Scînteia, martie 1985 (Anul 54, nr. 13225-13252)

1985-03-01 / nr. 13225

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LIV Nr. 13225 Vineri 1 martie 1985 6 PAGINI - 50 BANI în întimpinarea alegerilor de la 17 martie INTILNIRILE DINTRE CANDIDAŢI ŞI ALEGĂTORI — expresie a profundului democratism al orinduirii noastre socialiste 1fAlegerile pentru Marea Adunare Naţională şi consiliile populare să constituie o puternică manifestare a unităţii întregului popor, în cadrul Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, sub conducerea Partidului Comunist Român - forţa politică conducătoare a întregii naţiuni! Votul dat pentru candidaţii Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste trebuie să constituie, totodată, o puternică afirmare a voinţei şi hotăririi întregului popor de a înfăptui neabătut politica internă şi externă a partidului şi statului nostru, care asigură progresul şi bunăstarea întregii naţiuni, independenţa şi suveranitatea României ) NICOLAE CEAUŞESCU S-au încheiat adunările cetăţeneşti pentru desemnarea candidaţilor in alegerile de la 17 martie de deputaţi în Marea Adunare Naţională şi pentru consiliile populare şi au început întîlnirile dintre candidaţi şi alegători. Practic, perioada care urmează pină in ziua alegerilor constituie o perioadă de profunde şi exigente dezbateri democratice, o amplificare, în fapt, a dezbaterilor care au avut loc în perioada premergătoare Congresului al XIII-lea al partidului şi au continuat în pregătirea Congresului al IlI-lea al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste. Pentru că, aşa după cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, campania electorală, întreaga desfăşurare a alegerilor de la 17 martie trebuie să constituie e lumi,şiputernici manifestare a democratismului nostru socialist, a verificării prin votul Întregului popor, a activităţii de pină acum şi, totodată, a aprobării planurilor şi programelor de dezvoltare a patriei noastre în următorul cincinal. In fapt, prin întreaga sa desfăşurare, campania electorală constituie o amplă dezbatere politică, o largă şi aprofundată consultare a maselor asupra tuturor problemelor dezvoltării economico-sociale, ale gospodăririi localităţilor, care au constituit obiectul preocupării în actuala legislatură, ca şi a celor care vor trebui să fie rezolvate în viito, în interesul dezvoltării mai accelerate a ţării, a fiecărei localităţi, prin participarea activă a fiecărui cetăţean la înfăptuirea sarcinilor complexe, a cutezătoarelor obiective adoptate de congresul partidului. în acest cadru, intîlnirile dintre candidaţi şi alegători — moment important al campaniei electorale — constituie un bun prilej de a înfăţişa cetăţenilor bilanţul marilor realizări obţinute de poporul nostru în anii construcţiei socialiste, şi cu deosebire în ultimele două decenii de cind în fruntea partidului şi statului se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cel mai iubit şi stimat fiu al naţiunii noastre, patriot înflăcărat, strălucit strateg şi conducător revoluţionar al operei de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism. Aceste arată în Manifestul Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, dat recent publicităţii, reflectă faptul că în perioada care a trecut de la ultimele alegeri, în condiţiile grele create de criza economică mondială — care a afectat practic toate statele — România, a continuat să se dezvolte în ritm susţinut, obţinînd progrese remarcabile în toate domeniile vieţii economice şi sociale. S-au dezvoltat puternic forţele de producţie, a crescut potenţialul economic şi social al tuturor judeţelor, au cunoscut o înflorire continuă învăţămîntul, ştiinţa şi cultura, s-au perfecţionat relaţiile de producţie şi sociale. S-a afirmat tot mai puternic democraţia muncitorească revoluţionară, a fost ridicată necontenit calitatea vieţii întregii naţiuni. Toate aceste însemnate realizări sunt o strălucită mărturie a voinţei şi hotăririi tuturor oamenilor muncii, indiferent de naţionalitate, a întregului popor, strîns unit în jurul partidului, al secretarului său general, de a participa cu însufleţire, cu înalt patriotism şi spirit revoluţionar la înfăptuirea neabătută a politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru, care asigură progresul şi bunăstarea întregii naţiuni, independenţa şi suveranitatea ţării noastre. Platforma electorală pentru alegerile de la 17 martie, şi pe care candidaţii F.D.U.S. urmează să o prezinte în întîlnirile cu alegători., o. acHgttf&idlinlazt Manifestul Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste — documentele şi hotărlrile adoptatede Congresul al XllI-lea al Partidului Comunist Român privind dezvoltarea economico-socială a României în cel de-al VIII-lea cincinal, 1986—1990, şi în perspectivă, pînă în anul 2000. înfăţişarea în cadrul întâlnirilor a prevederilor acestor documente, ilustrînd faptul că, sub conducerea partidului, a conducătorului său încercat, România, fiecare judeţ, fiecare localitate a patriei îşi va continua ferm drumul de progres, constituie, de fapt, prezentarea insufleţitorului program de muncă şi activitate pentru toate organele şi organizaţiile de partid, pentru organele centrale şi locale ale puterii de stat, pentru organizaţiile de masă şi obşteşti, pentru candidaţi şi alegători, intr-un cuvint pentru întregul nostru popor. Moment important de manifestare a ataşamentului profund, a adeziunii depline a întregului popor faţă de politica partidului, faţă de însufleţitoarele programe de muncă şi luptă, de perspectivele luminoase deschise de documentele Congresului al XIII-lea al partidului, întîlnirile dintre candidaţi şi alegători constituie un prilej de puternică activizare politică a maselor, de creştere a spiritului de responsabilitate socială şi angajare civică, de impulsionare şi amplificare a democraţiei nua tre urie,eoicepţiei, iniţiativei şi acţiunii hotârîte a secretarului general al partidului, una dintre marile cuceriri ale acestor ani o constituie instituirea unui amplu sistem democratic de conducere a societăţii, bazat pe un cuprinzător sistem de instituţii şi organisme, pe participarea celor mai largi categorii de cetăţeni la adoptarea hotărîrilor şi la înfăptuirea lor. In acest cadru, un loc aparte revine consiliilor populare, organe locale ale puterii de stat, ale autoconducerii şi autogospodăririi teritoriale, care se numără printre cele mai reprezentative organisme ale democraţiei noastre (Continuare în pag. a IV-a) EXEMPLARE FAPTE DE MUNCĂ Răspuns insufleţitor la chemările Manifestului Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste Sub steagul glorios al partidului, strîns uniţi în jurul secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, să înfăptuim minunatul program de dezvoltare multilaterală a patriei, de întărire a independenţei şi suveranităţii sale naţionale, de înflorire continuă a vieţii materiale şi spirituale a întregului nostru popor! (Din Manifestul Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste) Mina Leurda din bazinul carbonifer al văii Motrului. Pe brigadierul Constantin Motorga îl aflăm la unul din abatajele frontale. Întreaga brigadă munceşte cu sîrg ; este o formaţie fruntaşă care în 1984 a scos din adîncuri 301 000 tone lignit, depăşind cu 15 750 tone prevederile de plan. Este o brigadă care, acum, în 1985, continuă să se afle în frunte, invingînd dificultăţile iernii aspre, mobilizîndu-se exemplar, acţionind cu un înalt spirit revoluţionar. — Manifestul Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste vibrează în inimile noastre, ale minerilor Motrului, fiind o chemare înflăcărată la munca pentru continua înflorire a patriei, pentru a da țării cit mai mult cărbune, asigurîndu-i energia de care are atîta nevoie — ne, spune Constantin Motorga. Cele 2 000 tone lignit energetic pe care le vom da peste plan pină la 17 martie reprezintă răspunsul nostru concret la această chemare, raportul nostru dat — prin faptele izvorite din dragoste şi recunoştinţă — minerului de onoare al ţării, secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Aşa suntem noi, minerii : punem în balanţă greutatea faptelor. — Şi asta pentru că faptele vă reprezintă... — Faptele noastre şi faptele ţării sunt temelia dezvoltării de azi şi a încrederii în viitor. Iată, dacă e să ne referim la centrul nostru minier, Motru, prin grija partidului a devenit un oraş modern şi prosper, cu străzi frumoase, cu edificii social-culturale, cu blocuri confortabile ce cuprind aproape 5 000 de apartamente. Din acestea, vreo 2 000 au fost construite în ultima legislatură. Alte 2 500 vor îmbogăţi zestrea oraşului în cincinalul care urmează. — Şi în domeniul producţiei ? — Iin 1985, Motru va da ţării peste 20 milioane tone lignit. Prin îmbogăţirea continuă a dotării tehnice a minelor şi carierelor, prin modernizarea tehnologiilor de extracţie şi prin munca noastră mereu mai eficientă, în anii cincinalului viitor producţiile vor fi şi mai mari, reprezentînd contribuţia noastră, mereu sporită, la realizarea în1990 a unei producţii de 100 milioane tone cărbune prevăzută pe ţară de documentele celui de-al XIII-lea Congres al partidului. Este datoria noastră de onoare faţă de cauza Înaltă a asigurării independenţei energetice a României. O datorie pe care ne-o îndeplinim prin fapte. I - ntinderi mari de zăpadă, cît cuprinzi cu ochii, pină departe în zare. Totul pare încremenit sub pînzele albe ale ninsorilor. Şi totuşi, iată, cind ne apropiem de localitatea Grădinari, din cuprinsul judeţului Olt, , ne dăm seama că nemişcarea e doar o impresie. Ca pretutindeni, munca se desfăşoară în ritmul ei neîntrerupt de viscole şi de zăpezi : îngrăşămintele sunt duse şi sunt împrăştiate pe cîmp, animalele îşi primesc tainul la ore precise, uneltele sunt puse la punct, seminţele — selecţionate cu grijă. Şi — ca o adeverire a denumirii localităţii — se pregătesc răsadurile şi solariile. Se presimte apropierea primăverii, a primăverii pline de semnificaţii a acestui an, către care se îndreaptă şi gindul preşedintelui C.A.P. Grădinari, Dorel Grosu : — Ne pregătim să însămînţăm în mustul zăpezii, aşa cum ni-i obiceiul din moşi-strămoşi. Sămînţa pusă la timp în brazdă asigură rodnicia belşugului de recoltă pentru ţară. Este o îndatorire înaltă pentru îndeplinirea căreia ne cheamă la acţiune Manifestul F.D.U.S., in care ne-am regăsit gindurile şi simţămintele, marea noastră dorinţă de a face România mai bogată, mai puternică. — Gînduri frumoase care au, desigur, temei în ceea ce înfăptuiţi prin muncă... — Dorim să aibă ! Pe baza experienţei noastre de anul trecut şi a altor cooperative fruntaşe, ne-am organizat astfel incit să dobindim producţii record în sistem intensiv pe mai bine de 80 la sută din suprafaţa arabilă. Noua revoluţie agrară înseamnă în primul rînd recolte mari. De aceea, bucurîndu-ne şi de avantajele sistemului de irigaţii Bucşani—Cioroiu, în cursul viitorilor ani vom organiza întreaga suprafaţă arabilă în sistem intensiv. In acest fel, şi noi, cei din Grădinari, vom contribui la înfăptuirea prevederii din documentele Congresului al XIII-lea, şi anume ca pînă în anul 2000 producţia agricolă a ţării să sporească de două ori. — Numele comunei dumneavoastră duce cu gindul şi la grădinărit ca meserie, dar şi la buna rînduială, la dragostea pentru frumos, ca atitudine civică. — Şi într-adevăr, vrem să ne fie comuna ca o grădină. Iată noi, obştea, prevăzusem ca în ’84 să realizăm lucrări edilitargospodăreşti de 900 000 lei. Ei bine, tot noi, obştea, prin propria noastră voinţă, am făcut lucrări de 2 800 000 lei. Pentru cincinalul viitor avem, de asemenea, planuri frumoase : înălţarea unui cămin cultural pe măsura dezvoltării comunei noastre, începerea construcţiei blocurilor de apartamente pentru specialiştii tot mai numeroşi care lucrează la noi, două poduri peste pîriul Runca, un mare siloz pentru furaje, străzi bine amenajate, plantaţii de pomi şi multe altele. Pentru a le înfăptui pe toate, la 17 martie li vom alege pe cei mai buni dintre noi şi ne vom întări votul muncind cu vrednicie şi spor. (Continuare in pag. a IV -a) CHIPUL NOU, ÎNFLORITOR AL ROMÂNIEI PAGINA A III-A INTERVIU! TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU acordat ziarului „The Jerusalem Post“ După cum s-a mai anunţat, tovarăşul Nicolas Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, la 25 februarie a.c., pe David Landau, corespondent diplomatic al ziarului israelian „The Jerusalem Post", căruia i-a acordat următorul interviu : ÎNTREBARE : Domnule preşedinte, este bine cunoscută poziţia Excelenţei Voastre,conform căreia statele mici şi mijlocii trebuie să aibă un rol major în modelarea relaţiilor mondiale. Apreciaţi că acest principiu este in mod adecvat transpus în practică ? Sunteţi satisfăcut de modul cum evoluează relaţiile dintre ţările dezvoltate şi cele in curs de dezvoltare ? RĂSPUNS : In situaţia internaţională s-a ajuns la o incordare deosebit de gravă, care afectează, practic, toate statele lumii. Pentru soluţionarea problemelor mondiale complexe în interesul dezvoltării economico-sociale a fiecărui popor,, al păcii, se impune, ca o necesitate obiectivă, participarea tuturor statelor lumii, fără deosebire de orînduire socială sau mărime, la rezolvarea lor. In acest cadru, România consideră că un rol important trebuie să-l aibă , ţările mici şi mijlocii, ţările în curs de dezvoltare, ţările nealiniate — care reprezintă, de altfel, şi marea majoritate a statelor lumii. Numai pe această cale este posibil ca soluţionarea diferitelor probleme să nu afecteze interesele acestor state, să se asigure aplicarea fermă a principiilor egalităţii, respectului independenţei şi suveranităţii naţionale, ale neamestecului în treburile interne. S-ar putea spune că, în multe domenii, aceste principii încep să se aplice — că acolo unde se acţionează pe această bază şi rezultatele sunt pozitive. Dar trebuie să spunem că mai sunt multe de făcut pentru ca relaţiile internaţionale să se bazeze pe aceste principii, pentru ca la soluţionarea problemelor să participe, cu drepturi egale, toate statele lumii. Aceasta impune ca ţările mici şi mijlocii, celelalte state, la care m-am referit, să-şi întărească colaborarea şi solidaritatea, să acţioneze cu mai multă hotărîre, atît în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite, cît şi în alte organisme internaţionale, pentru a contribui la soluţionarea tuturor problemelor în interesul păcii şi colaborării. In ce priveşte evoluţia relaţiilor dintre ţările dezvoltate şi cele in curs de dezvoltare, doresc să declar de laînceput că, în ultimii ani, aceste relaţii s-au înrăutăţit. Aceasta reiese din faptul că decalajul dintre ţările sărace şi ţările bogate s-a mărit foarte mult. A crescut mult datoria externă a ţărilor în curs de dezvoltare, iar măsurile protecţioniste, dobînzile excesiv de mari, politica de preţuri în domeniul materiilor prime au făcut ca, de fapt, ţările bogate să obţină o serie de avantaje cu totul nejustificate, pe seama ţărilor in curs de dezvoltare. Avind in vedere această situaţie, »p.-lesu» «i' -faptul că-pină acum toate tratativele desfăşurate sub denumirea Nord-Sud nu au dus la nici un rezultat, apare necesitatea de a se face totul pentru întărirea colaborării şi solidarităţii ţărilor în curs de dezvoltare, pentru organizarea unor tratative reale, in cadrul O.N.U., între ţările in curs de dezvoltare şi ţările dezvoltate, pentru a se ajunge la soluţionarea in cel mai scurt timp a problemelor subdezvoltării, inclusiv a problemei datoriei externe, a dobânzilor, la realizarea unei noii ordini economice internaţionale. Soluţionarea acestor, probleme în cadrul unor negocieri reale între ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare corespunde intereselor generale ale depăşirii crizei economice, ale dezvoltării armonioase a tuturor statelor, politicii generale de colaborare şi de pace în lume. ÎNTREBARE: Cum vedeţi dumneavoastră viitoarea dezvoltare economică şi tehnologică a României? Care este situaţia balanţei comerciale, a datoriei externe şi cum se gindeşte să acţioneze România pentru a face faţă ratelor inalte ale dobinzii? RĂSPUNS : România este o ţară socialistă în curs de dezvoltare. Criza economică şi situaţia generală — la care m-am referit— au afectat, într-o anumită măsură, şi România, ca, de altfel, şi alte state. Aceasta a necesitat măsuri deosebite din partea României pentru depăşirea situaţiei economice care s-a creat. Doresc să menţionez că, chiar in aceste condiţii, România a putut să realizeze, an de an, noi progrese în dezvoltarea sa economică, iar în 1984 să obţină o creştere a producţiei industriale de aproape 7 la sută. Aceasta ne-a permis să realizăm, în ultimii ani, o balanţă comercială activă, să reducem în mod substanţial, cu aproape 40 la sută, datoria externă. Pe această bază, la Congresul al XIII-lea al partidului am elaborat programul de dezvoltare în cel de-al optulea cincinal, 1986—1990, şi, în perspectivă, pînă în 2000, în care punem pe primul plan accentuarea dezvoltării intensive a economiei, ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al producţiei şi realizarea noii revoluţii tehnice, pe baza automatizării şi robotizării activităţii de producţie. Ne-am propus, de asemenea, să realizăm o dezvoltare puternică, intensivă a producţiei agricole. Pe această bază avem în vedere să asigurăm ridicarea în continuare a nivelului de trai material şi spiritual al poporului. Aş dori să menţionez că, în cincinalul 1981—1985, vom realiza o creştere de circa 8 la sută a veniturilor reale ale tuturor categoriilor de oameni ai muncii. Aceasta arată că în România nu numai că nu a avut loc o scădere a nivelului de trai, dar s-a realizat, pe această bază, o creştere a veniturilor şi a condiţiilor de viaţă ale poporului. ■ De asemenea, ne-am propus ca, în următorii cîţiva ani, să lichidăm complet datoria externă a ţării şi să nu mai apelăm în nici un fel la credite — aceasta avind în vedere faptul că dobînzile excesiv de mari fac inacceptabile şi neeconomice creditele. De fapt, s-ar putea spune că dobînzile excesiv de mari constituie o frînă în calea progresului economic şi social al ţărilor în curs de dezvoltare. Deci, in întreaga noastră dezvoltare vom pune accentul pe folosirea resurselor proprii, atît financiare, cît şi materiala şi umane. ÎNTREBARE : La al XIII-lea Congres al partidului, dumneavoastră aţi arătat că ar fi necesar să aibă loc o abordare troită problenetar legaite de restituirea unor credite acordate unor ţări in curs de dezvoltare. Cum consideraţi că s-ar putea soluţiona această problemă având în vedere situaţia grea pe care o au ţările în curs de dezvoltare pe piaţa financiară ? RĂSPUNS : România a prezentat o serie de propuneri cu privire la problemele subdezvoltării şi noii ordini economice internaţionale, inclusiv în ce priveşte o rezolvare globală a datoriilor externe. In acest cadru ne-am referit la anularea completă a unor datorii pentru ţările cele mai sărace, la reducerea acestor datorii pentru alte categorii de ţări în curs de dezvoltare, precum şi la o scădere substanţială a dobînzilor. Fără o soluţionare globală şi într-un timp scurt a acestor probleme, situaţia economică a ţărilor în curs de dezvoltare şi, ca atare, a economiei mondiale se va înrăutăţi şi mai mult. Cred că o asemenea măsură este şi raţională şi etică — ca să spun aşa. De altfel, se poate spune că, de fapt, ţările în curs de dezvoltare au achitat aceste datorii prin dobînzile excesiv de mari pe care le-au plătit. Deci, nu este vorba să se facă un act de calitate faţă de aceste ţări, ci de a se lua o măsură economică. Desigur, ţările dezvoltate ar putea suporta o anumită parte din acestea sprijinind unele bănci mai mici, pentru că băncile mari pot să suporte ele însele acesta măsuri. In acelaşi timp, ţara noastră a propus să se găsească noi mijloace financiare pentru acordarea unor credite de dezvoltare pentru ţările sărace. Aceasta ar fi posibil de realizat pe seama reducerii cheltuielilor pentru înarmare , care au depăşit deja 800 miliarde de dolari. O reducere cu numai 10 la sută a acestor cheltuieli ar însemna disponibilizarea a circa 80 de miliarde de dolari anual. Întrebare : Pe ce puneţi dumneavoastră un accent mai deosebit in ce priveşte dezvoltarea ştiinţei, invăţămintului şi culturii din România ? RĂSPUNS : România porneşte de la faptul că ştiinţa, învăţămîntul şi cultura constituie factorii fundamentali ai progresului general şi, mai cu seamă, in construirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. In acest spirit, am acordat şi acordăm o atenţie deosebită dezvoltării ştiinţei, invăţămintului, culturii. Aş putea spune că dispunem astăzi de puternice institute de cercetare, în toate domeniile, care cuprind peste 200 000 de oameni, că pentru întregul tineret se asigură instruirea în invăţămintul obligatoriu de 10 ani. învăţămîntul nostru superior pregăteşte cadrele necesare pentru toate domeniile; mai mult, in România învaţă astăzi aproape 20 000 de tineri din diferite ţări, îndeosebi din ţări în curs de dezvoltare. Punem la baza Întregii activităţi din aceste domenii cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, ale cunoaşterii umane in general. Acţionăm pentru o legare cît mai strinsă şi o colaborare organică — aş putea spune — între ştiinţă, invăţămint şi producţie pentru a asigura în acest fel pregătirea tineretului pentru viaţă, pentru muncă, spre a putea să-şi îndeplinească în bune condiţii rolul şi îndatoririi ce-i revin in orice domeniu de activitate. Desfăşurăm, în acelaşi timp, o intensă activitate cultural-artistică-literară. Am creat un sistem larg de participare a maselor populare la această activitate in cadrul Festiva- Juhinaţional „Cintârei EtVAnhu". Considerăm că întreaga culturâ, activitatea .. deridicare a conştiinţei maselor populare reprezintă o necesitate pentru făurirea societăţii socialiste, pentru ca poporul însuşi să poată participa conştient, in condiţii de deplină egalitate, la conducerea tuturor domeniilor de activitate, la făurirea propriului viitor. Aş putea spune că, pe baza muncii de educare şi formare a tineretului, a întregului popor am obţinut succese importante în crearea şi dezvoltarea unei conştiinţe cetăţeneşti înaintate — de respect intre toţi cetăţenii ţării, fără deosebire de naţionalitate, de respect al altor popoare, de atitudine de prietenie, de pace şi colaborare cu toate naţiunile lumii. Acestea constituie preocupă(Continuare în pag. a V-a) în pregătirea Conferinţei naţionale a femeilor Plenara Comitetului Central al partidului din 18—19 iunie 1973, a adoptat din iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu o importantă hotărîre cu privire la creşterea rolului femeii in viaţa politică, economică şi socială a României ca o consecinţă firească a faptului că femeile reprezintă jumătate din populaţia ţării. Acestă hotărîre a avut urmări deosebit de importante in promovarea, fără precedent, a femeii în cele mai diferite sfere de activitate, în crearea condiţiilor pentru ca ea să participe la tot ce se decide şi se înfăptuieşte spre binele şi progresul naţiunii noastre socialiste. — In prezent, ne spunea tovarăşa Florica Dumitru, specialist în Ministerul Muncii, femeile constituie o importantă componentă a resurselor de muncă ale ţării. Ponderea lor în totalul personalului muncitor a ajuns la 39 la sută. Numai in industrie — ramură de bază a economiei — lucrează peste 1,4 milioane. Nu este o simplă creştere aritmetică. Cu tenacitatea ce le caracterizează, femeile şi-au însuşit cunoştinţele profesionale necesare pătrunderii în domenii care păreau inaccesibile lor, deschizîndu-li-se noi orizonturi de afirmare. Nu mai este pentru nimeni prilej de uimire faptul că produse de mare fineţe şi precizie, cum sunt cele ale mecanicii fine sau electronicii, se realizează în secţii de fabricaţie predominant feminine. Mecanizarea şi automatizarea proceselor de producţie, ascendentul căpătat de efortul intelectual asupra celui fizic au mărit numărul de meserii, specialităţi şi funcţii ce pot fi exercitate de femei la nu mai puţin de 759. A crescut considerabil ponderea lor în cercetare şi proiectare — dovadă certă a înaltei lor pregătiri profesionale, a creativităţii de care s-au dovedit capabile în agricultură — sector de cea mai mare însemnătate al economiei, munca femeilor are un rol hotăritor. In cultura mare, în zootehnie, în legumicultura, ele muncesc cu hărnicie şi răspundere pentru pîinea ţării. Ca membre cooperatoare, ca şefe de echipă sau de brigadă, ca ingineri şi tehnicieni şi adesea ca preşedinte, femeile sînt în primele rînduri ale luptei pentru înfăptuirea revoluţiei agrare. Există, de asemenea, sectoare de mare importanţă socială în care prezenţa femeilor este preponderentă : învăţămîntul, cultura, ocrotirea sănătăţii, comerţul şi serviciile. Din această imagine cuprinzătoare a implicării femeii în viaţa economicosocială a ţării am desprins citeva secvenţe semnificative pentru ceea ce reprezintă femeile ca membri activi ai unei societăţi aflate într-o dinamică dezvoltare. îndemînarea în muncă a femeilor — o puternică „unealtă" de producţie. Prezenţa femeii în industria textilă are o veche tradiţie. In unităţile care „torc“ miliarde de metri de fir, în cele care ţes kilometri şi kilometri de pînză sau stofă, femeile sunt „la ele acasă“. Din spusele Violetei Burcă, ajutor de maistru la întreprinderea textilă „Moldova“ din Botoşani, îţi dai seama că se simte în largul ei cind vorbeşte despre muncă. Colectivul nostru este format într-o proporţie covîrşitoare din femei , aproape 90 la sută din cei peste 8 000 de oameni ai muncii. Este firesc deci ca realizările întreprinderii să depindă de modul în care noi, femeile, ne facem datoria. Desigur, în primul rînd, în ce priveşte îndeplinirea sarcinilor de producţie. Noi ştim meserie. Dar zilnic apar situaţii noi, neprevăzute, greutăţi ce trebuie învinse pentru ca bilanţul fiecărei perioade să fie pozitiv. Spre exemplu, ochiul ager de gospodină — în sensul de a realiza mai mult, mai bine şi frumos, consumînd cit mai puţin — observă şi descoperă tocmai acele mijloace de care avem atîta nevoie acum pentru a reduce consumurile de materii prime și materiale, de energie. Ca să fie mai limpede ce vreau să spun, iată un exemplu: în ziua de 14 ianuarie discutam cum să facem să aplicăm, cu cele mai bune rezultate, măsurile stabilite de Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. privind economisirea strictă a consumului de energie. Cele mai multe soluţiipractice au venit din partea maistrului energetician Lucia Lungu, a ţesătoarei Viorica Olaru şi inginerei Epistemia Turcu (concentrarea activităţii pe maşinile de ţesut cu cel mai scăzut consum energetic, utilizarea compresoarelor pe durata de numai 3—4 ore pe zi şi altele). Propunerile lor s-au extins, în numai cîteva ore, în întreaga întreprindere. Un colectiv condus de inginera Cecilia Raevschi a studiat, anul trecut, posibilitatea obţinerii unor ţesături cu o greutate mai mică. S-a ajuns la concluzia că, în condiţiile reducerii cu 2 grame a fiecărui metru pătrat de ţesătură, se pot obţine tercoturi de calitate superioară. Soluţia a fost omologată, iar acum se lucrează în producţie de serie. Ar părea o nimica toată. Dar cele 2 grame in minus la fiecare metru pătrat reprezintă o economie anuală de citeva sute de tone de materie primă. — Cum explicaţi interesul femeilor pentru tot ce e nou şi poate îmbunătăţi activitatea productivă ? — Simplu. Noi muncim, dar avem şi răspunderea conducerii unităţii. Proporţional cu ponderea ocupată în producţie suntem reprezentate şi în organele şi organismele de conducere. Eu însămi, ca ajutor de maistru, fac parte din consiliul oamenilor muncii. Din acelaşi orga-, nism fac parte şi ţesătoarea Viorica Olaru şi altele. Avem reprezentante şi în Consiliul National al Oamenilor Muncii. In primele rînduri ale luptei pentru introducerea progresului tehnic. Faptul că « la sută din personalul muncitor din instituţiile cu caracter ştiinţific sunt femei este deosebit de relevant. Acest procent vorbeşte de la sine despre diarrful parcurs de femei, de la umila categorie a „braţelor de muncă“ fără vreo calificare sau cu (Continuare in pag. a V-a) PREZENTĂ ACTIVĂ ÎN TOATE DOMENIILE DE ACTIVITATE