Scînteia, septembrie 1984 (Anul 53, nr. 13070-13095)
1984-09-01 / nr. 13070
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LIV Nr. 13 070 Sîmbătă 1 septembrie 1984 6 PAGINI — 50 BANI 11 __________________________________________________________________ :: ' . . ' ' - - /T~ ' -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------V ÎN SPIRITUL SARCINILOR SUBLINIATE LA ȘEDINȚA . _____________ ___________________________________ * * COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C. C. AL P. C. R. Maximi preocupare pentru utilizarea raţionala, gospodărească a resurselor materiale si energetice, pentru reducerea costurilor de producţie In actuala etapă de dezvoltare intensivă a economiei nationale, o cerinţă de prim ordin o constituie accentuarea tot mai puternică a factorilor calitativi, de eficientă ai activității economico-sociale, in cadrul cărora un rol preponderent revine gospodăririi judicioase a resurselor de materii prime, materiale, combustibili si energie, reducerii mai accentuate a consumurilor şi a cheltuielilor materiale. Relevindu-se cu pregnanţă acest imperativ major al activităţii economice, în cadrul recentei şedinţe a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. s-a subliniat din nou necesitatea de a se acţiona cu mai multă hotărire pentru aplicarea programelor si măsurilor stabilite de fiecare minister si întreprindere pentru gospodărirea raţională a resurselor de materii crime si energetice, pentru asigurarea unui regim riguros de economii, pentru îndeplinirea neabătută a sarcinilor formulate, in acest sens, de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceausescu, in cadrul analizelor pe ministere desfăşurate în primul semestru al acestui an. Evidenţiind rezultatele pozitive din primul semestru al anului, analizînd intr-un spirit de înaltă exigentă neajunsurile ce s-au manifestat in această perioadă. Comitetul Politic Executiv a cerut organelor centrale de sinteză, ministerelor, centralelor industriale si unităţilor de producţie să ia toate măsurile tehnice si organizatorice ce se impun pentru recuperarea neintîrziată a răminerilor in urmă din prima. iupaătate a anului in~££ priveste reducerea consumurilor planificate de materii prime, materiale, energie si combustibil, pentru respectarea consumurilor stabilite si diminuarea lor in continuare, considerindu-se ca minime nivelurile de reducere prevăzute în plan si in programele speciale. In spiritul sarcinilor subliniate cu acest prilej, la fel de important este ca in fiecare întreprindere să se iniţieze noi acţiuni — si mai cuprinzătoare — pentru creşterea gradului de valorificare a materiilor prime si materialelor, pentru încadrarea strictă a fiecărui produs nr., consumurile planificate. După cum este imberios necesar să se ia in continuare măsuri ferme pentru îmbunătăţirea normelor de consum d in condiţiile respectării stricte a prevederilor privitoare la calitatea produselor — să fie extinse acţiunile privind recuperarea şi refolosirea mai largă a înlocuitorilor. Sunt sarcini de maximă importanţă ale planului de acest an,care vizează gospodărirea cu chibzuinţă şi inartă răspundere a materiilor prime, materialelor, energiei si combustibilului. îndeplinirea exemplară a indicaţiilor si orientărilor secretariului general al. ..partidului, tovarăşii] Nicolae Ceausescu, pri vind realizarea unei calităţi noi, superioare in toate domeniile de activitate. Tocmai de aceea, ele trebuie să se situeze in centrul preocupărilor fiecărui colectiv de întreprindere, tuturor organelor si organizaţiilor de partid, centralelor si ministerelor, astfel incit pină la sfîrsitul anului să se asigure, in toate ramurile si în toate unităţile economice, încadrarea strictă in prevederile Stabilite privind reducerea consumurilor materiale si energetice si a costurilor de producţie. De ce situează atit de stăruitor conducerea partidului nostru problemele reducerii consumurilor materiale si energetice, a costurilor de producţie, ale creşterii eficienţei economice pe pim-planul preocupărilor tuturor oamenilor muncii, ale organizaţiilor de partid ? Indiscutabil, reducerea mai accentuată a cheltuielilor de producţie, şi îndeosebi a celor materiale, valorificarea superioară a resurselor de materii prime, materiale, energie şi combustibil nu sunt generate de o stare conjuncturală, ci reprezintă o necesitate vitală, un obiectiv major în strategia dezvoltării intensive a economiei naţionale în actuala etapă, în care laturile calitative, de eficienţă, au dobîndit un caracter prioritar. Este o orientare care decurge, înainte de toate, din faptul că ritmurile şi proporţiile dezvoltării Ilie STEFAN (Continuare in pag. a I V-a) PE PRIM-PLANUL PREOCUPĂRILOR • Respectarea strictă, pe fiecare produs, a consumurilor planificate de materii prime, materiale, energie şi combustibil şi reducerea lor în continuare • Creşterea gradului de valorificare a materiilor prime şi materialelor • înnoirea şi modernizarea permanentă a produselor şi tehnologiilor de fabricaţie • Intensificarea acţiunilor de recuperare şi valorificare a resurselor materiale și energetice refolosibile, utilizarea mai largă a înlocuitorilor • întronarea unui regim riguros de economii, înlăturarea cu fermitate a oricăror forme de risipă Din noul peisaj al municipiului Giurgiu Foto : Sandu Cristian Giurgiu. Un judeţ întemeiat cu doar cîţiva ani în urmă, printr-o mai judicioasă împărţire administrativă a zonei. Un judeţ de cîmpie al cărui teritoriu a moştenit, în urmă cu 40 de ani, o grea situaţie economică şi socială, asemănătoare multora dintre judeţele pe care trecutele orinduiri le-au ţinut într-o înapoiere cronică. Un judeţ asupra căruia s-au răsfrînt insă binefacerile aduse întregii ţări de socialism, in special in anii Epocii Ceauşescu. Municipiul Giurgiu, străveche fortificaţie a marelui Mircea Voievod, Călugărenii, locul celei mai strălucite victorii din şirul de izbînzi ale lui Mihai Viteazul, alte şi alte locuri de rezonanţă istorică de pe teritoriul judeţului ne trimit cu gîndul la mîndria patriotică a locuitorilor de aici, făuritori de istorie nouă, participanţi înflăcăraţi la efortul întregii ţări de a duce mai departe izbînzile celei mai prodigioase epoci din istoria României, Epoca Ceauşescu. Dialog, la Bucureşti, între vicepreşedintele unuia dintre cele mai mari concerne de industrie chimică din lume şi ing. Ştefan Manea, directorul Combinatului chimic Giurgiu : — Este adevărat că produceţi epiclorhidrină ?, întreabă specialistul străin (epiclorhidrină —• un produs complicat, cu unul dintre cele mai complexe procese tehnologice ale chimiei industriale). — Da, producem. — Produceţi efectiv sau doar intenţionaţi ? — Producem efectiv. O epiclorhidrină ceva mai bună decit a dumneavoastră. Cu o concentraţie de 99,5 la sută. A dumneavoastră are 98 la sută. — Grozav ! Unii încearcă de mulţi ani să obţină acest produs şi nu reuşesc. Dialogul a continuat tot astfel şi cu privire la alte produse chimice de mare tehnicitate ..made in Giurgiu“. Unitatea de producţie industrială chimică, în măsură să provoace curiozitatea şi admiraţia reprezentanţilor unor mari companii, se află pe un teritoriu românesc pentru care, pînă în urmă cu doar două decenii, industria in general era încă o noţiune din sfera aspiraţiilor, iar industria de anvergură, de mare fineţe şi complexitate tehnică, era, poate, doar un vis depărtat. Cu numai opt ani în urmă, pe locul combinatului de azi era un cimp mlăştinos din preajma unui oraş modest, dar căruia i se pregătea atunci integrarea în rindul marilor cetăti industriale ale tării... In vara anului 1975 a fost la Giurgiu, intr-una din vizitele sale de lucru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Atunci s-a proiectat actualul destin industrial al municipiului Giurgiu. în septembrie al aceluiaşi an au si început lucrările pregătitoare pentru viitoarea platformă industrială de sud. In anul următor, lucrările de edificare a întreprinderii pentru construcţii de maşini şi utilaj greu au fost inaugurate de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Atunci, la marea adunare populară ce a avut loc chiar pe teritoriul viitoarei platforme, tovarăşul secretar general a rostit cuvinte gravate acum cu litere de aur în conştiinţa cetăţenilor din municipiu : „Dorim ca Giurgiu să devină un oraş modern, model socialist de civilizaţie“. Lucru care se înfăptuieşte intr-un ritm extraordinar. Giurgiu a moștenit o oarecare industrie. Existase un mic şantier naval cu data de întemeiere 1910. Apoi a fost construită, in 1920, fabrica de zahăr. Mai erau o mică fabrică de bere, una de conserve și cîteva ateliere. In primii ani de după Congresul al XX-lea s-a ridicat ţesătoria „Dunăreană“. Toate la un loc insă reprezentau doar o infimă citime faţă de potenţialul industrial de astăzi. Nu mai vorbim de faptul că toate vechile unităţi, cu excepţia noii ţesătorii, au fost dezvoltate, modernizate, practic, reconstruite şi reutilate. Să facem un tur de orizont asupra actualei industrii giurgiuvene, seva din care, cum vom vedea, s-a întrupat, nu numai un oraş, ci în întregul judeţ, o altă structură a vieţii sociale. Pe platforma industrială sud s-a înălţat întreprinderea de construcţii de maşini şi utilaj greu. Ea produce acum din plin,cu aproximativ 3 000 de muncitori şi cu utilaje moderne, livrează instalaţii de foraj şi se pregăteşte ca din acest an să producă şi utilaj minier. Alături se află primele instalaţii ale combinatului chimic şi „bătrînul“ şantier naval, total întinerit, dezvoltat ca să producă remorchere fluviale şi barje de mare capacitate. Noi investiţii se află in curs de realizare pină in 1990, cînd structura şi capacitatea şantierului vor avea cu totul altă statură. Se găseşte tot aici grupul de exploatare flotă şi porturi al NAVROM. Şi tot aici — întreprinderea de poduri din beton. Apoi întreprinderea „Petrol-export“. Demn de reţinut că dintre marinarii de pe Dunăre, 3 000 işi au baza In portul Giurgiu. Tot aici, organizarea de şantier a antreprizei de construcţii industriale. Platforma vest. Aici se află... viitorul combinatului chimic. Ce se construieşte acuri va fi de patru ori mai mult decât în primul perimetru. S-a construit, tot aici, şi a intrat parţial în funcţiune, cu un grup de 50 MW, o mare centrală termoelectrică. Platforma nord. Ţesătoria „Dunăreană“. Intrarea totală în funcţiune — 1974. Capacitate — anual 55 milioane mp ţesături, in aproximativ 101 de sortimente. Apoi fabrica de mobilă şi plăci aglomerate din lemn, cu, de fapt, 3 uzine. După care „fabrica de case“ (panouri mari prefabricate pentru blocuri de locuinţe), fabrica de conserve, întreprinderea de industrializare a legumelor şi fructelor, fabrica de zahăr , vor mai fi : o nouă fabrică de bere, una de industrializare a cărnii. Nu se isprăveşte aici însă „imperiul“ industrial al judeţului Giurgiu. Pe mari zone din judeţ, între lanuri cu semănături — şi chiar în ele, uneori — se întind cimpurile exploatărilor petroliere, dezvoltate, şi ele, în anii Edocit Ceauşescu. Două schele petroliere, una de producţie la Clejani şi alta de foraj la Bălăria, au făcut din judeţul Giurgiu o principală bază de producţie a „aurului negru“. Judeţul acesta de cîmpiefusese cindva exclusiv agricol) a dobîndit acum, in Mihai CARANFIL Petre CRISTEA corespondentul „Scinteii" (Continuare in pag. a II-a) DIN A£UAUŢA1US0CITĂRII _ Meleaguri ridicate la adevărata lor putere _ PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Secretarul general al Partidului Socialist din Chile Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, vineri, pe tovarăşul Clodomiro Almeyda, secretar general al Partidului Socialist din Chile, care a participat la manifestările consacrate Zilei naţionale a României. Oaspetele a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un salut călduros şi cele mai bune urări din partea militanţilor şi conducerii Partidului Socialist din Chile. Secretarul general al P. S. din Chile a subliniat impresia deosebită pe care i-au produs-o festivităţile din capitala României, legătura puternică a partidului cu masele, unitatea strînsă a poporului in jurul partidului, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi a dat o înaltă apreciere realizărilor obţinute de oamenii muncii din patria noastră în dezvoltarea economiei, ştiinţei, culturii, în toate sectoarele de activitate. Clodomiro Almeyda a arătat că larga participare a delegaţilor de peste hotare la sărbătoarea naţională a poporului nostru, eveniment de deosebită importanţă politică, reprezintă expresia prestigiului internaţional al României socialiste, al preşedintelui Nicolae Ceauşescu. Tovarăşul Clodomiro Almeyda a exprimat şi cu acest prilej calde mulţumiri pentru sprijinul politic si moral primit din partea Partidului Comunist Român, a întregului popor român, de socialiştii chilieni, de celelalte forte progresiste si democratice din Chile, in lupta lor pentru drepturi si libertăţi democratice în această tară, pentru o dezvoltare liberă si independentă a poporului chilian. .Tovarăşul Nicolae Ceaușescu a adresat un salut călduros conducerii Partidului Socialist din Chile, împreună cu urări de noi succese in activitatea sa. Conducătorul partidului si statului nostru a reafirmat, si cu acest prilej, solidaritatea militantă a comuniştilor români, a Întregului nostru popor cu forţele revoluţionare, democratice chiliene in lupta lor pentru libertăţi democratice, pentru independenţă , pace si progres social. In timpul întrevederii, care s-a desfăşurat intr-o atmosferă caldă, prietenească, s-a efectuat un schimb de păreri privind activitatea şi preocupările Partidului Comunist Român şi Partidului Socialist din Chile. Au fost subliniate cu satisfacţie bunele relaţii existente între cele două partide, împreună cu dorinţa dezvoltării şi adîncirii continue a acestor raporturi de prietenie si colaborare. ■ ■ A fost efectuat, de asemenea, un schimb de opinii in legătură cu unele probleme ale vieţii internationale, un loc deosebit ocupindu-i situaţia din America Latină. A fost relevată, in acest context, necesitatea de a se face totul pentru diminuarea încordării din zonă, apreciindu-se rolul acţiunilor desfăşurate de Grupul de la Contadora, alte iniţiative menite să asigure dezvoltarea liberă şi independentă a tuturor popoarelor din regiune, in conformitate cu propriile lor aspiraţii de progres. S-a subliniat că in situaţia actuală, deosebit de gravă, se impune întărirea unităţii de acţiune dintre forţele revoluţionare, progresiste si antiimperialiste de pretutindeni pentru oprirea cursului evenimentelor spre război, înfăptuirea dezarmării, si în primul rînd a dezarmării nucleare, rezolvarea tuturor conflictelor numai pe cale politică, prin negocieri, înfăptuirea noii ordini economice internaționale, pentru instaurarea unei politici de pace și progres social, pentru transformări democratice în întreaga lume. La întrevedere a luat parte tovarăşul Ion Stoian, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. A fost prezent tovarăşul Hernan del Canto, secretar responsabil cu relaţiile internaţionale al P. S. din Chile. Vicepreşedintele Partidului Liber-Democrat din R. F. Germania Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, l-a primit, vineri, 31 august, pe Wolfgang Mischnick, vicepreşedinte al Partidului Liber-Democrat din R. F. Germania, preşedintele fracţiunii acestui partid din parlamentul vest-german, care a efectuat o vizită în ţara noastră la invitaţia Consiliului Naţional al F.D.U.S. Oaspetele a arătat că are plăcuta misiune de a transmite preşedintelui Nicolae Ceauşescu un salut cordial din partea lui Hans-Dietrich Genscher, preşedintele Partidului Liber- Democrat, vicecancelar şi ministru de externe al R.F. Germania. Totodată, a mulţumit pentru posibilitatea oferită de a vizita România, de a cunoaşte realizările obţinute de poporul român in dezvoltarea multilaterală a patriei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a rugat să i se transmită lui Hans-Dietrich Genscher salutul său prietenesc şi cele mai bune urări. In cadrul întrevederii, care s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială, au fost evidenţiate bunele relaţii care se dezvoltă între România şi R.F. Germania, în conformitate cu înţelegerile la cel mai înalt nivel. S-a subliniat, totodată, că există largi posibilităţi pentru extinderea şi aprofundarea acestor legături, în interesul reciproc, al destinderii, securităţii şi păcii în Europa şi în întreaga lume. în acest sens, s-a apreciat că apropiata vizită de stat pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, o va efectua în R.F. Germania, la invitaţia preşedintelui Richard von Weizsäcker, va marca un nou şi important moment în dezvoltarea pe mai departe a colaborării românovest-germane. Au fost discutate unele probleme ale vieţii internaţionale, fiind exprimată îngrijorarea faţă de încordarea fără precedent la care s-a ajuns pe plan mondial, pericolul grav pe care îl reprezintă pentru pacea lumii intensificarea înarmărilor, şi în primul râd a înarmărilor nucleare. Referindu-se la situaţia din Europa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a relevat necesitatea luptei unite a popoarelor, a tuturor forţelor iubitoare de pace pentru a determina oprirea amplasării rachetelor americane cu rază medie de acţiune şi a contramăsurilor nucleare ale U.R.S.S., pentru reluarea negocierilor dintre Uniunea Sovietică şi Statele Unite ale Americii, in vederea realizării unui acord care să ducă la eliminarea rachetelor şi apoi a tuturor armelor nucleare de pe continent. Preşedintele României a arătat că popoarele europene trebuie să-şi asume o răspundere mai mare şi să acţioneze cu toată hotărîrea pentru schimbarea actualei situaţii de pe continentul nostru, pentru salvarea Europei de la distrugerea nucleară, pentru apărarea păcii, a vieţii şi libertăţii tuturor popoarelor. Oaspetele a exprimat aprecierea deosebită de care se bucură politica constructivă a României, promovată consecvent de preşedintele Nicolae Ceauşescu, în direcţia înfăptuirii dezarmării, reluării şi consolidării cursului spre destindere, securitate şi pace pe continentul european, în întreaga lume. La primire a participat Tamara Dobrin, preşedintele executiv al Consiliului Naţional al F.D.U.S. A fost de faţă Hartmut Schultze- Boysen, ambasadorul R.F. Germania la Bucureşti. Ambasadorul Etiopiei Socialiste Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, l-a primit, la 31 august, pe Assefa Woldie, ambasadorul Etiopiei Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, l-a primit, vineri, pe amSocialiste la Bucureşti, in vizită de rămas bun, cu ocazia încheierii misiunii sale in tara noastră. basadorul Republicii Islamice Pakistan la Bucureşti, Iqbal Hosain, in vizită de rămas bun, la încheiu acest prilej a avut loc o convorbire care s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială, ierea misiunii sale în țara noastră. Cu acest prilej a avut loc o convorbire cordială. Ambasadorul Republicii Islamice Pakistan EXPOZIŢIA „DEZVOLTAREA ECONOMICA ŞI SOCIALA A ROMÂNIEI“ un impresionant tablou al progresului multilateral al patriei, al deplinei afirmări a personalităţii umane, în cei 40 de ani de viaţă liberă, socialistă ŞTIINŢA, MINUNŢIUL, CULTURA SOCIALISTĂ puternice argumente ale superiorităţii orînduirii noastre Partidul nostru a acordat şi acordă o mare atent ^ţie înfloririi continue, intr-un ritm fără precedent, a ştiinţei, învăţămîntului şi a culturii. Sintetizînd dialectica unei evoluţii istorice de 40 de ani, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sublinia : „Creşterea forţelor de producţie, industrializarea, dezvoltarea celorlalte ramuri economice, progresul puternic al agriculturii au constituit factorii esenţiali ai înfloririi ştiinţei, invăţămintului şi culturii, ai lichidării analfabetismului şi înfăptuirii revoluţiei culturale pringeneralizarea invăţămintului obligatoriu de 10 ani şi dezvoltarea unei puternice activităţi cultural-educative in rindul maselor largi populare". Sunt cuvinte vii, cuvinte simbolice, care definesc progresul multilateral al societăţii româneşti, îmbogăţirea neîncetată a vieţii noastre ştiinţifice şi culturale. Strălucită confirmare a acestor adevăruri proprii unui timp eroic, unei epoci de necontenită afirmare a geniului creator al poporului, Expoziţia „Dezvoltarea economică şi socială a României" înfăţişează reperele fundamentale ale devenirii ştiinţei, învăţămintului şi culturii româneşti în cei 40 de ani de construcţie a lumii noi. În edificarea acestei opere durabile, anii de după Congresul al IX-lea al partidului, ani care se înscriu în conştiinţa poporului sub emoţionantul generic Epoca Ceauşescu, reprezintă cheia de boltă. Definite, in concepţia secretarului general al partidului, drept puternice forţe motrice ale dezvoltării economico-sociale, ştiinţa, învăţămîntul şi cultura constituie tot atîtea direcţii ale propăşirii naţiunii noastre socialiste, ale ridicării patriei pe noi trepte de civilizaţie, de bunăstare materială şi spirituală a tuturor celor ce muncesc, înflorirea lor - în proporţii şi ritmuri niciodată atinse înainte - e relevată limpede, cu forţă de convingere, de importantul spaţiu expoziţional rezervat prezentării lor. PAGINA A III-A