu cred că trebuie să uităm, în condiţiile unor procese sociale ce determină şi motivează fundamentale mutaţii in sistemul valorilor umane, că se impune instituirea unui nou raport „om-univers“, un nou sistem de raportare a omului la obiect, relaţii ce presupun — din perspectiva şi la dimensiunile umane ale artei — construcţia unei noi atitudini estetice faţă de univers. Artistul contemporan trebuie in aceste condiţii să gîndească şi să acţioneze în spiritul noului sistema de valori ale unei noi culturi.. . ale unei noi ideologii, revoluţionare. Bilanţul pe care şi creatorii de artă ai ţării îl întreprind în preajma Dan HATMANU marilor evenimente politice din această perioadă arată că am parcurs o adevărată epocă de creaţie, cu rezultate durabile, înscrise în patrimoniul unei culturi umaniste, pentru popor. Partidul, secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, acordă o mare importanţă artelor în procesul formării unui om nou, cu o conştiinţă înaintată. In cuvîntarea rostită la Consfătuirea de la Mangalia din luna august a anului trecut, secretarul general al partidului sublinia înalta misiune a creaţiei şi creatorilor de a reda in operele lor chipul eroilor de azi, al făuritorilor civilizaţiei noastre socialiste, spiritul lor de dăruire pentru edificarea marilor construcţii ale acestui timp eroic. Creatorilor din domeniul artelor plastice le revine aşadar îndatorirea de a contribui mai substanţial, cu o mai mare răspundere, la înnoirea spirituală a societăţii, de a participa activ la opera de făurire a noii orînduiri, devenită cauză vitală a tuturor oamenilor muncii. Această chemare a găsit în creaţia artiştilor un puternic ecou. Programul de formare, dezvoltare şi perfecţionare a conştiinţei socialiste se reflectă direct în activitatea de edificare a artei noastre, o artă ce-şi face un titlu de mindrie din năzuinţa de a realiza o adevărată frescă a vieţii şi muncii poporului nostru, a marilor sale izbinzi în construcţia socialistă. Numeroasele expoziţii şi manifestări organizate în aceşti ani au reflectat înaintarea economică şi socială a ţării noastre, etapele noi parcurse : semicentenarul Partidului Comunist Român (1971) ; un deceniu de la transformarea socialistă a agriculturii (1972) ; omagiul artiştilor cu prilejul congreselor partidului ; Conferinţa mondială a populaţiei (1976) ; centenarul independenţei României (1977) ş.a. Sunt tot atîtea trepte ale afirmării întregului nostru popor pe calea progresului, tot atitea etape ale dezvoltării noastre, urmărite îndeaproape de creaţia artistică. Hotărîţi să înfăţişeze realitatea nouă, socialistă, pictorii, sculptorii, graficienii au fost animaţi de dorinţa de a investiga, asimila şi preface in materie estetică fapte şi stări de conştiinţă caracteristice nouă şi vremurilor noi pe care le trăim. Legătura cu viaţa tumultuoasă a constructorilor socialismului, stăpînirea desăvirşită a principiilor interpretării artistice a lumii au permis artiştilor plastici să creeze imagini de o mare forţă de expresie, capabile să pună în evidenţă măreţia epocii noastre, adevărul vieţii poporului. (Continuare în pag. a V-a)