Scînteia, decembrie 1984 (Anul 53, nr. 13149-13175)
1984-12-01 / nr. 13149
O cerinţa esenţială: LIVRAREA A UTILAJELOR TEHNOLOGICE Noile capacităţi — realizate cu tehnologii şi utilaje moderne, de înalt randament platf°rmele petrochimice de la Midia, Borzeşti, Brazi, Timişoara, Piteşti, combinatele chimice de la Slobozia, Giurgiu, Rîmnicu Vilcea, Drobeta Turnu-Severin — iată cîteva din locurile unde se desfăşoară, pe un front larg, ample lucrări de construcţii şi montaj pentru finalizarea unor noi şi importante capacităţi de producţie ale industriei chimice. — Practic, atit pentru acest cincinal, cit şi pentru perioada 1986—1990 s-a prevăzut, în multe unităţi ale industriei chimice,retilizsarea unor importante investiţii, precizează tovarăşul Constantin Stănescu, director în Ministerul Industriei Chimice. Fondurile de investiţii sunt alocate cu prioritate, aşa cum se prevede în actualul plan cincinal şi în documentele adoptate de Congresul al XIII-lea al partidului, pentru construirea sau dezvoltarea unor capacităţi de producţie moderne, care asigură creşterea gradului de prelucrare şi valorificare a materiilor prime. Se cuvine să menţionez că amplul program de investiţii din industria chimică se bazează, în cea mai mare măsură, pe tehnologiile de mare complexitate şi înalt randament elaborate în cadrul Institutului Central de Chimie şi pe utilajele şi echipamentele moderne proiectate şi fabricate de industria din ţara noastră. Unităţile specializate din industria constructoare de maşini şi cele din industria chimică au asimilat în ultima perioadă o serie de utilaje de mare complexitate şi tehnicitate necesare noilor obiective şi capacităţi de producţie. — Se poate spune deci că sunt asigurate condiţiile de bază pentru realizarea programului de investiţii pe acest an şi pe intregul cincinal ? — Principala problemă de care depinde punerea în funcţiune la termenele planificate a obiectivelor aflate in construcţie pe şantierele chimiei o constituie onorarea la termenele stabilite, de către furnizorii de utilaje tehnologice, a obligaţiilor ce le revin faţă de beneficiarii din industria chimică. La începutul lunii noiembrie erau scadente cîteva mii de tone de utilaje, din care mai bine de jumătate sunt necesare unor capacităţi cu termen de punere în funcţiune în acest an. Din discuţiile Ancheta „Scînteii" în întreprinderi producătoare de instalaţii pentru obiective de investiţii din industria chimică avute cu cadre de conducere din unităţile producătoare a reieşit că multe din problemele de aprovizionare care au dus la întîrzieri în fabricaţia unor utilaje s-au soluţionat. Aşteptăm deci sosirea neîntirziată a utilajelor pe şantiere. Prioritate cerinţelor şantierelor, recuperării grabnice a restanţelor. La Centrala de utilaj tehnologic şi rafinării, care reuneşte principalii furnizori de utilaje ai industriei chimice, discuţia purtată cu tovarăşul Mihai Martinescu, directorul tehnic al centralei, se concentrează asupra măsurilor întreprinse în vederea impulsionării ritmului de fabricaţie, corespunzător cerinţelor de pe şantiere. „ Am livrat în acest an şantierelor industriei chimice peste 14 500 tone utilaje tehnologice, realizînd totodată o serie de importante comenzi la export — a precizat tovarăşul director. Multe din utilajele executate, de o complexitate tehnică deosebită, s-au fabricat pentru prima dată în ţară. Deoarece tehnicitatea utilajelor pe care le realizăm va creşte în continuare, ca urmare a participării unităţilor centralei la înfăptuirea unor programe de interes naţional din domeniul energetic şi al industriei extractive de materii prime, în toate întreprinderile s-au luat o serie de măsuri tehnice şi organizatorice menite să asigure, pe de o parte, o calitate superioară a utilajelor, iar pe de altă parte, respectarea termenelor solicitate de montori pe şantiere. Un şir de întreprinderi cu mare pondere in producţia de utilaje, cum sunt „Griviţa roşie“ şi întreprinderea mecanică de utilaj chimic din Bucureşti, întreprinderea de utilaj chimic şi forjă din Pimnivu Vilcea, şi-au respectat obligaţiile ce le-au revenit pentru dotarea noilor capacităţi programate să intre în funcţiune în 1984. Totuşi, anumite utilaje nu sunt încă realizate la termenele contractate. Cînd vor fi recuperate restantele ? — In acest an, programarea fabricaţiei a ţinut seama, cu prioritate, de cerinţele beneficiarilor. O serie de greutăţi in aprovizionarea cu materiale, la care s-au adăugat unele neajunsuri din propria noastră activitate, au dus la anumite întârzieri în livrarea unor utilaje. Recent, conducerea ministerului şi a centralei a analizat, împreună cu beneficiarii, situaţia livrării utilajelor pentru obiectivele de investiţii care au termen de punere in funcţiune în acest an şi s-au stabilit măsuri concrete pentru recuperarea restanţelor. Ca urmare, în luna noiembrie am livrat unităţilor chimiei 1 400 tone utilaje, cu peste 250 tone mai mult decit în luna precedentă. în luna decembrie vom recupera restanţele la toate utilajele pentru care avem asigurată baza tehnico-materială. Specialişti şi cadrele de conducere din centrală vor fi prezenţi în întreprinderile din (Continuare în pag. a IV-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Anul LIV Nr. 13 149 Sîmbătă 1 decembrie 1984 6 PAGINI - 50 BANI In spiritul orientărilor formulate de tovarășul Harie Ceausescu , Congresul al XIII-lea al partidului TOATE INVESTIŢIILE IN FUNCŢIUNE LA TERMEN! Construirea şi punerea in funcţiune la termen şi chiar mai devreme a noilor capacităţi de producţie, asigurarea unui ritm susţinut de lucru pe toate şantierele de investiţii constituie, aşa cum a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Raportul prezentat la Congresul al XIII-lea al partidului, o sarcină majoră a tuturor factorilor cu răspunderi în realizarea programului de investiţii. In mecanismul echilibrat al planului, economia naţională contează pe producţia fiecăreia dintre noile capacităţi şi, ca atare, în aceste zile se impune o amplă mobilizare a tuturor acestor factori pentru a se asigura terminarea lucrărilor şi intrarea grabnică in funcţiune a obiectivelor cu termene scadente în acest an. Un rol de primă importanţă în această acţiune revine, alături de constructori, montori şi beneficiarii de investiţii, producătorilor de utilaje tehnologice. In ancheta de astăzi a „Scînteii“ ne-am propus să urmărim, pornind de la cerinţele reale ale şantierelor şi de la termenele prevăzute în contracte, cum îşi respectă o serie de unităţi producătoare sarcinile privind livrarea utilajelor tehnologice destinate unor investiții din industria chimică. ROMÂNIA DE AZI, ROMÂNIA DE MÎINE In perspectiva viitorului cincinal - o puternică dezvoltare a automatizării si robotizării producţiei Directivele celui de-al XIII-lea Congres al partidului, trasind liniile directoare ale dezvoltării economicosociale a ţării noastre pentru următoarea etapă istorică, pun un deosebit accent pe intensificarea factorilor calitativi ai dezvoltării. Intre aceştia, un loc de prim plan ii este rezervat progresului tehnic şi tehnologic ca principal mijloc de realizare a unei înalte productivităţi. „Un obiectiv principal al cincinalului 1986—1990 — se spune în Raportul tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Congres —ii constituie creşterea productivităţii muncii pe baza organizării mai bune a producţiei şi a muncii, precum şi a automatizării, cibernetizării şi robotizării producţiei“. Iar Directivele fac precizarea că „Se va trece la realizarea pe scară largă de linii, secţii şi sectoare complet automatizate şi robotizate... Se va pune accentul pe dezvoltarea industriei de mecanică fină, a producţiei de roboţi şi manipulatoare“. Nu o dată, în ultimii ani, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat necesitatea de a fi concepuţi şi realizaţi in România roboţi industriali care să satisfacă cerinţele creşterii productivităţii muncii şi ale unui înalt nivel calitativ al produselor. Urmînd această indicaţie, cercetătorii şi proiectanţii din domeniile maşinilor-unelte, ale automaticii şi electronicii s-au pus pe treabă şi iată că acum ne aflăm în faţa unor remarcabile realizări. Roboţii industriali construiţi la Timişoara, la Institutul „Titan“ din Bucureşti şi de către un colectiv al întreprinderii „Automatica“ şi al Institutului de proiectări pentru automatizări din Bucureşti sunt o probă elocventă a capacităţii gîndirii tehnice româneşti de a crea maşini de performanţă în acest domeniu. Sunt realizări prefigurînd realităţile de mîine ale dezvoltării industriei româneşti, sunt idei şi performanţe tehnice smulse viitorului de către mintea iscoditoare şi stăruinţa inventivă a oamenilor acestui prezent fierbinte. România de mîine îşi are temeiul în realizările României de azi. Ce este un robot industrial ? Mergeţi la uzina „Autobuzul“ şi-l veţi vedea lucrînd. Mai sunt şi alţii, prin alte uzine, dar noi ne vom ocupa acum de cel de aici, realizarea unui colectiv de entuziaşti de la uzina „Automatica“ şi de la Institutul de proiectări pentru automatizări. In toamna trecută, robotul în cauză a fost obiectul premiului „Aurel Vlaicu“ al Academiei Republicii Socialiste România. Deci o obişnuită hală de uzină. Intre maşinile şi agregatele ei, una pare şi chiar este cu totul aparte. Un trunchi de statura unui om, un braţ, cîteva tije şi articulaţii, apoi cabluri, cordoane, dulapurile cu centrele de comandă şi acţionare. In capătul braţului, duza unui aparat de sudură autogenă. Alături, pe un suport, o ramă metalică, îndeajuns de complicată. Va trebui sudată. Trunchiul maşinii se răsuceşte în jurul propriului ax, se opreşte, braţul coboară şi începe operaţia de sudură cu o uimitoare precizie şi supleţe, urmărind curbe şi denivelări, planuri în unghiuri accentuate, răsucindu-şi articulaţiile asemănător omului, dar cu o mult mai mare precizie şi constanţă, fără pauze şi fără să obosească... Se numeşte „RIP-6.2“ (Robot industrial în coordonate polare cu sarcina utilă de 6,2 kg) şi este alcătuit din trei subsisteme : cel mecanic (pe care l-am văzut in mişcare), cel de acţionare şi cel de comandă. Dealtfel, robotul in cauză a putut fi văzut de către sutele de mii de vizitatori ai expoziţiei „Dezvoltarea economică şi socială a României“. Ne interesează aici povestea lui. Care este, în fapt, povestea omenească a unei creaţii tehnice, povestea unor frumoase ambiţii tinereşti. Nu, reporterul n-ar greşi deloc dacă, umanizindu-le, ar traduce şi altfel iniţialele RIP : Romantism, Inventivitate, Perseverență... Intr-o încăpere largă cu un perete de sticlă, un al doilea (sau un al treilea ?) exemplar al robotului „RIP-6,2“ era, în ziua aceea, înconjurat de un grup numeros de tineri (poate doar doi sau trei să fi trecut de 30 de ani). „RIP“ era pregătit pentru un mare examen : omologarea seriei Mihai CARANFI1 (Continuare în pag. a V-a) Povestea omenească a unui... robot PRODUCŢIE FIZICA PESTE PLAN VILCEA. Oamenii muncii din unităţile industriale ale judeţului Vilcea au livrat suplimentar economiei naţionale, în acest an, 6100 tone PVC, 2 045 tone percloretilenă, 11 179 mc lemn pentru industrializare, 2 250 mc cherestea, 900 tone piese forjate şi alte produse. Din rîndul colectivelor fruntaşe fac parte cele de la Combinatul chimic Rimnicu Vilcea, întreprinderea forestieră de exploatare şi transport, întreprinderea de utilaj chimic şi forjă, întreprinderea minieră Rîmnicu Vilcea şi altele. (Ion Stanciu, corespondentul „Scînteii“), SALA.T. De la începutul anului şi pînă în prezent, au fost livrate suplimentar economiei naţionale, de unităţi industriale din judeţ, printre altele, 15 200 tone cărbune net, 32 000 MWh energie electrică, 1 659 tone oţel brut, 18 000 tone calcar, 35 tone conductoare de bobinaj şi confecţii în valoare de aproape 18,5 milioane lei. Cele mai mari depăşiri au înregistrat întreprinderea de armături industriale din fontă şi oţel Zalău, întreprinderea minieră Sărmăşag şi întreprinderea electrocentrale Zalău.Eugen Teglaş, corespondentul „Scînteii“), CONSTANŢA. Colectivele din 17 mari unităţi economice din judeţul Constanţa şi-au realizat integral prevederile la producţia-marfă industrială pe primii patru toni ai Cisternarului. Pină la sfirşitul anului, în aceste unităţi se va realiza o producţie suplimentară în valoare de peste 3,6 miliarde lei, reprezentînd energie electrică, produse miniere, materiale de construcţii, produse din cauciuc şi material plastic, bunuri de larg consum şi altele. Printre unităţile fruntaşe se numără întreprinderea electrocentrale, întreprinderea minieră Dobrogea, întreprinderea „Energia“, întreprinderea de prefabricate din beton celular autoclavizat. (George Mihăescu, corespondentul „Scînteii“). Din gîndirea economică a preşedintelui România O concepţie unitară, de largă perspectivă privind dezvoltarea şi modernizarea industriei româneşti în perioada desfăşurării lucrărilor celui de-al XIII-lea Congres al partidului — eveniment cu puternică rezonanţă în conştiinţa întregii naţiuni, cu implicaţii adinei în prefigurarea viitorului comunist al României — atmosfera de înaltă efervescenţă politică a fost întregită, prin apariţia, la Editura politică, a mai multor volume în seria culegerilor de texte din opera teoretică a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, între care s-a aflat şi lucrarea „Dezvoltarea şi modernizarea industriei româneşti". Volumul amintit oferă cititorului posibilitatea să cunoască sub toate aspectele, în profunzime, concepţia revoluţionarului, a marelui om politic, de înalt prestigiu care, în răstimpul celor aproape două decenii de cînd se află în fruntea partidului şi a statului, a reţinuit într-un spirit novator, din perspectiva realităţilor economiei româneşti şi a concluziilor pe care le oferă întreaga istorie a dezvoltării societăţii moderne, conceptul de industrializare, de edificare a bazei tehnico-materiale a socialismului în condiţiile unei ţări aflate în curs de dezvoltare. In volum sunt cuprinse ideile de mare valoare teoretică şi practică, pătrunse de un puternic spirit revoluţionar, patriotic, de o înaltă responsabilitate comunistă pentru destinele poporului român expuse în cuvintările rostite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, după 1965, la congresele şi conferinţele naţionale ale partidului, la plenarele C.C. al P.C.R., la consfătuirile de lucru consacrate problemelor activităm industriale, cit şi în alte împrejurări.** Volumul oferă imaginea intensei activităţi ştiinţifice de- Iff puse în aceşti ani de secretarul general al partidului pentru a defini un nou făgaş edificării — in spiritul legităţilor obiective ale dezvoltării economicosociale — a unei industrii moderne, capabilă să susţină progresul multilateral al ţării, pentru a înlătura unele concepţii limitative, privind direcţiile şi conţinutul industrializării socialiste. Astfel, a fost elaborată o strategie a dezvoltării ţării de largă cuprindere şi clarviziune, în cadrul căreia industrializarea rapidă constituie factorul determinant al marilor transformări economico-sociale. în concepția secretarului general al partidului, caracterului de lungă durată al industrializării României îi este asociat caracterul de proces complex, multilateral. Industrializarea este înţeleasă nu doar ca o simplă dezvoltare a industriei in ansamblu sau ca o majorare, cu precădere, a ponderii industriei producătoare de mijloace de producţie, ci ca un puternic factor de restructurare a economiei naţionale, de integrare şi de omogenizare a activităţilor economico-sociale în complexul economic naţional, ca un proces subordonat nevoilor societăţii, condiţionat de volumul şi structura resurselor economice ale ţării, de nivelul şi exigenţele progresului celorlalte ramuri şi activităţi economice. Marile orientări de politică industrială promovate consecvent de secretarul general al partidului, aşa cum o dovedesc cu prisosinţă numeroasele referiri din cuprinsul volumului, au urmărit stabilirea unor raporturi corespunzătoare între ramurile producătoare de mijloace de producţie şi cele producătoare de bunuri de consum ; asigurarea unui echilibru, în dinamică, între industrie şi agricultură, între acestea şi celelalte ramuri ale economiei ; promovarea progresului tehnic în consens cu revoluţia tehnico-ştiinţifică mondială ; creşterea rolului gîndirii şi cercetării ştiinţifice proprii ; dezvoltarea prioritară a ramurilor moderne, de vîrf ; amplasarea industriei pe întreg teritoriul ţării şi dezvoltarea industrială a tuturor judeţelor şi localităţilor, pentru soluţionarea decalajelor între judeţe, dezvoltarea bazei proprii de materii prime şi energie, utilizarea cu înaltă eficienţă a resurselor naturale, a combustibililor şi energiei. Această concepţie nouă a impus un nou curs politicii partidului nostru de industrializare, în ansamblul căreia accentul principal a fost pus pe efortul propriu al poporului român, materializat în promovarea unei rate înalte de acumulare, în alocarea unei părţi importante din venitul naţional — circa, o treime — pentru fondul de dezvoltare, ca singura alternativă viabilă pentru ieşirea grabnică a României din starea de ţară in curs de dezvoltare. Concepţia revoluţionară profil movată de secretarul general al partidului ilustrează înţelegerea adîncă a acelei legităţi istorice — verificabilă la scară universală — în virtutea căreia epocile de mare înflorire economică s-au grefat întotdeauna pe un intens proces de acumulare. Acuitatea acestei probleme este şi mai mare în epoca contemporană, cînd revoluţia ştiinţifico-tehnică oferă atît şansa reală a comprimării etapelor de dezvoltare, a parcurgerii Ioan ERHAN (Continuare în pag. a V-a) Din cărerea economia l a preşedintul României Dezvoltarea şi modernizarea industriei româneşti EDIlURAFOrmCA | REÎNVESTIREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU | | ÎN SUPREMA FUNCŢIE DE SECRETAR GENERAL | I AL PARTIDULUI-EXPRESIA VOINŢEI UNANIME | 1 A COMUNIŞTILOR, A ÎNTREGULUI POPOR, 1 ! GARANŢIA FERMĂ A RIDICĂRII ROMÂNIEI | | PE NOI TREPTE DE PROGRES ŞI CIVILIZAŢIE \ | PAGINA A III-A I ün. cucerire istorică a poporului nostru 66 DE ANI DE LA FĂURIREA STATULUI NAŢIONAL UNITAR ROMÂN ■ ' ' 5 început de decembrie 1984. Răsună iarăşi adînc în inimi ecoul mulţimilor adunate, cu 66 de ani în urmă, pe Cîmpul lui Horea de la Alba Iulia spre a proclama, sub mindre fluturări de steaguri tricolore, unirea Transilvaniei cu România, spre a înscrie şi pe hărţile politice ceea ce era de mult scris în inimi şi în cugete — unitatea naţional-statală a românilor. Ne sunt vii în memorie emoţionantele manifestări de anul trecut, consacrate jubileului celor 65 de ani de la marea Unire, încununate prin impresionanta Adunare festivă la care a rostit o amplă cuvîntare secretarul general al partidului, preşedintele ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — pilduitoare lecţie de patriotism socialist, revoluţionar, vibrant îndemn de a preţui şi cinsti trecutul, de a păstra mereu vii în inima şi mintea generaţiilor de azi şi de mîine faptele eroice ale înaintaşilor, de a venera întotdeauna lupta şi jertfa celor care au dus spre împlinire marile idealuri de libertate şi unitate ale naţiunii. Căci, aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, nimic nu poate fi mai de preţ pentru un popor decit independenţa şi suveranitatea sa, unitatea sa naţională, aspiraţii supreme ce însufleţesc astăzi întreaga noastră naţiune, potenţînd angajarea acesteia în vasta activitate desfăşurată pentru înfăptuirea politicii partidului. O fericită coincidenţă face ca a 66-a aniversare a făuririi statului naţional unitar român să fie sărbătorită la puţine zile după ce şi-a încheiat rodnica-i lucrare cel de-al XIII-lea Congres al partidului, care, prin întreaga lui pregătire şi desfăşurare, a constituit o strălucită ilustrare a unităţii de gîndire şi aspiraţii, de voinţă şi de acţiune a poporului nostru, a dat expresie hotărîrii sale neabătute de a întări coeziunea tuturor cetăţenilor patriei, fără deosebire de naţionalitate, în jurul partidului, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Această profundă unitate de cuget şi simţiri, atestată cu strălucire de cel de-al XIII-lea Congres, constituie supremul omagiu adus înaintaşilor, celor care prin lupta, munca şi jertfa lor au apropiat măreaţa biruinţă de la 1 Decembrie 1918, celor care au făcut atunci să triumfe încă o dată dreptatea istoriei. Intr-adevăr, dreaptă a fost hotărirea de la Alba Iulia de acum 66 de ani. Căci, prin opţiunea poporului român se dărîma un hotar nedrept, artificial ce despărţise fiii aceluiaşi popor, Carpaţii fiind mereu pentru români nu un lanţ ce strînge, ci un brîu ce încinge, nu un perete de stîncă despărţitor, ci o punte de legătură. De-o parte şi de alta a Carpaţilor trăiau, înfrăţiţi cu cîmpia, cu rîul şi cu codrul, fiii aceluiaşi popor, ce se ştiau aici din adîncuri de vreme, avînd aceeaşi strălucită obîrşie, aceeaşi limbă ce-şi păstrase, prin vremi oricît de neprietene, pecetea de neconfundat a Daciei şi Romei. Fiii aceluiaşi popor, ce-şi aşezaseră sigiliul firii lor pe acest plai, împodobindu-i potrivit nevoilor lor de frumos, fiind la rîndu-le puternic înrîuriţi în felul lor de a fi, de a simţi şi a gîndi de armonia şi frumuseţea pământului românesc. Dreaptă era iarăşi înfăptuirea istorică de la Alba Iulia pentru că era încununarea unei lupte necurmate, cu rădăcini ce coborau adînc în vreme, fiind practic de o virstă cu însuşi poporul român. Pentru că în inimile şi cugetele românilor trăise mereu şi se întărise cu fiecare an ce se adăuga la răbojul vremii conştiinţa originii comune, a apartenenţei la acelaşi neam, încrederea într-un viitor mai bun făurit prin luptă şi străduinţă comună. Mai era dreaptă istorica înfăptuire de la Alba Iulia pentru că era emanaţia voinţei milioanelor de inimi şi conştiinţe româneşti, ferm hotărîte să realizeze idealul naţional. Pentru că muncitorii, ţăranii, intelectualii, soldaţii fuseseră, în acea toamnă fără egal a lui 1918, forţa de nebiruit ce măturase pe întreg cuprinsul Transilvaniei vechile autorităţi habsburgice, arătînd astfel prin faptă că nu mai doreau, că nu mai puteau trăi în vechile cadre de stat. Pentru că ei, în ample şi însufleţite adunări, aleseseră delegaţi pentru slăvită Adunare Naţională de la Alba Iulia, încredinţîndu-le un unic mandat — să voteze numai şi numai pentru unirea cu România. Pentru că la 1 Decembrie 1918, alături de cei 1 228 de delegaţi aleşi prin vot universal, de pe întregul cuprins al Transilvaniei, au fost prezenţi pe Cîmpul lui Horea peste o sută de mii de oameni, spre a arăta că voinţa lor, ca şi a celor rămaşi acasă, era una singură — unirea Transilvaniei cu România. Votul de la Alba Iulia era aşadar votul unui întreg popor, purta semnătura tuturor. Şi mai era dreaptă istorica înfăptuire de la Alba Iulia pentru că proclamînd dreptul românilor la viaţa naţională unitară şi suverană, cei prezenţi în cetatea istorică a neamului românesc au proclamat, deopotrivă, egala îndreptăţire a tuturor cetăţenilor, fără deosebire de naţionalitate, arătind lumii că poporul nostru a luptat şi a sîngerat pentru a trăi liber, stăpîn pe soarta sa, şi nu pentru a deveni din împilat împilator, din oprimat opresor, că voia ca să întemeieze noul stat pe egalitate şi frăţie, pe încredere şi conlucrare reciprocă, pe stimă şi respect. Actul istoric de acum 66 de ani a deschis un nou şi larg făgaş înaintării ţării pe calea progresului social-economic, pe calea întregirii libertăţii şi unităţii naţionale prin libertatea şi dreptatea socială. Pe acest drum i-a fost poporului nostru demn şi dirz conducător Partidul Comunist Român, care, prin întreaga sa activitate eroică, a dovedit că este fiinţă din fiinţa neamului, că este forţa politică destinată de istorie să conducă naţiunea spre împlinirea înaltelor sale aspiraţii. Pe drumul arătat de partid, avînd mereu în frunte partidul, poporul român a înlăturat orînduirea întemeiată pe inegalitate şi asuprire, edificînd cu succes pe pămintul patriei societatea socialistă, adăugind, astfel, noi şi trainice temeiuri unităţii naţional-statale. Cu deosebire în anii care au trecut de la istoricul Congres al IX-lea, de cind în fruntea destinelor naţiunii noastre se află marele revoluţionar patriot, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cutezătoarele programe de dezvoltare a ţării, de perfecţionare a raporturilor sociale, de modelare a conştiinţei noi, înaintate, şi-au aflat sensul lor cel mai înalt. Pe temelia acestor realităţi, unitatea statal-politică a României s-a întărit şi fundamentat prin unitatea de gîndire, de simţire şi voinţă a tuturor oamenilor muncii, care văd in patria socialistă mama bună a tuturor fiilor ei. Expresia cea mai grăitoare a unităţii poporului o reprezintă unanimi- tatea cu care au fost adoptate hotărîrile Congresului al XIII-lea şi istorica reînvestire a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în funcţia de secretar general al partidului nostru. Dedicăm PAGINA A II-A evocării istoricului moment al Unirii, acestei măreţe izbînzi a poporului, pregătită de întreaga noastră istorie, care a deschis un nou făgaş de existenţă naţiunii noastre.