Scînteia, septembrie 1984 (Anul 53, nr. 13070-13095)

1984-09-01 / nr. 13070

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ­ ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LIV Nr. 13 070 Sîmbătă 1 septembrie 1984 6 PAGINI — 50 BANI 11 __________________________________________________________________ :: ' . . ' ' - - /T~ ' -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------V ÎN SPIRITUL SARCINILOR SUBLINIATE LA ȘEDINȚA . _____________ ___________________________________ * * COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C. C. AL P. C. R. Maximi preocupare pentru utilizarea raţionala, gospodărească a resurselor materiale si energetice, pentru reducerea costurilor de producţie In actuala etapă de dezvoltare intensivă a economiei nationale, o cerinţă de prim ordin o constituie accentuarea tot mai puternică a factorilor calitativi, de eficientă ai activității economico-sociale, in cadrul cărora un rol preponderent revine gospodăririi judicioase a resurselor de materii prime, mate­riale, combustibili si energie, re­ducerii mai accentuate a consumu­rilor şi a cheltuielilor materiale. Relevindu-se cu pregnanţă acest imperativ major al activităţii eco­nomice, în cadrul recentei şedinţe a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. s-a subliniat din nou necesitatea de a se acţiona cu mai multă hotărire pentru apli­carea programelor si măsurilor stabilite de fiecare minister si­ în­treprindere pentru gospodărirea raţională a resurselor de materii crime si energetice, pentru asigu­rarea unui regim riguros de eco­nomii, pentru îndeplinirea neabă­tută a sarcinilor formulate, in acest sens, de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceausescu, in cadrul analizelor pe ministere desfăşurate în primul semestru al acestui an. Evidenţiind rezultatele pozitive din primul semestru al anului, analizînd intr-un spirit de înaltă exigentă neajunsurile ce s-au ma­nifestat in această perioadă. Co­mitetul Politic Executiv a cerut or­ganelor centrale de sinteză, minis­terelor, centralelor industriale si unităţilor de producţie să ia toate măsurile tehnice si organizatorice ce se impun pentru recuperarea neintîrziată a răminerilor in urmă din prima. iupaătate a anului in~££ priveste reducerea consumurilor planificate de materii prime, ma­teriale, energie si combustibil, pentru respectarea consumurilor stabilite si diminuarea lor in con­tinuare, considerindu-se ca mini­me nivelurile de reducere prevă­zute în plan si in programele spe­ciale. In spiritul sarcinilor subli­niate cu acest prilej, la fel de important este ca in fiecare între­prindere să se iniţieze noi acţiuni — si mai cuprinzătoare — pentru creşterea gradului de valorificare a materiilor prime si materialelor, pentru încadrarea strictă a fiecă­­­­rui produs nr., consumurile planifi­cate. După cum este imberios n­e­cesar să se ia in continuare mă­suri ferme pentru îmbunătăţirea normelor de consum d in condi­ţiile respectării stricte a prevede­rilor privitoare la calitatea produ­selor — să fie extinse acţiunile privind recuperarea şi refolosirea mai largă a înlocuitorilor. Sunt sarcini de maximă impor­tanţă ale planului de acest an,­care vizează gospodărirea cu chibzuinţă şi inartă răspundere a materiilor prime, materialelor, energiei si combustibilului. îndeplinirea exem­plară a indicaţiilor si orientărilor secretariului general al. ..partidu­l­ui, tovarăşii] Nicolae Ceausescu, pri­­­ vind realizarea unei calităţi noi, superioare in toate domeniile de activitate. Tocmai de aceea, ele trebuie să se situeze in centrul preocupărilor fiecărui colectiv de întreprindere, tuturor organelor si organizaţiilor de partid, centrale­lor si ministerelor, astfel incit pină la sfîrsitul anului să se asigure, in toate ramurile si în toate uni­tăţile economice, încadrarea stric­tă in prevederile Stabilite privind reducerea consumurilor materiale si energetice si a costurilor­ de producţie. De ce situează atit de stăruitor conducerea partidului nostru pro­blemele reducerii consumurilor materiale si energetice, a costuri­lor de producţie, ale creşterii efi­cienţei economice pe p­im-planul preocupărilor tuturor oamenilor muncii, ale organizaţiilor de partid ? Indiscutabil, reducerea mai accen­tuată a cheltuielilor de producţie, şi îndeosebi a celor materiale, valorificarea superioară a resurse­lor de materii prime, materiale, energie şi combustibil nu sunt generate de o stare conjuncturală, ci reprezintă o necesitate vitală, un obiectiv major în strategia dezvol­tării intensive a economiei naţio­nale în actuala etapă, în care la­turile calitative, de eficienţă, au dobîndit un caracter prioritar. Este o orientare care decurge, înainte de toate, din faptul că rit­murile şi proporţiile dezvoltării Ilie STEFAN (Continuare in pag. a I V-a) PE PRIM-PLANUL PREOCUPĂRILOR • Respectarea strictă, pe fiecare produs, a consu­murilor planificate de materii prime, materiale, energie şi combustibil şi reducerea lor în continuare • Creşterea gradului de valorificare a materiilor prime şi materialelor • înnoirea şi modernizarea permanentă a produ­selor şi tehnologiilor de fabricaţie • Intensificarea acţiunilor de recuperare şi valori­ficare a resurselor materiale și energetice refolosibile, utilizarea mai largă a înlocuitorilor • întronarea unui regim riguros de economii, înlă­turarea cu fermitate a oricăror forme de risipă Din noul peisaj al municipiului Giurgiu Foto : Sandu Cristian Giurgiu. Un judeţ întemeiat cu doar cîţiva ani în urmă, printr-o mai judicioasă împărţire administrativă a zonei. Un judeţ de cîmpie al cărui teritoriu a moşte­nit, în urmă cu 40 de ani, o grea situaţie economică şi socială, asemănătoare multora dintre judeţele pe care trecutele orinduiri le-au ţinut într-o înapoiere cro­nică. Un judeţ asupra căruia s-au răsfrînt insă bine­facerile aduse întregii ţări de socialism, in special in anii Epocii Ceauşescu. Municipiul Giurgiu, străveche fortificaţie a marelui Mir­cea Voievod, Călugărenii, locul celei mai strălucite victorii din şirul de izbînzi ale lui Mihai Viteazul, alte şi alte locuri de rezonanţă istorică de pe teritoriul judeţului ne trimit cu gîndul la mîndria patriotică a locuitorilor de aici, făuritori de istorie nouă, partici­panţi înflăcăraţi la efortul întregii ţări de a duce mai departe izbînzile celei mai prodigioase epoci din is­toria României, Epoca Ceauşescu. D­ialog, la Bucureşti, în­tre vicepreşedintele u­­nuia dintre cele mai mari concerne de in­dustrie chimică din lume şi ing. Ştefan Manea, di­rectorul Combinatului chi­mic Giurgiu : — Este adevărat că pro­duceţi epiclorhidrină ?, în­treabă specialistul străin (epiclorhidrină —• un pro­dus complicat, cu unul dintre cele mai complexe procese tehnologice ale chimiei industriale). — Da, producem. — Produceţi efectiv sau doar intenţionaţi ? — Producem efectiv. O epiclorhidrină ceva mai bună decit a dumneavoas­tră. Cu o concentraţie de 99,5 la sută. A dumnea­voastră are 98 la sută. — Grozav ! Unii încear­că de mulţi ani să obţină acest produs şi nu reuşesc. Dialogul a continuat tot astfel şi cu privire la alte produse chimice de mare tehnicitate ..made in Giur­giu“. Unitatea de producţie industrială chimică, în mă­sură să provoace curiozi­tatea şi admiraţia repre­zentanţilor unor mari com­panii, se află pe un teri­toriu românesc pentru care, pînă în urmă cu doar două decenii, industria in gene­ral era încă o noţiune din sfera aspiraţiilor, iar indus­tria de anvergură, de mare fineţe şi complexitate teh­nică, era, poate, doar un vis depărtat. Cu numai opt ani în urmă, pe locul com­binatului de azi era un cimp mlăştinos din preaj­ma unui oraş modest, dar căruia i se pregătea atunci integrarea în rindul mari­lor cetăti industriale ale tării... In vara anului 1975 a fost la Giurgiu, intr-una din vizitele sale de lu­cru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Atunci s-a pro­iectat actualul destin industrial al municipiu­lui Giurgiu. în septembrie al aceluiaşi an au si în­ceput lucrările pregătitoare pentru viitoarea platformă industrială de sud. In anul următor, lucrările de edi­ficare a întreprinderii pen­tru construcţii de maşini şi utilaj greu au fost inaugu­rate de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Atunci, la marea adunare populară ce a avut loc chiar pe te­ritoriul viitoarei platforme, tovarăşul secretar general a rostit cuvinte gravate acum cu litere de aur în conştiinţa cetăţenilor din municipiu : „Dorim ca Giurgiu să devină un oraş modern, model socia­list de civilizaţie“. Lucru care se înfăptuieşte in­tr-un ritm extraordinar. Giurgiu a moștenit o oarecare industrie. Exis­tase un mic şantier na­val cu data de înteme­iere 1910. Apoi a fost construită, in 1920, fabrica de zahăr. Mai erau o mică fabrică de bere, una de conserve și cîteva ateliere. In primii ani de după Con­gresul al XX-lea s-a ridicat ţesătoria „Dunăreană“. Toa­te la un loc insă reprezentau doar o infimă citime faţă de potenţialul industrial de astăzi. Nu mai vorbim de faptul că toate vechile uni­tăţi, cu excepţia noii ţesă­torii, au fost dezvoltate, modernizate, practic, recon­struite şi reutilate. S­ă facem un tur de orizont asupra actualei industrii giurgiuvene, seva din care, cum vom vedea, s-a întrupat, nu numai un oraş, ci în întregul judeţ, o altă structură a vieţii sociale. Pe platforma industrială sud s-a înălţat întreprin­derea de construcţii de ma­şini şi utilaj greu. Ea pro­duce acum din plin,­­cu aproximativ 3 000 de mun­citori şi cu utilaje moder­ne, livrează instalaţii de foraj şi se pregăteşte ca din acest an să producă şi utilaj minier. Alături se află primele instalaţii ale combinatului chimic şi „bă­­trînul“ şantier naval, total întinerit, dezvoltat ca să producă remorchere flu­viale şi barje de mare ca­pacitate. Noi investiţii se află in curs de realizare pină in 1990, cînd structura şi capacitatea şantierului vor avea cu totul altă statură. Se găseşte tot aici grupul de exploatare flotă şi porturi al NAVROM. Şi tot aici — întreprinderea de poduri din beton. Apoi întreprinderea „Petrol-ex­­port“. Demn de reţinut că dintre marinarii de pe Du­năre, 3 000 işi au baza In portul Giurgiu. Tot aici, organizarea de şantier a antreprizei de construcţii industriale. Platforma vest. Aici se află... viitorul combinatului chimic. Ce se construieşte acuri va fi de patru ori mai mult decât în primul perimetru. S-a construit, tot aici, şi a intrat parţial în funcţiune, cu un grup de 50 MW, o mare centrală termoelectrică. Platforma nord. Ţesăto­­ria „Dunăreană“. Intrarea totală în funcţiune — 1974. Capacitate — anual 55 milioane mp ţesături, in aproximativ 10­1 de sor­timente. Apoi fabrica de mobilă şi plăci aglomerate din lemn, cu, de fapt, 3 uzine. După care „fabrica­ de case“ (panouri mari prefabricate pentru blocuri de locuinţe), fabrica de conserve, întreprinderea de industrializare a legumelor şi fructelor, fabrica de za­hăr , vor mai fi : o nouă fabrică de bere, una de in­dustrializare a cărnii. Nu se isprăveşte aici însă „imperiul“ industrial al ju­deţului Giurgiu. Pe mari zone din judeţ, între lanuri cu semănături — şi chiar în ele, uneori — se întind cimpurile exploatărilor pe­troliere, dezvoltate, şi ele, în anii Edocit Ceauşescu. Două schele petroliere, una de producţie la Clejani şi alta de foraj la Bălăria, au făcut din judeţul Giur­giu o principală bază de producţie a „aurului ne­gru“. Judeţul acesta de cîmpie­­fusese cindva exclusiv a­­gricol) a dobîndit acum, in Mihai CARANFIL Petre CRISTEA corespondentul „Scinteii" (Continuare in pag. a II-a) DIN A£UAUŢA1US0CITĂRII _ Meleaguri ridicate la adevărata lor putere _ PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Secretarul general al Partidului Socialist din Chile Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, vineri, pe tovarăşul Clodomiro Almeyda, secretar general al Partidului Socia­list din Chile, care a participat la manifestările consacrate Zilei naţio­nale a României. Oaspetele a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un salut călduros şi cele mai bune urări din partea militanţilor şi conducerii Partidului Socialist din Chile. Secretarul general al P. S. din Chile a subliniat impresia deosebită pe care i-au produs-o festivităţile din capitala României, legătura pu­ternică a partidului cu masele, uni­tatea strînsă a poporului in jurul partidului, al secretarului său gene­ral, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi a dat o înaltă apreciere realizărilor obţinute de oamenii muncii din pa­tria noastră în dezvoltarea econo­miei, ştiinţei, culturii, în toate sec­toarele de activitate. Clodomiro Al­­meyda a arătat că larga participare a delegaţilor de peste hotare la săr­bătoarea naţională a poporului nos­tru, eveniment de deosebită impor­tanţă politică, reprezintă expresia prestigiului internaţional al Româ­niei socialiste, al preşedintelui Nicolae Ceauşescu. Tovarăşul Clodomiro Almeyda a exprimat şi cu acest prilej calde mulţumiri pentru sprijinul politic si moral primit din partea Partidului Comunist Român, a întregului po­por român, de socialiştii chilieni, de celelalte forte progresiste si demo­cratice din Chile, in lupta lor pen­tru drepturi si libertăţi democratice în această tară, pentru o dezvoltare liberă si independentă a poporului chilian. .Tovarăşul Nicolae Ceaușescu a adresat un salut călduros conduce­rii Partidului Socialist din Chile, împreună cu urări de noi succese in activitatea sa. Conducătorul partidului si statului nostru a reafirmat, si cu acest pri­­lej, solidaritatea militantă a comu­­­­niştilor români, a Întregului nostru popor cu forţele revoluţionare, de­mocratice chiliene in lupta lor pen­tru libertăţi democratice, pentru in­dependenţă­ , pace si progres social. In timpul întrevederii, care s-a desfăşurat intr-o atmosferă caldă, prietenească, s-a efectuat un schimb de păreri privind activitatea şi pre­ocupările Partidului Comunist Ro­mân şi Partidului Socialist din Chile. Au fost subliniate cu satis­facţie bunele relaţii existente între cele două partide, împreună cu do­rinţa dezvoltării şi­ adîncirii conti­nue a acestor raporturi de prietenie si colaborare. ■ ■ A fost efectuat, de asemenea, un schimb de opinii in legătură cu unele probleme ale vieţii inter­nationale, un loc deosebit ocupin­­du-i situaţia din America Latină. A fost relevată, in acest context, ne­cesitatea de a se face totul pentru diminuarea încordării din zonă, apreciindu-se rolul acţiunilor desfă­şurate de Grupul de la Contadora, alte iniţiative menite să asigure dezvoltarea liberă şi independentă a tuturor popoarelor din regiune, in conformitate cu propriile lor aspira­ţii de progres. S-a subliniat că in situaţia actua­lă, deosebit de gravă, se impune întărirea unităţii de acţiune dintre forţele revoluţionare, progresiste si antiimperialiste de pretutindeni pentru oprirea cursului evenimen­telor spre război, înfăptuirea dezar­mării, si în primul rînd a dezarmă­rii nucleare, rezolvarea tuturor con­flictelor numai pe cale politică, prin negocieri, înfăptuirea noii ordini economice internaționale, pentru instaurarea unei politici de pace­ și progres social, pentru transformări democratice în întreaga lume. La întrevedere a luat parte tova­răşul Ion Stoian, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. A fost prezent tovarăşul Hernan del Canto, secretar responsabil cu relaţiile internaţionale al P. S. din Chile. Vicepreşedintele Partidului Liber-Democrat din R. F. Germania Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, l-a primit, vi­neri, 31 august, pe Wolfgang Misch­nick, vicepreşedinte al Partidului Liber-Democrat din R. F. Germania, preşedintele fracţiunii acestui partid din parlamentul vest-german, care a efectuat o vizită în ţara noastră la invitaţia Consiliului Naţional al F.D.U.S. Oaspetele a arătat că are plăcuta misiune de a transmite preşedintelui Nicolae Ceauşescu un salut cordial din partea lui Hans-Dietrich Gen­scher, preşedintele Partidului Liber- Democrat, vicecancelar şi ministru de externe al R.F. Germania. Tot­odată, a mulţumit pentru posibilita­tea oferită de a vizita România, de a cunoaşte realizările obţinute de po­porul român in dezvoltarea multila­terală a patriei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a rugat să i se transmită lui Hans-Dietrich Genscher salutul său prietenesc şi cele mai bune urări. In cadrul întrevederii, care s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială, au fost evidenţiate bunele relaţii care se dezvoltă între România şi R.F. Germania, în conformitate cu înţelegerile la cel mai înalt nivel. S-a subliniat, totodată, că există largi posibilităţi pentru extinderea şi a­­profundarea acestor legături, în inte­resul reciproc, al destinderii, securi­tăţii şi păcii în Europa şi în întrea­ga lume. în acest sens, s-a apreciat că apropiata vizită de stat pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreu­nă cu tovarăşa Elena Ceauşescu, o va efectua în R.F. Germania, la invita­ţia preşedintelui­­ Richard von Weizsäcker, va marca un nou şi im­portant moment în dezvoltarea pe mai departe a colaborării româno­­vest-germane.­­ Au fost discutate unele probleme ale vieţii internaţionale, fiind expri­mată îngrijorarea faţă de încordarea fără precedent la care s-a ajuns pe plan mondial, pericolul grav pe care îl reprezintă pentru pacea lumii in­tensificarea înarmărilor, şi în primul râd a înarmărilor nucleare. Referindu-se la situaţia din Euro­pa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a re­levat necesitatea luptei unite a po­poarelor, a tuturor forţelor iubitoa­re de pace pentru a determina opri­rea amplasării rachetelor americane cu rază medie de acţiune şi a con­tramăsurilor nucleare ale U.R.S.S., pentru reluarea negocierilor dintre Uniunea Sovietică şi Statele Unite ale Americii, in vederea­­ realizării unui acord care să ducă la elimina­rea rachetelor şi apoi a tuturor ar­melor nucleare de pe continent. Pre­şedintele României a arătat că po­poarele europene trebuie să-şi asume o răspundere mai mare şi să acţio­neze cu toată hotărîrea pentru schim­barea actualei situaţii de pe conti­nentul nostru, pentru salvarea Eu­ropei de la distrugerea nucleară, pen­tru apărarea păcii, a vieţii şi liber­tăţii tuturor popoarelor. Oaspetele a exprimat aprecierea deosebită de care se bucură politica constructivă a României, promovată consecvent de preşedintele Nicolae Ceauşescu, în direcţia înfăptuirii de­zarmării, reluării şi consolidării cursului spre destindere, securitate şi pace pe continentul european, în întreaga lume. La primire a participat Tamara Dobrin, preşedintele executiv al Con­siliului Naţional al F.D.U.S. A fost de faţă Hartmut Schultze- Boysen, ambasadorul R.F. Germania la Bucureşti. Ambasadorul Etiopiei Socialiste Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pre­şedintele Republicii Socialiste Româ­nia, l-a primit, la 31 august, pe Assefa Woldie, ambasadorul Etiopiei Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, l-a primit, vineri, pe am­Socialiste la Bucureşti, in vizită de rămas bun, cu ocazia încheierii mi­siunii sale in tara noastră. basadorul Republicii Islamice Pakis­tan la Bucureşti, Iqbal Hosain, in vizită de rămas bun, la înche­iu acest prilej a avut loc o con­vorbire care s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială, ierea misiunii sale în țara noastră. Cu acest prilej a avut loc o con­vorbire cordială. Ambasadorul Republicii Islamice Pakistan EXPOZIŢIA „DEZVOLTAREA ECONOMICA ŞI SOCIALA A ROMÂNIEI“ un impresionant tablou al progresului multilateral al patriei, al deplinei afirmări a personalităţii umane, în cei 40 de ani de viaţă liberă, socialistă ŞTIINŢA, MINUNŢIUL, CULTURA SOCIALISTĂ puternice argumente ale superiorităţii orînduirii noastre Partidul nostru a acordat şi acordă o mare atent ^­ţie înfloririi continue, intr-un ritm fără precedent, a ştiinţei, învăţămîntului şi a culturii. Sintetizînd dialec­tica unei evoluţii istorice de­ 40 de ani, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sublinia : „Creşterea forţelor de producţie, industria­lizarea, dezvoltarea celorlalte ramuri economice, pro­gresul puternic al agriculturii au constituit factorii esenţiali ai înfloririi ştiinţei, invăţămintului şi cul­turii, ai lichidării analfabetismului şi înfăptuirii revo­luţiei culturale prin­­generalizarea invăţămintului obli­gatoriu de 10 ani şi dezvoltarea unei puternice acti­vităţi cultural-educative in rindul maselor largi popu­lare". Sunt cuvinte vii, cuvinte simbolice, care defi­nesc progresul multilateral al societăţii româneşti, îmbogăţirea neîncetată a vieţii noastre ştiinţifice şi culturale. Strălucită confirmare a acestor adevăruri proprii unui timp eroic, unei epoci de necontenită afirmare a geniului creator al poporului, Expoziţia „Dezvol­tarea economică şi socială a României" înfăţişează reperele fundamentale ale devenirii ştiinţei, învăţă­­mintului şi culturii româneşti în cei 40 de ani de con­strucţie a lumii noi. În edificarea acestei opere durabile, anii de după Congresul al IX-lea al partidului, ani care se înscriu în conştiinţa poporului sub emoţionantul generic Epoca Ceauşescu, reprezintă cheia de boltă. Defi­nite, in concepţia secretarului general al partidului, drept puternice forţe motric­e ale dezvoltării eco­­nomico-sociale, ştiinţa, învăţămîntul şi cultura con­stituie tot atîtea direcţii ale propăşirii naţiunii noas­tre socialiste, ale ridicării patriei pe noi trepte de ci­vilizaţie, de bunăstare materială şi spirituală a tu­turor celor ce muncesc, înflorirea lor - în proporţii şi ritmuri niciodată atinse înainte - e relevată limpede, cu forţă de convingere, de importantul spaţiu expozi­­ţional rezervat prezentării lor. PAGINA A III-A

Next