Scînteia, noiembrie 1984 (Anul 53, nr. 13122-13148)

1984-11-01 / nr. 13122

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂI ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Anul LIV Nr. 13 122 Joi 1 noiembrie 1984 6 PAGINI -50 BANI în preajma Congresului al Xlll-lea al partidului, examinînd aplicarea programului naţional de îmbunătăţiri funciare TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a făcut o vizită de lucru pe şantierul complexului de lucrări hidrotehnice şi de irigaţii Mostiştea 1 . I . Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Român, preşedintele Repu­blicii Socialiste România, a efectuat, miercuri diminea­ţa, o vizită de lucru pe şan­tierul Curbăneşti din ca­drul complexului de lucrări hidrotehnice Mostiştea, din judeţul Călăraşi. După ce a survolat partea cen­trală a Cimpiei Mostiştei, elicopterul prezidenţial a aterizat in zona ba­rajului Gurbăneşti. La acest punct de lucru de pe salba lacurilor ce se întind de la Dunăre pină la riul Ialomiţa, au fost aduse sisteme de maşini folosite la lucrările de îmbu­nătăţiri funciare şi de gospodărire a apelor. Muncitorii de pe acest şantier de lucrări hidrotehnice, ca şi numeroşi ţărani cooperatori, mecanizatori din comuna Gurbăneşti au intimpinat pe conducătorul partidului şi statului nostru cu cele mai calde sentimente de stimă şi dragoste, i-au exprimat direct recunoştinţa pentru activitatea sa neobosită pusă în slujba creşterii continue a forţei economice a patriei noastre şi, pe această cale, a bună­stării întregului popor. Cei veniţi in întâmpinare scandau cu putere . ..Ceauşescu — P.C.R. !“, „Ceauşescu şi poporul !“, „Ceauşescu reales la al Xlll-lea Congres !“. „Stima noastră Şi mindria. Ceauşescu. România!“. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost salutat cu deosebit respect, in numele comuniştilor, al tuturor locuitorilor judeţului, de Dumitru­ Uman, secretar al Comitetului judeţean Că­lăraşi al P.C.R. La analiza efectuată cu prilejul a­­cestei vizite de lucru au participat Silviu Curticeanu, secretar al C.C. al P.C.R., Petre Preoteasa, ministrul in­dustriei construcţiilor de maşini, Gheorghe David, ministrul agricultu­rii şi industriei alimentare, Ion Ba­dea, preşedintele Consiliului Naţio­nal al Apelor, numeroşi specialişti. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a examinat modul in care sunt trans­puse in practică măsurile şi orientă­rile stabilite, cu un an in urmă, pen­tru realizarea de maşini şi utilaje de înalt randament necesare importan­telor lucrări prevăzute in Programul naţional de irigaţii, desecări şi com­batere a eroziunii solului, întreprin­deri de profil cunoscute in ţară şi peste hotare, între care „Progresul“ — Brăila, „Nicolina“ — Iaşi, între­prinderea mecanică Timişoara, între­prinderea mecanică — Mirsa. „Trac­torul“ Braşov şi altele au conceput şi executat maşini şi agregate de săpat şi transportat pămint, de încărcat şi ridicat, de compactat, de betonat, mijloace de transport de mare capa­citate — toate puţind să execute cu eficienţă ridicată şi intr-un timp scurt un mare volum de lucrări. , Secretarul general al partidului a examinat cu multă atenţie fiecare u­­tilaj, a cerut explicaţii asupra carac­teristicilor tehnice, a randamentului şi consumului de carburanţi, a con­diţiilor de teren în care pot fi utili­zate. A reţinut in mod deosebit a­­tenţia instalaţia complexă de exca­vat cu rotor cu cupe, realizată la întreprinderea mecanică Timişoara, după concepţia originală a specialiş­tilor români. Noul agregat este folo­sit pentru săparea canalelor cu des­chideri şi adincimi mari — pină la 12 m lăţime şi 9 m adincime la o singură trecere — puţind­ să ex­caveze *• 4001 mc pămint de oră. Pămintul excavat poate fi înde­părtat cu ajutorul benzilor trans­portoare la mari distanţe pentru a fi depozitat sau cărat. De ase­menea, au fost examinate modul de funcţionare şi randamentul draglinei, fabricată la uzinele „Progresul“ din Brăila. Acest utilaj este deosebit de util lucrărilor complexe de pe şan­tierele de hidroamelioraţii, avînd ca­pacitatea de a disloca, dintr-o dată, pină la 1,6 mc de pămint şi o rasăă mare de acţiune datorită lungimii braţului. Tot uzinele „Progresul“ Brăila au realizat, pentru prima dată in ţară, o instalaţie complexă care va executa toate lucrările de beto­­nare şi finisare a canalelor mari de irigaţii, cu o viteză sporită de înain­tare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a a­­preciat eforturile depuse de proiec­tanţi, specialişti şi constructori pen­tru a realiza maşini şi utilaje de Înalt nivel tehnic şi eficienţă econo­mică, corespunzătoare lucrărilor de hidroamelioraţii şi de gospodărire a apelor. Secretarul general al partidului a indicat specialiştilor să urmărească cu toată atenţia modul de compor­tare a noilor maşini şi instalaţii şi să acţioneze operativ pentru îmbu­nătăţirea calităţii întregii game de utilaje, în mod deosebit a celor care, în timpul exploatării, dovedesc o fiabilitate sub nivelul prevăzut. De asemenea, a indicat să intre în pro­ducţie de serie maşinile şi utilajele prezentate în faza de prototip. Conducătorul partidului şi statului nostru a examinat apoi stadiul lu­crărilor de acumulări de pe riul Mostiştea, obiectiv care, în final, va asigura apa pentru irigarea unor mari suprafeţe agricole. Din com­plexul de lucrări prevăzute pe acest şantier au fost terminate două bara­je, iar cel de-al treilea, aflat in apro­pierea comunei Gurbăneşti, se află în construcţie. Cu ajutorul lor se a­­cumulează apa rîului Mostiştea şi se pot prelua, printr-un canal de le­gătură, debitele mari de inundaţii ale riului Ialomiţa. Regularizarea cursului rîului Mos­tiştea şi folosirea apelor lui, împreu­nă cu ale salbei de lacuri din aceas­tă zonă, pentru irigarea unor întinse suprafeţe agricole asigură obţinerea unor recolte sigure şi stabile, în orice condiţii climatice. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a in­dicat să se intensifice ritmul lucră­rilor pe acest şantier, iar pentru ri­­dicarea eficienţei investiţiilor să­­ se pună un accent deosebit pe adinci­­rea văilor şi lacurilor pentru a se crea condiţii acumulării unor canti­tăţi cit mai mari de apă cu investiţii cit mai reduse şi a se evita folosi­rea pentru lucrări de hidroamelio­raţii a unor terenuri cultivabile. Miniştrii prezenţi, specialiştii au mulţumit tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru vizită, pentru indi­caţiile şi orientările date cu acest prilej, şi l-au asigurat că vor fi luate toate măsurile pentru transpunerea lor în viaţă, pentru a-şi aduce şi pe această cale contribuţia la creşterea potenţialului productiv al pămîntu­­lui, la obţinerea de producţii agricole stabile, cit mai îmbelşugate. Prin întreaga sa desfăşurare, noua vizită de lucru a pus puternic în lu­mină preocuparea permanentă a se­cretarului general al partidului pen­tru crearea unei puternice sisteme de maşini şi utilaje care să asigure înfăptuirea în cele mai bune condiţii a amplului program de irigaţii, dese­cări şi combatere a eroziunii solului, menit să contribuie la dezvoltarea şi modernizarea continuă a agriculturii româneşti, ramură de bază a econo­miei noastre naţionale. (Agerpres) î \ De la Congresul al Xll-lea la Congresul al Xlll-lea al partidului I­MMk ŢARA - UN VAST ŞI DINAMIC ŞANTIER­­ AL MARILOR IMPLINIRI SOCIALISTE Echipa .,Scînteii" \ ------------------------ | transmite \ din judeţul­­ Vrancea ( Autodepăşirea ca deviză a muncii de fiecare zi De curînd, echipe de reporteri­­ ale ziarului nostru au pornit pe­­ cîteva itinerare de-a lungul ţării şi­­ au transmis, din judeţele Me-­­ hedinţi, Dolj, Botoşani, Sălaj, Neamţ , ample reportaje despre transformă-­­ rile înnoitoare înregistrate in viaţa­­ economică şi socială a zonelor res­­­­pective şi a ţării întregi, in inter­valul istoric dintre Congresele al Xll-lea şi al Xlll-lea ale partidului, despre remarcabile fapte de mun­că, despre atmosfera de abnegaţie şi dăruire revoluţionară cu care oa­menii muncii din România întim­­pină apropiatul mare forum al co­muniştilor. Publicăm relatarea din JUDEŢUL VRANCEA, judeţ care, alături de întreaga ţară, se prezintă la al Xlll-lea Congres al partidu­lui cu substanţiale înnoiri, cu re­marcabile realizări in toate doue- PAGINA A 111-A a primit pe Thomas N. Urban, om de afaceri din S.U.A. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii So­cialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, miercuri, pe Thomas N. Urban, preşedintele fir­mei „Pioneer Hi-Breed Internatio­nal“ din Statele Unite ale Americii, care face o vizită în ţara noastră. Oaspetele a mulţumit pentru între­vederea acordată, exprimîndu-şi sa­tisfacţia deosebită de a fi primit de preşedintele României, personalitate politică a cărei activitate în favoarea păcii şi dezarmării se bucură de o largă apreciere în S.U.A. şi în lume. In cursul primirii, care s-a desfă­şurat într-o atmosferă cordială, au fost discutate unele aspecte ale co­laborării dintre întreprinderi româ­neşti ele comerţ exterior şi firma „Pioneer Hi-Breed International“, e­­videnţiindu-se noi posibilităţi me­nite să contribuie la lărgirea con­lucrării în domeniul agriculturii şi industriei alimentare, la dezvoltarea cooperării economice dintre România şi S.U.A. Au fost abordate, totodată, o serie de probleme ale vieţii politice inter­naţionale, ale situaţiei economice din lume, subliniindu-se necesitatea aşezării raporturilor dintre state pe principiile deplinei egalităţi în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc. La primire a participat Gheorghe David, ministrul agriculturii şi in­dustriei alimentare. ÎN ÎNTIMPINAREA CONGRESULUI AL XIII-IEA AL PARTIDULUI Muncă spornică, rezultate superioare In fiecare întreprindere, în fiecare ramură a economiei naţionale PLANUL LA EXPORT - realizat integral, în condiţii de înaltă calitate şi eficienţă! In marea întrecere socialistă ce se desfăşoară in întreaga ţară, pentru a întimpina Congresul al Xlll-lea al partidului cu rezultate cit mai im­portante in îndeplinirea planului pe acest an la toţi indicatorii, oamenii muncii din unităţile industriale a­­daugă, zi cu zi, la bilanţul activităţii lor, noi şi remarcabile succese în producţie. Răspunzînd prin fapte în­demnurilor insufleţitoare adresate de secretarul general al partidului, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, de a se acţiona cu răspundere şi exigenţă pentru realizarea integrală, în con­diţii­­de înaltă calitate, a producţiei pentru export, numeroase colective de întreprinderi au raportat îndepli­nirea înainte de termen a planului pe cele 10 luni care au trecut din acest an, livrind suplimentar impor­tante cantităţi de produse intens so­licitate de partenerii externi. De bună seamă, rezultatele obţi­nute de multe intreprinderi in înde­plinirea şi depăşirea planului la ex­port, sunt rodul aplicării unor ample .4.foart»i­«, .»»eram* de. măsuri, tem­ico-organizatorice, al răspunderii cu care s-a acţionat pentru transpu­nerea in viaţă a sarcinilor ,stabilite de conducerea partidului in acest domeniu. Dar, aşa cum se ştie, de modul in care se munceşte in aceste zile in întreprinderi depinde, in mă­sură hotărîtoare, înfăptuirea integra­lă a planului la export pe ultimul trimestru al anului şi pe întregul an. Iată de ce este deosebit de impor­tant ca, in perioada care a mai ră­mas din acest an, pretutindeni, în fiecare unitate economică, să se ac­ţioneze stăruitor pentru soluţionarea operativă a tuturor problemelor de care depinde realizarea exemplară a planului la export — obiectiv priori­tar al activităţii economice, căruia trebuie să i se acorde permanent, zi de zi, întreaga atenţie de către or­­ganele şi organizaţiile de partid, de ministere, centrale şi întreprinderi. Departe de a constitui o sarcină economică in sine, creşterea continuă a exportului, îndeplinirea şi depăşi­rea sarcinilor stabilite în acest do­meniu reprezintă, aşa cum a subli­niat adesea, în ultimul timp, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, o problemă esenţială, fundamentală a dezvoltării generale a ţării. Este un adevăr in­contestabil că, numai pe această cale, numai prin sporirea continuă, în rit­muri tot mai inalte, a exportului se pot asigura importurile strict nece­sare dezvoltării economiei noastre naţionale, realizarea în continuare a unei balanţe comerciale excedentare, restituirea treptată a datoriei exter­ne. Ţara noastră depune, după cum se cunoaşte, eforturi susţinute pen­tru asigurarea bazei proprii de ma­terii prime şi materiale, pentru do­­bindirea in următorii ani a indepen­denţei energetice. Căi toate acestea, este nevoie să se recurgă la o serie de importuri absolut necesare unor ramuri ale economiei naționale. Or, este știut că ,orice import nu este posibil fără un export dinamic și eficient, în măsură să asigure mij­loacele de plată. Cu alte cuvinte, cu cît vom exporta mai mult, cu atît mai mari, vor fi şi posibilităţile de satisfacere a cerinţelor de materii pfivind "ale"terem­orfiiei" nationale.­ In acelaşi timp, intensificarea exportu­lui, participarea­ mai activă a ţârii noastre la schimburile comerciale şi cooperarea economică internaţională reprezintă un factor deosebit de im­portant pentru menţinerea unor rit­muri ridicate de creştere a produc­ţiei materiale, ceea ce se reflectă pozitiv asupra sporirii avuţiei întregii societăţi, a venitului naţio­nal şi, implicit, asupra dezvoltării economiei naţionale şi ridicării bu­năstării tuturor oamenilor muncii. Există, desigur, şi alte argumente economice şi sociale care demon­strează că sporirea continuă, în ritm susţinut, a exportului vizează nemij­locit­­ interesele fiecărui muncitor, tehnician şi inginer, ale fiecărui om al muncii. După cum se ştie, în ve­derea stimulării Întreprinderilor si oamenilor muncii în realizarea si de­păşirea producţiei la export, condu­cerea partidului nostru a luat, in ul­timul timp, o serie de măsuri ce se (Continuare în pag. a IV-a) VALEA JIULUI Cărbune peste pian Un număr de cinci unităţi ex­tractive din Valea Jiului — cele de la Lonea, Petrila, Livezeni, Paroşeni şi Uricani — şi-au în­deplinit înainte de termen sar­cinile de plan pe 10 luni ale anului la producţia fizică de cărbune cocsificabil şi energe­tic. Succesul permite respective­lor colective să extragă şi să livreze suplimentar beneficiari­lor peste 100 000 tone de huilă. La baza acestui important spor de producţie se află depăşirea constantă a randamentelor pla­nificate în abataje, ca urmare a perfecţionării tehnologiilor de extracţie, mecanizării operaţii­lor grele din subteran, îmbună­tăţirii aprovizionării tehnico­­materiale, întăririi ordinii si disciplinei. Totodată, in între­prinderile respective au fost deschise noi fronturi exploatabi­le, care asigură rezervele nece­sare pentru îndeplinirea în con­diţii corespunzătoare a sarcini­lor de plan pe anul viitor. (Agerpres) GALAŢI Record la producţia zilnică de fontă La Uzina furnale-aglomerare din cadrul Combinatului side­rurgic Galaţi a fost înregistrată o producţie zilnică record de 20 000 tone fontă. Este cea mai mare cantitate de fontă , elabo­rată intr-o singură zi de furna­lele galatene din Întreaga­­ lor existentă de 16 ani. Evenimen­tul — dedicat înaltului forum al comuniştilor români — trebuie asociat cu un altul : Jurnaliştii marelui combinat gălăţean şi-au îndeplinit angajamentul asumat pe întregul an, reuşind să elabo­reze in cele 10 luni o cantitate suplimentară de 70 000 tone fon­tă. în perioada care a trecut de la Congresul al Xll-lea al­ partidului, furnalele Galaţiului au produs o cantitate totală de 27 miloane tone fontă, ceea ce reprezintă peste 45 la sută din întreaga producţie de fontă elaborată la Galaţi de la prima şarjă şi pină în prezent. In aceeaşi perioadă, s-au realizat aici 11,6 milioane tone cocs, 31 milioane tone oţel şi 21,3 mili­oane tone laminate. (Dan Plăeşu, corespondentul „Scin­­■ ten­“).

Next