Scînteia, octombrie 1984 (Anul 53, nr. 13096-13121)

1984-10-02 / nr. 13096

PAGINA 2 IV SPIRITUL SARCINILOR SUBLINIATE DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU, In Intimpinarea congresului al xiii-lea al partidului (Urmare din pag. I)­­ hectare. Ca atare, duminică seara în judeţul Arad s-a încheiat semănatul orzului şi orzoaicei pe 28 000 hectare. Totodată, s-a declanşat semănatul griului, lucrarea fiind mai avansată în consiliile agroindustriale Sinleani, Lipova şi Săvîrşin. Ritmurile de lucru realizate în a­­ceste două zile, mai cu seamă du­minică, se apropie de posibilităţile existente. De acum, toate forţele sunt con­centrate la semănatul griului. Zilele acestea au fost recalculate vitezele zilnice ce trebuie realizate pentru încheierea în termenul stabilit a a­­cestei importante lucrări. Astfel, zilnic trebuie să se are o suprafaţă de 10 440 hectare, să se pregătească terenul pe 8 600 hectare şi să se in­­sămînteze 7 160 hectare. Pentru rea­lizarea acestor viteze de lucru s-au organizat două schimburi la arat, iar la pregătirea terenului se lucrea­ză în schimb prelungit. La semănat, munca se desfăşoară pe întreaga du­rată a zilei, din zori şi pînă seara, fără întrerupere. Pe lîngă mecaniza­tori, lucrează pe tractoare numeroşi cooperatori şi personalul TESA din unităţile agricole, care au fost pregă­tiţi din timp în acest scop. De ase­menea, toţi locuitorii satelor sunt mobilizaţi la strîngerea recoltei şi e­­liberarea de resturi vegetale a tere­nului pe care se va semăna grîu. (Tristan Mihuta). ARGEŞ De la direcţia agricolă judeţeană, sîntem informaţi. Simbătă şi duminică s-au însă­­mînţat 6 386 hectare cu grîu si orz. Duminică s-a încheiat de fapt în­­sămîntarea orzului pe cele 14 300 hectare. Ritmul de lucru este considerat bun, el reflectînd posibilităţile exis­tente. De exemplu, duminică s-a în­registrat o viteză la semănat de 4 600 hectare la grîu, fată de 3 600, cît este planificat, respectindu-se întru to­tul condiţiile de calitate. Practic, s-a lucrat cu viteze sporite în toate consiliile agroindustriale, între care amintim Costeşti, Izvoru, Teiu, Slo­bozia. Comandamentul judeţean pentru agricultură a stabilit ca semănatul griului să se încheie pe data de 10 octombrie. Dintre măsurile orga­nizatorice şi tehnice luate amintim : concentrarea a 230 combine la re­coltarea porumbului şi furajelor de pe terenurile destinate griului, care lucrează în schimburi prelungite. Din unităţile industriale au venit să lucreze 50 de tractorişti. De aseme­nea, au urcat pe tractoare şi elevii din anul doi al şcolii profesionale din Costeşti. Pentru însăminţarea griului au fost aduse din nord, în sudul judeţului, 200 de tractoare. (Gheorghe Cîrstea). SATU MARE Ing. VIOLETA MUREŞAN, direc­tor adjunct al direcţiei agricole . In cele două zile, terenul fiind încă umed, au fost însămîntate doar 464 hectare cu orz. Ritmul nu este nicidecum satisfă­cător. Ca atare, pînă duminică seara, s-a insămîntat doar 10 la sută din suprafaţa destinată orzului şi 1 la sută din cea planificată pentru griu. Timpul s-a îmbunătăţit, încît acum se poate lucra în aproape tot jude­ţul. In vederea grăbirii însăminţări­­lor, au fost organizate două schim­buri. Se va încerca — pentru prima oară în judeţ — semănatul şi noap­tea, la lumina farurilor montate pe semănători. Specialiştii identifică zilnic parcelele mai zvîntate şi, chiar dacă sunt mai mici, se trece ime­diat la însăminţarea acestora. Spe­cialiştii se află pe teren de diminea­ţa pină seara, pentru a urmări cali­tatea lucrărilor şi a asigura viteza zilnică stabilită. Pe ansamblul jude­ţului, se urmăreşte să se realizeze zilnic la arat 5 420 hectare, 4 700 hec­tare la pregătirea terenului şi 4 712 hectare la semănat. (Octav Grumeza). BUZĂU Ing. GHEORGHE MAFTEI, direc­torul direcţiei agricole : Din cele 64 290 hectare prevăzute a fi cultivate cu griu s-au insămînţat, pînă duminică seara, 13 307 hectare (23 la sută), iar la orz —­6 723 hec­tare din 15 400 hectare (44 la sută). Simbătă s-au însămintat 1 500 hecta­re cu grîu, 660 hectare cu orz si or­­zoaică, iar duminică, printr-o con­centrare mai mare de forte, am reu­şit să semănăm 2 517 hectare cu griu. 1 300 hectare cu orz si orzoaica, rea­­lizîndu-se astfel o creștere a vitezei de semănat de la 2160 hectare la 3 809 hectare. Ritmul realizat în aceste două zile nu ne satisface pe deplin. Ca urma­re, de luni am mărit viteza zilnică la arat la 3 500 hectare, la pregătirea terenului — 3 700 hectare, iar la în­­sămînţarea orzului şi orzoaicei vom atinge 3 400 hectare,­ urmînd ca miercuri, 3 octombrie, să încheiem această lucrare. De asemenea, reali­­zînd o viteză medie zilnică de 3 500 hectare, vom încheia însăminţarea griului pînă la 14 octombrie. Dat fiind faptul că pe mari supra­feţe din consiliile agroindustriale Ziduri, Balta Albă, Topliceni, Săhă­­teni şi Ruşeţu terenul este foarte uscat, fiind necesare cîte 4—5 discuiii, am mărit numărul agregatelor com­plexe de la 712 la 903. De asemenea, lucrăm cu 1 000 de tractoare la arat în schimbul I şi cu 250 în schimbul doi, iar incepînd de miercuri, odată cu cîştigarea unui avans mai mare la pregătirea terenului şi încheierea însăminţării orzului, vom spori nu­mărul semănătorilor pentru grîu de la 270 la 400. Aşa cum s-a stabilit în comandamentul judeţean, forţa de muncă de la sate este mobilizată din zori şi până seara tirziu la elibe­rarea de coceni a celor 8 000 de hec­tare de porumb care sunt prevăzute a fi însăminţate cu griu. (Stelian Chiper). SIBIU Ing. ILIE CATOIU, directorul trustului judeţean S.M.A. : Simbătă şi duminică — zile foarte bune de lucru — s-au semănat 3 542 hectare cu grîu şi secară. Ca atare, suprafaţa însăminţată cu aceste culturi a crescut la 27 la sută din cea planificată pe total judeţ. Ritmul de lucru poate fi consi­derat satisfăcător, însă numai de luni vor fi realizate graficele pre­văzute. Pentru grăbirea lucrărilor la se­mănat, 166 de tractoare sunt folosite din aceste zile şi în schimbul doi, iar restul — în schimburi prelungite. Pentru completarea schimburilor, 66 de mecanizatori din industrie au fost detaşaţi in S.M.A. Pe tractoare lu­crează acum şi mecanicii de ateliere S.M.A., şi mecanicii de întreţinere, precum şi elevi. Prin măsurile luate, va creşte ritmul la arături, ajun­­gind la 2 941 hectare în cooperati­vele agricole. In acest fel, pînă la 6 octombrie vor fi încheiate arăturile pentru însămînţări. Există însă o problemă deosebită. O mare supra­faţă, aproximativ 6 000 hectare, din cea prevăzută a fi însăminţată, nu va putea fi recoltată la timp din cauză că porumbul şi sfecla n-au ajuns peste tot la maturitate. (Nicolae Brujan). SĂLAJ Ing. NICOLAE CADAR, director adjunct cu producţia vegetală la direcţia agricolă . Simbătă şi duminică, din cauza ploilor căzute în cursul săptămînii trecute, nu s-a putut lucra la se­mănat. Dar ritmul a fost necorespunzător şi in zilele anterioare. Cu toate că au fost executate ară­turi pe 22 240 hectare — deci front de lucru există — pînă la această dată au fost însăminţate doar 973 hectare cu grîu şi 1150 hectare cu orz şi orzoaică. Pentru grăbirea ritmului la insă­­mînţări, la indicaţia comitetului ju­deţean de partid, au fost luate mă­suri de mobilizare a tuturor forţelor de la sate la recoltarea carto­filor de pe suprafeţele ce urmea­ză a fi însăminţate cu păioase, lucra­re ce se va încheia în două zile. De asemenea, a fost grăbit ritmul de lucru la recoltarea sfeclei de zahăr şi transportarea ei cu atelajele la marginea solelor, astfel încît supra­feţele să poată fi pregătite şi în­­sămînţate. Intrucît griul pe 12 248 hectare urmează să se cultive după porumb iar cultura nu a ajuns peste tot la maturitate, s-a trecut la re­coltarea manuală şi depănuşat. Trac­toarele sunt folosite în două schim­buri. In primul schimb, la arat, lucrează şi alţi oameni, care au în­văţat conducerea tractorului, iar în schimbul doi şi la semănat sunt re­partizaţi mecanizatorii permanenţi. (Eugen Teglaş). BIHOR Ing. IOAN SERACIN, directorul trustului judeţean S.M.A. : După valul de ploi căzute în prima parte a săptămînii trecute, în Cîm­­pia Crişurilor vremea s-a ameliorat, înlesnind reluarea însăminţărilor cu toate forţele. Simbătă şi duminică, pe parcelele care s-au zvîntat mai repede, îndeosebi în nordul jude­ţului, unde predomină terenurile ni­sipoase, au fost însămîntate încă 730 hectare cu orz. Totodată, in aceste două zile au fost insămîn­­ţate primele 3 500 hectare cu griu. Ritmul zilnic înregistrat este însă sub posibilităţi. Astfel, simbătă s-au insămînţat doar 470 hectare cu orz şi grîu. Duminică, odată cu­ încăl­zirea vremii, acest ritm a crescut la 6 100 hectare. Pentru a ne încadra în graficul reactualizat în vederea recuperării rămînerilor în urmă la semănat, comandamentul judeţean pentru a­­gricultură a luat o serie de măsuri suplimentare. Astfel, pentru a atinge ritmul stabilit de 7 000 hectare pe zi, mecanizatorii lucrează în două schimburi prelungite. In acest scop, s-au urcat la volanul tractoarelor circa 700 de oameni , mecanici din atelierele S.M.A., muncitori din unităţi industriale şi membri ai co­operativelor agricole care ştiu să conducă tractorul. In aceste condiţii, dacă vremea se va menţine fru­moasă, marţi seara vom încheia se­mănatul orzului pe cele 17 860 hec­tare, ca apoi principalele forte să fie concentrate pe terenurile pre­văzute a se cultiva cu grîu. (Ioan Laza). ÎN AGRICULTURA LA SEM­AN­A­T-IN FIECARE ZI, UN A­VANS SUBSTANTIAL! La I.A.S. Mihăileşti, judeţul Giurgiu, mecanizatorii pregătesc terenul pentru însăminţarea griului Foto : N. BUICĂ Expoziţia de produse de la in­trarea întreprinderii ,,Steaua elec­trică“ din Fieni este cît se poate de sugestivă pentru potenţialul tehnic al acestei unităţi, pentru hărnicia şi priceperea muncitorilor, maiştrilor şi inginerilor de aici. Vizitatorul mai puţin avizat va fi, fără îndoială, impresionat de spec­tacolul de lumini, forme și culori pe care îl poate admira și se va întreba, probabil, dacă a mai ră­mas vreun tip de bec pe care unitatea­­să nu-1 fi realizat pînă acum. Cîte sînt ? Peste 1200 de tipuri. Multe dintre ele poartă Inscripţia „Selum“, aceasta fiind marca sub care sunt cunoscute în străinătate produsele întreprinde­rii. De reţinut deci că 60 la sută din producţia unităţii se exportă în 16 ţări, între care R. F. Germa­nia, Anglia, Italia. Şi ca dovadă a aprecierilor bune de care se bucu­ră peste hotare produsele unităţii, la cererea beneficiarilor planul la export pe opt luni a fost depăşit cu 3 milioane becuri. Pe ce se întemeiază succesul a­­cestor produse pe piaţa externă ? — Consider că esenţiale sunt mă­surile luate pentru cit mai buna organizare a producţiei şi a mun­cii, pentru perfecţionarea pregăti­rii profesionale a personalului, ne spune ing. Gheorghe Banu, direc­torul întreprinderii. In felul aces­ta, reușim să facem fată, operativ, oricărei solicitări venite din partea partenerilor externi. Practic, din vocabularul nostru comercial am exclus expresia ,nu se poate“. Mai mult, ca urmare a competenţei profesionale a întregului colectiv, venim noi cu oferte în intimpi­­narea cererilor de pe piaţa ex­ternă. Afirmaţiile directorului sunt argu­mentate prin fapte, prin constată­rile făcute nemijlocit pe fluxul de fabricaţie sau la atelierul de pro­iectare produse şi tehnologii noi. Astfel, din datele prezentate de ing. Maria Dude, şeful atelierului de proiectare, rezultă că din cele 48 tipuri de becuri noi asimilate în fabricaţie în acest an, cu­­ mai multe decit s-a prevăzut prin plan. 29 tipuri au fost create special pentru export. Alte 22 de produse se află in faza de prototip si vor fi lansate în curînd in fabricaţia de serie. Cele mai multe sunt lămpi electrice de tehnicitate ridicată, destinate echipării autovehiculelor rutiere, aeriene si navale. Pe nouă luni, planul la export a fost depăşit nu cu mult timp în urmă, pen­tru a spori numărul muncitorilor şi specialiştilor care participă la activitatea de creaţie tehnică ori­ginală, conducerea întreprinderii a înfiinţat un laborator de cercetare şi microproducţie, în al cărui bilanţ se înscriu încă de pe acum o serie de realizări notabile. Aici s-au în­tâlnit şi completat ideile tehnicia­nului proiectant Constantin Mir­­cescu, bunăoară, cu experienţa şi cunoştinţele practice ale maistru­lui specialist Ion Ionescu. Rezul­tatul ? Citeva noi tipuri de lămpi cu descărcări în gaze, deosebit de solicitate la export. Iar numărul exemplelor ar putea continua. Calitatea ireproșabilă a produse­lor este un alt argument pentru promovarea exportului. De curînd, reprezentantul unei firme impor­tatoare dintr-o țară apuseană a revenit, la un interval scurt de timp de la prima sa vizită, la Fieni, întrebat cărui fapt se dato­rează această revenire, omul de afaceri a răspuns că a intervenit ceva în legătură cu produsele cum­părate. ..O problemă de calitate ?“ — a fost întrebat. ..Dacă vreţi, o putem numi și așa“ — a venit răs­punsul partenerului de afaceri. După care a completat : „Apreciem calitatea produselor dumneavoas­tră si, ca urmare, am hotărît să cumpărăm un număr mai mare de becuri“. Calitatea — iată , domeniul in care se investesc eforturi conside­rabile. Deşi produsele unităţii sunt de ordinul zecilor de milioane, acestea se controlează bucată cu bucată, la două dintre operaţii : poziţionarea filamentului şi proba de aprindere Pentru o serie de încercări specifice, întreprinderea a realizat, prin autodotare, stan­duri de probă, iar laboratoarele sale sunt dotate cu aparatură mo­dernă, astfel că testările cele mai importante sunt efectuate automat. Controlorii de calitate, care sunt selecţionaţi dintre cei mai buni muncitori, prin concurs, dau perio­dic examene in faţa comisiilor de verificare a cunoştinţelor. Aşa cum ne spunea ing. László Catalina, şeful biroului control tehnic de calitate, îmbunătăţirea continuă a calităţii producţiei se reflectă în creşterea de 2,5 ori a volumului exportului faţă de primul an al actualului cincinal. Faptul că pro­ducătorii de becuri din Fieni sunt pregătiţi să răspundă exigenţelor calitative de orice fel este pus în lumină, încă o dată, dacă mai era nevoie, prin omologarea în labo­ratoarele din R. F. Germania a mai multor tipuri de lămpi elec­trice pentru autoturisme. Experienţa acestui colectiv de­monstrează, aşadar, că acolo unde se acţionează cu competenţă şi spirit de răspundere se asigură un nivel tehnic ridicat si o calitate ireproşabilă a produselor destinate exportului, livrarea lor promptă — adică exact factorii care vînd mar­fa pe piaţa externă. Gheorghe MANEA corespondentul „Scinteii" ÎN INDUSTRIE PRODUCŢIA PENTRU EXPORT­­ REALIZATĂ RITMIC, LA ÎNALT NIVEL CALITATIV! EXPERIENŢA ÎNTREPRINDERII „STEAUA ELECTRICĂ“ DIN FIENI OFERĂ UN BUN EXEMPLU DE URMAT LIVRĂRI SUPLIMENTARE MUREŞ. Una din preocupările de prim ordin ale colectivelor de oameni ai muncii din industria jude­ţului Mureş este onorarea ritmică şi la timp a con­tractelor la export. In toate unităţile economice cu sar­cini de export se acordă o atenţie deosebită înnoirii şi modernizării continue a producţiei, asimilării unor pro­duse cu performanţe tehnice superioare. Pină acum, 11 mari unităţi economice mureşene au livrat supli­mentar, în perioada care a trecut din acest an, pe adresa partenerilor externi, maşini şi utilaje, instalaţii tehnologice, mobilă şi produse chimice in valoare de 15 milioane lei. Intre unităţile care şi-au înscris nu­mele la panoul de onoare al fruntaşilor se numără în­treprinderile „Metalotehnica“ şi „Prodcomplex“ din Tîrgu Mureş, I.U.P.S. Reghin şi Combinatul chimic din Tirnăveni. (Gheorghe Giurgiu, corespondentul „Scinteii“), ARGEŞ. Un număr de 20 de întreprinderi şi unităţi economice din judeţul Argeş au livrat partenerilor ex­terni, peste prevederile planului, produse in valoare de 180 milioane lei. Cu realizări remarcabile se înscrie Combinatul petrochimic din Piteşti, care şi-a realizat sarcinile la export pe trei trimestre şi s-a angajat ca în cinstea Congresului al XIII-lea al partidului să îndeplinească planul anual la export. Promptitudine şi înaltă responsabilitate pentru realizarea la timp şi chiar în avans a mărfurilor pentru partenerii externi dovedesc şi întreprinderea „Electroargeş“ şi întreprin­derea de poduri metalice din Piteşti. (Gheorghe Cîrstea, corespondentul „Scinteii“), TELEORMAN. Onorarea ritmică şi la timp a contractelor cu partenerii de peste hotare constituie una din preocupările de prim ordin ale colectivelor de muncă din municipiul Turnu Măgurele. Specialiştii şi muncitorii din întreprinderile industriale şi unită­ţile economice care au sarcini de export sunt angrenaţi într-o adevărată bătălie pentru înnoirea şi moderni­zarea producţiei, introducerea unor tehnologii moderne de fabricaţie, creşterea necontenită a calităţii tuturor produselor destinate partenerilor externi. Ca urmare, in perioada care a trecut din acest an au fost expe­diate la export în avans faţă de sarcinile de plan pro­duse în valoare de 96 milioane lei. (Stan Ştefan, co­respondentul „Scinteii“), IAŞI. Hotărîte să realizeze în cele mai bune con­diţii producţia pentru export şi livrarea acesteia în mod ritmic, la termenele stabilite, colectivele de mun­că din 14 întreprinderi şi unităţi economice din jude­ţul Iaşi şi-au onorat în avans obligaţiile înscrise pînă acum în contractele încheiate cu partenerii de peste hotare. Intre acestea se numără Combinatul de fibre sintetice din Iaşi, întreprinderea mecanică de mate­rial rulant şi întreprinderea de perdele şi tricotaje din Paşcani. (Manole Corcaci, corespondentul „Scinteii“). SCINTEIA — marți 2 octombrie 1984 In judeţele Alba, Bacău şi Caraş-Severin s-a încheiat semănatul orzului Oamenii muncii de pe ogoarele judeţelor Alba, Bacău şi Caraş- Severin au încheiat semănatul or­zului pe întreaga suprafaţă plani­ficată. în judeţul Alba s-au în­cheiat, de asemenea, semănatul culturilor pentru masă verde, pre­cum şi recoltatul cartofilor. In telegramele adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU de către comitetele judeţene respective de partid se subliniază că, însufleţiţi şi mobili­zaţi de indicaţiile şi sarcinile puse în faţa comuniştilor, a tuturor oa­menilor muncii de la sate de că­tre secretarul general al partidu­lui, lucrătorii din agricultura aces­tor judeţe au pus un deosebit ac­cent pe organizarea în condiţii cît mai bune a muncii, în vederea fo­losirii eficiente a întregului poten­ţial uman şi tehnic, pentru ca în­tregul complex de lucrări din ac­tuala campanie agricolă să se des­făşoare în flux continuu, prin re­coltarea cu precădere a supra­feţelor prevăzute a fi însăminţate cu orz şi grîu, prin eliberarea grab­nică a acestora de resturile vege­tale, antrenînd în schimburi pre­lungite mecanizatorii, lucrătorii din întreprinderile agricole de stat, membrii cooperatori. In telegrame se arată totodată că, acţionindu-se in spiritul exi­genţelor formulate de secretarul general al partidului la Consfă­tuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. din 30 august — 1 septembrie a.c., oamenii muncii de pe ogoarele acestor judeţe se angajează să des­făşoare in continuare o susţinută activitate pentru a stringe cît mai grabnic şi în cele mai bune con­diţii toate recoltele toamnei, fără nici un fel de pierderi, şi de a pune, în acelaşi timp, bazele unor producţii superioare de cereale pentru anul viitor, convinşi fiind că în acest fel vor cinsti prin noi fapte de muncă apropiatul forum al comuniştilor — Congresul al XIII-lea al partidului, că vor aduce o tot mai substanţială contribuţie la înflorirea României socialiste. Locul seminţei este în sol, nu în bazele de recepţie In judeţul VILCEA s-a încheiat semănatul orzului, iar după rit­mul imprimat in pri­mele zile de la înce­perea lucrărilor in cîmp se părea că în­sămintarea cerealelor păioase nu va ridica probleme deosebite. Dar iată că in zilele de simbătă si dumini­că, faţă de o viteză medie de 1 250 hecta­re, nu s-au realizat decit cîte 600 hecta­re. De ce această re­ducere a ritmului de lucru ! Ne răspunde tovarăşul Pantelimon Zorijescu, directorul­ dire­cţiei agricole jude­ţene. „In cele două zile, toate tractoarele au fost concentrate la arături si la pregăti­rea terenului, lucrări la care am si atins viteze de două ori mai mari decit cele planificate. Ca atare, in această săptămînă, avem posibilităţi să depăşim viteza zilnică la semănat. Altmin­teri, riscam ca cele 214 semănători, cite avem în dotarea secţiilor de mecanizare, să stea în aşteptare pînă ce se pregătea terenul eli­berat de culturi“. Constituie fără în­doială un fapt pozitiv că s-a creat un front de lucru pentru semă­nători. Se va putea trece din plin la se­mănat, astfel încît să fie depăşită viteza zilnică, aşa cum sus­ţine directorul­­ direc­ţiei agricole ? Punem această întrebare înt­­trucit, la ora actuală, unele cooperative a­­gricole, contrar indi­caţiilor şi măsurilor stabilite de comanda­mentul judeţean pen­tru agricultură, încă nu şi-au ridicat să­­mînţa din bazele de recepţie. Bunăoară, din cele 65 tone griu pen­tru sămînţă din soiul „Iulia“, cooperativa a­­gricolă Frincești nu a preluat decit 9 tone, iar cooperativa agrico­lă Făureşti mai avea de ridicat ieri, 1 oc­tombrie, 85 tone. Or, este ştiut că acum, în plină campanie, locul seminţei nu este în baze , ea trebuie să fie cit mai grabnic încorporată în sol. Prin urmare, cadrele de conducere şi spe­cialiştii din unităţile agricole amintite şi altele care se află in aceeaşi situaţie au datoria să acţioneze neintîrziat pentru a prelua toate seminţele care le-au fost repar­tizate. Insămintările nu trebuie să întîrzie din lipsa semințelor. (Ion Stanciu, cores­pondentul „Scinteii“). Producţia fizică, exportul, eficienţa (Urmare din pag. I) temeinice a întregii activităţi pro­ductive. Viaţa, practica arată că, acolo unde munca este bine organizată, acolo unde ordinea şi disciplina sunt ire­proşabile, şi rezultatele obţinute în producţie sunt dintre cele mai bune. Organizarea exemplară a producţiei şi a muncii impune în această peri­oadă, mai mult ca oricînd, ca fiecare muncitor, tehnician şi inginer să cunoască precis, zi de zi, ceas de ceas, ce sarcini îi revin lui personal din planul întreprinderii, secţiei sau compartimentului în care îşi desfă­şoară activitatea. In aceste zile ho­­tărîtoare pentru îndeplinirea planu­lui pe întregul an, totul trebuie or­ganizat şi coordonat exemplar, în­tregul angrenaj al producţiei se cere stăpînit şi dirijat cît mai judicios, în ansamblul său şi pe fiecare ve­rigă în parte. Desigur, în calitate de proprietari, producători şi beneficiari, răspun­dem cu toţii de modul cum gospodă­rim zestrea tehnică modernă a eco­nomiei naţionale, resursele mate­riale şi energetice ale ţării. Dar, aşa cum preciza în repetate rînduri secretarul general al partidului, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, răspun­derea colectivă nu scuteşte pe ni­meni de răspunderea personală pe care o are în faţa organelor de con­ducere colectivă,­in faţa partidului pentru realizarea in bune condiţii a însărcinărilor încredinţate. Fiecare muncitor, tehnician şi inginer este direct răspunzător de modul cum se înfăptuieşte planul în unitatea în care lucrează. In lumina acestui ade­văr, se impune ca toate problemele legate de organizarea superioară a producţiei şi a muncii să fie solu­ţionate prin participarea directă a tuturor oamenilor muncii, a celor care efectiv lucrează pentru îndepli­nirea şi depăşirea planului, care cu­nosc cel mai bine deficienţele exis­tente într-un sector sau altul, pre­cum şi resursele de sporire a pro­ducţiei şi eficienţei economice. Parcurgem o perioadă de puternic avînt în economie, în toate dome­niile de activitate, generat de entu­ziasmul şi hotărîrea cu care acţio­nează clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, întregul nostru po­por pentru a întîmpina cu noi şi re­marcabile fapte de muncă cel de-al XIII-lea Congres al partidului, pen­tru înfăptuirea exemplară a planului pe acest an şi pe întregul cincinal. In acest efort constructiv, oamenii muncii din toate unităţile economice sunt chemaţi ca, în marea întrecere socialistă, să promoveze susţinut experienţa fruntaşilor, iniţiativele valoroase, tot ce este nou în organi­zarea producţiei şi a muncii, astfel încît lunile următoare să fie trans­formate la fiecare loc de muncă in­tr-o perioadă a rezultatelor superi­oare, maxime în creşterea producţiei şi eficienţei economice. ÎMBUNĂTĂŢIREA calităţii­­ SERVICIILOR PUBLICE (Urmare din pag. I) călători îngrămădindu-se la un sin­gur ghişeu, in timp ce, chiar ală­turi, casiera se plictiseşte, fiind prea puţin solicitată. La „Bagaje de mină“ — rînduri prelungi de călă­tori grăbiţi şi nervoşi. Se mai în­­tîmplă, destul de des, ca, odată ur­cat în tren, să ai „surpriza“ a 2—3 bilete pentru acelaşi loc sau — si­tuaţie de asemenea întîlnită — com­partimente goale intr-un tren pen­tru care s-au vîndut locuri „în pi­cioare“. Din discuţiile avute cu repre­zentanţi ai Direcţiei mişcare şi co­mercial din M.T.Tc. am desprins ci­teva acţiuni menite să îmbunătă­ţească substanţial calitatea servi­ciilor prin măsuri de durată, ba­zate pe mijloacele pe care tehnica nouă le oferă : sporirea numărului de agenţii de voiaj, în marile car­tiere ale Bucureştiului, Timişoarei, ale altor oraşe ; introducerea, în 1985, a unor automate în gările cu trafic intens, care schimbă monede şi vînd bilete de tren (s-au înche­iat contracte cu furnizorii) ; pe baza consultării unor specialişti, s-a unificat sistemul de informare şi s-a stabilit înălţimea optimă de instalare a pictogramelor. Preocupări interesante am con­semnat şi în sectorul, la fel de im­portant, al poştei şi telefoanelor. In prezent, datorită perfecţionărilor aduse, „scrisoarea pierdută“ repre­zintă doar un procent infim : una la 400 000 ! Dar, deşi nu se mai pierd, unele scrisori şi ziare ajung tirziu la destinaţie, incit devin inu­tile. Sunt carenţe avute in vedere în procesul de modernizare a serviciilor poştale ce se află în plină desfăşu­rare. Au fost constituite zeci de cen­tre de tranzit unde se prelucrează automat corespondenţa etc. Milioane de abonaţi sunt conectaţi la reţeaua telefonică automată , 80 la sută este automatizată, iar 170 de localităţi beneficiază de prefix. Totuşi, cerinţele se modifică, spo­resc. In perioada 1986—1990 sunt prevăzute lucrări de extindere a reţelei telefonice în noi lo­calităţi, cartiere şi unităţi eco­nomice. Pentru ca apelul la 030 în Bucureşti să fie înlesnit, in­cepînd din 1985 va fi automatizat sistemul de prelucrare a informa­ţiilor. Datorită unei aparaturi de con­cepţie şi producţie românească, ser­viciile oferite de 051 se vor îmbu­nătăţi , vor putea fi satisfăcute toa­te cererile de apel telefonic. Sunt în diferite stadii de execuţie şi alte lucrări, ca urmare a celor 8 studii întreprinse de minister in acest domeniu. Dar, aşa cum recu­noşteau interlocutorii, nici un stu­diu — oricît de amănunţit — nu în­locuieşte contactul direct cu cetă­ţeanul, cunoaşterea nemijlocită a opiniilor şi cerinţelor sale.

Next