Scînteia, octombrie 1984 (Anul 53, nr. 13096-13121)
1984-10-02 / nr. 13096
PAGINA 2 IV SPIRITUL SARCINILOR SUBLINIATE DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU, In Intimpinarea congresului al xiii-lea al partidului (Urmare din pag. I) hectare. Ca atare, duminică seara în judeţul Arad s-a încheiat semănatul orzului şi orzoaicei pe 28 000 hectare. Totodată, s-a declanşat semănatul griului, lucrarea fiind mai avansată în consiliile agroindustriale Sinleani, Lipova şi Săvîrşin. Ritmurile de lucru realizate în aceste două zile, mai cu seamă duminică, se apropie de posibilităţile existente. De acum, toate forţele sunt concentrate la semănatul griului. Zilele acestea au fost recalculate vitezele zilnice ce trebuie realizate pentru încheierea în termenul stabilit a acestei importante lucrări. Astfel, zilnic trebuie să se are o suprafaţă de 10 440 hectare, să se pregătească terenul pe 8 600 hectare şi să se insămînteze 7 160 hectare. Pentru realizarea acestor viteze de lucru s-au organizat două schimburi la arat, iar la pregătirea terenului se lucrează în schimb prelungit. La semănat, munca se desfăşoară pe întreaga durată a zilei, din zori şi pînă seara, fără întrerupere. Pe lîngă mecanizatori, lucrează pe tractoare numeroşi cooperatori şi personalul TESA din unităţile agricole, care au fost pregătiţi din timp în acest scop. De asemenea, toţi locuitorii satelor sunt mobilizaţi la strîngerea recoltei şi eliberarea de resturi vegetale a terenului pe care se va semăna grîu. (Tristan Mihuta). ARGEŞ De la direcţia agricolă judeţeană, sîntem informaţi. Simbătă şi duminică s-au însămînţat 6 386 hectare cu grîu si orz. Duminică s-a încheiat de fapt însămîntarea orzului pe cele 14 300 hectare. Ritmul de lucru este considerat bun, el reflectînd posibilităţile existente. De exemplu, duminică s-a înregistrat o viteză la semănat de 4 600 hectare la grîu, fată de 3 600, cît este planificat, respectindu-se întru totul condiţiile de calitate. Practic, s-a lucrat cu viteze sporite în toate consiliile agroindustriale, între care amintim Costeşti, Izvoru, Teiu, Slobozia. Comandamentul judeţean pentru agricultură a stabilit ca semănatul griului să se încheie pe data de 10 octombrie. Dintre măsurile organizatorice şi tehnice luate amintim : concentrarea a 230 combine la recoltarea porumbului şi furajelor de pe terenurile destinate griului, care lucrează în schimburi prelungite. Din unităţile industriale au venit să lucreze 50 de tractorişti. De asemenea, au urcat pe tractoare şi elevii din anul doi al şcolii profesionale din Costeşti. Pentru însăminţarea griului au fost aduse din nord, în sudul judeţului, 200 de tractoare. (Gheorghe Cîrstea). SATU MARE Ing. VIOLETA MUREŞAN, director adjunct al direcţiei agricole . In cele două zile, terenul fiind încă umed, au fost însămîntate doar 464 hectare cu orz. Ritmul nu este nicidecum satisfăcător. Ca atare, pînă duminică seara, s-a insămîntat doar 10 la sută din suprafaţa destinată orzului şi 1 la sută din cea planificată pentru griu. Timpul s-a îmbunătăţit, încît acum se poate lucra în aproape tot judeţul. In vederea grăbirii însăminţărilor, au fost organizate două schimburi. Se va încerca — pentru prima oară în judeţ — semănatul şi noaptea, la lumina farurilor montate pe semănători. Specialiştii identifică zilnic parcelele mai zvîntate şi, chiar dacă sunt mai mici, se trece imediat la însăminţarea acestora. Specialiştii se află pe teren de dimineaţa pină seara, pentru a urmări calitatea lucrărilor şi a asigura viteza zilnică stabilită. Pe ansamblul judeţului, se urmăreşte să se realizeze zilnic la arat 5 420 hectare, 4 700 hectare la pregătirea terenului şi 4 712 hectare la semănat. (Octav Grumeza). BUZĂU Ing. GHEORGHE MAFTEI, directorul direcţiei agricole : Din cele 64 290 hectare prevăzute a fi cultivate cu griu s-au insămînţat, pînă duminică seara, 13 307 hectare (23 la sută), iar la orz —6 723 hectare din 15 400 hectare (44 la sută). Simbătă s-au însămintat 1 500 hectare cu grîu, 660 hectare cu orz si orzoaică, iar duminică, printr-o concentrare mai mare de forte, am reuşit să semănăm 2 517 hectare cu griu. 1 300 hectare cu orz si orzoaica, realizîndu-se astfel o creștere a vitezei de semănat de la 2160 hectare la 3 809 hectare. Ritmul realizat în aceste două zile nu ne satisface pe deplin. Ca urmare, de luni am mărit viteza zilnică la arat la 3 500 hectare, la pregătirea terenului — 3 700 hectare, iar la însămînţarea orzului şi orzoaicei vom atinge 3 400 hectare, urmînd ca miercuri, 3 octombrie, să încheiem această lucrare. De asemenea, realizînd o viteză medie zilnică de 3 500 hectare, vom încheia însăminţarea griului pînă la 14 octombrie. Dat fiind faptul că pe mari suprafeţe din consiliile agroindustriale Ziduri, Balta Albă, Topliceni, Săhăteni şi Ruşeţu terenul este foarte uscat, fiind necesare cîte 4—5 discuiii, am mărit numărul agregatelor complexe de la 712 la 903. De asemenea, lucrăm cu 1 000 de tractoare la arat în schimbul I şi cu 250 în schimbul doi, iar incepînd de miercuri, odată cu cîştigarea unui avans mai mare la pregătirea terenului şi încheierea însăminţării orzului, vom spori numărul semănătorilor pentru grîu de la 270 la 400. Aşa cum s-a stabilit în comandamentul judeţean, forţa de muncă de la sate este mobilizată din zori şi până seara tirziu la eliberarea de coceni a celor 8 000 de hectare de porumb care sunt prevăzute a fi însăminţate cu griu. (Stelian Chiper). SIBIU Ing. ILIE CATOIU, directorul trustului judeţean S.M.A. : Simbătă şi duminică — zile foarte bune de lucru — s-au semănat 3 542 hectare cu grîu şi secară. Ca atare, suprafaţa însăminţată cu aceste culturi a crescut la 27 la sută din cea planificată pe total judeţ. Ritmul de lucru poate fi considerat satisfăcător, însă numai de luni vor fi realizate graficele prevăzute. Pentru grăbirea lucrărilor la semănat, 166 de tractoare sunt folosite din aceste zile şi în schimbul doi, iar restul — în schimburi prelungite. Pentru completarea schimburilor, 66 de mecanizatori din industrie au fost detaşaţi in S.M.A. Pe tractoare lucrează acum şi mecanicii de ateliere S.M.A., şi mecanicii de întreţinere, precum şi elevi. Prin măsurile luate, va creşte ritmul la arături, ajungind la 2 941 hectare în cooperativele agricole. In acest fel, pînă la 6 octombrie vor fi încheiate arăturile pentru însămînţări. Există însă o problemă deosebită. O mare suprafaţă, aproximativ 6 000 hectare, din cea prevăzută a fi însăminţată, nu va putea fi recoltată la timp din cauză că porumbul şi sfecla n-au ajuns peste tot la maturitate. (Nicolae Brujan). SĂLAJ Ing. NICOLAE CADAR, director adjunct cu producţia vegetală la direcţia agricolă . Simbătă şi duminică, din cauza ploilor căzute în cursul săptămînii trecute, nu s-a putut lucra la semănat. Dar ritmul a fost necorespunzător şi in zilele anterioare. Cu toate că au fost executate arături pe 22 240 hectare — deci front de lucru există — pînă la această dată au fost însăminţate doar 973 hectare cu grîu şi 1150 hectare cu orz şi orzoaică. Pentru grăbirea ritmului la insămînţări, la indicaţia comitetului judeţean de partid, au fost luate măsuri de mobilizare a tuturor forţelor de la sate la recoltarea cartofilor de pe suprafeţele ce urmează a fi însăminţate cu păioase, lucrare ce se va încheia în două zile. De asemenea, a fost grăbit ritmul de lucru la recoltarea sfeclei de zahăr şi transportarea ei cu atelajele la marginea solelor, astfel încît suprafeţele să poată fi pregătite şi însămînţate. Intrucît griul pe 12 248 hectare urmează să se cultive după porumb iar cultura nu a ajuns peste tot la maturitate, s-a trecut la recoltarea manuală şi depănuşat. Tractoarele sunt folosite în două schimburi. In primul schimb, la arat, lucrează şi alţi oameni, care au învăţat conducerea tractorului, iar în schimbul doi şi la semănat sunt repartizaţi mecanizatorii permanenţi. (Eugen Teglaş). BIHOR Ing. IOAN SERACIN, directorul trustului judeţean S.M.A. : După valul de ploi căzute în prima parte a săptămînii trecute, în Cîmpia Crişurilor vremea s-a ameliorat, înlesnind reluarea însăminţărilor cu toate forţele. Simbătă şi duminică, pe parcelele care s-au zvîntat mai repede, îndeosebi în nordul judeţului, unde predomină terenurile nisipoase, au fost însămîntate încă 730 hectare cu orz. Totodată, in aceste două zile au fost insămînţate primele 3 500 hectare cu griu. Ritmul zilnic înregistrat este însă sub posibilităţi. Astfel, simbătă s-au insămînţat doar 470 hectare cu orz şi grîu. Duminică, odată cu încălzirea vremii, acest ritm a crescut la 6 100 hectare. Pentru a ne încadra în graficul reactualizat în vederea recuperării rămînerilor în urmă la semănat, comandamentul judeţean pentru agricultură a luat o serie de măsuri suplimentare. Astfel, pentru a atinge ritmul stabilit de 7 000 hectare pe zi, mecanizatorii lucrează în două schimburi prelungite. In acest scop, s-au urcat la volanul tractoarelor circa 700 de oameni , mecanici din atelierele S.M.A., muncitori din unităţi industriale şi membri ai cooperativelor agricole care ştiu să conducă tractorul. In aceste condiţii, dacă vremea se va menţine frumoasă, marţi seara vom încheia semănatul orzului pe cele 17 860 hectare, ca apoi principalele forte să fie concentrate pe terenurile prevăzute a se cultiva cu grîu. (Ioan Laza). ÎN AGRICULTURA LA SEMANAT-IN FIECARE ZI, UN AVANS SUBSTANTIAL! La I.A.S. Mihăileşti, judeţul Giurgiu, mecanizatorii pregătesc terenul pentru însăminţarea griului Foto : N. BUICĂ Expoziţia de produse de la intrarea întreprinderii ,,Steaua electrică“ din Fieni este cît se poate de sugestivă pentru potenţialul tehnic al acestei unităţi, pentru hărnicia şi priceperea muncitorilor, maiştrilor şi inginerilor de aici. Vizitatorul mai puţin avizat va fi, fără îndoială, impresionat de spectacolul de lumini, forme și culori pe care îl poate admira și se va întreba, probabil, dacă a mai rămas vreun tip de bec pe care unitateasă nu-1 fi realizat pînă acum. Cîte sînt ? Peste 1200 de tipuri. Multe dintre ele poartă Inscripţia „Selum“, aceasta fiind marca sub care sunt cunoscute în străinătate produsele întreprinderii. De reţinut deci că 60 la sută din producţia unităţii se exportă în 16 ţări, între care R. F. Germania, Anglia, Italia. Şi ca dovadă a aprecierilor bune de care se bucură peste hotare produsele unităţii, la cererea beneficiarilor planul la export pe opt luni a fost depăşit cu 3 milioane becuri. Pe ce se întemeiază succesul acestor produse pe piaţa externă ? — Consider că esenţiale sunt măsurile luate pentru cit mai buna organizare a producţiei şi a muncii, pentru perfecţionarea pregătirii profesionale a personalului, ne spune ing. Gheorghe Banu, directorul întreprinderii. In felul acesta, reușim să facem fată, operativ, oricărei solicitări venite din partea partenerilor externi. Practic, din vocabularul nostru comercial am exclus expresia ,nu se poate“. Mai mult, ca urmare a competenţei profesionale a întregului colectiv, venim noi cu oferte în intimpinarea cererilor de pe piaţa externă. Afirmaţiile directorului sunt argumentate prin fapte, prin constatările făcute nemijlocit pe fluxul de fabricaţie sau la atelierul de proiectare produse şi tehnologii noi. Astfel, din datele prezentate de ing. Maria Dude, şeful atelierului de proiectare, rezultă că din cele 48 tipuri de becuri noi asimilate în fabricaţie în acest an, cu mai multe decit s-a prevăzut prin plan. 29 tipuri au fost create special pentru export. Alte 22 de produse se află in faza de prototip si vor fi lansate în curînd in fabricaţia de serie. Cele mai multe sunt lămpi electrice de tehnicitate ridicată, destinate echipării autovehiculelor rutiere, aeriene si navale. Pe nouă luni, planul la export a fost depăşit nu cu mult timp în urmă, pentru a spori numărul muncitorilor şi specialiştilor care participă la activitatea de creaţie tehnică originală, conducerea întreprinderii a înfiinţat un laborator de cercetare şi microproducţie, în al cărui bilanţ se înscriu încă de pe acum o serie de realizări notabile. Aici s-au întâlnit şi completat ideile tehnicianului proiectant Constantin Mircescu, bunăoară, cu experienţa şi cunoştinţele practice ale maistrului specialist Ion Ionescu. Rezultatul ? Citeva noi tipuri de lămpi cu descărcări în gaze, deosebit de solicitate la export. Iar numărul exemplelor ar putea continua. Calitatea ireproșabilă a produselor este un alt argument pentru promovarea exportului. De curînd, reprezentantul unei firme importatoare dintr-o țară apuseană a revenit, la un interval scurt de timp de la prima sa vizită, la Fieni, întrebat cărui fapt se datorează această revenire, omul de afaceri a răspuns că a intervenit ceva în legătură cu produsele cumpărate. ..O problemă de calitate ?“ — a fost întrebat. ..Dacă vreţi, o putem numi și așa“ — a venit răspunsul partenerului de afaceri. După care a completat : „Apreciem calitatea produselor dumneavoastră si, ca urmare, am hotărît să cumpărăm un număr mai mare de becuri“. Calitatea — iată , domeniul in care se investesc eforturi considerabile. Deşi produsele unităţii sunt de ordinul zecilor de milioane, acestea se controlează bucată cu bucată, la două dintre operaţii : poziţionarea filamentului şi proba de aprindere Pentru o serie de încercări specifice, întreprinderea a realizat, prin autodotare, standuri de probă, iar laboratoarele sale sunt dotate cu aparatură modernă, astfel că testările cele mai importante sunt efectuate automat. Controlorii de calitate, care sunt selecţionaţi dintre cei mai buni muncitori, prin concurs, dau periodic examene in faţa comisiilor de verificare a cunoştinţelor. Aşa cum ne spunea ing. László Catalina, şeful biroului control tehnic de calitate, îmbunătăţirea continuă a calităţii producţiei se reflectă în creşterea de 2,5 ori a volumului exportului faţă de primul an al actualului cincinal. Faptul că producătorii de becuri din Fieni sunt pregătiţi să răspundă exigenţelor calitative de orice fel este pus în lumină, încă o dată, dacă mai era nevoie, prin omologarea în laboratoarele din R. F. Germania a mai multor tipuri de lămpi electrice pentru autoturisme. Experienţa acestui colectiv demonstrează, aşadar, că acolo unde se acţionează cu competenţă şi spirit de răspundere se asigură un nivel tehnic ridicat si o calitate ireproşabilă a produselor destinate exportului, livrarea lor promptă — adică exact factorii care vînd marfa pe piaţa externă. Gheorghe MANEA corespondentul „Scinteii" ÎN INDUSTRIE PRODUCŢIA PENTRU EXPORT REALIZATĂ RITMIC, LA ÎNALT NIVEL CALITATIV! EXPERIENŢA ÎNTREPRINDERII „STEAUA ELECTRICĂ“ DIN FIENI OFERĂ UN BUN EXEMPLU DE URMAT LIVRĂRI SUPLIMENTARE MUREŞ. Una din preocupările de prim ordin ale colectivelor de oameni ai muncii din industria judeţului Mureş este onorarea ritmică şi la timp a contractelor la export. In toate unităţile economice cu sarcini de export se acordă o atenţie deosebită înnoirii şi modernizării continue a producţiei, asimilării unor produse cu performanţe tehnice superioare. Pină acum, 11 mari unităţi economice mureşene au livrat suplimentar, în perioada care a trecut din acest an, pe adresa partenerilor externi, maşini şi utilaje, instalaţii tehnologice, mobilă şi produse chimice in valoare de 15 milioane lei. Intre unităţile care şi-au înscris numele la panoul de onoare al fruntaşilor se numără întreprinderile „Metalotehnica“ şi „Prodcomplex“ din Tîrgu Mureş, I.U.P.S. Reghin şi Combinatul chimic din Tirnăveni. (Gheorghe Giurgiu, corespondentul „Scinteii“), ARGEŞ. Un număr de 20 de întreprinderi şi unităţi economice din judeţul Argeş au livrat partenerilor externi, peste prevederile planului, produse in valoare de 180 milioane lei. Cu realizări remarcabile se înscrie Combinatul petrochimic din Piteşti, care şi-a realizat sarcinile la export pe trei trimestre şi s-a angajat ca în cinstea Congresului al XIII-lea al partidului să îndeplinească planul anual la export. Promptitudine şi înaltă responsabilitate pentru realizarea la timp şi chiar în avans a mărfurilor pentru partenerii externi dovedesc şi întreprinderea „Electroargeş“ şi întreprinderea de poduri metalice din Piteşti. (Gheorghe Cîrstea, corespondentul „Scinteii“), TELEORMAN. Onorarea ritmică şi la timp a contractelor cu partenerii de peste hotare constituie una din preocupările de prim ordin ale colectivelor de muncă din municipiul Turnu Măgurele. Specialiştii şi muncitorii din întreprinderile industriale şi unităţile economice care au sarcini de export sunt angrenaţi într-o adevărată bătălie pentru înnoirea şi modernizarea producţiei, introducerea unor tehnologii moderne de fabricaţie, creşterea necontenită a calităţii tuturor produselor destinate partenerilor externi. Ca urmare, in perioada care a trecut din acest an au fost expediate la export în avans faţă de sarcinile de plan produse în valoare de 96 milioane lei. (Stan Ştefan, corespondentul „Scinteii“), IAŞI. Hotărîte să realizeze în cele mai bune condiţii producţia pentru export şi livrarea acesteia în mod ritmic, la termenele stabilite, colectivele de muncă din 14 întreprinderi şi unităţi economice din judeţul Iaşi şi-au onorat în avans obligaţiile înscrise pînă acum în contractele încheiate cu partenerii de peste hotare. Intre acestea se numără Combinatul de fibre sintetice din Iaşi, întreprinderea mecanică de material rulant şi întreprinderea de perdele şi tricotaje din Paşcani. (Manole Corcaci, corespondentul „Scinteii“). SCINTEIA — marți 2 octombrie 1984 In judeţele Alba, Bacău şi Caraş-Severin s-a încheiat semănatul orzului Oamenii muncii de pe ogoarele judeţelor Alba, Bacău şi Caraş- Severin au încheiat semănatul orzului pe întreaga suprafaţă planificată. în judeţul Alba s-au încheiat, de asemenea, semănatul culturilor pentru masă verde, precum şi recoltatul cartofilor. In telegramele adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU de către comitetele judeţene respective de partid se subliniază că, însufleţiţi şi mobilizaţi de indicaţiile şi sarcinile puse în faţa comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii de la sate de către secretarul general al partidului, lucrătorii din agricultura acestor judeţe au pus un deosebit accent pe organizarea în condiţii cît mai bune a muncii, în vederea folosirii eficiente a întregului potenţial uman şi tehnic, pentru ca întregul complex de lucrări din actuala campanie agricolă să se desfăşoare în flux continuu, prin recoltarea cu precădere a suprafeţelor prevăzute a fi însăminţate cu orz şi grîu, prin eliberarea grabnică a acestora de resturile vegetale, antrenînd în schimburi prelungite mecanizatorii, lucrătorii din întreprinderile agricole de stat, membrii cooperatori. In telegrame se arată totodată că, acţionindu-se in spiritul exigenţelor formulate de secretarul general al partidului la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. din 30 august — 1 septembrie a.c., oamenii muncii de pe ogoarele acestor judeţe se angajează să desfăşoare in continuare o susţinută activitate pentru a stringe cît mai grabnic şi în cele mai bune condiţii toate recoltele toamnei, fără nici un fel de pierderi, şi de a pune, în acelaşi timp, bazele unor producţii superioare de cereale pentru anul viitor, convinşi fiind că în acest fel vor cinsti prin noi fapte de muncă apropiatul forum al comuniştilor — Congresul al XIII-lea al partidului, că vor aduce o tot mai substanţială contribuţie la înflorirea României socialiste. Locul seminţei este în sol, nu în bazele de recepţie In judeţul VILCEA s-a încheiat semănatul orzului, iar după ritmul imprimat in primele zile de la începerea lucrărilor in cîmp se părea că însămintarea cerealelor păioase nu va ridica probleme deosebite. Dar iată că in zilele de simbătă si duminică, faţă de o viteză medie de 1 250 hectare, nu s-au realizat decit cîte 600 hectare. De ce această reducere a ritmului de lucru ! Ne răspunde tovarăşul Pantelimon Zorijescu, directorul direcţiei agricole judeţene. „In cele două zile, toate tractoarele au fost concentrate la arături si la pregătirea terenului, lucrări la care am si atins viteze de două ori mai mari decit cele planificate. Ca atare, in această săptămînă, avem posibilităţi să depăşim viteza zilnică la semănat. Altminteri, riscam ca cele 214 semănători, cite avem în dotarea secţiilor de mecanizare, să stea în aşteptare pînă ce se pregătea terenul eliberat de culturi“. Constituie fără îndoială un fapt pozitiv că s-a creat un front de lucru pentru semănători. Se va putea trece din plin la semănat, astfel încît să fie depăşită viteza zilnică, aşa cum susţine directorul direcţiei agricole ? Punem această întrebare înttrucit, la ora actuală, unele cooperative agricole, contrar indicaţiilor şi măsurilor stabilite de comandamentul judeţean pentru agricultură, încă nu şi-au ridicat sămînţa din bazele de recepţie. Bunăoară, din cele 65 tone griu pentru sămînţă din soiul „Iulia“, cooperativa agricolă Frincești nu a preluat decit 9 tone, iar cooperativa agricolă Făureşti mai avea de ridicat ieri, 1 octombrie, 85 tone. Or, este ştiut că acum, în plină campanie, locul seminţei nu este în baze , ea trebuie să fie cit mai grabnic încorporată în sol. Prin urmare, cadrele de conducere şi specialiştii din unităţile agricole amintite şi altele care se află in aceeaşi situaţie au datoria să acţioneze neintîrziat pentru a prelua toate seminţele care le-au fost repartizate. Insămintările nu trebuie să întîrzie din lipsa semințelor. (Ion Stanciu, corespondentul „Scinteii“). Producţia fizică, exportul, eficienţa (Urmare din pag. I) temeinice a întregii activităţi productive. Viaţa, practica arată că, acolo unde munca este bine organizată, acolo unde ordinea şi disciplina sunt ireproşabile, şi rezultatele obţinute în producţie sunt dintre cele mai bune. Organizarea exemplară a producţiei şi a muncii impune în această perioadă, mai mult ca oricînd, ca fiecare muncitor, tehnician şi inginer să cunoască precis, zi de zi, ceas de ceas, ce sarcini îi revin lui personal din planul întreprinderii, secţiei sau compartimentului în care îşi desfăşoară activitatea. In aceste zile hotărîtoare pentru îndeplinirea planului pe întregul an, totul trebuie organizat şi coordonat exemplar, întregul angrenaj al producţiei se cere stăpînit şi dirijat cît mai judicios, în ansamblul său şi pe fiecare verigă în parte. Desigur, în calitate de proprietari, producători şi beneficiari, răspundem cu toţii de modul cum gospodărim zestrea tehnică modernă a economiei naţionale, resursele materiale şi energetice ale ţării. Dar, aşa cum preciza în repetate rînduri secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, răspunderea colectivă nu scuteşte pe nimeni de răspunderea personală pe care o are în faţa organelor de conducere colectivă,in faţa partidului pentru realizarea in bune condiţii a însărcinărilor încredinţate. Fiecare muncitor, tehnician şi inginer este direct răspunzător de modul cum se înfăptuieşte planul în unitatea în care lucrează. In lumina acestui adevăr, se impune ca toate problemele legate de organizarea superioară a producţiei şi a muncii să fie soluţionate prin participarea directă a tuturor oamenilor muncii, a celor care efectiv lucrează pentru îndeplinirea şi depăşirea planului, care cunosc cel mai bine deficienţele existente într-un sector sau altul, precum şi resursele de sporire a producţiei şi eficienţei economice. Parcurgem o perioadă de puternic avînt în economie, în toate domeniile de activitate, generat de entuziasmul şi hotărîrea cu care acţionează clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, întregul nostru popor pentru a întîmpina cu noi şi remarcabile fapte de muncă cel de-al XIII-lea Congres al partidului, pentru înfăptuirea exemplară a planului pe acest an şi pe întregul cincinal. In acest efort constructiv, oamenii muncii din toate unităţile economice sunt chemaţi ca, în marea întrecere socialistă, să promoveze susţinut experienţa fruntaşilor, iniţiativele valoroase, tot ce este nou în organizarea producţiei şi a muncii, astfel încît lunile următoare să fie transformate la fiecare loc de muncă intr-o perioadă a rezultatelor superioare, maxime în creşterea producţiei şi eficienţei economice. ÎMBUNĂTĂŢIREA calităţii SERVICIILOR PUBLICE (Urmare din pag. I) călători îngrămădindu-se la un singur ghişeu, in timp ce, chiar alături, casiera se plictiseşte, fiind prea puţin solicitată. La „Bagaje de mină“ — rînduri prelungi de călători grăbiţi şi nervoşi. Se mai întîmplă, destul de des, ca, odată urcat în tren, să ai „surpriza“ a 2—3 bilete pentru acelaşi loc sau — situaţie de asemenea întîlnită — compartimente goale intr-un tren pentru care s-au vîndut locuri „în picioare“. Din discuţiile avute cu reprezentanţi ai Direcţiei mişcare şi comercial din M.T.Tc. am desprins citeva acţiuni menite să îmbunătăţească substanţial calitatea serviciilor prin măsuri de durată, bazate pe mijloacele pe care tehnica nouă le oferă : sporirea numărului de agenţii de voiaj, în marile cartiere ale Bucureştiului, Timişoarei, ale altor oraşe ; introducerea, în 1985, a unor automate în gările cu trafic intens, care schimbă monede şi vînd bilete de tren (s-au încheiat contracte cu furnizorii) ; pe baza consultării unor specialişti, s-a unificat sistemul de informare şi s-a stabilit înălţimea optimă de instalare a pictogramelor. Preocupări interesante am consemnat şi în sectorul, la fel de important, al poştei şi telefoanelor. In prezent, datorită perfecţionărilor aduse, „scrisoarea pierdută“ reprezintă doar un procent infim : una la 400 000 ! Dar, deşi nu se mai pierd, unele scrisori şi ziare ajung tirziu la destinaţie, incit devin inutile. Sunt carenţe avute in vedere în procesul de modernizare a serviciilor poştale ce se află în plină desfăşurare. Au fost constituite zeci de centre de tranzit unde se prelucrează automat corespondenţa etc. Milioane de abonaţi sunt conectaţi la reţeaua telefonică automată , 80 la sută este automatizată, iar 170 de localităţi beneficiază de prefix. Totuşi, cerinţele se modifică, sporesc. In perioada 1986—1990 sunt prevăzute lucrări de extindere a reţelei telefonice în noi localităţi, cartiere şi unităţi economice. Pentru ca apelul la 030 în Bucureşti să fie înlesnit, incepînd din 1985 va fi automatizat sistemul de prelucrare a informaţiilor. Datorită unei aparaturi de concepţie şi producţie românească, serviciile oferite de 051 se vor îmbunătăţi , vor putea fi satisfăcute toate cererile de apel telefonic. Sunt în diferite stadii de execuţie şi alte lucrări, ca urmare a celor 8 studii întreprinse de minister in acest domeniu. Dar, aşa cum recunoşteau interlocutorii, nici un studiu — oricît de amănunţit — nu înlocuieşte contactul direct cu cetăţeanul, cunoaşterea nemijlocită a opiniilor şi cerinţelor sale.