Scînteia, februarie 1985 (Anul 54, nr. 13201-13224)

1985-02-01 / nr. 13201

SCÂNTEIA — vineri 1 februarie 1985 (Urmare din pag. I) Rezultatele obţinute In anul 1984, pe In anul 1984 a crescut potenţialul tehnic şi productiv al industriei prin intrarea în funcţiune de noi obiective şi realizarea de importante lucrări de modernizări şi reuti­­lări ale capacităţilor existente, care au asi­gurat o mai bună profilare, integrare şi specializare a producţiei, îmbunătăţirea continuă a structurii acesteia şi ridicarea eficienţei economice. Producţia-marfă realizată în industrie a fost de 1174,6 miliarde lei, cu 6,7 la sută mai mare faţă de cea obţinută în anul 1983, iar producţia netă de 366,6 miliarde lei, cu 8,4 la sută superioară celei din anul precedent. Ritmuri superioare s-au înre­gistrat în industria construcţiilor de ma­şini şi industria­ chimică, unde producţia a crescut, îndeosebi, în industria produselor de mecanică fină şi optică cu 20,0 la sută, mijloacelor tehnicii de calcul 13,2 la sută, maşinilor-unelte de prelucrare a metale­lor 10,1 la sută, precum şi în industria fi­brelor şi firelor chimice 19,4 la sută, pro­duselor sodice 11,9 la sută şi industria cau­ciucului 8,3 la sută. O atenţie deosebită a fost acordată am­plificării prospecţiunilor­­geologice şi dez­voltării bazei energetice şi de materii pri­veşi pe ansamblul industriei au fost ob­­­­ţinute rezultate bune, ele ar fi putut fi mult mai bune dacă în toate ministerele, judeţele, centralele şi întreprinderile s-ar fi acţionat cu mai multă răspundere pen­tru îndeplinirea programelor stabilite şi în­tărirea disciplinei de plan, în industria extractivă şi energetică, cu toate că s-au obţinut rezultate pozitive, planul nu a fost îndeplinit la unele ma­terii prime de bază, cum sunt cărbunele şi ţiţeiul, realizările situîndu-se sub cele din anul trecut, deşi au fost date în exploata­re o serie de capacităţi noi. Aceasta se da­­toreşte activităţii necorespunzătoare desfă­şurate de conducerile Ministerului Minelor şi Ministerului Petrolului, ale centralelor industriale şi ale unor întreprinderi care nu au acţionat cu fermitate pentru dez­voltarea producţiei, întărirea ordinii şi disciplinei in folosirea potenţialului exis­tent. Dacă a­r fi fost aplicate măsurile sta­bilite pentru utilizarea deplină a capacită­ţilor, a timpului disponibil al utilajelor din dotare şi a forţei de muncă, s-ar fi putut realiza o producţie de cărbune mult mai mare, ceea ce ar fi permis aprovizionarea în bune condiţii a economiei şi a popu­laţiei. Este necesar ca in viitor extracţia de lignit din cariere, prevăzută in plan, să fie realizată în cea mai mare parte în perioa­da martie-noiembrie, creîndu-se stocurile necesare la centralele electrice în scopul funcţionării normale a acestora în perioada de iarnă. Nerealizările din aceste sectoare au influenţat negativ aprovizionarea econo­miei şi au condus la unele importuri ne­justificat de mari. In sectorul energiei electrice au con­tinuat să se manifeste neajunsurile din perioadele anterioare, lipsa de răspundere in efectuarea reparaţiilor şi întreţinerea a­­gregatelor energetice care funcţionează pe cărbune, ceea ce a făcut ca acestea să fie utilizate sub capacitatea disponibilă. De asemenea, reţelele de transport de gaze şi energie termică nu au fost verificate şi pregătite în mod corespunzător pentru a­­­provizionarea în bune condiţii a consuma­torilor în perioada friguroasă. Guvernul nu a luat măsuri ferme pentru economisirea resurselor energetice în lunile de vară, astfel încît să asigure rezervele necesare bunei aprovizionări cu energie electrică, termică şi combustibili în perioada de iarnă, ceea ce s-a reflectat negativ asupra realizării planului de producţie. Va trebui să se elaboreze un program corespunzător de lucru în toate unităţile care să permită asigurarea energiei necesare pentru utiliza­rea deplină a capacităţilor de producţie în tot cursul anului, aplatizarea vârfului de consum din perioada de iarnă şi de vară şi asigurarea producţiei energetice necesare în toate ramurile economiei. In industria prelucrătoare s-au realizat îmbunătăţiri in structura producţiei, pre­In agricultură, a doua ramură de bază a economiei naţionale, s-au obţinut reali­zări importante in îndeplinirea programe­lor speciale pentru creşterea producţiei vegetale şi animale. La cereale boabe, pro­principalele ramuri şi sectoare ale econo­miei naţionale, se prezintă după cum ur­mează : mne, fiind atrase în circuitul economic noi resurse minerale utile. Totodată, au fost intensificate acţiunile pentru valorificarea materialelor recuperabile, utilizarea ener­giei refolosibile, recondiţionarea­ pieselor şi subansamblelor, precum şi pentru atra­gerea în circuitul economic într-o propor­ţie sporită a surselor neconvenţionale de energie, în industria mică producţia-marfă şi prestările de servicii neindustriale reali­zate au fost de 105 miliarde lei, depăşind cu 14,7 la sută nivelul din 1983, ceea ce a contribuit la o mai bună aprovizionare a populaţiei cu bunuri de consum şi arti­cole de uz casnic şi gospodăresc. Productivitatea muncii în industria re­publicană — calculată pe baza producţiei­­marfă­ — a crescut faţă­­ de anul anterior cu 7,1 la sută, obţinîndu-se pe această cale aproape întregul spor de producţie. Cheltuielile totale la 1 000 lei producţie­­marfă in industria republicană au fost mai mici cu 9,3 lei faţă de anul 1983, iar chel­tuielile materiale cu 6,1 lei. La principalele produse fizice, producţia realizată se prezintă după cum urmează : cum şi creşteri importante la o serie de sortimente. Cu toate acestea, în construcţia de maşini planul nu a fost realizat ; nu s-au asigurat utilajele tehnologice şi echipa­mentele necesare pentru punerea in func­ţiune la timp a unor obiective de investi­ţii, s-a intirziat realizarea unor produse noi, nu s-au îndeplinit programele de ex­port stabilite. In industria chimică, la o serie de produse fizice s-au înregistrat rămineri in urmă, nivelurile de producţie situindu-se sub plan, iar la unele produse de bază, cum sunt : acid sulfuric, oxoalcooli, fire poliamidice, coloranţi, mase plastice ş.a., realizările fiind chiar mai mici decit cele din anul precedent. La Ministerul In­dustriei Uşoare, în sectoarele de ţesături şi încălţăminte au continuat să se mani­feste neajunsuri în îndeplinirea planului producţiei fizice, iar Ministerul Industria­lizării Lemnului şi Materialelor de Con­strucţii nu a realizat prevederile de plan la mobilă şi alte produse. Toate acestea se datoresc faptului că mi­nisterele economice, centralele şi consiliile oamenilor muncii din întreprinderi nu au stabilit măsurile necesare pentru buna or­ganizare a producţiei şi a muncii, pentru asigurarea de condiţii corespunzătoare realizării integrale a indicatorilor de plan. In acelaşi timp, Comitetul de Stat al Pla­nificării, Ministerul Aprovizionării Teh­­nico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Comerţului Exterior şi Coope­rării Economice Internaţionale nu au urmă­rit în permanenţă felul in care se desfă­şoară producţia şi desfacerea acesteia la intern şi export Guvernul nu a intervenit cu toată hotă­­rirea pentru eliminarea pe parcurs a nea­junsurilor manifestate, pentru întărirea or­dinii şi disciplinei în producţie, a discipli­nei de plan in toate sectoarele, pentru re­ducerea consumurilor de materii prime, materiale, combustibili şi energie electrică, realizarea întocmai a programelor de tipi­zare şi încadrare a tuturor consumurilor în normele stabilite, ceea ce a avut drept consecinţă apelarea la importuri nejusti­ficat de mari. S-au tolerat, în continuare, manifestări de risipă a resurselor materia­le, nu s-a acţionat cu toată fermitatea pen­tru realizarea producţiei fizice prevăzute în plan şi, cu prioritate, a celei destinate exportului. Pentru 1985 va trebui ca ministerele, cen­tralele, Întreprinderile şi judeţele să ia măsuri pentru realizarea integrală şi de­păşirea sarcinilor de plan la producţia fi­zică, pentru reducerea consumurilor ener­getice îndeosebi în industria metalurgică, chimică şi materialelor de construcţii, pen­tru încadrarea strictă în consumurile ma­teriale prevăzute în plan.­ducţia din anul 1984 a fost de 1 042 kg pe locuitor , deşi au fost condiţii grele în toamnă şi primăvară, determinate de se­ceta prelungită, s-a realizat cea mai mare producţie din istoria României la cereale hoabe, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui şi rapiţă, cartofi de toamnă şi legume de cimp. Au sporit efectivele de animale, pro­ducţia de carne, lapte şi alte produse ani­maliere. Baza tehnico-materială a agriculturii s-a dezvoltat prin dotarea cu 18,4 mii tractoare agricole, 4,8 mii combine autopropulsate de recoltat cereale, precum şi alte maşini şi utilaje agricole perfecţionate produse in industria noastră naţională ; la sfirşitul anului 1984, agricultura dispunea de peste 174 mii tractoare fizice şi de 58 mii com­bine autopropulsate pentru recoltat cereale boabe. In anul 1984, agricultura a primit­­ 288,8 mii tone îngrăşăminte chimice (100 la sută substanţă activă) şi 44,5 mii tone pesticide. In domeniul irigaţiilor au fost executate lucrări de amenajări în sisteme mari şi locale pe o suprafaţă de 365,7 mii hectare, inclusiv cele care urmează să fie puse in funcţiune în primăvara anului 1985 ; s-au efectuat lucrări de desecări pe 140,6 mii hectare şi de combatere a eroziunii solu­lui pe 297,7 mii hectare ; la sfirşitul anu­lui 1984, suprafaţa totală amenajată pen­tru irigat a ajuns la 2 612,3 mii hectare, iar cea cu mici amenajări pentru udări direct din surse de apă la 199,5 mii hec­tare. Cu toate acestea, prevederile progra­mului naţional de îmbunătăţiri funciare pentru anul 1984 nu au fost realizate, da­torită lipsurilor grave care s-au manifes­tat în pregătirea, organizarea şi desfăşu­rarea lucrărilor pe şantiere şi conducerea acestora de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. Producţia vegetală la principalele cul­turi a fost de 23,6 milioane tone cereale, 903 mii tone floarea-soarelui­­ şi rapiţă, 407 mii tone soia, peste 7 milioane tone sfeclă de zahăr, aproape 5,9 milioane tone cartofi de toamnă, peste 6 milioane tone legume de cimp, aproape 2,1 milioane tone fructe, peste 1,7 milioane tone struguri. In anul 1984, un număr însemnat de uni­tăţi agricole,­­ chiar în condiţii climatice grele, au realizat la grîu producţii medii între 5—8 tone la hectar, iar la porumb, pe unele suprafeţe, producţii de peste 20 tone porumb ştiuleţi, ceea ce arată poten­ţialul agriculturii noastre socialiste, capa­citatea cooperatorilor şi specialiştilor din agricultură de a organiza şi conduce acti­vitatea de producţie, de a obţine recolte bogate. Efectivele de animale din întreprinderile agricole de stat şi unităţile agricole cop­In anul 1984 s-a continuat acţiunea de dezvoltare şi modernizare a capacităţii de­ transport. Transporturile feroviare au fost dotate in anul 1984 cu 60 locomotive diesel şi electrice, 2 400 vagoane de marfă în echi­valent 4 osii, 185 vagoane de călători ; au continuat lucrările de electrificare a li­niilor de cale ferată, lungimea acestora la sfirşitul anului 1984 ajungind la 3 113 km. In condiţiile extinderii proceselor de op­timizare a transporturilor de mărfuri cu mijloace de folosinţă generală, volumul acestora a fost in anul 1984 de 767,8 mili­oane tone, iar parcursul călătorilor de Cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea teh­nologică au adus o contribuţie deosebită la întreaga dezvoltare economico-socială a ţării, avînd un rol tot mai important in modernizarea bazei tehnico-materiale a economiei, creşterea producţiei industriale şi agricole, perfecţionarea activităţii eco­nomice şi sociale. Prin aplicarea rezulta­telor cercetării ştiinţifice naţionale, in anul 1984 s-a asigurat introducerea a 1 400 şi respectiv extinderea a încă 1 125 proce­dee tehnologice avansate cu un aport sub­stanţial la valorificarea superioară a mate­riilor prime, la reducerea consumurilor materiale şi energetice, îndeosebi în ra­murile chimie, metalurgie, construcţii de maşini, electrotehnică şi electronică, ex­tractivă, materiale de construcţii, industrie uşoară , s-au asigurat astfel pe concepţie proprie peste 95 la sută din tehnologiile necesare realizării obiectivelor de investi­ţii. Introducerea noilor tehnologii şi a celor 370 sisteme de mecanizare şi automatizare au contribuit cu circa 50 la sută la creş­terea productivităţii muncii în industria re­publicană. In anul 1984 au fost realizate şi intro­duse în producţie un număr de 3 450 tipuri de maşini, utilaje, aparate şi instalaţii noi şi modernizate cu caracteristici superioare, 890 noi materiale şi bunuri de consum. Ca urmare, ponderea produselor noi şi moder­nizate puse în fabricaţie de la începutul cincinalului, în producţia-marfă realizată in 1984 în ramurile prelucrătoare ale in­dustriei republicane, a reprezentat 39 la sută. Circa 4/5 din capacitatea unităţilor de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehno­Volumul total al comerţului exterior In anul 1984 a fost de 388,9 miliarde lei. S-au dezvoltat şi diversificat in continuare re­laţiile comerciale şi de cooperare în pro­ducţie cu ţările socialiste ; s-au extins re­laţiile cu ţările membre ale C.A.E.R. in cadrul programelor speciale de colaborare pe termen lung. In acelaşi timp, s-au am­plificat relaţiile economice şi tehnico-ştiin­­ţifice cu ţările în curs de dezvoltare, cu celelalte state ale lumii. Volumul exportului în anul 1984 a fost de 228,1 miliarde lei, crescînd ponderea mărfurilor cu grad ridicat de prelucrare — maşini, utilaje şi mijloace de transport, produse chimice şi mărfuri industriale de larg consum — care s-a ridicat la 58 la sută din total, încasările valutare din turismul interna­ţional în anul 1984 au crescut cu 1­7,2 la sută faţă de anul precedent, numărul tu­peratiste la sfirşitul anului 1984 au fost de 4 064,4 mii bovine, 9 587,1 mii porcine, 8125,1 mii ovine şi caprine, 76 299,0 mii păsări, în creştere faţă de anul precedent cu peste 175 mii bovine, peste 610 mii por­cine şi cu aproape 5,5 milioane păsări. Intrările la fondul de stat in anul 1984 au fost mai mari comparativ cu realizările din 1983 cu 61,7 la sută la grîu şi secară, 13,7 la sută la orz şi orzoaică, 7,6 la sută la porumb şi sorg, 21,2 la sută la floarea­­soarelui şi rapiţă, 36,7 la sută la sfeclă de zahăr, 2,3 la sută la carne, 8,3 la sută la lapte de vacă şi 8,2 la sută la ouă pen­tru consum. „ în anul 1984, în agricultură, deşi pe an­samblu s-au obţinut rezultate bune, pro­ducţiile nu s-au situat la nivelul planifi­cat, datorită neajunsurilor din activitatea Ministerului Agriculturii şi Industriei Ali­mentare şi a organelor agricole judeţene privind folosirea fondului funciar, execu­tarea la timp a lucrărilor agricole, respec­tarea densităţii plantelor, utilizarea bazei tehnico-materiale şi a sistemelor de iri­gaţii, furajarea şi îngrijirea animalelor, precum şi activitatea de selecţie şi repro­ducţie. în silvicultură s-au efectuat lucrări de regenerare a pădurilor pe 60,5 mii hectare, din care 18,2 mii hectare pe cale naturală şi 42,3 mii hectare prin reîmpăduriri şi împăduriri integrale, acţionîndu-se pentru extinderea speciilor autohton­e valoroase, care au reprezentat 45,7 la sută din su­prafaţa nou împădurită. De asemenea, au fost ameliorate prin împăduriri 3,7 mii hectare terenuri degradate din afara fon­dului forestier, improprii pentru agricul­tură. S-au efectuat ample lucrări de în­treţinere pe 1 637,6 mii hectare păşuni, fer­tilizări pe 1 600,8 mii hectare, insăminţări şi supraînsăminţări pe 226,9 mii hectare. In anul 1984 s-a acordat o atenţie mai mare valorificării resurselor nelemnoase ale pădurii, care au reprezentat 31,6 la sută din totalul valorii producţiei unităţi­lor silvice. In domeniul gospodăririi apelor s-au dat in exploatare lacuri de acumulare cu fo­losinţă complexă cu un volum de 120 mi­’­lioane mc, s-au executat lucrări de regu­larizări, apărări şi consolidări de maluri ale cursurilor de apă pe o lungime de 228,5 km, precum şi îndiguiri pe o lungime de 166,5 km, care asigură apărarea de inun­daţii a unor centre populate, obiective in­dustriale şi a unei suprafeţe de 32 670 hec­tare terenuri agricole. 54,0 miliarde călători-km, superior reali­zărilor din anul 1983 cu 5,1 la sută. De asemenea, metroul din Bucureşti — un sistem modern şi eficient de transport urban, in continuă extindere — a asigurat transportul a 90,9 milioane călători, cu 41,1 la sută mai mult faţă de anul precedent. S-a mărit capacitatea de transport a flotei maritime cu 647,2 mii tdw, iar la cea fluvială cu 8 remorchere şi impingătoare, precum şi prin dotarea cu noi nave nepro­pulsate cu o capacitate de 46,8 mii tone. Activitatea de poştă şi telecomunicaţii a crescut în anul 1984 cu 6,2 la sută. logică au fost concentrate pe obiectivele ce decurg din programele speciale aprobate. Activitatea de cercetare ştiinţifică şi in­ginerie tehnologică a fost concentrată pe dezvoltarea producţiei ramurilor de vîrf, îndeosebi în domeniul energeticii nucleare, industriei aeronautice, chimiei polimerilor şi a sintezelor fine. S-a acţionat cu fer­mitate pentru realizarea programelor de automatizare, electronizare şi robotizare a proceselor de producţie. De asemenea, a continuat acţiunea de tipizare şi standar­dizare a produselor şi tehnologiilor, în spe­cial la oţelurile aliate şi la materialele de construcţii, cu efecte pozitive asupra creş­terii productivităţii, reducerii costurilor de producţie şi îmbunătăţirii aprovizionării tehnico-materiale a sectoarelor productive. In agricultură, cercetarea ştiinţifică şi-a adus o contribuţie importantă la sporirea potenţialului productiv al solului,­­crearea de noi soiuri de seminţe şi plante de mare randament, mai rezistente şi cu durată de maturizare mai scurtă, rase de animale cu potenţial productiv ridicat, noi tehnologii de furajare a animalelor. Au fost continuate şi dezvoltate cerce­tările fundamentale de perspectivă în chi­mie, fizică, biologie, matematică, medicină, ştiinţele economice şi social-politice. O atenţie deosebită a fost acordată dez­voltării producţiei in unităţile de cercetare în scopul satisfacerii in mai mare măsură a necesarului economiei naţionale de pro­duse şi materiale de înaltă tehnicitate ; producţia-marfă realizată în anul 1984 cu aportul unităţilor de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică a sporit cu 24 la sută faţă de anul precedent, fiştilor care ne-au vizitat ţara ridicindu-se la 6,6 milioane persoane. Activitatea de comerţ exterior desfăşu­rată în anul 1984, a condus la un sold ex­cedentar al balanţei comerciale de 3,1 mi­liarde dolari, asigurindu-se achitarea unei părţi însemnate din datoria externă. Cu toate că volumul exportului a cres­cut faţă de anul precedent cu 16,5 la sută, prevederile de plan nu au fost îndepli­nite integral datorită deficienţelor ce s-au manifestat in activitatea ministerelor, cen­tralelor şi întreprinderilor, care nu au lansat in fabricaţie cu prioritate produc­ţia pentru export şi nu s-au preocupat în măsură suficientă pentru pregătirea şi de­rularea acesteia. Ministerul Comerţului Exterior şi Coo­perării Economice Internaţionale şi cele­lalte ministere nu au urmărit în mod co­respunzător realizarea integrală a contrac­telor încheiate, la sfirşitul anului rămî­nind neexecutate­ un volum însemnat de contracte. Guvernul, ministerele economice, Minis­terul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, centralele şi în­treprinderile vor trebui ca în anul 1985 să ia toate măsurile necesare pentru rea­lizarea ritmică şi integrală a sarcinilor de export, să asigure execuţia la timp şi de bună calitate a producţiei, pentru ca de­rularea contractelor să se realizeze in de­­vans, astfel incit produsele să ajungă la termenele prevăzute şi în bune condiţii la beneficiarii externi. Realizările obţinute în anul 1984 în dez­voltarea şi modernizarea producţiei ma­teriale şi creşterea eficienţei economice s-au concretizat în obţinerea unui venit naţional de 709,0 miliarde lei, cu 7,7 la sută mai mare decât în anul­­ precedent, ceea ce a permis înfăptuirea programe­lor de dezvoltare economico-socială a ţă­rii şi creşterea veniturilor populaţiei. Populaţia Republicii Socialiste România la sfirşitul anului 1984 a fost de 22,7 mi­lioane locuitori, aproape jumătate din populaţia ţării locuind in municipii şi oraşe. Populaţia activă (ocupată în activitatea economico-socială) a ajuns la 10,5 mili­oane, din care 71 la sută îşi desfăşura ac­tivitatea în industrie şi celelalte ramuri neagricole, iar 29 la sută în agricultură. Numărul mediu al personalului muncitor a fost in anul 1984 de 7 585 mii persoane ; ponderea femeilor în totalul personalului muncitor la sfirşitul anului 1984 a fost de 39 la sută. In anul 1984 economia na­ţională a primit 269 mii muncitori califi­caţi prin învăţămîntul profesional, tehnic şi liceal de specialitate şi prin cursuri de calificare în întreprinderi. In acelaşi timp au fost pregătiţi prin învăţămintul superior 37, unii ingineri, economişti, ca­dre didactice, medicale şi de altă specia­litate. La 1 august 1984 s-a încheiat acţiunea de majorare a retribuţiilor tuturor catego­riilor de personal muncitor. Concomitent cu aceasta a avut loc majorarea sporului pentru vechime neîntreruptă în aceeaşi unitate, a cotelor de constituire a fondului de participare a oamenilor muncii la rea­lizarea producţiei, a beneficiilor şi la îm­părţirea beneficiilor, a cotelor de consti­tuire a fondului de premiere anuală şi a fondului de premiere pentru realizări deo­sebite, precum şi pentru stimularea expor­tului. Veniturile băneşti obţinute de populaţie de la sectorul socialist în anul 1984 au fost de 361,4 miliarde lei, cu 18,8 miliarde lei mai mari decit în anul precedent. Fondul de­­ retribuire a personalului muncitor a fost de 267,7 miliarde lei, cu 6,1 la sută mai mare faţă de 1983, iar retribuţia me­die nominală a personalului muncitor a ajuns la finele anului la 2 925 lei. In acelaşi timp, înfăptuindu-se cu fermi­tate politica de stabilitate a preţurilor s-a realizat un indice al evoluţiei­ preţurilor şi tarifelor serviciilor sub nivelul planifi­cat cu circa 2 la sută, acesta răminind practic la nivelul anului 1983. Măsurile pentru aplicarea programului de majorare a retribuţiilor personalului muncitor şi evoluţia planificată a preţurilor au asigu­rat o creştere a retribuţiei reale de 6 la sută comparativ cu 1980. Veniturile băneşti ale ţărănimii, obţinute din munca in cooperativele agricole de producţie şi din vînzarea către unităţile socialiste a produselor agroalimentare, au fost în anul 1984 de 21,4 miliarde lei, cu 2,9 la sută mai mari comparativ cu anul precedent. Veniturile reale ale ţărănimii, calculate pe o persoană activă, au sporit in anul 1984 cu peste 11 la sută faţă de anul 1980. Au sporit, in continuare, fondurile des­tinate finanţării acţiunilor social-culturale. In anul 1984, volumul total al acestor fon­duri alocate de la bugetul de stat, din fon­durile pentru acţiuni sociale, constituite la dispoziţia unităţilor economice în cadrul aplicării noului mecanism economico-fi­­nanciar, din fondurile pentru acţiuni so­cial-culturale ale organizaţiilor cooperatis­te, precum şi din veniturile proprii ale altor unităţi au însumat 100,4 miliarde lei, revenind în medie pe un locuitor 4 438 lei anual. Fondurile alocate de la bugetul de stat pentru finanţarea acţiunilor social­­culturale în anul 1984 au fost de 86,8 mi­liarde lei, cu 5,2 la sută mai mari faţă de 1983. Incepînd cu data de 1 august 1984, au fost majorate toate categoriile de pensii. La finele anului 1984, pensia medie de asigurări sociale de stat pentru limită de vîrstă şi vechime integrală în muncă a fost de 1 766 lei. Desfacerile de mărfuri cu amănuntul prin unităţile comerţului socialist au fost de 272,2 miliarde lei, cu 4,8 la sută mai mari decît în anul 1983. In cadrul acestora 148,5 miliarde lei au reprezentat mărfuri­le alimentare şi 123,7 miliarde lei mărfu­rile nealimentare. La acoperirea cerinţe­lor de consum ale populaţiei, îndeosebi in oraşe şi centre muncitoreşti, o contribuţie au adus-o şi desfacerile de produse agro­alimentare de către producători pe piaţa ţărănească, unde preţurile au fost mai mici cu 12,1 la sută faţă de anul 1983. Volumul serviciilor prestate cu plată populaţiei de unităţile socialiste — inclu­siv din activitatea de transport şi gospo­dărie comunală — a fost de 57,1 miliarde lei. A continuat să se extindă şi să se di­versifice gama serviciilor, asigurindu-se satisfacerea mai bună a cerinţelor popu­laţiei. Invăţămintul de toate gradele a conti­nuat să se dezvolte şi să se perfecţioneze. Au fost luate măsuri de îmbunătăţire a conţinutului procesului instructiv-educativ, s-au lărgit şi diversificat formele de in­tegrare a învăţămintului cu producţia şi cercetarea, ceea ce a contribuit la creşte­rea nivelului de calificare şi pregătire a cadrelor. In anul de învăţămînt 1984—1985 frecventează şcolile de toate gradele 5,6 milioane copii preşcolari, elevi şi studenţi, ceea ce reprezintă un sfert din populaţia ţârii. In anul 1984 s-au dat in folosinţă 612 săli de clasă, 3 862 locuri în internate, 14 270 mp spaţii pentru învăţămîntul su­perior şi 1 100 locuri in cămine studen­ţeşti, care au condus la dezvoltarea şi mo­dernizarea bazei materiale a învăţămîn­­tului. Au continuat să se amplifice şi să se di­versifice activităţile in domeniul culturii şi artei. In anul 1984 s-au realizat 28 filme artistice de lung metraj, 393 filme docu­mentare, ştiinţifice şi artistice de s­curt­­metraj. Au fost editate 3 214 titluri de cărţi Volumul importului în anul 1984 a fost de 160,8 miliarde lei. Creşterea excesivă a importului faţă de anul 1983 este ne­­justificată şi se datorează, in principal, reincadrării in consumurile planificate de materii prime, materiale, combustibili şi energie, tendinţei de sporire în continua­re a autoconsumului in unele sectoare, neaplicării cu fermitate de către minis­tere, centrale şi întreprinderi a progra­melor stabilite pentru folosirea in mai mare măsură a resurselor din ţară in aco­perirea necesarului, şi broşuri într-un tiraj de 64,3 milioane exemplare şi au apărut 491 titluri de ziare şi reviste intr-un tiraj anual de 1 386 mi­lioane exemplare. Au fost date în folosinţă noi unităţi spi­taliceşti cu 7 030 paturi, 17 dispensare­ poli­­clinici, din care 12 cuplate cu spitale şi 5 independente, precum şi 15 dispensare medicale, care alături de alte dotări au contribuit la dezvoltarea bazei materiale a ocrotirii sănătăţii populaţiei. Numărul paturilor de asistenţă medicală a ajuns in anul 1984 la 211,8 mii, revenind 9.4 paturi la 1 000 locuitori. Asistenţa medicală a populaţiei a fost asigurată de 46.3 mii me­dici, din care 7.3 mii stomatologi, revenind 489 locuitori la un medic, precum şi de 132,6 mii cadre sanitare medii. A sporit dotarea tehnico-edilitară a loca­lităţilor prin extinderea reţelelor orăşe­neşti de distribuţie a apei cu peste 440 km şi a reţelei de canalizare cu circă 480 km. A continuat procesul de sistematizare a oraşelor şi comunelor, intensificîndu-se preocupările pentru buna gospodărire şi înfrumuseţare a localităţilor patriei. Condiţiile de locuit ale populaţiei s-au îmbunătăţit prin darea in folosinţă a unui număr de 131,9 mii locuinţe, din care 122,5 mii apartamente din fondurile statului şi organizaţiilor cooperatiste, precum şi a 9,9 mii locuri în cămine pentru nefamilişti. Realizările obţinute în dezvoltarea eco­nomico-socială a ţării in anul 1984, rod al eforturilor depuse de oamenii muncii, con­stituie o bază trainică pentru anul 1985 şi înfăptuirea hotărîrilor Congresului al XIII-lea, a orientărilor şi indicaţiilor secretarului general al partidului, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, pentru trecerea la o­­ calitate superioară a activităţii economice şi sociale, dezvoltarea şi modernizarea in continuare a economiei naţionale, ridicarea bunăstării întregului popor, întărirea independenţei şi suveranităţii naţionale. Se impun acţiuni ferme pentru valorificarea cit mai deplină a puternicului potenţial productiv de care dispune ţara noastră, in­­ condiţiile adîncirii procesului de dezvol­tare intensivă a economiei, de realizare a unei eficienţe cit mai înalte în toate sec­toarele. In centrul activităţii tuturor uni­tăţilor trebuie să stea îndeplinirea ri­guroasă a obligaţiilor ce le revin în ca­drul diviziunii sociale a muncii, stabilite potrivit planuilui „ naţional tipic­ în concor-­ danţa cu cerinţele de ansamblu ale dez­voltării economico-sociale. In m­inistere, centrale şi întreprinderi se impune să se acţioneze cu fermitate pentru realizarea planului la toţi indicatorii, respectarea dis­ciplinei de plan, întărirea controlului asu­pra producţiei fizice, de la contractare, ,. pregătire tehnologică, lansarea în fabrica­ţie, asigurarea aprovizionării şi forţei­­ de muncă până la expedierea produselor la export şi intern. O atenţie deosebită trebuie acordată în­făptuirii riguroase a prevederilor progra­melor speciale de importanţă naţională privind dezvoltarea mai puternică a indus­triei, a bazei energetice şi de materii pri­me, îmbunătăţirea nivelului tehnic şi ca­litativ al produselor, reducerea consumu­rilor şi valorificarea superioară a mate­riilor prime, materialelor, combustibililor şi energiei, intensificarea recuperării ma­terialelor refolosibile, diminuarea costuri­lor de producţie, şi îndeosebi a cheltuieli­lor materiale, creşterea mai accentuată a productivităţii muncii şi perfecţionarea şi organizarea muncii, a eficientei si renta­bilităţii in toate unităţile industriale. In agricultură, eforturile ţărănimii tre­buie concentrate pentru îndeplinirea pre­vederilor programului naţional privind asi­gurarea unor recolte agricole sigure şi sta­bile şi realizarea în anul 1985 a unei pro­ducţii vegetale şi animale superioare faţă de 1934. Toţi factorii de răspundere din agricultură trebuie să acţioneze mai ener­gic pentru efectuarea la timp şi de bună calitate a lucrărilor, atît in cultura plan­telor, cit şi în zootehnie. Participarea tot mai activă a României La schimbul de valori pe plan mondial impune situarea în centrul activităţii fac­torilor de răspundere din întreprinderi, ministere, centrale şi din comerţ exterior pentru realizarea cu prioritate a producţiei de export, reducerea substanţială a impor­turilor, asigurindu-se respectarea echilibru­lui planificat al balanţei comerciale şi de plăţi externe. Este necesar ca toate colectivele de oa­meni ai muncii, consiliile de conducere, adunările generale, Comitetul de Stat al Planificării, Ministerul Aprovizionării Teh­­nico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice In­ternaţionale, Ministerul Finanţelor şi celelalte ministere şi organe centrale, pre­cum şi guvernul să acţioneze cu toată răs­punderea pentru realizarea integrală a Pla­nului naţional unic pe anul 1985 şi a an­gajamentelor asumate prin chemările la întrecerea socialistă, asigurarea unei efi­cienţe ridicate în toate sectoarele de ac­tivitate, cerinţă obligatorie pentru aplicarea principiilor noului mecanism economico-fi­­nanciar, pentru creşterea puternică a veni­tului naţional, a avuţiei socialiste şi, pe această bază, asigurarea mijloacelor nece­sare dezvoltării economico-sociale şi înfăp­tuirii măsurilor stabilite privind ridicarea nivelului de bunăstare a oamenilor muncii — ţelul suprem al politicii partidului nos­tru. Puternic angajaţi în înfăptuirea hotărî­rilor adoptate de Congresul al XIII-lea al partidului, clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, toţi cetăţenii patriei, fără deosebire de naţionalitate, strîns uniţi în jurul partidului, al secretarului său gene­ral, preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, vor acţiona în deplină unitate, cu spirit de înaltă răspundere şi disciplină, pentru realizarea exemplară a planului pe anul 1935 şi a cincinalului 1931—1985, asigurind astfel înaintarea fer­mă a ţării noastre pe calea societăţii socia­liste multilateral dezvoltate. I. Industrie COMUNICAT cu privire la îndeplinirea Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe anul 1984 II. Agricultura, silvicultura şi gospodărirea apelor V. Cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi introducerea progresului tehnic III. Transporturi şi telecomunicaţii VI. Relaţii economice externe VII. Nivelul de trai al populaţiei ★ CONSILIUL SUPREM AL DEZVOLTĂRII ECONOMICE ŞI SOCIALE CONSILIUL DE MINIŞTRI COMITETUL DE STAT AL PLANIFICĂRII DIRECȚIA CENTRALĂ DE STATISTICĂ­ ­, ,, Realizări In % față de 1984 realizări 1983 Energie electrică mid. kWh 71,6 101,9 din care : — pe bază de cărbune mid. kWh 21,4 107,9 Cărbune net mii tone 44 279,6 99,5 — Huilă (inclusiv antracit) mii tone 8 458,1 108,5 — Huilă cocsificabilă­­ mii tone 2 903,0 110,9 — Lignit şi cărbune brun mii tone 35 821,4 97,5 Cocs metalurgic mii tone 4 848,8 113,6 Ţiţei extras mii tone 11 452,9 98,8 Gaz metan utilizabil, Inclusiv gaze libere mld. mc 33,3 102,2 Oţel mii tone 14 436,7 114,6 Laminate finite pline din oţel mii tone 10 329,4 112,5 Ţevi din oţel mii tone 1 507,3 106,8 Aluminiu primar şi aliaje din alu­miniu mii tone 244,0 109,3 Mijloace de automatizare electroteh­nice şi electronice şi tehnică de calcul mid. lei 9,7 118,7 Transformatoare electrice de 0,25 kVA şi peste mii kVA 11 600,0 128,0 Produse ale industriei de mecanică fină şi optică, echipamente şi ele­mente hidraulice şi pneumatice mld. lei 12,4 120,0 Maşini-unelte pentru aşchierea meta­lelor mld. lei 8,8 110,1 Utilaj petrolier mii. lei 5 833,0 106,8 Tractoare (inclusiv­ CKD şi seturi de piese) buc. 86 703 104,8 Autoturisme de oraş buc. 107 208 139,4 Autocamioane, autotractoare şi auto­basculante buc. 16 485 104,0 Rulmenţi mii buc. 113 312 104,2 îngrăşăminte chimice (100% substan­­­ţă activă) „e ... mii tone 3 072,7 105,5 Fibre şi fire artificiale şi sintetice mii tone 1­­­281,3 119,4 Cauciuc sintetic mii tone 159,3 108,3 Anvelope auto, tractor, avion -h mii buc. 5 882,4 110,0 Ciment (echiv. 80% clincher) mii tone 14 016,1 100,3 Mobilier din.­.lemn. mii. lei 16 712,7 93,6 Celuloză și sem­ficeluloză mii tone 596,4 105,6 Medicamente pentru uz uman mii. lei 4 609,2 110,7 Televizoare­­ mii buc. 406,3 104,2 Ţesături mii. mp 1 071,0 96,6 Tricotaje mii. buc. 340,0 100,2 Confecţii textile mil. lei 41 249,6 110,8 încălţăminte mii. per. 114,9 101,2 Carne şi preparate din carne mii tone 1 902,5 103,0 Peşte mii tone 253,4 101,0 Lapte de consum Ulii hl. 5 806,4 101,2 Unt mii tone 48,7 104,2 Brinzeturi­­ mii tone 95,8 120,9 Zahăr mii tone 805,5 145,0 Conserve de legume și fructe mii tone 490,3 109,7 Vin brut mii hl. 10 038,3­­ 105,8 IV. Investiţii Investiţiile in anul 1984 — In valoare de 244,7 miliarde lei, respectiv cu 6,1 la sută mai mari faţă de anul precedent — au fost repartizate pe principalele ramuri astfel : 50 la sută industria, 18 la sută agricultura, silvicultura şi economia apelor, 12 la sută transporturile şi telecomunicaţiile, 12 la sută locuinţele şi gospodăria comunală. Au fost date in exploatare integral sau parţial 448 capacităţi de producţie industriale şi agrozootehnice importante, îndeosebi în industria extractivă şi energetică, indus­tria chimică, construcţiile de maşini şi in­dustria alimentară, precum şi sisteme de irigaţii, lucrări de îmbunătăţiri funciare, complexe de creştere şi ingrăşare a ani­malelor. In anul 1984 a fost inaugurat Ca­nalul Dunăre—Marea Neagră în lungime de 64,2 km, prin care se reduce distanţa de transport pe apă dintre Cernavodă şi Constanţa cu aproape 400 km. Fondurile fixe puse in funcţiune in anul 1984 din fondurile statului însumează 223,2 miliarde lei. Planul de Investiţii şi de punere in func­ţiune de noi capacităţi in anul 1984 nu a fost realizat integral. Nu au fost puse in funcţiune unele obiective importante de investiţii cu efecte nefavorabile asupra realizării planului la producţie şi export. Guvernul nu a luat toate măsurile ne­cesare pentru ca ministerele, celelalte or­gane centrale şi locale să acţioneze pentru pregătirea în bune condiţii a investi­ţiilor, asigurarea documentaţiei şi utilaje­lor şi organizarea in mod corespunzător a lucrărilor pe şantiere. PAGINA 3

Next