Scînteia, februarie 1985 (Anul 54, nr. 13201-13224)
1985-02-01 / nr. 13201
SCÂNTEIA — vineri 1 februarie 1985 (Urmare din pag. I) Rezultatele obţinute In anul 1984, pe In anul 1984 a crescut potenţialul tehnic şi productiv al industriei prin intrarea în funcţiune de noi obiective şi realizarea de importante lucrări de modernizări şi reutilări ale capacităţilor existente, care au asigurat o mai bună profilare, integrare şi specializare a producţiei, îmbunătăţirea continuă a structurii acesteia şi ridicarea eficienţei economice. Producţia-marfă realizată în industrie a fost de 1174,6 miliarde lei, cu 6,7 la sută mai mare faţă de cea obţinută în anul 1983, iar producţia netă de 366,6 miliarde lei, cu 8,4 la sută superioară celei din anul precedent. Ritmuri superioare s-au înregistrat în industria construcţiilor de maşini şi industria chimică, unde producţia a crescut, îndeosebi, în industria produselor de mecanică fină şi optică cu 20,0 la sută, mijloacelor tehnicii de calcul 13,2 la sută, maşinilor-unelte de prelucrare a metalelor 10,1 la sută, precum şi în industria fibrelor şi firelor chimice 19,4 la sută, produselor sodice 11,9 la sută şi industria cauciucului 8,3 la sută. O atenţie deosebită a fost acordată amplificării prospecţiunilorgeologice şi dezvoltării bazei energetice şi de materii priveşi pe ansamblul industriei au fost obţinute rezultate bune, ele ar fi putut fi mult mai bune dacă în toate ministerele, judeţele, centralele şi întreprinderile s-ar fi acţionat cu mai multă răspundere pentru îndeplinirea programelor stabilite şi întărirea disciplinei de plan, în industria extractivă şi energetică, cu toate că s-au obţinut rezultate pozitive, planul nu a fost îndeplinit la unele materii prime de bază, cum sunt cărbunele şi ţiţeiul, realizările situîndu-se sub cele din anul trecut, deşi au fost date în exploatare o serie de capacităţi noi. Aceasta se datoreşte activităţii necorespunzătoare desfăşurate de conducerile Ministerului Minelor şi Ministerului Petrolului, ale centralelor industriale şi ale unor întreprinderi care nu au acţionat cu fermitate pentru dezvoltarea producţiei, întărirea ordinii şi disciplinei in folosirea potenţialului existent. Dacă ar fi fost aplicate măsurile stabilite pentru utilizarea deplină a capacităţilor, a timpului disponibil al utilajelor din dotare şi a forţei de muncă, s-ar fi putut realiza o producţie de cărbune mult mai mare, ceea ce ar fi permis aprovizionarea în bune condiţii a economiei şi a populaţiei. Este necesar ca in viitor extracţia de lignit din cariere, prevăzută in plan, să fie realizată în cea mai mare parte în perioada martie-noiembrie, creîndu-se stocurile necesare la centralele electrice în scopul funcţionării normale a acestora în perioada de iarnă. Nerealizările din aceste sectoare au influenţat negativ aprovizionarea economiei şi au condus la unele importuri nejustificat de mari. In sectorul energiei electrice au continuat să se manifeste neajunsurile din perioadele anterioare, lipsa de răspundere in efectuarea reparaţiilor şi întreţinerea agregatelor energetice care funcţionează pe cărbune, ceea ce a făcut ca acestea să fie utilizate sub capacitatea disponibilă. De asemenea, reţelele de transport de gaze şi energie termică nu au fost verificate şi pregătite în mod corespunzător pentru aprovizionarea în bune condiţii a consumatorilor în perioada friguroasă. Guvernul nu a luat măsuri ferme pentru economisirea resurselor energetice în lunile de vară, astfel încît să asigure rezervele necesare bunei aprovizionări cu energie electrică, termică şi combustibili în perioada de iarnă, ceea ce s-a reflectat negativ asupra realizării planului de producţie. Va trebui să se elaboreze un program corespunzător de lucru în toate unităţile care să permită asigurarea energiei necesare pentru utilizarea deplină a capacităţilor de producţie în tot cursul anului, aplatizarea vârfului de consum din perioada de iarnă şi de vară şi asigurarea producţiei energetice necesare în toate ramurile economiei. In industria prelucrătoare s-au realizat îmbunătăţiri in structura producţiei, preIn agricultură, a doua ramură de bază a economiei naţionale, s-au obţinut realizări importante in îndeplinirea programelor speciale pentru creşterea producţiei vegetale şi animale. La cereale boabe, proprincipalele ramuri şi sectoare ale economiei naţionale, se prezintă după cum urmează : mne, fiind atrase în circuitul economic noi resurse minerale utile. Totodată, au fost intensificate acţiunile pentru valorificarea materialelor recuperabile, utilizarea energiei refolosibile, recondiţionarea pieselor şi subansamblelor, precum şi pentru atragerea în circuitul economic într-o proporţie sporită a surselor neconvenţionale de energie, în industria mică producţia-marfă şi prestările de servicii neindustriale realizate au fost de 105 miliarde lei, depăşind cu 14,7 la sută nivelul din 1983, ceea ce a contribuit la o mai bună aprovizionare a populaţiei cu bunuri de consum şi articole de uz casnic şi gospodăresc. Productivitatea muncii în industria republicană — calculată pe baza producţieimarfă — a crescut faţă de anul anterior cu 7,1 la sută, obţinîndu-se pe această cale aproape întregul spor de producţie. Cheltuielile totale la 1 000 lei producţiemarfă in industria republicană au fost mai mici cu 9,3 lei faţă de anul 1983, iar cheltuielile materiale cu 6,1 lei. La principalele produse fizice, producţia realizată se prezintă după cum urmează : cum şi creşteri importante la o serie de sortimente. Cu toate acestea, în construcţia de maşini planul nu a fost realizat ; nu s-au asigurat utilajele tehnologice şi echipamentele necesare pentru punerea in funcţiune la timp a unor obiective de investiţii, s-a intirziat realizarea unor produse noi, nu s-au îndeplinit programele de export stabilite. In industria chimică, la o serie de produse fizice s-au înregistrat rămineri in urmă, nivelurile de producţie situindu-se sub plan, iar la unele produse de bază, cum sunt : acid sulfuric, oxoalcooli, fire poliamidice, coloranţi, mase plastice ş.a., realizările fiind chiar mai mici decit cele din anul precedent. La Ministerul Industriei Uşoare, în sectoarele de ţesături şi încălţăminte au continuat să se manifeste neajunsuri în îndeplinirea planului producţiei fizice, iar Ministerul Industrializării Lemnului şi Materialelor de Construcţii nu a realizat prevederile de plan la mobilă şi alte produse. Toate acestea se datoresc faptului că ministerele economice, centralele şi consiliile oamenilor muncii din întreprinderi nu au stabilit măsurile necesare pentru buna organizare a producţiei şi a muncii, pentru asigurarea de condiţii corespunzătoare realizării integrale a indicatorilor de plan. In acelaşi timp, Comitetul de Stat al Planificării, Ministerul Aprovizionării Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale nu au urmărit în permanenţă felul in care se desfăşoară producţia şi desfacerea acesteia la intern şi export Guvernul nu a intervenit cu toată hotărirea pentru eliminarea pe parcurs a neajunsurilor manifestate, pentru întărirea ordinii şi disciplinei în producţie, a disciplinei de plan in toate sectoarele, pentru reducerea consumurilor de materii prime, materiale, combustibili şi energie electrică, realizarea întocmai a programelor de tipizare şi încadrare a tuturor consumurilor în normele stabilite, ceea ce a avut drept consecinţă apelarea la importuri nejustificat de mari. S-au tolerat, în continuare, manifestări de risipă a resurselor materiale, nu s-a acţionat cu toată fermitatea pentru realizarea producţiei fizice prevăzute în plan şi, cu prioritate, a celei destinate exportului. Pentru 1985 va trebui ca ministerele, centralele, Întreprinderile şi judeţele să ia măsuri pentru realizarea integrală şi depăşirea sarcinilor de plan la producţia fizică, pentru reducerea consumurilor energetice îndeosebi în industria metalurgică, chimică şi materialelor de construcţii, pentru încadrarea strictă în consumurile materiale prevăzute în plan.ducţia din anul 1984 a fost de 1 042 kg pe locuitor , deşi au fost condiţii grele în toamnă şi primăvară, determinate de seceta prelungită, s-a realizat cea mai mare producţie din istoria României la cereale hoabe, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui şi rapiţă, cartofi de toamnă şi legume de cimp. Au sporit efectivele de animale, producţia de carne, lapte şi alte produse animaliere. Baza tehnico-materială a agriculturii s-a dezvoltat prin dotarea cu 18,4 mii tractoare agricole, 4,8 mii combine autopropulsate de recoltat cereale, precum şi alte maşini şi utilaje agricole perfecţionate produse in industria noastră naţională ; la sfirşitul anului 1984, agricultura dispunea de peste 174 mii tractoare fizice şi de 58 mii combine autopropulsate pentru recoltat cereale boabe. In anul 1984, agricultura a primit 288,8 mii tone îngrăşăminte chimice (100 la sută substanţă activă) şi 44,5 mii tone pesticide. In domeniul irigaţiilor au fost executate lucrări de amenajări în sisteme mari şi locale pe o suprafaţă de 365,7 mii hectare, inclusiv cele care urmează să fie puse in funcţiune în primăvara anului 1985 ; s-au efectuat lucrări de desecări pe 140,6 mii hectare şi de combatere a eroziunii solului pe 297,7 mii hectare ; la sfirşitul anului 1984, suprafaţa totală amenajată pentru irigat a ajuns la 2 612,3 mii hectare, iar cea cu mici amenajări pentru udări direct din surse de apă la 199,5 mii hectare. Cu toate acestea, prevederile programului naţional de îmbunătăţiri funciare pentru anul 1984 nu au fost realizate, datorită lipsurilor grave care s-au manifestat în pregătirea, organizarea şi desfăşurarea lucrărilor pe şantiere şi conducerea acestora de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. Producţia vegetală la principalele culturi a fost de 23,6 milioane tone cereale, 903 mii tone floarea-soarelui şi rapiţă, 407 mii tone soia, peste 7 milioane tone sfeclă de zahăr, aproape 5,9 milioane tone cartofi de toamnă, peste 6 milioane tone legume de cimp, aproape 2,1 milioane tone fructe, peste 1,7 milioane tone struguri. In anul 1984, un număr însemnat de unităţi agricole, chiar în condiţii climatice grele, au realizat la grîu producţii medii între 5—8 tone la hectar, iar la porumb, pe unele suprafeţe, producţii de peste 20 tone porumb ştiuleţi, ceea ce arată potenţialul agriculturii noastre socialiste, capacitatea cooperatorilor şi specialiştilor din agricultură de a organiza şi conduce activitatea de producţie, de a obţine recolte bogate. Efectivele de animale din întreprinderile agricole de stat şi unităţile agricole copIn anul 1984 s-a continuat acţiunea de dezvoltare şi modernizare a capacităţii de transport. Transporturile feroviare au fost dotate in anul 1984 cu 60 locomotive diesel şi electrice, 2 400 vagoane de marfă în echivalent 4 osii, 185 vagoane de călători ; au continuat lucrările de electrificare a liniilor de cale ferată, lungimea acestora la sfirşitul anului 1984 ajungind la 3 113 km. In condiţiile extinderii proceselor de optimizare a transporturilor de mărfuri cu mijloace de folosinţă generală, volumul acestora a fost in anul 1984 de 767,8 milioane tone, iar parcursul călătorilor de Cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică au adus o contribuţie deosebită la întreaga dezvoltare economico-socială a ţării, avînd un rol tot mai important in modernizarea bazei tehnico-materiale a economiei, creşterea producţiei industriale şi agricole, perfecţionarea activităţii economice şi sociale. Prin aplicarea rezultatelor cercetării ştiinţifice naţionale, in anul 1984 s-a asigurat introducerea a 1 400 şi respectiv extinderea a încă 1 125 procedee tehnologice avansate cu un aport substanţial la valorificarea superioară a materiilor prime, la reducerea consumurilor materiale şi energetice, îndeosebi în ramurile chimie, metalurgie, construcţii de maşini, electrotehnică şi electronică, extractivă, materiale de construcţii, industrie uşoară , s-au asigurat astfel pe concepţie proprie peste 95 la sută din tehnologiile necesare realizării obiectivelor de investiţii. Introducerea noilor tehnologii şi a celor 370 sisteme de mecanizare şi automatizare au contribuit cu circa 50 la sută la creşterea productivităţii muncii în industria republicană. In anul 1984 au fost realizate şi introduse în producţie un număr de 3 450 tipuri de maşini, utilaje, aparate şi instalaţii noi şi modernizate cu caracteristici superioare, 890 noi materiale şi bunuri de consum. Ca urmare, ponderea produselor noi şi modernizate puse în fabricaţie de la începutul cincinalului, în producţia-marfă realizată in 1984 în ramurile prelucrătoare ale industriei republicane, a reprezentat 39 la sută. Circa 4/5 din capacitatea unităţilor de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnoVolumul total al comerţului exterior In anul 1984 a fost de 388,9 miliarde lei. S-au dezvoltat şi diversificat in continuare relaţiile comerciale şi de cooperare în producţie cu ţările socialiste ; s-au extins relaţiile cu ţările membre ale C.A.E.R. in cadrul programelor speciale de colaborare pe termen lung. In acelaşi timp, s-au amplificat relaţiile economice şi tehnico-ştiinţifice cu ţările în curs de dezvoltare, cu celelalte state ale lumii. Volumul exportului în anul 1984 a fost de 228,1 miliarde lei, crescînd ponderea mărfurilor cu grad ridicat de prelucrare — maşini, utilaje şi mijloace de transport, produse chimice şi mărfuri industriale de larg consum — care s-a ridicat la 58 la sută din total, încasările valutare din turismul internaţional în anul 1984 au crescut cu 17,2 la sută faţă de anul precedent, numărul tuperatiste la sfirşitul anului 1984 au fost de 4 064,4 mii bovine, 9 587,1 mii porcine, 8125,1 mii ovine şi caprine, 76 299,0 mii păsări, în creştere faţă de anul precedent cu peste 175 mii bovine, peste 610 mii porcine şi cu aproape 5,5 milioane păsări. Intrările la fondul de stat in anul 1984 au fost mai mari comparativ cu realizările din 1983 cu 61,7 la sută la grîu şi secară, 13,7 la sută la orz şi orzoaică, 7,6 la sută la porumb şi sorg, 21,2 la sută la floareasoarelui şi rapiţă, 36,7 la sută la sfeclă de zahăr, 2,3 la sută la carne, 8,3 la sută la lapte de vacă şi 8,2 la sută la ouă pentru consum. „ în anul 1984, în agricultură, deşi pe ansamblu s-au obţinut rezultate bune, producţiile nu s-au situat la nivelul planificat, datorită neajunsurilor din activitatea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi a organelor agricole judeţene privind folosirea fondului funciar, executarea la timp a lucrărilor agricole, respectarea densităţii plantelor, utilizarea bazei tehnico-materiale şi a sistemelor de irigaţii, furajarea şi îngrijirea animalelor, precum şi activitatea de selecţie şi reproducţie. în silvicultură s-au efectuat lucrări de regenerare a pădurilor pe 60,5 mii hectare, din care 18,2 mii hectare pe cale naturală şi 42,3 mii hectare prin reîmpăduriri şi împăduriri integrale, acţionîndu-se pentru extinderea speciilor autohtone valoroase, care au reprezentat 45,7 la sută din suprafaţa nou împădurită. De asemenea, au fost ameliorate prin împăduriri 3,7 mii hectare terenuri degradate din afara fondului forestier, improprii pentru agricultură. S-au efectuat ample lucrări de întreţinere pe 1 637,6 mii hectare păşuni, fertilizări pe 1 600,8 mii hectare, insăminţări şi supraînsăminţări pe 226,9 mii hectare. In anul 1984 s-a acordat o atenţie mai mare valorificării resurselor nelemnoase ale pădurii, care au reprezentat 31,6 la sută din totalul valorii producţiei unităţilor silvice. In domeniul gospodăririi apelor s-au dat in exploatare lacuri de acumulare cu folosinţă complexă cu un volum de 120 mi’lioane mc, s-au executat lucrări de regularizări, apărări şi consolidări de maluri ale cursurilor de apă pe o lungime de 228,5 km, precum şi îndiguiri pe o lungime de 166,5 km, care asigură apărarea de inundaţii a unor centre populate, obiective industriale şi a unei suprafeţe de 32 670 hectare terenuri agricole. 54,0 miliarde călători-km, superior realizărilor din anul 1983 cu 5,1 la sută. De asemenea, metroul din Bucureşti — un sistem modern şi eficient de transport urban, in continuă extindere — a asigurat transportul a 90,9 milioane călători, cu 41,1 la sută mai mult faţă de anul precedent. S-a mărit capacitatea de transport a flotei maritime cu 647,2 mii tdw, iar la cea fluvială cu 8 remorchere şi impingătoare, precum şi prin dotarea cu noi nave nepropulsate cu o capacitate de 46,8 mii tone. Activitatea de poştă şi telecomunicaţii a crescut în anul 1984 cu 6,2 la sută. logică au fost concentrate pe obiectivele ce decurg din programele speciale aprobate. Activitatea de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică a fost concentrată pe dezvoltarea producţiei ramurilor de vîrf, îndeosebi în domeniul energeticii nucleare, industriei aeronautice, chimiei polimerilor şi a sintezelor fine. S-a acţionat cu fermitate pentru realizarea programelor de automatizare, electronizare şi robotizare a proceselor de producţie. De asemenea, a continuat acţiunea de tipizare şi standardizare a produselor şi tehnologiilor, în special la oţelurile aliate şi la materialele de construcţii, cu efecte pozitive asupra creşterii productivităţii, reducerii costurilor de producţie şi îmbunătăţirii aprovizionării tehnico-materiale a sectoarelor productive. In agricultură, cercetarea ştiinţifică şi-a adus o contribuţie importantă la sporirea potenţialului productiv al solului,crearea de noi soiuri de seminţe şi plante de mare randament, mai rezistente şi cu durată de maturizare mai scurtă, rase de animale cu potenţial productiv ridicat, noi tehnologii de furajare a animalelor. Au fost continuate şi dezvoltate cercetările fundamentale de perspectivă în chimie, fizică, biologie, matematică, medicină, ştiinţele economice şi social-politice. O atenţie deosebită a fost acordată dezvoltării producţiei in unităţile de cercetare în scopul satisfacerii in mai mare măsură a necesarului economiei naţionale de produse şi materiale de înaltă tehnicitate ; producţia-marfă realizată în anul 1984 cu aportul unităţilor de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică a sporit cu 24 la sută faţă de anul precedent, fiştilor care ne-au vizitat ţara ridicindu-se la 6,6 milioane persoane. Activitatea de comerţ exterior desfăşurată în anul 1984, a condus la un sold excedentar al balanţei comerciale de 3,1 miliarde dolari, asigurindu-se achitarea unei părţi însemnate din datoria externă. Cu toate că volumul exportului a crescut faţă de anul precedent cu 16,5 la sută, prevederile de plan nu au fost îndeplinite integral datorită deficienţelor ce s-au manifestat in activitatea ministerelor, centralelor şi întreprinderilor, care nu au lansat in fabricaţie cu prioritate producţia pentru export şi nu s-au preocupat în măsură suficientă pentru pregătirea şi derularea acesteia. Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale şi celelalte ministere nu au urmărit în mod corespunzător realizarea integrală a contractelor încheiate, la sfirşitul anului rămînind neexecutate un volum însemnat de contracte. Guvernul, ministerele economice, Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, centralele şi întreprinderile vor trebui ca în anul 1985 să ia toate măsurile necesare pentru realizarea ritmică şi integrală a sarcinilor de export, să asigure execuţia la timp şi de bună calitate a producţiei, pentru ca derularea contractelor să se realizeze in devans, astfel incit produsele să ajungă la termenele prevăzute şi în bune condiţii la beneficiarii externi. Realizările obţinute în anul 1984 în dezvoltarea şi modernizarea producţiei materiale şi creşterea eficienţei economice s-au concretizat în obţinerea unui venit naţional de 709,0 miliarde lei, cu 7,7 la sută mai mare decât în anul precedent, ceea ce a permis înfăptuirea programelor de dezvoltare economico-socială a ţării şi creşterea veniturilor populaţiei. Populaţia Republicii Socialiste România la sfirşitul anului 1984 a fost de 22,7 milioane locuitori, aproape jumătate din populaţia ţării locuind in municipii şi oraşe. Populaţia activă (ocupată în activitatea economico-socială) a ajuns la 10,5 milioane, din care 71 la sută îşi desfăşura activitatea în industrie şi celelalte ramuri neagricole, iar 29 la sută în agricultură. Numărul mediu al personalului muncitor a fost in anul 1984 de 7 585 mii persoane ; ponderea femeilor în totalul personalului muncitor la sfirşitul anului 1984 a fost de 39 la sută. In anul 1984 economia naţională a primit 269 mii muncitori calificaţi prin învăţămîntul profesional, tehnic şi liceal de specialitate şi prin cursuri de calificare în întreprinderi. In acelaşi timp au fost pregătiţi prin învăţămintul superior 37, unii ingineri, economişti, cadre didactice, medicale şi de altă specialitate. La 1 august 1984 s-a încheiat acţiunea de majorare a retribuţiilor tuturor categoriilor de personal muncitor. Concomitent cu aceasta a avut loc majorarea sporului pentru vechime neîntreruptă în aceeaşi unitate, a cotelor de constituire a fondului de participare a oamenilor muncii la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împărţirea beneficiilor, a cotelor de constituire a fondului de premiere anuală şi a fondului de premiere pentru realizări deosebite, precum şi pentru stimularea exportului. Veniturile băneşti obţinute de populaţie de la sectorul socialist în anul 1984 au fost de 361,4 miliarde lei, cu 18,8 miliarde lei mai mari decit în anul precedent. Fondul de retribuire a personalului muncitor a fost de 267,7 miliarde lei, cu 6,1 la sută mai mare faţă de 1983, iar retribuţia medie nominală a personalului muncitor a ajuns la finele anului la 2 925 lei. In acelaşi timp, înfăptuindu-se cu fermitate politica de stabilitate a preţurilor s-a realizat un indice al evoluţiei preţurilor şi tarifelor serviciilor sub nivelul planificat cu circa 2 la sută, acesta răminind practic la nivelul anului 1983. Măsurile pentru aplicarea programului de majorare a retribuţiilor personalului muncitor şi evoluţia planificată a preţurilor au asigurat o creştere a retribuţiei reale de 6 la sută comparativ cu 1980. Veniturile băneşti ale ţărănimii, obţinute din munca in cooperativele agricole de producţie şi din vînzarea către unităţile socialiste a produselor agroalimentare, au fost în anul 1984 de 21,4 miliarde lei, cu 2,9 la sută mai mari comparativ cu anul precedent. Veniturile reale ale ţărănimii, calculate pe o persoană activă, au sporit in anul 1984 cu peste 11 la sută faţă de anul 1980. Au sporit, in continuare, fondurile destinate finanţării acţiunilor social-culturale. In anul 1984, volumul total al acestor fonduri alocate de la bugetul de stat, din fondurile pentru acţiuni sociale, constituite la dispoziţia unităţilor economice în cadrul aplicării noului mecanism economico-financiar, din fondurile pentru acţiuni social-culturale ale organizaţiilor cooperatiste, precum şi din veniturile proprii ale altor unităţi au însumat 100,4 miliarde lei, revenind în medie pe un locuitor 4 438 lei anual. Fondurile alocate de la bugetul de stat pentru finanţarea acţiunilor socialculturale în anul 1984 au fost de 86,8 miliarde lei, cu 5,2 la sută mai mari faţă de 1983. Incepînd cu data de 1 august 1984, au fost majorate toate categoriile de pensii. La finele anului 1984, pensia medie de asigurări sociale de stat pentru limită de vîrstă şi vechime integrală în muncă a fost de 1 766 lei. Desfacerile de mărfuri cu amănuntul prin unităţile comerţului socialist au fost de 272,2 miliarde lei, cu 4,8 la sută mai mari decît în anul 1983. In cadrul acestora 148,5 miliarde lei au reprezentat mărfurile alimentare şi 123,7 miliarde lei mărfurile nealimentare. La acoperirea cerinţelor de consum ale populaţiei, îndeosebi in oraşe şi centre muncitoreşti, o contribuţie au adus-o şi desfacerile de produse agroalimentare de către producători pe piaţa ţărănească, unde preţurile au fost mai mici cu 12,1 la sută faţă de anul 1983. Volumul serviciilor prestate cu plată populaţiei de unităţile socialiste — inclusiv din activitatea de transport şi gospodărie comunală — a fost de 57,1 miliarde lei. A continuat să se extindă şi să se diversifice gama serviciilor, asigurindu-se satisfacerea mai bună a cerinţelor populaţiei. Invăţămintul de toate gradele a continuat să se dezvolte şi să se perfecţioneze. Au fost luate măsuri de îmbunătăţire a conţinutului procesului instructiv-educativ, s-au lărgit şi diversificat formele de integrare a învăţămintului cu producţia şi cercetarea, ceea ce a contribuit la creşterea nivelului de calificare şi pregătire a cadrelor. In anul de învăţămînt 1984—1985 frecventează şcolile de toate gradele 5,6 milioane copii preşcolari, elevi şi studenţi, ceea ce reprezintă un sfert din populaţia ţârii. In anul 1984 s-au dat in folosinţă 612 săli de clasă, 3 862 locuri în internate, 14 270 mp spaţii pentru învăţămîntul superior şi 1 100 locuri in cămine studenţeşti, care au condus la dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale a învăţămîntului. Au continuat să se amplifice şi să se diversifice activităţile in domeniul culturii şi artei. In anul 1984 s-au realizat 28 filme artistice de lung metraj, 393 filme documentare, ştiinţifice şi artistice de scurtmetraj. Au fost editate 3 214 titluri de cărţi Volumul importului în anul 1984 a fost de 160,8 miliarde lei. Creşterea excesivă a importului faţă de anul 1983 este nejustificată şi se datorează, in principal, reincadrării in consumurile planificate de materii prime, materiale, combustibili şi energie, tendinţei de sporire în continuare a autoconsumului in unele sectoare, neaplicării cu fermitate de către ministere, centrale şi întreprinderi a programelor stabilite pentru folosirea in mai mare măsură a resurselor din ţară in acoperirea necesarului, şi broşuri într-un tiraj de 64,3 milioane exemplare şi au apărut 491 titluri de ziare şi reviste intr-un tiraj anual de 1 386 milioane exemplare. Au fost date în folosinţă noi unităţi spitaliceşti cu 7 030 paturi, 17 dispensare policlinici, din care 12 cuplate cu spitale şi 5 independente, precum şi 15 dispensare medicale, care alături de alte dotări au contribuit la dezvoltarea bazei materiale a ocrotirii sănătăţii populaţiei. Numărul paturilor de asistenţă medicală a ajuns in anul 1984 la 211,8 mii, revenind 9.4 paturi la 1 000 locuitori. Asistenţa medicală a populaţiei a fost asigurată de 46.3 mii medici, din care 7.3 mii stomatologi, revenind 489 locuitori la un medic, precum şi de 132,6 mii cadre sanitare medii. A sporit dotarea tehnico-edilitară a localităţilor prin extinderea reţelelor orăşeneşti de distribuţie a apei cu peste 440 km şi a reţelei de canalizare cu circă 480 km. A continuat procesul de sistematizare a oraşelor şi comunelor, intensificîndu-se preocupările pentru buna gospodărire şi înfrumuseţare a localităţilor patriei. Condiţiile de locuit ale populaţiei s-au îmbunătăţit prin darea in folosinţă a unui număr de 131,9 mii locuinţe, din care 122,5 mii apartamente din fondurile statului şi organizaţiilor cooperatiste, precum şi a 9,9 mii locuri în cămine pentru nefamilişti. Realizările obţinute în dezvoltarea economico-socială a ţării in anul 1984, rod al eforturilor depuse de oamenii muncii, constituie o bază trainică pentru anul 1985 şi înfăptuirea hotărîrilor Congresului al XIII-lea, a orientărilor şi indicaţiilor secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru trecerea la o calitate superioară a activităţii economice şi sociale, dezvoltarea şi modernizarea in continuare a economiei naţionale, ridicarea bunăstării întregului popor, întărirea independenţei şi suveranităţii naţionale. Se impun acţiuni ferme pentru valorificarea cit mai deplină a puternicului potenţial productiv de care dispune ţara noastră, in condiţiile adîncirii procesului de dezvoltare intensivă a economiei, de realizare a unei eficienţe cit mai înalte în toate sectoarele. In centrul activităţii tuturor unităţilor trebuie să stea îndeplinirea riguroasă a obligaţiilor ce le revin în cadrul diviziunii sociale a muncii, stabilite potrivit planuilui „ naţional tipic în concor- danţa cu cerinţele de ansamblu ale dezvoltării economico-sociale. In ministere, centrale şi întreprinderi se impune să se acţioneze cu fermitate pentru realizarea planului la toţi indicatorii, respectarea disciplinei de plan, întărirea controlului asupra producţiei fizice, de la contractare, ,. pregătire tehnologică, lansarea în fabricaţie, asigurarea aprovizionării şi forţei de muncă până la expedierea produselor la export şi intern. O atenţie deosebită trebuie acordată înfăptuirii riguroase a prevederilor programelor speciale de importanţă naţională privind dezvoltarea mai puternică a industriei, a bazei energetice şi de materii prime, îmbunătăţirea nivelului tehnic şi calitativ al produselor, reducerea consumurilor şi valorificarea superioară a materiilor prime, materialelor, combustibililor şi energiei, intensificarea recuperării materialelor refolosibile, diminuarea costurilor de producţie, şi îndeosebi a cheltuielilor materiale, creşterea mai accentuată a productivităţii muncii şi perfecţionarea şi organizarea muncii, a eficientei si rentabilităţii in toate unităţile industriale. In agricultură, eforturile ţărănimii trebuie concentrate pentru îndeplinirea prevederilor programului naţional privind asigurarea unor recolte agricole sigure şi stabile şi realizarea în anul 1985 a unei producţii vegetale şi animale superioare faţă de 1934. Toţi factorii de răspundere din agricultură trebuie să acţioneze mai energic pentru efectuarea la timp şi de bună calitate a lucrărilor, atît in cultura plantelor, cit şi în zootehnie. Participarea tot mai activă a României La schimbul de valori pe plan mondial impune situarea în centrul activităţii factorilor de răspundere din întreprinderi, ministere, centrale şi din comerţ exterior pentru realizarea cu prioritate a producţiei de export, reducerea substanţială a importurilor, asigurindu-se respectarea echilibrului planificat al balanţei comerciale şi de plăţi externe. Este necesar ca toate colectivele de oameni ai muncii, consiliile de conducere, adunările generale, Comitetul de Stat al Planificării, Ministerul Aprovizionării Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, Ministerul Finanţelor şi celelalte ministere şi organe centrale, precum şi guvernul să acţioneze cu toată răspunderea pentru realizarea integrală a Planului naţional unic pe anul 1985 şi a angajamentelor asumate prin chemările la întrecerea socialistă, asigurarea unei eficienţe ridicate în toate sectoarele de activitate, cerinţă obligatorie pentru aplicarea principiilor noului mecanism economico-financiar, pentru creşterea puternică a venitului naţional, a avuţiei socialiste şi, pe această bază, asigurarea mijloacelor necesare dezvoltării economico-sociale şi înfăptuirii măsurilor stabilite privind ridicarea nivelului de bunăstare a oamenilor muncii — ţelul suprem al politicii partidului nostru. Puternic angajaţi în înfăptuirea hotărîrilor adoptate de Congresul al XIII-lea al partidului, clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, toţi cetăţenii patriei, fără deosebire de naţionalitate, strîns uniţi în jurul partidului, al secretarului său general, preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, vor acţiona în deplină unitate, cu spirit de înaltă răspundere şi disciplină, pentru realizarea exemplară a planului pe anul 1935 şi a cincinalului 1931—1985, asigurind astfel înaintarea fermă a ţării noastre pe calea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. I. Industrie COMUNICAT cu privire la îndeplinirea Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe anul 1984 II. Agricultura, silvicultura şi gospodărirea apelor V. Cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi introducerea progresului tehnic III. Transporturi şi telecomunicaţii VI. Relaţii economice externe VII. Nivelul de trai al populaţiei ★ CONSILIUL SUPREM AL DEZVOLTĂRII ECONOMICE ŞI SOCIALE CONSILIUL DE MINIŞTRI COMITETUL DE STAT AL PLANIFICĂRII DIRECȚIA CENTRALĂ DE STATISTICĂ , ,, Realizări In % față de 1984 realizări 1983 Energie electrică mid. kWh 71,6 101,9 din care : — pe bază de cărbune mid. kWh 21,4 107,9 Cărbune net mii tone 44 279,6 99,5 — Huilă (inclusiv antracit) mii tone 8 458,1 108,5 — Huilă cocsificabilă mii tone 2 903,0 110,9 — Lignit şi cărbune brun mii tone 35 821,4 97,5 Cocs metalurgic mii tone 4 848,8 113,6 Ţiţei extras mii tone 11 452,9 98,8 Gaz metan utilizabil, Inclusiv gaze libere mld. mc 33,3 102,2 Oţel mii tone 14 436,7 114,6 Laminate finite pline din oţel mii tone 10 329,4 112,5 Ţevi din oţel mii tone 1 507,3 106,8 Aluminiu primar şi aliaje din aluminiu mii tone 244,0 109,3 Mijloace de automatizare electrotehnice şi electronice şi tehnică de calcul mid. lei 9,7 118,7 Transformatoare electrice de 0,25 kVA şi peste mii kVA 11 600,0 128,0 Produse ale industriei de mecanică fină şi optică, echipamente şi elemente hidraulice şi pneumatice mld. lei 12,4 120,0 Maşini-unelte pentru aşchierea metalelor mld. lei 8,8 110,1 Utilaj petrolier mii. lei 5 833,0 106,8 Tractoare (inclusiv CKD şi seturi de piese) buc. 86 703 104,8 Autoturisme de oraş buc. 107 208 139,4 Autocamioane, autotractoare şi autobasculante buc. 16 485 104,0 Rulmenţi mii buc. 113 312 104,2 îngrăşăminte chimice (100% substanţă activă) „e ... mii tone 3 072,7 105,5 Fibre şi fire artificiale şi sintetice mii tone 1281,3 119,4 Cauciuc sintetic mii tone 159,3 108,3 Anvelope auto, tractor, avion -h mii buc. 5 882,4 110,0 Ciment (echiv. 80% clincher) mii tone 14 016,1 100,3 Mobilier din..lemn. mii. lei 16 712,7 93,6 Celuloză și semficeluloză mii tone 596,4 105,6 Medicamente pentru uz uman mii. lei 4 609,2 110,7 Televizoare mii buc. 406,3 104,2 Ţesături mii. mp 1 071,0 96,6 Tricotaje mii. buc. 340,0 100,2 Confecţii textile mil. lei 41 249,6 110,8 încălţăminte mii. per. 114,9 101,2 Carne şi preparate din carne mii tone 1 902,5 103,0 Peşte mii tone 253,4 101,0 Lapte de consum Ulii hl. 5 806,4 101,2 Unt mii tone 48,7 104,2 Brinzeturi mii tone 95,8 120,9 Zahăr mii tone 805,5 145,0 Conserve de legume și fructe mii tone 490,3 109,7 Vin brut mii hl. 10 038,3 105,8 IV. Investiţii Investiţiile in anul 1984 — In valoare de 244,7 miliarde lei, respectiv cu 6,1 la sută mai mari faţă de anul precedent — au fost repartizate pe principalele ramuri astfel : 50 la sută industria, 18 la sută agricultura, silvicultura şi economia apelor, 12 la sută transporturile şi telecomunicaţiile, 12 la sută locuinţele şi gospodăria comunală. Au fost date in exploatare integral sau parţial 448 capacităţi de producţie industriale şi agrozootehnice importante, îndeosebi în industria extractivă şi energetică, industria chimică, construcţiile de maşini şi industria alimentară, precum şi sisteme de irigaţii, lucrări de îmbunătăţiri funciare, complexe de creştere şi ingrăşare a animalelor. In anul 1984 a fost inaugurat Canalul Dunăre—Marea Neagră în lungime de 64,2 km, prin care se reduce distanţa de transport pe apă dintre Cernavodă şi Constanţa cu aproape 400 km. Fondurile fixe puse in funcţiune in anul 1984 din fondurile statului însumează 223,2 miliarde lei. Planul de Investiţii şi de punere in funcţiune de noi capacităţi in anul 1984 nu a fost realizat integral. Nu au fost puse in funcţiune unele obiective importante de investiţii cu efecte nefavorabile asupra realizării planului la producţie şi export. Guvernul nu a luat toate măsurile necesare pentru ca ministerele, celelalte organe centrale şi locale să acţioneze pentru pregătirea în bune condiţii a investiţiilor, asigurarea documentaţiei şi utilajelor şi organizarea in mod corespunzător a lucrărilor pe şantiere. PAGINA 3