Scînteia, august 1984 (Anul 53, nr. 13044-13069)

1984-08-01 / nr. 13044

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE­ UNIȚI-VĂI ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LU­I Nr. 13 044 Miercuri 1 august 1984 6 PAGINI — 50 BANI ÎN ÎNTIMPINAREA ZILEI DE 23 AUGUST muncă însufleţită pentru REALIZAREA SARCINILOR IN ECONOM In aceste zile, in întreprinderile in­dustriale, in unităţile de construcţii, transporturi şi telecomunicaţii, in in­stitutele de cercetare ştiinţifică şi proiectare, în unităţile din alte sec­toare ale economiei naţionale au loc adunările generale ale oamenilor­ muncii sau ale reprezentanţilor aces­tora — foruri supreme de conduce­re ale proprietarilor şi producători­lor, ale democraţiei muncitoreşti, revoluţionare. Moment deosebit de important în viaţa colectivelor din toate unită- '­ţile economice, a­­dunările generale ale oamenilor muncii se înscriu într-o tradiţie ce îşi are izvoarele in anii de după Con­gresul al IX-lea al P.C.R., de cînd la conducerea parti­dului şi statului nostru se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Ele constituie o vie şi convingătoare dovadă a profun- _________________ dului democra­tism al societăţii noastre socialiste, care asigură din plin condiţiile pen­tru ca oamenii muncii, clasa munci­toare să dezbată şi să hotărască direct asupra tuturor problemelor majore privind dezvoltarea economi­­co-soc­ială a ţării, înfăptuirea ne­abătută a programelor stabilite de partid pentru progresul multilateral al patriei socialiste. Avind loc intr-o perioadă cu pro­funde semnificaţii, in care întregul nostru popor desfăşoară o amplă şi rodnică activitate pentru a întimpina cu rezultate cit mai bune in­troduc­ţie marea noastră sărbătoare de la 23 August şi Congresul al XIII-lea al partidului, actuala rundă a adunări­lor generale ale oamenilor muncii constituie un prilej d­e analiză exi­gentă, responsabilă a activităţii din prima jumătate a anului, a rezultate­lor obţinute în realizarea planului şi a bugetului de venituri şi cheltuieli, a angajamentelor asumate în între­cerea socialistă, precum şi a modului in care se înfăptuiesc propunerile oamenilor muncii şi prevederile con­tractelor colective. Totodată, înaltele foruri democratice ale autoconducerii muncitoreşti din întreprinderi vor stabili măsurile suplimentare ce tre­buie luate în continuare pentru în­deplinirea exemplară, la toţi indica­torii, a planului şi a prevederilor din bugetul de venituri şi cheltuieli pe semestrul al doilea şi pe întregul an 1984. Se cuvine subliniat în mod deose­bit faptul că actualele adunări gene­rale ale oamenilor muncii au loc la scurt timp după Plenara C.C. al PIC.R. din 27 iunie, care a examinat şi aprobat în unanimitate documente de importanţă majoră pentru progre­sul necontenit al economiei naţionale şi ridicarea bunăstării întregului po­por, documente elaborate pe baza in­dicaţiilor şi orientărilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Exprimînd voinţa unanimă a comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii, a întregului popor, plenara a hotărit, după cum se ştie, să propună Congresului al XIII-lea reînvestirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu în funcţia supremă de se­cretar general al partidului — garan­ţie sigură a întăririi unităţii şi coeziunii partidului, a înfăptuirii neabătute a programelor de dezvol­tare multilaterală a patriei socialiste. Sunt proaspete în conştiinţa fiecă­rui om al muncii îndemnurile pline de patos revoluţionar şi profund pa­triotism adresate la plenară • de tot \­ar:,«iii xitolsx trausts*j- •‘MaS*­” muncitoare, tuturor oamenilor mun­cii, de a-şi spori eforturile şi a ac­ţiona cu fermitate şi răspundere pen­tru fructificarea cu maximă eficienţă a puternicului potenţial tehnic şi ma­terial creat în anii socialismului, pentru realizarea in bune condiţii a planului pe acest an. Corespunzător atribuţiilor sporite ce le revin in sistemul democraţiei noastre muncitoreşti, revoluţionare, în deplin consens cu creşterea rolului conducător al clasei muncitoare în societatea noastră, cu exigenţele realizării unei calităţi noi, superi­oare, a unei înalte eficienţe in în­treaga activitate economică, adună­rile generale ale oamenilor muncii trebuie să asigure întărirea răspun­derii şi spiritului gospodăresc ale co­lectivelor de întreprinderi in exerci­tarea şi adincirea autoconducerii muncitoreşti şi autogest­iunii econo­­mico-financiare, in aplicarea fermă a noului mecanism economic. Dezbaterile din cadrul ad­unărilor generale ale oa­­menilor muncii din întreprinderi­le industriale tre­buie concentrate, cu prioritate, a­­supra stabilirii măsurilor şi căi­lor de acţiune necesare pentru realizarea ritmică şi integrală, la toate sortimente­le, a planului la producţia fizică şi, pe această ba­ză, a planului producţiei-marfă. -------­---------------- Aceasta constituie in prezent o ce­rinţă de cea mai mare actuali­tate şi importanţă economică. Ea vi­zează atit­orităţile care au încheiat primul semestru cu rezultate bune in realizarea producţiei fizice planifica­te, dar mai ales pe cele care au în­registrat rămîneri in urmă in această privinţă. In acest sens, o atenţie deo­sebită trebuie acordată infăptuirii programului privind asigurarea bazei energetice şi de materii prime, reali­zării planului la cărbune, petrol şi minereuri, la toate materiile prime. In acelaşi timp, un loc central in cadrul dezbaterilor trebuie să-l ocupe problemele legate de îndeplinirea in­tegrală, in condiţii calitative superi­oare şi la termenele stabilite in con­tracte, a producţiei destinate expor- tuUii,,­areask­aLiiîmi.. aşa cum. a l­at in repetate rinduri tovarăşul Nicolae Ceauşescu, o condiţie hotărî­­toare, fundamentală pentru desfăşu­rarea corespunzătoare a activităţii noastre economice şi pentru dezvol­tarea generală a ţării. In unităţile de construcţii-montaj, adunările generale ale oamenilor muncii au datoria de a supune unui exigent examen modalităţile practice _________ file ŞTEFAN (Continuare în pag. a IV-a) ADUNĂRILE GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII în centrul dezbaterilor — măsurile pentru îndeplinirea exemplară, la toţi indicatorii, a planului pe acest an CAMPANIA AGRICOLA DE VARĂ LA SECERIŞ - VITEZE ZILNICE DE LUCRU MULT SPORITE pentru stringerea grabnică şi depozitarea fără pierderi a recoltei de grîu Oamenii muncii din agricultură se află intr-o perioadă decisivă pentru stringerea şi depozitarea ne­­intirziată, fără pierderi a întregii recolte de grîu. Acum mai mult ca oricind sunt necesare utilizarea la întreaga capacitate a mijloacelor mecanice şi folosirea din plin a timpului de lucru, din zori şi pină seara tirziu, spre a se realiza zi die zi viteze sporite la secerişul griului. Această cerinţă este cu atit mai imperioasă cu cit, din da­tele furnizate de Ministerul Agri­culturii, rezultă că pină in seara zilei de 30 iulie griul a fost strins numai de pe 65 la sută din supra­faţa cultivată. Apoi, dacă în multe judeţe din sudul şi vestul ţării recoltarea griului s-a încheiat sau este într-un stadiu avansat, in unele judeţe din centrul şi nordul ţării secerişul încă nu a început. Timpul este înaintat, intrăm in luna august şi de aceea în toate judeţele unde mai este de strins griul sunt necesare cu atit mai mult măsuri energice pentru încheierea cit mai grabnică a secerişului, astfel incit să se evite orice pier­deri de producţie. Desigur, principala cale pentru urgentarea recoltării o constituie utilizarea din plin a combinelor de care dispun staţiunile de mecani­zare a agriculturii. Pe lingă a­­ceasta însă, este nevoie ca orga­nele agricole centrale să iniţieze acţiuni de întrajutorare cu mij­loace mecanice intre judeţele care au încheiat recoltarea şi cele unde secerişul este rămas în urmă. STADIUL RECOLTĂRII GRIULUI, in procente, pe judeţe, in seara zilei de 30 iulie. (Date furnizate de Ministerul Agriculturii), în cursul zilei de ieri s-a încheiat recoltarea şi în judeţele Arad, Brăila, Giurgiu şi Timiş (relatarea, în pag. a IV-a). Esenţial este ca în aceste zile or­ganele judeţene de partid şi agri­cole, consiliile agroindustriale şi conducerile unităţilor agricole să acţioneze stăruitor, mobilizind pu­ternic pe mecanizatori, coopera­tori, specialişti pentru încheierea cit mai rapidă a recoltării griului şi depozitarea in cele mai bune condiţii a întregii producţii. Con­comitent, este absolut necesar să se asigure livrarea la fondul de stat a tuturor cantităţilor de grîu contractate, aceasta constituind o sarcină de inaltă răspundere pen­tru fiecare unitate agricolă. MECANIZATORI, COOPERATORI, SPECIALIŞTI, OAMENI AI MUNCII DIN AGRICULTURĂ! Folosiţi din plin fiecare oră bună de lucru, combinele şi celelalte utilaje agricole, pentru a strînge şi depozita cit mai repede şi fără pierderi întreaga recoltă de grîu! „EPOCA CEAUŞESCU11. EPOCA UNOR MĂREŢE, LUMINOASE ÎNFĂPTUIRI IN ANII SOCIALISMULUI Trepte spre o calitate nouă, superioară a vieţii AZI SE ÎNCHEIE ACŢIUNEA DE MAJORARE A RETRIBUŢIEI PERSONALULUI MUNCITOR Azi, 1 august, prima zi a lunii în care aniversăm cei 40 de ani de libertate a patriei, se încheie acţiu­nea de majorare a retribuţiei personalului muncitor. Făurim o societate a demnităţii, împreună cu po­porul, în folosul întregului popor — iată deviza care a călăuzit în permanenţă activitatea partidului şi sta­tului nostru în toţi anii construcţiei socialiste. Iar măreţele înfăptuiri revoluţionare produse în decursul edificării noii societăţi - îndeosebi în perioada ce a urmat Congresului al IX-lea al partidului, numită cu mîndrie şi recunoştinţă „Epoca Ceauşescu" - eviden­ţiază cu putere faptul că tot ce s-a făcut şi ce se face în România socialistă este închinat ridicării bună­stării materiale şi spirituale a maselor. Amplificarea resurselor şi posibilităţilor de pro­gres ale economiei noastre socialiste, creşterea avuţiei naţionale vor permite şi în continuare ridicarea bunăstării fiecărui om al muncii, astfel incit toţi cetăţenii ţării să se bucure intr-o măsură sporită de binefacerile civilizaţiei socialiste. Tocmai de aceea este mai îndreptăţită ca oricind deviza „Cu cit vom munci mai spornic, mai eficient, la un nivel calitativ tot mai ridicat, cu atit vom trăi mai bine". O amplă relatare despre treptele parcurse in anii socialismului spre o can­­­tate nouă, superioară a vieţii d IN PAGINILE 2-3. Agricultura pe coordonatele noii revoluţii, ale unor producţii mari şi stabile Evenimentele istorice din acest an — aniversarea a 40 de ani de la re­voluţia de eliberare naţională şi so­cială, antifascistă şi antiimperialistă şi cel de-al XIII-lea Congres al partidului, Hotârirea plenarei C.C. al P.C.R. privind propunerea de realegere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu in funcţia supremă de partid , au generat o puternică emulaţie creatoare in toate sectoa­rele vieţii materiale si spirituale. Este rezultatul simţămintelor apar­tenenţei la o societate in care tot ceea ce se face este subordonat omului, bunăstării­­ si fericirii sale, apartenenţei la o epocă ce s-a con­turat cu pregnantă in istorie sub de­numirea de „Epoca Ceauşescu“ , este, şi nu in ultimă instanţă, rezultatul unei siguranţe a zilei de mîine, a garanţiei mersului ascendent al pa­triei noastre pe calea socialismului şi comunismului, a independenţei şi suveranităţii. Dotat cu o capacitate deosebită de penetraţie a fenomenelor sociale, de abordare revoluţionară a problemelor cu care se confruntă societatea româ­nească şi viaţa internaţională, de scrutare cutezătoare, profund ştiinţi­fică a viitorului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a elaborat idei, teze şi concepte, precum şi tactici şi strate­gii de înfăptuire a acestora in toate domeniile vieţii economice, politice, culturale, ştiinţifice. Intre acestea, un joc important a revenit activităţii din agricultură. .Bifwunai­a , general al partidului d­in mijlocul lu­crătorilor de pe ogoare in toate ju­deţele ţării, grija ce o poartă dezvol­tării bazei tehnico-materiale a aces­tui sector, elaborarea conceptului şi acţiunile organizate pentru înfăp­tuirea noii revoluţii în agricultură au determinat profunde schimbări înnoi­toare atit în ceea ce priveşte viaţa şi activitatea oamenilor muncii din agricultură, cit si in evoluţia satului românesc in etapa contemporană. Aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Plenara C.C. al P.C.R. din 27 iunie 1984, „şi în agricultură, pe lingă minunata bază tehnică mo­dernă pe care o avem, am creat o ţărănime nouă, care demonstrează prin întreaga sa activitate că ştie să aplice in bune condiţii tehnologiile şi cuceririle ştiinţei agricole. Avem puternice forţe de ingineri şi tehni­cieni agronomi. Toate aceste forţe, impreună cu în­treaga ţărănime — acţionind in strînsă alianţă cu muncitorimea — ne dau garanţia că şi agricultura noastră îşi va în­deplini sarcinile măreţe care îi re­vin în viitor“. Raportînd re­zultatele respec­tive la agricultu­ra judeţului Olt, este demn de subliniat faptul că în acest an dispunem de un număr de tractoare mai mare cu 50 la sută decit avea întreaga tară in anul de vîrf al regi­mului trecut. Dotările din cadrul bazei tehnico­­materiale, producţiile vegetale si ani­maliere obţinute evidenţiază că şi in acest judeţ perioada de adinei pre­faceri revoluţionare este pregnantă incepînd cu Congresul al IX-lea al Cu­rece sint cele mai in maxera­ sa redea sintetic această dimensiune. Iată de exemplu : numărul de trac­toare a crescut în cei aproape 20 de ani de circa 3 ori ; cantitatea îngră­şămintelor chimice, substanţă activă, de 4 ori ; întreaga dotare a combi­nelor autopropulsate aparţine acestei perioade ; numărul de hectare ame­najate pentru irigat a sporit de peste 5 ori şi altele. Paralel cu acestea a crescut şi numărul de specialişti de la 285 la­­ 125. O adevărată revoluţie s-a produs şi în ceea ce priveşte producţiile. In timp ce la grîu suprafaţa însămînţată s-a redus cu 34,5 la sută, producţia totală a fost mai mare în anul trecut cu 137 mii tone, iar la porumb, in timp ce su­prafaţa s-a redus cu 25 mii hectare, producţia a sporit cu 440 mii tone. Creşteri substanţiale s-au înregis­trat şi la plante­le tehnice, la le­gume, la pomi şi vii, la producţiile din zootehnie. în acest sens, două cifre sunt semni­ficative. Produc­ţia medie la hec­tar a fost în anul 1965 la floarea­­soarelui de 252 kg şi a ajuns în a­­nul trecut la 2 107 kg, iar la lapte de vacă producţia medie a sporit de la 900 1 la 2 068­­. Avind în vedere locul şi rolul pe care partidul şi statul nostru il acordă dezvoltării agriculturii, co­mitetul judeţean de partid a stabilit — pe baza hotărîrilor Congresului al XII-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului, a indicaţiilor şi orientări­lor date de tovarăşul secretar gene­ral, Nicolae Ceauşescu, cu prilejul consfătuirilor de lucru de la C.C. al P.C.R. pe probleme de agricultură şi a­ dialo'gurilor' de' Titlu­" cu oam­eniii muncii de pe ogoare — programe concrete de acţiune menite să asi­gure îndeplinirea şi depăşirea sarci­nilor de plan, întrucît succesul de­pinde în mod hotărîtor de oameni, de implicarea acestora în prob­lemele­­cheie ale muncii productive, pe prim plan comitetul judeţean de partid a situat şi situează folosirea întregii capacităţi politice şi organizatorice a organelor şi organizaţiilor de partid din agricultură, a forţei de care dispun acestea în mobilizarea oamenilor pentru ducerea la bun sfirşit a acţiunilor iniţiate. Creşterea capacităţii de organizare şi conducere a muncii, a sporirii ro­lului conducător al organizaţiilor de partid, a ridicării responsabilităţii specialiştilor, a mecanizatorilor, a tu­turor lucrătorilor de pe ogoare sunt reliefate de rezultatele obţinute , in anul 1983, care, cu toate condiţiile de secetă deosebită, sunt superioara tuturor anilor anteriori. Pentru reducerea efectelor negati­ve ale lipsei de precipitaţii, organele şi organizaţiile de partid, îndrumate şi controlate permanent de biroul comitetului judeţean de partid, au asigurat o mobilizare generală a oa­menilor muncii de la sate la efectua­rea la timp şi de calitate a întregu­lui complex de lucrări agricole. In acest fel s-a reuşit ca pămintul să fie lucrat mai bine ca oricine, fapt ce a făcut ca la unele culturi (po­rumb, floarea-soarelui, fasole) să se obţină producţii mai bune decât în toţi anii care au trecut de la înfiin­ţarea judeţului, întreaga concepţie cu privire la proporţiile, nivelurile şi ritmurile dezvoltării agriculturii pe acest an, la aplicarea tuturor măsurilor teh­­nico-organizatorice de care depinde sporirea producţiei agricole ilustrea­ză elocvent preocuparea constantă a partidului şi statului nostru, a secre­tarului său general pentru dezvolta­rea intensivă a agriculturii, în scopul asigurării la niveluri cores­punzătoare a cerinţelor economiei noastre naţionale şi a consumului. De aceea oamenii muncii din agri­cultură judeţului Olt,­­fiinduşi de or­ganele şi organizaţiile de partid, au pregătit minuţios anul agricol ’84, an in care trebuie să realizăm o pro­ducţie globală agricolă în valoare de 7 058,8 milioane lei, din care 4 489,3 milioane lei în sectorul vegetal şi 2 561,5 milioane lei în cel animal. S-a acordat, în acest sens, o deosebită atenţie fertilizării pămîntului cu în­grăşăminte naturale şi corectării aci­dităţii solului prin administrarea a circa un milion de tone gunoi de grajd şi 200 mii tone amendamente, s-a avut în vedere amplasarea judi­(Continuare in pag. a V-a) Vasile BĂRBULESCU, prim-secretar al Comitetului judeţean Olt al P.C.R. Municipiul Deva, străvechea aşezare întinerită din temelii în cele patru decenii de libertate TG. MUREŞ : A 50 000-a maşină textilă a ieşit de pe banda de montaj Constructorii de ma­şini de la întreprinde­rea „Metalotehnica“ din Tg. Mureş au scos de pe bancul de testări şi probe cea de-a 50 000-a maşină textilă din 1954, de cînd aici au fost produse primele maşini de cu­sut industrial. De-a lungul anilor colecti­vul întreprinderii a asimilat un mare nu­măr de maşini de cu­sut şi de tricotat, pre­cum şi alte utilaje so­licitate de industria uşoară. In prezent, nomenclatorul de pro­ducţie al unităţii cu­prinde peste 130 de tipodimensiuni de ma­şini textile. Potrivit unui bilanţ, de-a lun­gul anilor oamenii muncii de la „Metalo­tehnica“ au contribuit la dotarea integrală cu maşini textile a 26 de întreprinderi noi, precum şi la reutilarea altor peste 45 de ase­menea unităţi econo­mice. (Agerpres) O ARTĂ NOUĂ, PENTRU O LUME NOUĂ întregul nostru po­por se află în preaj­ma unor mari e­­venimente : sărbăto­rirea celei de-a 40-a aniversări a revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă, precum şi Congresul al XIII-lea al Parti­dului Comunist Ro­mân. Sunt evenimente cărora noi, artiştii plastici, suntem­ preo­cupaţi să le răspun­dem prin operele noastre. Lucrările noastre trebuie să fie răspunsuri la marile probleme pe care le ridică evoluţia socie­tăţii socialiste de as­tăzi, la ideile mereu actuale ale luptei pen­tru libertate şi dem­nitate socială. Suntem­ conştienţi că angajarea constituie caracterul fundamental prin care arta se integrează so­cietăţii, iar artistul nu se poate manifesta altfel decât ca un in­terpret al vieţii spi­rituale, ideologice. Ex­poziţiile organizate la Iaşi, participările unui număr mare de artişti la expoziţiile festive de la Bucureşti de­monstrează că am fost şi suntem­ solidari cu înfăptuirile măreţe din ţara noastră, că artiş­tii cultivă o artă de înaltă ţinută umanis­tă, inspirată din idea­lurile socialismului şi comunismului, din via­ţa poporului, din pre­zentul marilor împli­niri, cit şi din tre­cutul de luptă al po­porului, o artă care promovează concep­ţia partidului despre lume şi viaţă. Nu cred că trebuie să uităm, în condiţiile unor pro­cese sociale ce deter­mină şi motivează fundamentale mutaţii in sistemul valorilor umane, că se impune instituirea unui nou raport „om-univers“, un nou sistem de ra­portare a omului la obiect, relaţii ce pre­supun — din perspec­tiva şi la dimensiunile umane ale artei — construcţia unei noi atitudini estetice faţă de univers. Artistul contemporan trebuie in aceste condiţii să gîndească şi să acţio­neze în spiritul nou­lui sistema de valori ale unei noi culturi.. . ale unei noi ideologii, revoluţionare. Bilan­ţul pe care şi creatorii de artă ai ţării îl în­treprind în preajma Dan HATMANU marilor evenimente politice din această perioadă arată că am parcurs o adevărată epocă de creaţie, cu rezultate durabile, în­scrise în patrimoniul unei culturi umaniste, pentru popor. Partidul, secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a­­cordă o mare impor­tanţă artelor în proce­sul formării unui om nou, cu o conştiinţă înaintată. In cuvînta­­rea rostită la Consfă­tuirea de la Mangalia din luna august a anu­lui trecut, secretarul general al partidului sublinia înalta misiu­ne a creaţiei şi crea­torilor de a reda in operele lor chipul eroi­lor de azi, al făurito­rilor civilizaţiei noas­tre socialiste, spiritul lor de dăruire pentru edificarea marilor con­strucţii ale acestui timp eroic. Creatorilor din domeniul artelor plastice le revine aşa­dar îndatorirea de a contribui mai sub­stanţial, cu o mai mare răspundere, la înnoirea spirituală a societăţii, de a parti­cipa activ la opera de făurire a noii orîndu­­iri, devenită cauză vi­tală a tuturor oameni­lor muncii. Această chemare a găsit în creaţia artiştilor un puternic ecou. Progra­mul de formare, dez­voltare şi perfecţiona­re a conştiinţei socia­liste se reflectă direct în activitatea de edifi­care a artei noastre, o artă ce-şi face un titlu de mindrie din năzu­inţa de a realiza o a­­devărată frescă a vie­ţii şi muncii poporului nostru, a marilor sale izbinzi în construcţia socialistă. Numeroase­le expoziţii şi mani­festări organizate în aceşti ani au reflectat înaintarea economică şi socială a ţării noas­tre, etapele noi par­curse : semicentenarul Partidului Comunist Român (1971) ; un de­ceniu de la transfor­marea socialistă a a­­griculturii (1972) ; o­­magiul artiştilor cu prilejul congreselor partidului ; Conferinţa mondială a populaţiei (1976) ; centenarul in­dependenţei României (1977) ş.a. Sunt tot atî­­tea trepte ale afirmării întregului nostru po­por pe calea progresu­lui, tot atitea etape ale dezvoltării noastre, ur­mărite îndeaproape de creaţia artistică. Hotă­­rîţi să înfăţişeze reali­tatea nouă, socialistă, pictorii, sculptorii, gra­ficienii au fost animaţi de dorinţa de a inves­tiga, asimila şi preface in materie estetică fapte şi stări de con­ştiinţă caracteristice nouă şi vremurilor noi pe care le trăim. Le­gătura cu viaţa tumul­tuoasă a constructori­lor socialismului, stă­­pînirea desăvirşită a principiilor interpretă­rii artistice a lumii au permis artiştilor plas­tici să creeze imagini de o mare forţă de ex­presie, capabile să pu­nă în evidenţă măre­ţia epocii noastre, ade­vărul vieţii poporului. (Continuare­­ în pag. a V-a)

Next