Scînteia, iunie 1985 (Anul 54, nr. 13304-13328)
1985-06-01 / nr. 13304
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Anul LIV Nr. 13 304 Prima ediţie Sîmbătă 1 iunie 1985 6 PAGINI-50 BANI TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe liderul majorităţii republicane din Senatul S.U.A. Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri dimineaţa, pe Robert Dole, liderul majorităţii republicane din Senatul S.U.A., împreună cu Elisabeth Dole, ministrul transporturilor al S.U.A., care au efectuat o vizită în ţara noastră. Liderul majorităţii republicane din Senatul S.U.A. a transmis preşedintelui Nicolae Ceauşescu cele mai calde urări din partea preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Ronald Reagan. Totodată, oaspeţii au exprimat satisfacţia de a fi primiţi de şeful statului român, de a fi întreprins o vizită în România, prilej care le-a oferit posibilitatea de a examina noi căi şi modalităţi pentru amplificarea, în viitor, pe multiple planuri, a relaţiilor dintre cele două ţări. Mulţumind, preşedintele Nicolae Ceauşescu a rugat să se transmită preşedintelui S.U.A. cele mai bune urări. In acelaşi timp, şeful statului român a salutat cordial pe oaspeţi, manifestîndu-şi convingerea că vizita lor în România va contribui la dezvoltarea raporturilor românoamericane. In cadrul Întrevederii s-au relevat bunele relaţii dintre România şi S.U.A., care au cunoscut, în ultimii ani, un curs ascendent A fost subliniată dorinţa de a extinde, în continuare, conlucrarea româno-americană, pe ţărim politic, economic, tehnico-ştiinţific, cultural şi in alte domenii de activitate, de a intensifica cooperarea în producţie, de a spori volumul schimburilor comerciale, în interesul ambelor ţări şi popoare, al cauzei colaborării si înţelegerii intre naţiuni. Schimburile de păreri in probleme actuale ale vieţii politice internaţionale au pus in evidenţă necesitatea de a se acţiona cu hotărire pentru oprirea evoluţiei periculoase a evenimentelor spre confruntare şi război, spre catastrofă nucleară, pentru reluarea si consolidarea procesului destinderii, pentru soluţionarea pe cale paşnică, prin tratative, a tuturor diferendelor dintre state. In acest cadru, preşedintele Nicolae Ceauşescu a subliniat că problema cea mai importantă în momentul de faţă o constituie oprirea cursei înarmărilor, îndeosebi a înarmărilor nucleare, trecerea la dezarmare, înlăturarea pericolului unui nou război mondial şi asigurarea păcii in lume. S-a relevat imperativul depunerii unor eforturi susţinute de ambele părţi pentru ca la negocierile de la Geneva dintre Uniunea Sovietică şi Statele Unite ale Americii să se ajungă la acorduri reale, care să ducă la oprirea amplasării rachetelor cu rază medie de acţiune, la înlăturarea tuturor armelor nucleare din Europa şi din întreaga lume, la prevenirea şi evitarea militarizării spaţiului cosmic, la îndepărtarea gravelor primejdii ce planează asupra omenirii. S-a apreciat că o însemnătate deosebită ar avea-o încetarea, pe perioada negocierilor, a dezvoltării şi desfăşurării de noi arme nucleare. In timpul convorbirii s-a arătat că parlamentele şi parlamentarii pot şi trebuie să-şi aducă o contribuţie importantă la soluţionarea construc-’ tivă a problemelor complexe ale lumii contemporane, la edificarea unui climat de pace, destindere, securitate, încredere şi largă colaborare internaţională. La întrevedere, care a decurs intr-o atmosferă de cordialitate, a participat tovarăşul Nicolae Giosan, preşedintele Marii Adunări Naţionale. A fost de faţă Francis B. Corry, însărcinatul cu afaceri ad-interim al S.U.A. la Bucureşti. In prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, intr-o atmosferă de puternică angajare pentru dezvoltarea şi modernizarea agriculturii, pentru îndeplinirea exemplară a Congresului al Xlll-lea al partidului, ieri şi-a încheiat lucrările PLENARA LĂRGITĂ A CONSILIULUI NAŢIONAL AL AGRICULTURII INDUSTRIEI ALIMENTARE, SILVICULTURII ŞI GOSPODĂRIRII APELOR Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a participat, vineri, la lucrările plenarei lărgite a Consiliului Naţional al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor, care s-a desfăşurat în Capitală în zilele de 29, 30 şi 31 mai. Conducătorul partidului şi statului nostru a fost primit, la sosirea în Sala Palatului Republicii, unde au avut loc lucrările plenarei, cu deosebită căldură şi entuziasm, cu aplauze şi urale. Exprimînd întregul ataşament la politica internă şi externă a partidului şi statului, recunoştinţa profundă pentru grija statornică manifestată de secretarul general al partidului în întreaga perioadă care a trecut de la Congresul al IX-lea faţă de dezvoltarea şi modernizarea agriculturii, aflată intr-un amplu şi profund proces revoluţionar de înnoire, participanţii au ovaţionat îndelung pentru partid şi secretarul său general, pentru patria noastră socialistă. In această atmosferă de vibrant patriotism, în prezidiu au luat loc tovarăşul Nicolae Ceauşescu, membri şi membri supleanţi ai Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., secretari ai C.C. al P C.R., membri ai Biroului Executiv al Consiliului Naţional al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor. La acest mare şi reprezentativ sfat al oamenilor muncii din agricultura noastră socialistă au participat, ca invitaţi, secretari ai comitetelor judeţene de partid,cadre din conducerea direcţiilor judeţene pentru agricultură şi industria alimentară, uniunilor judeţene ale cooperativelor agricole de producţie, trusturilor judeţene S.M.A., I.A.S. şi horticole, filialelor Băncii pentru agricultură şi industrie alimentară, inspectori-şefi ai inspectoratelor silvice judeţene, reprezentanţi ai unor consilii unice agroindustriale de stat şi cooperatiste, ai oficiilor de gospodărire a apelor, comisiilor judeţene ale producătorilor agricoli din localităţile necooperativizate, specialişti din unităţi de producţie, de cercetare ştiinţifică şi învăţămînt, ţărani cooperatori, mecanizatori, lucratori din fermele de stat şi din alte sectoare de producţie. Au luat parte, de asemenea, cadre cu munci de răspundere din ministere şi instituţii centrale care au sarcini în domeniul agriculturii, activişti de partid şi de stat, ai organizaţiilor de masă şi obşteşti. (Continuare în pag. a II-a) CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Dragi tovarăşi, Doresc să încep prin a vă adresa dumneavoastră, tuturor participanţilor la plenara lărgită a Consiliului Naţional al Agriculturii şi celorlalte sectoare de activitate, în numele Comitetului Central al partidului, al Consiliului de Stat şi guvernului, precum şi al meu personal, un salut revoluţionar, călduros, împreună cu cele mai bune urări. (Aplauze şi urale puternice ; se scandează „Ceauşescu — P.C.R.„Ceauşescu şi poporul !“). Plenara a dezbătut pe larg — în plen şi în secţiuni — problemele privind dezvoltarea agriculturii, industriei alimentare, silviculturii, gospodăririi apelor, ale îndeplinirii în cele mai bune condiţii a planului pe 1985, asigurînd astfel ca şi în agricultură să realizăm actualul cincinal cu rezultate cît mai bune şi să crească contribuţia acestui important sector al economiei naţionale la dezvoltarea generală a patriei noastre, la ridicarea bunăstării materiale şi spirituale a poporului. (Aplauze şi urale îndelungate; se scandează „Ceauşescu şi poporul !“, „Ceauşescu — P.C.R.!“). După cum am fost informat, precum şi din cele ce am ascultat astăzi, discuţiile din plenară au cuprins un cerc larg de probleme. S-a făcut un schimb multilateral de păreri, s-au înfăţişat o serie de rezultate bune obţinute în diferite unităţi — atît în cooperativele agricole de producţie, cît şi în întreprinderile agricole de stat , precum şi în alte sectoare. In acelaşi timp, s-au formulat o serie de critici îndreptăţite ; unii tovarăşi au luat şi o poziţie autocritică faţă de o serie de lipsuri, de unele neajunsuri ce s-au mai manifestat în activitatea unor unităţi, în diferite domenii ale muncii din agricultură. In general, în cadrul discuţiilor— mai cu seamă în secţiuni — s-au prezentat numeroase propuneri cu privire la îmbunătăţirea activităţii. Urmează ca organele corespunzătoare — agricole, de partid şi de stat — să analizeze toate aceste propuneri şi să treacă la soluţionarea lor, în vederea înlăturării unor lipsuri şi creării condiţiilor pentru desfăşurarea în celemai bune condiţii a activităţii din toate domeniile. Este adevărat că, pe lîngă numărul mare de propuneri foarte bune, s-au formulat — după cîte am fost informat — şi unele propuneri care, de la început, sunt greu de acceptat. Spre exemplu, am fost informat că, chiar în dimineaţa de astăzi, un tovarăş a prezentat o propunere cu privire la restrîngerea suprafeţei agricole din unităţile consiliului agroindustrial pe care îl reprezenta. Unii tovarăşi, pornind de la necesitatea cointeresării materiale mai bune sau în numele mai bunei cointeresări materiale — în loc să înţeleagă bine sensul politicii generale a partidului şi a statului nostru privind cointeresarea materială — au prezentat, în secţiuni, unele propuneri cu privire la modificarea preţurilor la unele produse agricole. Mă refer numai la aceste două probleme — deşi s-au mai formulat şi alte propuneri ce nu pot fi reţinute şi care nu corespund liniei generale de dezvoltare a agriculturii noastre, de înfăptuire a noii revoluţii agrare. Voi reveni asupra acestor două probleme pe care le-am menţionat, ceva mai tîrziu. Am ţinut însă de la început să mă refer la acest grup de propuneri, pentru că consider că plenara Consiliului Naţional al Agriculturii şi celorlalte ramuri de activitate trebuie ca, în dezbaterea problemelor şi în hotărârile pe care le adoptă, să pornească în mod ferm de la hotărîrile Congresului al XIII-lea al partidului, care au pus în centrul activităţii dezvoltarea intensivă a întregii economii, deci şi a agriculturii noastre. Dezvoltarea intensivă, înfăptuirea noii revoluţii agrare presupun o agricultură de înaltă productivitate, realizarea măsurilor pe care le-am discutat, atît la Congres cît şi la consfătuirea ce a avut loc imediat după Congres, cu privire la obţinerea unor recolte bogate, care reprezintă singura cale pentru a asigura creşterea veniturilor reale ■ ale cooperatorilor, ale oamenilor muncii, dezvoltarea generală a patriei noastre. (Aplauze puternice, prelungite). Din discuţiile care au avut loc s-a desprins că, în întreaga ţară, lucrările agricole din primăvara acestui an — deşi au avut loc în condiţii ceva mai grele — s-au încheiat în bune condiţii, că culturile se prezintă, în general, bine. Există posibilitatea să asigurăm o recoltă bună, aşa cum s-au angajat toţi oamenii muncii din agricultură la Congresul al XIII-lea, la consfătuirea din decembrie pe problemele agriculturii. Am vizitat recent unele unităţi agricole din două judeţe, am putut vedea situaţia culturilor dintr-un număr important de judeţe. De aceea, consider că ceea ce s-a spus în plenară şi în secţiuni reprezintă realitatea şi că, într-adevăr, deşi nu am avut condiţii prea bune pentru lucrările agricole — o iarnă grea şi prelungită — totuşi, datorită muncii desfăşurate de cooperatori, de toţi oamenii muncii din agricultură, de specialişti, precum şi pe baza aplicării hotărâte a cunoştinţelor ştiinţei agricole, a noilor tehnologii, există posibilitatea să obţinem o recoltă bună în acest an. Este adevărat că nu sîntem nici la jumătatea anului , dar recolta de vară, de păioase, trebuie să înceapă a fi strânsă peste 2—3 săptămîni, cel mult, legumele şi altele deja au început să fie strânse. Culturile de toamnă se prezintă în aşa fel încît, îngrijite în mod corespunzător, vor asigura recolte bune. Iată de ce aş dori ca — la plenară — să adresez cele mai calde felicitări tuturor oamenilor muncii din agricultură şi urarea de a lucra cu toate forţele, cu un elan revoluţionar şi mai puternic, în vederea obţinerii unor recolte bune în acest an ! (Aplauze şi urale puternice; se scandează „Ceauşescu şi poporul!“). Pornind de la situaţia existentă, este necesar să fie luate toate măsurile în vederea terminării în cel mai scurt timp a pregătirilor pentru strîngerea la timp şi fără pierderi a recoltei de vară. In plenară şi în secţiuni s-au discutat aceste probleme. S-au subliniat însă şi unele rămîneri în urmă, precum şi lipsuri în asigurarea completă a pieselor de schimb pentru repararea la timp a maşinilor, în cursul strîngerii recoltei. Consider că este necesar să fie luate toate măsurile ca în următoarele zile să se asigure rezolvarea în întregime a problemelor, a pieselor de schimb, a tot ce este necesar pentru repararea şi întreţinerea, pe timpul recoltării, a tractoarelor şi combinelor, a maşinilor agricole în general. Trebuie să facem în aşa fel încît angajamentele care s-au luat, precum şi prevederile planului de a strînge recolta de orz în 3—4 zile lucrătoare şi pe cea de grîu în 8—10 zile, să fie respectate în întregime. Să nu se mai repete, sub nici un motiv, situaţia din 1984, cînd, în unele judeţe, într-o serie de unităţi, s-a prelungit cu totul nejustificat recoltarea — pînă la 30 de zile — ceea ce a dus la o diminuare foarte mare a recoltei. Cred că nu este nevoie să mă opresc mai mult asupra acestor probleme. Rog toate unităţile agricole, toate comitetele judeţene, organele agricole să ia măsuri hotărîte, să facă pregătirile corespunzătoare, să asigure mecanizatori, tot ce este necesar pentru a se lucra zi şi noapte. Nu întîmplător am spus „zi şi noapte“, pentru că trebuie să se folosească întreaga zi, pînă la ultimul minut bun pentru strînsul recoltei, iar noaptea să se repare şi să se facă lucrările de întreţinere a maşinilor şi tractoarelor, încît ziua să poată lucra din plin. In afară de faptul că, pe măsura strîngerii recoltei, trebuie imediat, noaptea, să se treacă la arăturile pentru recolta a Il-a. Deci cînd am formulat „zi şi noapte“ am avut în vedere aceste lucrări, care trebuie executate în aşa fel încît să putem realiza strîngerea în bune condiţii, dar şi pregătirea temeinică pentru recolta a Il-a. Avem prevăzut să însămînţăm în cultură dublă o suprafaţă mare cu porumb, cu legume, cu culturi furajere. Trebuie să realizăm aceste însămînţări în termenele stabilite, deoarece ele au un rol important pentru a asigura produsele de care avem nevoie. Suprafaţa noastră e mică, o cunoaşteţi. Nu o mai putem extinde ! Dar prin culturile duble, prin culturi succesive, prin culturi intercalate putem să creştem această suprafaţă cu 30—40 la sută — şi deci să cultivăm, în fond, 13—14 milioane de hectare. Stă în (Continuare în pag. a II-a) Ziua copiilor patriei, a tuturor copiilor lumii Astăzi, 1 Iunie, pe toate meridianele globului se sărbătoreşte Ziua internaţională a copilului. Este o zi în care, dincolo de graniţele geografice, mai presus de orice, în centrul atenţiei mondiale se află copiii, vlăstarele cele mai gingaşe ale omenirii. Este ziua în care răspunderea pentru viitorul umanităţii, întruchipat în copii, capătă dimensiuni planetare, cînd dragostea cu care sunt înconjuraţi şi ocrotiţi copiii se materializează în acţiuni şi iniţiative menite să pună in lumină necesitatea de a se depune toate eforturile pentru crearea celor mai bune condiţii spre a-i creşte intr-o lume a păcii şi colaborării, intr-un climat de linişte şi deplină înţelegere între popoare. In tara noastră — care, în această perioadă, face bilanţul măreţelor împliniri socialiste înregistrate in cele două decenii trecute de la Congresul al IX-lea al P.C.R. — ziua de 1 Iunie constituie un minunat prilej pentru a marca locul deosebit pe care tînăra generaţie îl ocupă în politica partidului şi statului nostru, grija statornică pe care personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu o poartă celor mai mici cetăţeni ai patriei. Sint îu încă în conştiinţe vibranta cuvîntare rostită de secretarul general al partidului la cel de-al XII-lea Congres al Uniunii Tineretului Comunist, chemările înflăcărate adresate uteciştilor, pionierilor, şoimilor patriei de a munci şi învăţa, de a învăţa şi a munci, de a fi demni urmaşi ai părinţilor şi înaintaşilor lor, care prin jertfe şi sacrificii au edificat o nouă orînduire, o ţară liberă şi demnă, al cărei nume este rostit cu respect în lume, de care copiii, tinerii sînt mîndri. Congresul al XIII-lea al partidului a deschis poporului nostru noi perspective, noi orizonturi pînă în pragul mileniului trei. înfăptuirea cutezătoarelor programe, a obiectivelor stabilite de marele forum al comuniştilor revine generaţiilor actuale. Dar de împlinirea lor se vor bucura, cu adevărat, cei care astăzi poartă cravata roşie cu tricolor sau uniforma de şoimi ai patriei, cei ce abia descifrează abecedarul ori abia se nasc. Cu generozitate şi dăruire poporul nostru a făcut şi face susţinute eforturi pentru a crea copiilor un viitor luminos, în care visele lor cele mai îndrăzneţe să devină fapte, iar setea de cunoaştere, talentele, personalitatea să se dezvolte liber, să înflorească nestingherite. Prefigurînd viitorul, partidul şi statul nostru manifestă cea mai mare atenţie pentru prezentul celor aflaţi la vîrsta fericită a copilăriei, pentru ca nici un nor să nu le umbrească cerul, să fie feriţi de orice griji sau primejdii. Aşa cum în fiecare familie nimic nu este precupeţit cînd este vorba de copii, tot aşa, în marea familie a societăţii noastre socialiste se face totul pentru ca tînăra generaţie să crească eliberată de orice griji. Sunt cunoscute investiţiile făcute pentru ca marea majoritate a copiilor ţării să beneficieze de un cămin confortabil. Milioane de familii dispun de apartamente în blocurile construite la oraşe sau locuiesc in case noi ce aduc la sate atributele civilizaţiei urbane. Politica demografică a României, al cărei scop este menţinerea tinereţii şi vigorii neamului nostru, porneşte de la crearea condiţiilor materiale, de sprijinire a familiilor cu copii. In 1984, de pildă, peste 15 miliarde de lei au fost acordaţi de la bugetul statului sub formă de alocaţii de stat şi alte ajutoare pentru copii. Zeci de întreprinderi din industria bunurilor de consum au ca beneficiari direcţi copiii, creează şi produc tot ceea ce le este necesar, de la primele obiecte de îmbrăcăminte şi jucării pînă la uniforme şcolare şi manuale. O atenţie deosebită se acordă ocrotirii mamei şi copilului, sporirii indicelui de natalitate. Dispunem de o bază materială de excepţie, concretizată într-o întreagă reţea de unităţi medicale moderne, adevărate „palate ale sănătăţii“, unde femeile îşi aduc pe lume copiii sub cea mai strictă supraveghere de specialitate. încă din primele zile ale existenţei lor, cei mici sunt înconjuraţi cu întreaga grijă a cadrelor medicale din teritoriu care le urmăresc, cu ochi competent, dezvoltarea armonioasă. Să amintim că asistenţa medicală a gravidelor şi a copiilor, cit şi’medicamentele sunt gratuite, un lux pe care puţine ţări in lume şi-l îngăduie. Copiii ale căror mame muncesc în întreprinderi şi instituţii, în unităţile agricole sunt încredinţaţi creşelor şi grădiniţelor. Nu există localitate — urbană sau rurală — în care aceste instituţii să nu fie prezente, constituind un sprijin real pentru familii, graţie construirii, din fondurile statului, a unor creşe şi grădiniţe cu sute de mii de locuri ce întrunesc toate exigenţele impuse de medici și educatori. Poate nu am reaminti toate acestea, intrate de multă vreme în obişnuit, dacă nu am şti că state cu un nivel ridicat de dezvoltare procedează tocmai la reducerea cheltuielilor sociale, pentru a permite suplimentarea sumelor destinate înarmării. Ca să nu mai vorbim de acele ţări subdezvoltate în care mii şi mii de copii mor în absenţa celor mai elementare condiţii de combatere a bolilor şi malnutriţiei. Cu aceeaşi părintească grijă partidul şi statul nostru se ocupă de asigurarea condiţiilor de instruire a copiilor — premisa împlinirii personalităţii adultului de mai tirziu, a realizării lui ca om util societăţii. In ţara noastră existenţa a mii de şcoli — cea mai mare parte noi, construite în anii din urmă — face posibilă pătrunderea ştiinţei de carte, a luminii culturii pînă şi în cele mai îndepărtate aşezări. Accesul neîngrădit la învăţătură dă fiecărui copil, indiferent de naţionalitate, şansa de a-şi urma drumul spre care se simte chemat, porţile tuturor instituţiilor de învăţămînt fiindu-i larg deschise, împletind bogatele tradiţii lăsate de marii dascăli şi întemeietori ai şcolii româneşti cu cerinţele pregătirii cadrelor de muncitori şi specialişti de care diferitele sectoare de activitate, în plină expansiune, au nevoie, sistemul nostru de învăţămînt are un puternic caracter formativ, o dată cu însuşirea materiilor de cultură generală, (Continuare in pag. a IV-a) VIAŢA FERICITĂ A COPIILOR ŢĂRII Minunate condiţii de creştere şi educare create tinerei generaţii prin preocuparea statornică a partidului şi statului Pagina a IV-a ÎNTREPRINDEREA MINIERA SARMĂȘAG Angajamentul anual —îndeplinit Mobilizîndu-se exemplar, colectivul de oameni ai muncii de la întreprinderea minieră Sărmașag a reușit să extragă peste prevederile de plan 10 000 tone cărbune net, onorîndu-si în acest fel, cu 7 luni mai devreme, angajamentul anual asumat în întrecerea socialistă. Sporul înregistrat la producţia de cărbune a fost realizat, cu deosebire printr-o mai bună organizare a muncii în abatajele frontale, in special a celor mecanizate, prin mai buna întreţinere si exploatare a utilajelor si folosirea mai judicioasă a fondului de timp, inclusiv prin dirijarea personalului auxiliar spre locurile direct productive. (Eugen Teglas, corespondentul ..Scînteii“).