Scînteia, februarie 1985 (Anul 54, nr. 13201-13224)

1985-02-01 / nr. 13201

‘PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! LUI COMUNIST ROMÂN ORGAN AL COMITETULUI CENTRALAL PARTI­DUI And LIV Nr. 13 201 Vineri 1 februarie 1985 6 PAGINI-50 BANI Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, joi, 31 ianuarie, a avut loc şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. Au luat parte membrii Biroului Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale şi Guvernului Republicii Socialiste Româ­nia. în cadrul şedinţei a fost dezbătut şi aprobat Comunicatul cu privire la îndeplinirea Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe anul 1934, care va fi dat publicităţii. Comitetul Politic Executiv a apreciat că rezul­tatele obţinute in indeplinirea planului pe 1984 - cele mai bune din actualul cincinal - au asigurat dezvoltarea susţinută a industriei, agriculturii, a celorlalte sectoare, potrivit prevederilor celui de-al patrulea an al cincinalului. In acest sens, s-a subliniat că, in cursul anului trecut, industria a constituit, in continuare, factorul dinamizator al creşterii economice­­ in agricultură, deşi condiţii­le climatice nu au fost dintre cele mai favora­bile, s-a obţinut cea mai mare producţie de ce­­reale din istoria ţârii , s-au dat in folosinţă im­portante obiective care au contribuit la întărirea potenţialului economic al ţării. A crescut produc­ţia materială, a sporit avuţia naţională, crein­­du -se premisele ridicării in continuare a nivelului de trai şi a gradului de civilizaţie ale întregului popor. Anul 1984 s-a caracterizat prin ritmuri mai înalte de producţie, a marcat noi progrese pe calea îmbunătăţirii laturilor calitative, a dezvoltării in­tensive a economiei noastre socialiste. Astfel, va­loarea producţiei industriale nete a crescut cu 8,4 la sută faţă de anul 1983, producţia globală cu 7 la sută, iar producţia-marfă cu 6,7 la sută. Producţia agricolă a crescut cu 13,3 la sută, faţă de anul 1983, iar volumul total al investiţiilor cu 6,1 la sută. Productivitatea muncii in industria re­publicană a sporit cu 7,1 la sută. Realizările obţinute anul trecut au determinat sporirea acumulărilor, creşterea cu 7,7 la sută a venitului naţional, încheierea excedentară a bu­getului, asigurindu-se in acest fel consolidarea e­­chilibrului financiar, realizarea unei balanţe co­merciale active şi reducerea, in continuare, a da­toriei externe. Dezvoltarea producţiei materiale, ridicarea efi­cienţei economice, politica de repartizare raiona­lă a venitului naţional au asigurat aplicarea, in continuare, a prevederilor Programului de creştere a nivelului de trai şi de ridicare continuă a cali­tăţii vieţii, sporirea veniturilor tuturor categoriilor de oameni ai muncii, încheierea, in luna august a anului 1984, a acţiunii de majorare a retribuţii­lor şi pensiilor, îmbunătăţirea aprovizionării popu­laţiei. Pe această bază s-a asigurat creşterea re­tribuţiei reale in 1984 cu 6 la sută faţă de anul 1980, iar a veniturilor reale ale ţărănimii cu 11,4 la sută. Comitetul Politic Executiv a subliniat că toate aceste succese sunt rezultatul direct al activităţii desfăşurate cu abnegaţie de clasa muncitoare, ţărănime şi intelectualitate, de întregul nostru popor, care, strîns unit in jurul partidului, al secre­tarului său­ general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a acţionat cu energii sporite pentru înfăptuirea obiectivelor de dezvoltare economico-socială a României în 1984. Rezultatele pozitive obţinute dovedesc, incă o dată, justeţea şi realismul politicii Partidului Co­munist Român, al cărei scop suprem il constituie înflorirea economico-socială a patriei, creşterea gradului de bunăstare şi civilizaţie al întregului popor. In acelaşi timp, ele pun cu putere in evidenţă hotărirea oamenilor muncii, a întregii naţiuni de a înfăptui neabătut Programul parti­dului de edificare a societăţii socialiste multila­teral dezvoltate şi înaintare a României spre co­munism, istoricele hotărîri adoptate de Congresul al Xlll-lea al partidului. Pentru toate aceste realizări, Comitetul Politic Executiv, secretarul general al partidului, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, adresează clasei munci­toare, ţărănimii, intelectualităţii, tuturor oameni­lor muncii din toate sectoarele economiei naţio­nale şi ale vieţii sociale calde felicitări, precum şi urări de noi şi tot mai mari succese in activi­tatea viitoare consacrată progresului şi înfloririi patriei socialiste, ridicării nivelului de trai, mate­rial şi spiritual, al întregului popor. In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, evidenţiind re­zultatele bune înregistrate in indeplinirea indi­catorilor de bază ai planului pe 1984, a apreciat că acestea ar fi putut fi mult mai bune dacă in toate sectoarele de activitate s-ar fi acţionat cu toată fermitatea şi răspunderea pentru înfăptuirea hotărîrilor partidului şi a legilor ţârii privind reali­zarea planului de dezvoltare economico-socială. Secretarul general al partidului a subliniat că in spatele realizărilor obţinute in 1984 - care de­monstrează marile posibilităţi ale economiei noas­tre naţionale - au continuat să se manifeste, în unele sectoare, lipsuri serioase in organizarea producţiei şi a muncii, ceea ce a dus la utili­zarea necorespunzătoare a potenţialului tehnic şi uman, la nerespectarea termenelor de punere in funcţiune a noilor capacităţi, la valorificarea insu­ficientă a resurselor materiale şi de reducere a cheltuielilor, influenţind astfel negativ îndeplinirea unor indicatori de plan, in primul rind a produc­ţiei fizice, şi creind greutăţi in asigurarea cu materii prime, materiale, energie şi combustibil a unor ramuri industriale, precum şi a fondului de marfă pentru export, în îndeplinirea integrală a planului de investiţii. In acest context, a fost cri­ticată preocuparea insuficientă a guvernului, a Comitetului de Stat al Planificării și a celorlalte organe economice de sinteză, a conducerilor mi­nisterelor economice, pentru urmărirea sistematică a modului în care s-au indeplinit prevederile de plan stabilite, pentru soluționarea operativă a tuturor problemelor privind execuţia in bune con­diţii a planului pe 1984. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pornind de la lipsurile care s-au manifestat, îndeosebi in ulti­ma parte a anului trecut, in sectoarele minier, petrolier şi al energiei electrice - lipsuri care au creat serioase greutăţi în desfăşurarea normală a activităţii economice şi sociale - a cerut ca, in cel mai scurt timp, in cursul lunii februarie, guvernul, ministerele minelor, petrolului şi ener­giei electrice - împreună cu organele centrale de sinteză - să prezinte programe speciale de măsuri pentru lichidarea lipsurilor şi realizarea in cele mai bune condiţii a producţiei pe 1935, in ritmurile şi la nivelurile stabilite. Secretarul general al partidului a arătat că se impune ca în fiecare ramură de producţie, in fiecare minis­ter, centrală şi unitate economică să se acorde toată atenţia folosirii întregii capacităţi a maşi­nilor şi instalaţiilor pentru a se obţine realizarea producţiei fizice prevăzute,, şi in primul rind a producţiei destinate exportului, pentru diminuarea consumurilor de materii prime, materiale, com­bustibili şi energie pe unitatea de produs, redu­cerea mai accentuată a costurilor de fabricaţie, şi îndeosebi a cheltuielilor materiale­­, ca mij­loace principale de creştere a venitului naţional, sursă de asigurare a fondurilor necesare dezvol­tării economico-sociale şi ridicării nivelului de trai al întregului popor. In vederea gospodăririi cu maximă răspundere a resurselor energetice ale ţârii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a indicat, pornind de la experienţa din perioada de iarnă, să se elaboreze din timp şi să se prezinte conducerii partidului spre apro­bare un program de măsuri privind regimul de lucru al unităţilor economice şi sociale in perioa­da de vară, care sa asigure gospodărirea şi utilizarea cit mai raţională a energiei electrice, termice şi a gazelor, atit in procesele tehnolo­gice, cît şi in domeniul consumului public şi casnic. In cadrul şedinţei, secretarul general al parti­dului a subliniat că perfecţionarea activităţii in domeniul exportului constituie problema centrală a activităţii economice şi a cerut guvernului, or­ganelor de sinteză, Ministerului Comerţului Exte­rior şi Cooperării Economice Internaţionale, mi­nisterelor producătoare sa acţioneze cu răspun­dere sporită in acest domeniu, să ia toate mă­surile pentru realizarea la timp şi in cele mai bune condiţii de calitate a tuturor contractelor încheiate cu partenerii străini, a tuturor livrări­lor pentru export. Secretarul general al partidului a subliniat ne­cesitatea de a se intari spiritul de ordine şi dis­ciplină in toate sectoarele economiei naţionale, de a se face totul şi de a se acţiona cu cea mai mare răspundere pentru indeplinirea in cele mai bune condiţii a prevederilor planului pe acest an, asigurindu-se astfel realizarea întregului cincinal 1981-1985 - ceea ce creează o bună bază pen­tru trecerea cu succes la viitorul plan cincinal, la înfăptuirea hotărîrilor şi obiectivelor de dez­voltare economico-socială a ţării stabilite de Con­gresul al Xlll-lea a! partidului. In cadrul şedinţei, secretarul general al parti­dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a subliniat răspunderea deosebită ce revine Comitetului Po­litic Executiv, fiecărui membru al acestuia, pentru buna desfăşurare a muncii in sectoarele ce le-au fost încredinţate şi a cerut ca fiecare sa acţio­neze cu toată exigenţa şi cu mnalt spirit de răs­pundere pentru întărirea ordinii şi disciplinei, pen­tru aplicarea şi respectarea riguroasă a hotărîri­lor partidului şi statului privind realizarea în­tocmai a planului şi programelor de dezvoltare economico-socială a ţării. S-a cerut, in acelaşi timp, ca organizaţiile de masă şi obşteşti, şi in mod deosebit Uniunea Ge­nerală a Sindicatelor, precum şi Uniunea Tineretu­lui Comunist, Consiliul Naţional al Femeilor, să-şi aducă o contribuţie sporită la mobilizarea tot mai largă a oamenilor muncii, a iniţiativei şi spiritului gospodăresc al acestora, in vederea îndeplinirii exemplare a sarcinilor de plan pe 1985 şi pe in­­tregul cincinal. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut organelor şi organizaţiilor de partid să acţioneze cu toată fermitatea în direcţia unirii şi mai puternice a tu­turor forţelor şi energiilor celor ce muncesc, a în­tăririi spiritului de răspundere al comuniştilor, al tuturor oamenilor murţi pentru înfăptuirea prevederilor înscrise in pi­rdul­u­r­ional unic de dezvoltare economico-socială a ţării, pentru pre­gătirea trecerii in cele mai bune condiţii la în­făptuirea celui de-al 8-lea plan cincinal. Comitetul Politic­ Executiv adresează muncitori­lor, tehnicienilor, inginerilor, tuturor oamenilor muncii din industrie şi agricultură, din toate sec­toarele economiei naţionale, precum şi organelor şi organizaţiilor de partid, organizaţiilor de masă şi obşteşti chemarea de a face totul pentru în­deplinirea in cele mai bune condiţii a prevede­rilor planului de dezvoltare economico-socială pe anul 1985 şi pe intregul cincinal, de a acţiona in strinsa unitate pentru transpunerea neabătută în viaţă a hotărîrilor şi orientărilor stabilite de Congresul al Xlll-lea al partidului privind dezvol­tarea României in cincinalul 1985-1990 şi in per­spectivă pină in anul 2000. Comitetul Politic Exe­cutiv işi exprimă convingerea că intregul nostru popor işi va consacra toate forţele şi capacităţile sale creatoare pentru a intimpina cu realizări tot mai importante, in toate domeniile de activitate, alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Na­ţională şi pentru consiliile populare de la 17 martie - eveniment de insemnatate deosebită în viaţa social-politică a ţării, in intarirea statului nostru socialist, in asigurarea mersului neabătut al României pe calea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi a trecerii spre comu­nism. Comitetul Politic Executiv a soluţionat de ase­menea probleme ale activităţii curente de partid şi de stat. PRIMIRI LA TOVĂRĂŞII NICOLAE CEAUŞESCU Ambasadorul Uniunii Sovietice Ambasadorul Republicii Mali cu prilejul prezentării scrisorilor de acreditare Preşedintele Republicii Socialiste Demba Diallo, care şi-a prezentat potenţial al Republicii Mali In România, tovarăşul Nicolae scrisorile de acreditare în calitate­­ţara noastră. (Continuare în pagina Ceauşescu, a primit, joi, pe Kibily de ambasador extraordinar şi poen­­ a V-a).. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, joi, 31 ianuarie, pe E. M. Tiajelnikov, am­basadorul Uniunii Sovietice la Bucu­reşti, la cererea acestuia. Cu acest prilej a avut loc o con­vorbire, care s-a desfășurat intr-o atmosferă caldă, tovărășească. O concepţie încântată, revoluţionara despre locul şi rolul tineretului in societatea noastră socialistă De la înalta tribună a Congresului al Xlll-lea, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a înfăţişat proiecţia cute­zătoare a patriei noastre in viitorul cincinal şi în viitorul deceniu, pină la sfîrşitul secolului. Ideile, tezele, orientările cuprinse în magistralul Raport al secretarului general al partidului deschid in faţa poporului român perspective largi ; sunt jalo­nate măreţe şi clare direcţii de acţiu­ne, un amplu program de gindire re­voluţionară, de muncă avîntată la a cărui exemplară înfăptuire este che­mată să participe întreaga noastră naţiune. Viitorul luminos trasat de Congre­sul al Xlll-lea va deveni realitate prin activitatea creatoare a întregului popor, prin acţiunea oamenilor, prin voinţa lor, prin munca lor. Tinerii, in primul rind, sunt chemaţi să facă totul pentru a avea o contribuţie în­semnată la edificarea viitorului co­munist al patriei. Niciodată în faţa tineretului nu s-au deschis asemenea perspective grandioase de afirmare, de împlinire a visurilor şi aspiraţiilor sale, ca in condiţiile actuale. Şi niciodată, ca în aceşti ani luminoşi ai revoluţiei şi construcţiei socialiste, tinerii nu s-au integrat intr-un mod atit de hotărî­­tor, de angajant in lupta pentru transformarea revoluţionară a socie­tăţii. Lor, tinerilor patriei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu le-a adresat, de la tribuna Congresului al Xlll-lea, vi­branta chemare „de a nu precupeţi nimic pentru însuşirea comorilor şti­inţei şi culturii, pentru a se forma in spiritul tradiţiilor revoluţionare ale poporului şi partidului nostru, de a munci fără preget pentru a deveni destoinici constructori ai socialismu­lui şi comunismului, luptători înflă­căraţi pentru bunăstarea şi fericirea poporului, pentru măreţia României socialiste“. Ca in atitea alte împre­jurări, secretarul general al partidu­lui li s-a adresat tinerilor, fără deo­sebire de naţionalitate, cu generozi­tate, cu dragoste, chemîndu-i să fie în primele rinduri ale vastei activi­­­­tăţi constructive a poporului , să se pregătească temeinic pentru a fi nu numai demni continuatori a ceea ce s-a realizat pină in prezent in patria noastră, ci şi descoperitori de noi căi spre progres şi civilizaţie, făuritori de noi valori materiale şi spirituale. Acestei însufleţitoare chemări, gene­raţia tinără îi răspunde cu hotărirea fermă, probată de fapte, de a acţiona cu pasiune şi curaj în promovarea noului. De a munci cu elan tineresc în acele locuri in care se hotărăsc prezentul şi viitorul ţării. De a în­văţa, de a se pregăti temeinic, de a fi mereu la înălţimea încrederii parti­dului, a poporului. De a da dovadă de înflăcărat patriotism, de spirit re­voluţionar, de romantism revoluţio­nar, de a desfăşura o activitate neo­bosită în toate domeniile vieţii eco­nomico-sociale: încrederea partidului, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în tineret are adinei rădăcini istorice. Memoria timpului păstrează vie imaginea eroi­că a tuturor generaţiilor de tineri pa­trioţi şi revoluţionari care au parti­cipat activ la marile­ acte istorice me­nite să asigure unitatea, libertatea şi independenţa patriei. Pe baza unei­­ concepţii clare, de esenţă revoluţio­nară, partidul nostru comunist a a­­tras în rîndurile sale pe cei mai îna­intaţi reprezentanţi ai tinerei gene­raţii, a făurit organizaţia revoluţio­nară a tineretului, a creat o serie de alte organizaţii in care au fost atraşi tinerii ce nutreau idealuri patriotice. In rindurile partidului, in anii de aprige bătălii revoluţionare, au acti­vat tineri demni, cinstiţi, curajoşi, pentru care nimic nu se dovedea a fi mai presus decit binele ţării, intere­sele vitale ale poporului. In acest ca­dru generos s-au format şi s-au afir­mat calităţile politice şi organizato­rice de excepţie ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu. începind din anul 1933, nu a fost eveniment important în întreaga activitate a partidului, a organizaţiei revoluţionare a tineretu­lui la care să nu fi participat tova­răşul Nicolae Ceauşescu. Secretarul general al partidului s-a aflat, în anii grei ai ilegalităţii, în primele rinduri ale luptei împotriva exploatării, a fascismului, a războiului, a im­pulsionat şi a organizat marile ac­ţiuni politice, ideologice şi culturale ale Uniunii Tineretului Comunist. I-a fost mereu alături pe drumul lumi­nos al revoluţiei, activă participantă la mari acţiuni politice, tovarăşa Elena Ceauşescu, devotată fiică a po­porului român. De peste o jumătate de veac, tova­răşul Nicolae Ceauşescu s-a avintat în lupta revoluţionară, afirmindu-se ca militant comunist de seamă, pli­nind în evidenţă înalte calităţi poli­tice şi organizatorice, datorită cărora partidul i-a încredinţat, în anii de după 23 August 1944­, misiuni de cea . (Continuare în pag. a IV-a) In aceste zile,­ la întreprinderea „23 August din Capitală a ieşit de pe banda de montaj un nou tip de automotor de 200 CP (in fotografie), cu caracteristici tehnice superioare, destinat transportului de călători pe linii secundare și în zonele suburbane foto : R. Cristescu C­OMUNICAT cu privire la îndeplinirea Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe anul 1984 In anul 1984, clasa muncitoare, ţărăni­mea, intelectualitatea, toţi cetăţenii patriei, fără deosebire de naţionalitate, strins uniţi in jurul partidului, al secretarului său ge­neral, preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au desfăşurat o activi­tate susţinută pentru realizarea prevederi­lor de plan, obţinind noi succese în dezvol­tarea economico-socială a patriei pe calea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Cu toate condiţiile economice grele in­ternaţionale, a continuat ferm politica de întărire şi modernizare a bazei tehnico­­materiale a societăţii, de menţinere a unei rate inalte a acumulării, ceea ce a con­tribuit la sporirea producţiei materiale, ve­nitului naţional şi avuţiei socialiste, la creşterea bunăstării întregului popor. Industria a constituit in continuare fac­torul dinamizator al creşterii economice d­in agricultură, deşi condiţiile climatice au fost mai puţin favorabile, s-a obţinut cea mai mare producţie de cereale din istoria ţării. O grandioasă realizare, care de­monstrează forţa economiei noastre naţio­nale şi, totodată, uriaşa capacitate crea­toare a poporului, a constituit-o darea in folosinţă a Canalului Dunăre—Marea Nea­gră, proiectat şi executat cu forţe proprii, înfăptuirea prevederilor programelor speciale pe ramuri, subramuri şi produse, elaborate sub directa îndrumare a tovară­şului Nicolae Ceauşescu, a determinat adîncirea procesului de dezvoltare inten­sivă a economiei, îmbunătăţirea nivelului tehnic şi calitativ al produselor, a asigu­rat participarea tot mai activă a României la diviziunea internaţională a muncii, dez­voltarea colaborării şi cooperării în pro­ducţie şi tehnico-ştiinţifice cu alte ţări. Accentuarea ritmurilor de creştere econo­mică şi utilizarea in mai mare măsură a resurselor interne au asigurat realizarea unei balanţe comerciale active şi redu­cerea in continuare a datoriei externe. Cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehno­logică şi introducerea progresului tehnic, desfăşurate pe baza programului elaborat sub conducerea tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, au adus o contribuţie importantă la extinderea bazei proprii de materii prime şi energetice, îm­bunătăţirea laturilor calitative ale creşterii economice, realizarea obiectivelor privind înnoirea şi modernizarea producţiei, asimi­larea de noi maşini, utilaje şi tehnologii de înalt randament, reducerea consumuri­lor materiale şi valorificarea superioară a resurselor, creşterea productivităţii muncii şi a eficienţei economice. S-au dezvoltat, de asemenea, învăţămîntul şi cultura, fac­tori de însemnătate majoră pentru pro­gresul şi prosperitatea patriei noastre, s-a desfăşurat o vastă activitate de educare şi formare a omului nou, pentru dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor. S-a acţionat în continuare pentru apli­carea principiilor autoconducerii muncito­reşti şi autogestiunii, perfecţionarea me­canismului economico-financiar, generali­zarea acordului global ca formă principală de retribuire a muncii, ceea ce a stimu­lat creşterea spiritului de răspundere al oamenilor muncii, pentru conducerea direc­tă şi eficientă a fiecărei unităţi, întărirea şi dezvoltarea proprietăţii socialiste. Succesele obţinute in dezvoltarea econo­miei, politica de repartizare raţională a venitului­­naţional au asigurat aplicarea, în continuare, a­ prevederilor Programului de creştere a nivelului de trai şi de ridi­care continuă a calităţii vieţii, au sporit veniturile tuturor categoriilor de oameni ai muncii, s-a încheiat, in luna august, ac­ţiunea de majorare a retribuţiilor şi pen­siilor, a fost îmbunătăţită aprovizionarea populaţiei , s-au asigurat stabilitatea pre­ţurilor, o circulaţie monetară sănătoasă şi consolidarea echilibrului financiar, mo­netar şi valutar al economiei. Rezultatele înregistrate in anul 1984 sunt cele mai bune din actualul cincinal şi con­stituie o bază trainică pentru obţinerea de noi progrese in dezvoltarea economico­­socială a țării, pentru înfăptuirea hotărî­rilor Congresului al Xlll-lea al partidului. Principalii indicatori ai dezvoltării eco­nomico-sociale a Republicii Socialiste România in anul 1984 se prezintă după cum urmează : - export - total - med. rei 228,1 116,5 - import - total - mld. lei 160,8 109,6 Productivitatea muncii în industria re­publicană (calculată pe baza pro­ducţiei-marfă) - mii lei 350,6 107,1 Cheltuieli de producţie la 1 000 lei producţie-marfă în industria repu­blicană - lei 854,9 98,9 Desfacerile de mărfuri cu amănuntul prin comerţul socialist - mld. lei 272,2 104,3 Venitul naţional - mld. lei 709,0 107,7 Veniturile băneşti ale populaţiei de la sectorul socialist - mld. lei 361,4 105,5 Dinamica retribuţiei reale la finele anului 1984 (în procente faţă de 1980) 105 Dinamica veniturilor reale ale ţărăni­mii provenite din munca în coopera­tivele agricole de producţie şi gos­podăriile personale, pe o persoană activă (în procente faţă de 1980) 111,4 NOTA : Datele valorice din Comunicat sint prezentate in preţurile curente ale anului 1984, iar dinamicile sunt calculate In condiţii metodologice şi de preţuri comparabile. (Continuare în pag. a ill-a) Realizări in % faţă de 1984 realizări 19^3 Producţia industrială — mld. lei - valoarea producţiei nete 366,6 108,4 - valoarea producţiei globale 1331,6 107,0 - valoarea producţiei­ marfă 1­174,6 106,7 Producţia agricolă - mld. lei - valoarea producţiei globale 224,7 113,3 - valoarea producţiei nete 98,3 112,1 Volumul transporturilor de mărfuri cu mijloace de transport de folosinţă generală — mil. tone 767,8 95,8 Volumul total al investiţiilor din econo­mia naţională — mld. lei 244,7 106,1 Volumul total al comerţului exterior — mld. lei 388,9 113,6

Next