Scînteia, aprilie 1985 (Anul 54, nr. 13253-13277)
1985-04-02 / nr. 13253
Aniversarea a 40 de ani de la victoria asupra fascismului prilejuieşte relevarea tradiţiilor luptei antifasciste a forţelor democratice, progresiste din ţara noastră, pune in evidenţă prin înseşi datele înscrise în istorie faptul că poporul român niciodată, în multimilenara sa existenţă, nu a avut nimic comun cu acţiunile agresive, cu războaiele de jaf şi cotropire. Pagini minunate în cronica luptei pentru libertatea, independenţa şi suveranitatea patriei s-au înscris în anii 1940—1944. La 6 septembrie 1940, în condiţiile intensificării acţiunilor agresive ale Germaniei hitleriste, ale cedării vîrfurilor claselor exploatatoare în faţa presiunii forţelor de extremă dreaptă, în România a fost instaurată dictatura militară fascistă. La scurt timp, în ţară au intrat trupele hitleriste. Generalul Ion Antonescu, schimbind cursul politicii externe a României, la 23 noiembrie 1940 a aderat la Pactul tripartit, iar la 22 iunie 1941, împotriva voinţei poporului român, a împins ţara alături de Germania hitleristă în războiul contra Uniunii Sovietice. Perioada dictaturii antonesciene şi a războiului dus alături de Germania hitleristă constituie ani dintre cei mai grei din istoria modernă a patriei noastre. Subordonarea politică, economică şi militară a României de către Reichul nazist a avut drept rezultat acapararea şi exploatarea prădalnică a resurselor naturale, a bogăţiilor ţării, înrăutăţirea situaţiei maselor populare, fiind afectate grav interesele vitale ale întregului popor român. Toate acestea, arată tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au generat „un puternic val de nemulţumire generală împotriva guvernului lui Antonescu şi a hitlerismului. Se cristaliza tot mai puternic în conştiinţa maselor populare necesitatea imperioasă a ridicării la luptă pentru oprirea cursului nefast al evenimentelor istorice în care fusese antrenată România, împotriva adevăratului vrăjmaş al intereselor noastre naţionale — Germania fascistă“. Apărător al intereselor vitale, generale ale întregului popor, exponent fidel al sentimentelor patriotice ale maselor populare, în acele momente de grea cumpănă pentru poporul nostru, Partidul Comunist Român s-a ridicat cu toate forţele la luptă împotriva politicii regimului dictatorial, a dominaţiei Germaniei naziste, organizînd mişcarea de rezistenţă, lupta pentru sabotarea maşinii de război şi alungarea trupelor germane din ţară, pentru răsturnarea guvernului Antonescu, pentru alăturarea României la coaliţia antihitleristă şi eliberarea ţării de sub dominaţia fascistă, în timpul războiului, lupta antifascistă şi antihitleristă a poporului român a căpătat caracterul unei adevărate mişcări de rezistenţă populară, naţională. Obiectivele mişcării de rezistenţă din România au reflectat aspiraţiile fundamentale ale poporului in lupta pentru restabilirea şi consolidarea independenţei şi suveranităţii naţionale, pentru progres social. In Platforma C.C. al P.C.R. din 6 septembrie 1941 se arăta : „P.C.R. propune lupta comună a tuturor partidelor, grupărilor, persoanelor politice şi a tuturor patrioţilor români pentru realizarea Frontului Unic Naţional al poporului român, contra ocupanţilor hitlerişti, pentru cucerirea cerinţelor din Platformă care sunt cerinţele cele mai arzătoare şi comune ale poporului român“. Catalizatorul alianţelor antifasciste trebuia să-l constituie unitatea de acţiune a clasei muncitoare : „Fără unitatea clasei muncitoare nu se poate organiza cu succes nici unitatea de luptă pentru dezrobirea naţională a poporului român“. Dezideratele de ordin naţional au constituit programul de luptă al Frontului Unic Naţional propus de P.C.R. tuturor partidelor, grupărilor şi personalităţilor politice nefasciste, tuturor forţelor patriotice, pentru organizarea luptei de eliberare a ţării. Partidul Comunist Român a acţionat cu toată fermitatea pentru unirea tuturor forţelor patriotice naţionale ; datorită acestei activităţi s-a realizat colaborarea tuturor celor care se pronunţau, într-o formă sau alta, pentru răsturnarea dictaturii fasciste, ieşirea din războiul antisovietic şi alăturarea la coaliţia antihitleristă. O puternică stare de spirit antihitleristă s-a dezvoltat în rîndurile clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, armatei, a întregului popor român. Cu riscul libertăţii şi vieţii, patrioţii, antifasciştii au organizat acţiuni de distrugere a maşinii de război fasciste, prin acte de sabotaj, au incendiat depozite de armament, s-au opus rechiziţiilor şi concentrărilor. Formele de luptă şi acţiunile de împotrivire faţă de dictatura antonesciană au fost variate. In primele rinduri ale acestei lupte s-a aflat clasa muncitoare. Intre acţiunile desfăşurate de muncitorimea noastră se înscriu acţiunile de protest la Direcţia Atelierelor C.F.R. Griviţa şi greva muncitorilor de la mina Muşariu, judeţul Hunedoara. în noiembrie 1941, grevele muncitorilor de la Şantierul conductei de petrol Constanţa—Cernavodă, de la Fabrica de sticlă" din Tomeşti, a celor 900 de muncitori de la fabrica „Arădana“ judeţul Arad, toate desfăşurate în mai 1942; rezistenţa pasivă a celor peste 500 de muncitori de la fabrica de sîrmă Boszăk din Timişoara, in iunie 1942, sau sabotajele sâvîrşite la sfirşitul anului 1942 — dintre care ziarul „România liberă“ consemna aruncarea în aer a Fabricii de armament Avrig, explodarea în gara Ploieşti-Triaj a mai multor vagoane de armament, deraierea unui tren cu soldaţi hitlerişti pe linia Bucureşti— Constanţa, incendierea unor sonde în regiunea petroliferă Prahova şi Dîmboviţa. Cu deosebită frecvenţă s-au manifestat nemulţumirile şi acţiunile de luptă ale ţărănimii. în anul 1942, ţăranii din împrejurimile Curticiului, judeţul Arad,au atacat trenurile germane destinate frontului , circa 300 de femei, soţii ale mobilizaţilor de lingă Roşiorii de Vede, au demonstrat, cerînd încetarea războiului , s-au manifestat puternic nemulţumirile ţăranilor din regiunile Făgăraş şi Sibiu, iar ţăranii de la Polovragi au refuzat să se supună mobilizării. O mare intensitate au avut acţiunile de luptă împotriva unităţilor hitleriste, soldate, între altele, cu distrugerea barăcilor unităţilor de la Feteşti—Cernavodă, sau de la Alexeni şi Ţigăneşti, judeţul Prahova. Reflectînd nemulţumirea şi revolta maselor muncitoare, în rîndurile soldaţilor şi ale ofiţerilor se accentua starea de spirit antihitleristă. Numeroşi soldaţi refuzau să plece pe front. Cadre de comandă din armată, generali şi ofiţeri patrioţi îşi manifestau deschis împotrivirea faţă de hitlerişti şi de dictatura antonesciană. Starea de nemulţumire şi manifestarea spiritului antihitlerist in rîndurile armatei au fost exprimate Conf. univ. dr. I. ARDELEANU (Continuare in pag. a IV-a) 40 DE ANI DE LA VICTORIA ÎMPOTRIVA FASCISMULUI Mişcarea de rezistenţă antihitleristă - expresie elocventă a voinţei de dezvoltare liberă, democratică a poporului român PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LIV Nr. 13 253 Marți 2 aprilie 1985 — M———————nuhum WM—«UT—rra—ro 6 PAGINI-50 BANI TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU - OMAGIUL FIERBINTE AL POPORULUI Pagina a ll-a Mesaje de felicitare de peste hotare adresate preşedintelui Nicolae Ceauşescu in pagina a V-a IN SPIRITUL SARCINILOR SUBLINIATE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Puternică angajare muncitorească pentru realizarea integrală a planului pe 1985! Este necesar ca toate organele de partid şi de stat, comitetele judeţene, ministerele, consiliile oamenilor muncii să treacă cu toată hotărîrea la organizarea în aşa fel a activităţii, incit, în toate domeniile, să îndeplinim în bune condiţii planul pe 1985. NICOLAE CEAUŞESCU A trecut un trimestru din acest ultim an al actualului cincinal, perioadă bogată in împliniri, în evenimente de excepţională însemnătate pentru prezentul şi viitorul patriei, evenimente ce s-au desfăşurat sub semnul afirmării plenare a sentimentelor de aleasă preţuire şi dragoste, de înaltă stimă şi profundă recunoştinţă cu care întreaga ţară, toţi fiii săi au omagiat împlinirea a 20 de ani de cînd tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost ales in fruntea partidului , evenimente al căror moment culminant l-a constituit realegerea, de către Marea Adunare Naţională, prin voinţa unanimă a naţiunii noastre, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în funcţia supremă de preşedinte al Republicii Socialista România. In spiritul unei frumoase tradiţii, ce îşi are izvorul in anii construcţiei socialiste, poporul nostru a întîmpinat aceste mari evenimente cu noi şi remarcabile fapte de muncă, cu succese de prestigiu in îndeplinirea planului şi angajamentelor asumate în întrecerea socialistă, expresiei», încrederii sale neclintite în partid şi în secretarul său general, a patriotismului său fierbinte, a hotărîrii sale ferme de a-şi consacra toate forţele, întreaga capacitate creatoare ridicării patriei pe noi culmi ale progresului şi civilizaţiei socialiste. De bună seamă, pentru Îndeplinirea sarcinilor de plan pe primul trimestru al anului s-au depus eforturi stăruitoare, adeseori cu adevărat eroice. Dar, aşa cum demonstrează realitatea, tot atît de adevărat este că rezultatele pe ansamblul economiei naţionale puteau fi în această perioadă mult mai bune dacă în toate unităţile economice s-ar fi acţionat cu mai multă fermitate şi răspundere pentru înlăturarea unor neajunsuri organizatorice, pentru ridicarea întregii activităţi la un nivel calitativ superior. Facem aceste precizări intrucît sarcinile din acest an sunt deosebit de complexe şi mobilizatoare, realizarea integrală, la toţi indicatorii, a planului pe anul 1985 constituind o condiţie esenţială pentru înfăptuirea actualului cincinal şi crearea unei baze trainice pentru trecerea la transpunerea cu succes în viaţă a hotărârilor Congresului al XIII-lea al partidului privind dezvoltarea economico-so cială a ţării in perioada 1983—1990, în cuvîntările rostite cu prilejul lucrărilor forurilor de partid şi de stat desfăşurate recent, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a înfăţişat cu o impresionantă claritate obiectivele esenţiale ale muncii şi luptei poporului nostru în acest ultim an al cincinalului şi in cincinalul viitor, precum şi principalele direcţii de acţiune pentru înfăptuirea acestora. în acelaşi timp, în cadrul plenarelor Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi Consiliului Naţional al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, precum şi ale sesiunii Marii Adunări Naţionale, evenimente care au avut loc săptăipîna trecută, s-au dezbătut şi adoptat măsuri de ţuare insemiatate vizind launul mers al activităţii economice si sociale în acest an şi in cincinalul următor. In această privinţă, un rol important îl are Programul de măsuri privind sarcinile guvernului, ministerelor, celorlalte organe centrale şi locale de stat, centralelor industriale şi unităţilor socialiste pentru îndeplinirea integrală a prevederilor Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a ţării pe anul 1985 şi pregătirea înfăptuirii în bune condiţii a planului pe anul 1986. Elaborat în strînsă concordanţă cu indicaţiile şi orientările secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, programul concentrează eforturile creatoare ale oamenilor muncii din industrie, agricultură, construcţii, din institutele de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică, din celelalte sectoare ale economiei naţionale asupra obiectivelor majore, fundamentale ale îndeplinirii, planului pe acest an, stabilind cu rigurozitate sarcinile şi direcţiile de acţiune pentru fiecare domeniu de activitate în parte, în industrie, bunăoară, în centrul preocupărilor organelor şi organizaţiilor de partid, ale ministerelor, centralelor industriale şi întreprinderilor trebuie să se situeze ferm realizarea integrală a producţiei fizice, la toate sortimentele planificate. O atenţie deosebită se cere să fie acordată, în acest cadru, asigurării resurselor materiale şi energetice necesare dezvoltării în ritm susţinut a economiei naţionale. înfăptuirea exemplară a sarcinilor ce revin în lunile următoare industriei extractive şi industriei energetice impune, de bună seamă, acţiuni susţinute pentru realizarea tuturor măsurilor cuprinse în programele aprobate de conducerea partidului cu privire, la lărgirea bazei de materii prime, creşterea producţiei de cărbune, energie, ţiţei şi gaze naturali. Rămînem, în acestSens, citeaza dintre prevederile de o deosebită însemnătate ale programului, prevederi a căror înfăptuire trebuie să se afle in centrul preocupărilor organelor de conducere colectivă din ministerele, centralele industriale si unităţile economice chemate să asigure baza energetică si de materii prime a ţării; îndeplinirea planului de producţie în carierele de lignit, efectuarea până la finele lunii noiembrie 1985 a întregului volum de descopertă programat, îmbunătăţirea calităţii cărbunelui, asigurarea şi pregătirea forţei de muncă necesare industriei miniere în anul 1985; repunerea urgentă în producție a tuturor son _______________file ȘTEFAN (Continuare în pag. a ll-a) Semănatul să fie extins în toate zonele tării! CREŞTEREA RITMULUI DE LUCRU PENTRU RECUPERAREA ÎNTÂRZIERILOR TREBUIE ÎNSOŢITĂ DE GRIJA DEOSEBITĂ PENTRU CALITATEA LUCRĂRILOR fmMPhNih tfiaioă pQiuăuaoâ ms fSJffmm mmm» NSm Brwm & Timpul a devenit favorabil pentru insămînţările de primăvară, practic, în toate zonele ţării. De altfel, în vestul şi sudul ţării, unde solul s-a încălzit mai repede, au fost semănate suprafeţe apreciabile cu plante din prima epocă. In cea mai mare parte a ţării, temperatura solului este cuprinsă intre 5 şi 8 grade, iar vîntul şi temperaturile in creştere de la o zi la alta zvîntă stratul arabil, creîndu-se astfel condiţii bune pentru insămînţarea tuturor culturilor, exceptînd cele care necesită o temperatură mai ridicată în sol. Important este ca imediat, în toate unităţile agricole, în toate judeţele să se treacă la lucru, realizîndu-se viteze maxime la semănat, element de cea mai mare însemnătate pentru recuperarea întîrzierilor determinate de condiţiile climatice din primăvara acestui an. Pentru ca din primele zile ale acestei săptămîni şi pînă la 20 aprilie, cînd urmează să se încheie semănatul principalelor culturi agricole, să fie realizate viteze sporite de lucru, este necesar ca toţi specialiştii din agricultură să-şi mute centrul activităţii în cîmp, unde să identifice terenurile zvîntate. Acum, zilele sînt lungi şi chiar o oră cu timp frumos influenţează foarte mult asupra stării solului. De aici decurge obligaţia specialiştilor de a cunoaşte cu exactitate starea terenului, diferenţiat pe sole, pentru a putea decide unde să se lucreze cu prioritate. Desfăşurarea intr-un termen scurt a lucrărilor agricole de primăvară - insămînţarea in mai puţin de o lună a peste 4,7 milioane hectare - impune ca pretutindeni, in fiecare unitate agricolă, munca in cîmp sau în grădinile de legume să fie temeinic organizată, asigurîndu-se tot ce este necesar pentru realizarea unor viteze maxime de lucru. Posibilități exista. Tractoarele și mașinile agricole au fost reparate și revizuite (din timp, au foit constituite numeroase agregate de utilaje care măresc mult randamentul de lucru, unităţile agricole au intrat in posesia tuturor seminţelor care se insămînţează în această perioadă. Realizarea unor viteze superioare la semănat depinde acum de buna organizare a muncii, astfel incit să se lucreze din zori şi pînă seara tîrziu şi chiar noaptea la pregătirea terenului. In această perioadă, concomitent cu insămînţările trebuie executate numeroase alte lucrări : fertilizarea semănăturilor de toamnă, întreţinerea pajiştilor şi fîneţelor naturale, plantarea legumelor în solarii şi în cîmp, efectuarea tăierilor în vii şi livezi, continuarea amenajărilor pentru irigaţii şi repararea sistemelor existente, combaterea eroziunii solului. Important este ca, printr-o temeinică organizare a muncii, toate lucrările agricole de primăvară să fie făcute in termene scurte şi de cea mai bună calitate. Cărbune peste prevederi Faţă de producţia medie înregistrată in ianuarie şi februarie, in luna martie minerii ţării au extras cu aproape 1 milion tone mai mult cărbune. Este un succes care are la bază aplicarea în practică a programului de măsuri privind realizarea integrală a planului pe acest an la extracţia de cărbune stabilit de conducerea partidului, el constituind, totodată, o dovadă elocventă a felului cum fiecare om al muncii din acest important sector al economiei naţionale a înţeles să răspundă chemării de a da ţării cu mai mult cărbune, de a face totul pentru asigurarea dezvoltării bazei de materii prime şi energetice a patriei. în primele rinduri ale acestui detaşament muncitoresc se situează minerii întreprinderilor de la Voivozi, Horezu, Comăneşti, Sălaj, Mehedinţi, ceiai combinatelor de la Ploieşti şi Valea Jiului, care pe primul trimestru al anului au consemnat importante depăşiri ale planului la producţia fizică de cărbune. Succese remarcabile au înscris în cronica muncii şi minerii din cadrul combinatelor Metru şi Rovinari, care, aplicînd nu practică eficiente măsuri tehnice şi organizatorice, au reuşit ca în luna martie să sporească cu circa 30— 40 la sută cantităţile medii zilnice de cărbune extras, comparativ cu cele înregistrate în primele două luni, fapt ce confirmă hotărîrea lor de a recupera restanţele, de a-şi îndeplini planul pe acest an la producţia fizică de cărbune. (Agerpres). Sporeşte zestrea socialedilitară a judeţului Harghita Ca pretutindeni în ţară, şi aşezările de pe meleagurile Harghitei şi-au sporit în ultimii ani zestrea social-edilitară cu noi şi moderne construcţii. In oraşul Gheorgheni, de exemplu, s-a înălţat un nou cartier de locuinţe, „Bucini“, cu peste 1700 de apartamente, s-au construit o autogară, un mare magazin comercial, un patinoar artificial acoperit. Poarte frumos, ca şi numele pe care II poartă, este şi „Bulevardul florilor“, cu patru benzi de circulaţie. Intr-un alt oraş al judeţului, la Topliţa, unde se conturează noul centru civic, au fost date in folosinţă un complex hotelier şi un mare magazin comercial. In cunoscuta citadelă a metalurgiei — Vlăhiţa — au fost date în folosinţă peste 700 apartamente, o nouă cantinărestaurant, precum şi unităţi comerciale şi de prestări servicii, în timp ce reţeaua sanitară a municipiului Odorheiu Secuiesc s-a îmbogăţit cu un nou spital cuplat cu policlinică. (I.D. Kiss). Opţiune istorică, opţiunea întregii naţiuni Istoria s-a născut dintotdeauna in învolburarea acţiunii umane. Insă doar in momente cu totul excepţionale intre mersul inainte al istoriei, voinţa şi strădania constructivă a oamenilor a existat o perfectă unitate, o coerenţă deplină. Avem, in aceşti ani, numărind din urmă cu două decenii, privilegiul rar, la scară istorică, de a fi eroii şi martorii unei asemenea epoci de excepţie, o epocă de înflorire naţională şi de autoritate politică internaţională a României, ce se impune exemplar in conştiinţa lumii contemporane şi, fără îndoială, in conştiinţa viitorimii. Preşedintele Nicolae Ceauşescu este întruchiparea însăşi a acestei epoci, identificată tot mai mult cu visul de aur al nenumăratelor generaţii anterioare. Realegerea sa — concentrând solemna bucurie, dragostea şi nemărginita preţuire a întregii naţiuni române — mai intii ca secretar general al partidului, apoi ca suprem conducător al ţării, fiind opţiunea unanimă a poporului se identifică deci, integral, cu opţiunea obiectivă a istoriei inseşi. Dobindirea deplinei independenţe, afirmarea neclintită a demnităţii naţionale, cucerirea respectului absolut faţă de dreptul suveran al poporului de a decide singur, in virtutea intereselor şi năzuinţelor sale, politica internă şi formele de împlinire ale acesteia, relaţiile cu toate ţările lumii constituie fapte a căror densă semnificaţie definesc in istorie, prin ele insele, o epocă, îndrăzneala de a proiecta şi a duce la bun sfirşit, in condiţiile unei conjuncturi internaţionale de mari dificultăţi şi frămintâri, prin puterile proprii ale unei naţiuni de doar 22 de milioane, a unor opere gigantice precum Canalul Dunăre — Marea Neagră, uriașe combinate industriale și centrale electrice, un traseu de metrou dintre cele mai moderne justifică, de asemenea, prin ea singură doar, personalitatea distinctă a unei epoci istorice. Urmărirea consecventă a progresului spiritual şi material al societăţii, in pofida unor convulsii politice de proporţii planetare, şi înfăptuirea neabătută a acestui progres fără a prejudicia, ci susţinind dezvoltarea tuturor popoarelor lumii se impunea, la rindu-i, in istorie drept trăsătură definitorie a unei epoci. Întrunirea tuturor acestor trăsături care, luate in parte chiar, pot da dimensiuni majore unei perioade istorice şi, alături de ele, instituirea şi promovarea altor demersuri asupra cărora istoria politică şi cultura, socială şi economică, işi concentrează, pe larg, atenţia definesc un moment de rar dinamism creator, un ev simbolic pentru întregul curs al istoriei naţionale. Un ev întruchipat definitiv de anvergura politică fără precedent — de-a lungul mileniilor de civilizaţie umană pe aceste meleaguri — a Primului Preşedinte al Republicii noastre socialiste, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Iată de ce votul unanim pentru realegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu ca Preşedinte al Ţării, vot al înalţilor reprezentanţi ai naţiunii întruniţi in atmosfera solemnă a Marii Adunări Naţionale, primordială opţiune unanimă de conştiinţă a întregii naţiuni reprezintă o adeziune la o continuitate istorică de excepţie, un vot al istoriei inseşi, al afirmării depline a legităţilor progresului social. Şi, iarăşi cu gindul la marile adevăruri ale istoriei, confirmate pe intreg parcursul acesteia, efigia Primului Bărbat al Ţării se situează în galeria acelor mari conducători de popoare care şi-au dobindit gloria nemuritoare făurind istoria in numele poporului şi spre binele poporului, spre binele general al umanităţii. Căci marea Carte a Istoriei conturează in paginile ei atît figuri de conducători care au făurit istoria, cit si conducători a căror personalitate răspunde pregnant unei necesităţi istorice. Rareori, dar atunci cu certitudinea că ne aflăm in fata unui conducător de excepţie, făuritorul de istorie este, in substanţa gindirii şi acţiunii sale, simbolul deplin al Omului de care are in primul rind nevoie mersul ascendent al istoriei ţării şi poporului. Sub conducerea unui asemenea Om, in a cărui fiinţă şi gindire se exprimă dialectica ideală a marelui conducător politic vizionar şi a personalităţii de adincă omenie, căreia nimic din ceea ce este real şi uman nu-i este străin, urmind, deci, cu tinenima încredere un asemenea om, înfăptuim măreaţa operă de transformare socialistă şi comunistă a ţării, de edificare a unei inalte conştiinţe la scara întregului popor şi a fiecăruia dintre noi in parte. Conducătorul eminent al României socialiste, tovarăşul Nicolae Ceauşescu este profund implicat in tot ceea ce se proiectează şi se împlineşte la scară naţională, dovedind o uimitoare cunoaştere a generalului şi faptelor particulare, reuşind întotdeauna să se plaseze in unghiul ideal de perspectivă pentru a releva esenţele, pentru a analiza, cu realism şi luciditate, prezentul şi a prospecta viitorul ; diagnostice de mare exactitate ale situaţiei internaţionale şi strategii corespunzătoare prompte şi aplicate consecvent au făcut din Preşedintele României unul dintre conducătorii de stat cei mai respectaţi din istoria contemporană a planetei. Prin tot ceea ce a făcut, prin tot ceea ce reprezintă in această patrie română şi in lume, prin tot ceea ce, cu îndrăzneală, proiectează pentru viitor — Marele Ales al Poporului, care prin toate acţiunile sale slujeşte cu mart devotament poporul, este cu strălucire MareleAles al Istoriei prezente şi viitoare. Mircea HERIVAN