Scînteia, iunie 1985 (Anul 54, nr. 13304-13328)

1985-06-01 / nr. 13304

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Anul LIV Nr. 13 304 Prima ediţie Sîmbătă 1 iunie 1985 6 PAGINI-50 BANI TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe liderul majorităţii republicane din Senatul S.U.A. Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri dimineaţa, pe Ro­bert Dole, liderul majorităţii republi­cane din Senatul S.U.A., împreună cu Elisabeth Dole, ministrul transportu­rilor­­ al S.U.A., care au efectuat o vizită în ţara noastră. Liderul majorităţii republicane din Senatul S.U.A. a transmis preşedin­telui Nicolae Ceauşescu cele mai calde urări din partea preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Ronald Reagan. Totodată, oaspeţii au expri­mat satisfacţia de a fi primiţi de şeful statului român, de a fi între­prins o vizită în România, prilej care le-a oferit posibilitatea de a examina noi căi şi modalităţi pen­tru amplificarea, în viitor, pe mul­tiple planuri, a relaţiilor dintre cele două ţări. Mulţumind, preşedintele Nicolae Ceauşescu a rugat să se transmită preşedintelui S.U.A. cele mai bune urări. In acelaşi timp, şeful statului român a salutat cordial pe oaspeţi, manifestîndu-şi convingerea că vi­zita lor în România va contribui la dezvoltarea raporturilor româno­­americane. In cadrul Întrevederii s-au re­levat bunele relaţii dintre România şi S.U.A., care au cunoscut, în ulti­mii ani, un curs ascendent A fost subliniată dorinţa de a extinde, în continuare, conlucrarea româno-ame­­ricană, pe ţărim politic, economic, tehnico-ştiinţific, cultural şi in alte domenii de activitate, de a intensi­fica cooperarea în producţie, de a spori volumul schimburilor comer­ciale, în interesul ambelor ţări şi popoare, al cauzei colaborării si în­ţelegerii intre naţiuni. Schimburile de păreri in probleme actuale ale vieţii politice internaţio­nale au pus in evidenţă necesitatea de a se acţiona cu hotărire pentru oprirea evoluţiei periculoase a eve­nimentelor spre confruntare şi război, spre catastrofă nucleară, pen­tru reluarea si consolidarea proce­sului destinderii, pentru soluţionarea pe cale paşnică, prin tratative, a tu­turor diferendelor dintre state. In acest cadru, preşedintele Nicolae Ceauşescu a subliniat că problema cea mai importantă în mo­mentul de faţă o constituie oprirea cursei înarmărilor, îndeosebi a înar­mărilor nucleare, trecerea la dezar­mare, înlăturarea pericolului unui nou război mondial şi asigurarea păcii in lume. S-a relevat imperati­vul depunerii unor eforturi susţinute de ambele părţi pentru ca la nego­cierile de la Geneva dintre Uniunea Sovietică şi Statele Unite ale Ame­ricii să se ajungă la acorduri reale, care să ducă la oprirea amplasării rachetelor cu rază medie de acţiune, la înlăturarea tuturor armelor nu­cleare din Europa şi din întreaga lume, la prevenirea şi evitarea mili­tarizării spaţiului cosmic, la înde­părtarea gravelor primejdii ce pla­nează asupra omenirii. S-a apreciat că o însemnătate deosebită ar avea-o încetarea, pe perioada negocierilor, a dezvoltării şi desfăşurării de noi arme nucleare. In timpul convorbirii s-a arătat că parlamentele şi parlamentarii pot şi trebuie să-şi aducă o contribuţie importantă la soluţionarea construc-’ tivă a problemelor complexe ale lumii contemporane, la edificarea unui climat de pace, destindere, securitate, încredere şi largă colabo­rare internaţională. La întrevedere, care a decurs in­tr-o atmosferă de cordialitate, a participat tovarăşul Nicolae Giosan, preşedintele Marii Adunări Naţio­nale. A fost de faţă Francis B. Corry, însărcinatul cu afaceri ad-interim al S.U.A. la Bucureşti. In prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, intr-o atmosferă de puternică angajare pentru dezvoltarea şi modernizarea agriculturii, pentru îndeplinirea exemplară a Congresului al Xlll-lea al partidului, ieri şi-a încheiat lucrările PLENARA LĂRGITĂ A CONSILIULUI NAŢIONAL AL AGRICULTURII INDUSTRIEI ALIMENTARE, SILVICULTURII ŞI GOSPODĂRIRII APELOR Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secre­tar general al Partidului Comunist­ Român, preşedintele Republicii Socia­liste România, a participat, vineri, la lucrările plenarei lărgite a Consiliului Naţional al Agriculturii, Industriei Ali­mentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor, care s-a desfăşurat în Capitală în zilele de 29, 30 şi 31 mai. Conducătorul partidului şi statului nostru a fost primit, la sosirea în Sala Palatului Republicii, unde au avut loc lucrările plenarei, cu deosebită căldură şi entuziasm, cu aplauze şi urale. Exprimînd între­gul ataşament la politica internă şi externă a partidului şi statului, recunoştinţa profundă pentru grija statornică manifestată de secretarul general al partidului în întreaga perioadă care a trecut de la Congresul al IX-lea faţă de dezvoltarea şi mo­dernizarea agriculturii, aflată intr-un amplu şi profund proces revoluţionar de înnoire, partici­panţii au ovaţionat îndelung pentru partid şi secretarul său general, pentru patria noastră so­cialistă. In această atmosferă de vibrant patriotism, în prezidiu au luat loc tovarăşul Nicolae Ceauşescu, membri şi membri supleanţi ai Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., secretari ai C.C. al P C.R., membri ai Biroului Executiv al Consiliului Naţional al Agriculturii, Industriei Alimentare, Sil­viculturii şi Gospodăririi Apelor. La acest mare şi reprezentativ sfat al oamenilor muncii din agricultura noastră socialistă au parti­cipat, ca invitaţi, secretari ai comitetelor judeţene de partid,­­cadre din conducerea direcţiilor judeţene pentru agricultură şi industria alimentară, uniuni­lor judeţene ale cooperativelor agricole de produc­ţie, trusturilor judeţene S.M.A., I.A.S. şi horticole, filialelor Băncii pentru agricultură şi industrie ali­mentară, inspectori-şefi ai inspectoratelor silvice judeţene, reprezentanţi ai unor consilii unice agro­industriale de stat şi cooperatiste, ai oficiilor de gospodărire a apelor, comisiilor judeţene ale pro­ducătorilor agricoli din localităţile necooperativi­­zate, specialişti din unităţi de producţie, de cerce­tare ştiinţifică şi învăţămînt, ţărani cooperatori, mecanizatori, lucratori din fermele de stat şi din alte sectoare de producţie. Au luat parte, de asemenea, cadre cu munci de răspundere din ministere şi instituţii centrale care au sarcini în domeniul agriculturii, activişti de partid şi de stat, ai organizaţiilor de masă şi obşteşti. (Continuare în pag. a II-a) CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Dragi tovarăşi, Doresc să încep prin a vă adre­sa dumneavoastră, tuturor partici­panţilor la plenara lărgită a Con­siliului Naţional al Agriculturii şi celorlalte sectoare de activitate, în numele Comitetului Central al partidului, al Consiliului de Stat şi guvernului, precum şi al meu personal, un salut revoluţionar, călduros, împreună cu cele mai bune urări. (Aplauze şi urale pu­ternice ; se scandează „Ceauşescu — P.C.R.„Ceauşescu şi po­porul !“). Plenara a dezbătut pe larg — în plen şi în secţiuni — problemele privind dezvoltarea agriculturii, in­dustriei alimentare, silviculturii, gospodăririi apelor, ale îndeplini­rii în cele mai bune condiţii a planului pe 1985, asigurînd astfel ca şi în agricultură să realizăm actualul cincinal cu rezultate cît mai bune şi să crească contribu­ţia acestui important sector al eco­nomiei naţionale la dezvoltarea ge­nerală a patriei noastre, la ridi­carea bunăstării materiale şi spiri­tuale a poporului. (Aplauze şi urale îndelungate; se scan­dează „Ceauşescu şi poporul !“, „Ceauşescu — P.C.R.!“). După cum am fost informat, pre­cum şi din cele ce am ascultat as­tăzi, discuţiile din plenară au cu­­­­prins un cerc larg de probleme. S-a făcut­ un schimb multilateral de păreri, s-au înfăţişat o serie de rezultate bune obţinute în diferite unităţi — atît în cooperativele agricole de producţie, cît şi în în­treprinderile agricole de stat , precum şi în alte sectoare. In ace­laşi timp, s-au formulat o serie de critici îndreptăţite ; unii tovarăşi au luat şi o poziţie autocritică faţă de o serie de lipsuri, de unele ne­ajunsuri ce s-au mai manifestat în activitatea unor unităţi, în diferite domenii ale muncii din agricultu­ră. In general, în cadrul discu­ţiilor­­— mai cu seamă în sec­ţiuni — s-au prezentat numeroase propuneri cu privire la îmbunătă­ţirea activităţii. Urmează ca orga­nele corespunzătoare — agricole, de partid şi de stat — să analizeze toate aceste propuneri şi să treacă la soluţionarea lor, în vederea în­lăturării unor lipsuri şi creării con­diţiilor pentru desfăşurarea în cele­­mai bune condiţii a activităţii din toate domeniile. Este adevărat că, pe lîngă numă­rul mare de propuneri foarte bune, s-au formulat — după cîte am fost informat — şi unele propuneri care, de la început, sunt greu de acceptat. Spre exemplu, am fost in­format că, chiar în dimineaţa de astăzi, un tovarăş a prezentat o propunere cu privire la restrînge­­rea suprafeţei agricole din unităţile consiliului agroindustrial pe care îl reprezenta. Unii tovarăşi, pornind de la necesitatea cointeresării ma­teriale mai bune sau în numele mai bunei cointeresări materiale — în loc să înţeleagă bine sensul politicii generale a partidului şi a statului nostru privind cointeresa­rea materială — au prezentat, în secţiuni, unele propuneri cu privi­re la modificarea preţurilor la u­­nele produse agricole. Mă refer numai la aceste două probleme — deşi s-au mai formulat şi alte pro­puneri ce nu pot fi reţinute şi care nu corespund liniei generale de dezvoltare a agriculturii noastre, de înfăptuire a noii revoluţii agrare. Voi reveni asupra acestor două probleme pe care le-am menţio­nat, ceva mai tîrziu. Am ţinut însă de la început să mă refer la acest grup de propuneri, pentru că consider că plenara Consiliului Naţional al Agriculturii şi celor­lalte ramuri de activitate trebuie ca, în dezbaterea problemelor şi în hotărârile­ pe care le adoptă, să pornească în mod ferm de la hotă­­rîrile Congresului al XIII-lea al partidului, care au pus în centrul activităţii dezvoltarea intensivă a întregii economii, deci şi a agri­culturii noastre. Dezvoltarea in­tensivă, înfăptuirea noii revoluţii agrare presupun o agricultură de înaltă productivitate, realizarea măsurilor pe care le-am discutat, atît la Congres cît şi la consfă­tuirea ce a avut loc imediat după Congres, cu privire la obţinerea unor recolte bogate, care repre­zintă singura cale pentru a asi­gura creşterea veniturilor reale ■ ale cooperatorilor, ale oamenilor muncii, dezvoltarea generală a pa­triei noastre. (Aplauze puternice, prelungite). Din discuţiile care au avut loc s-a desprins că, în întreaga ţară, lucrările agricole din primăvara acestui an — deşi au avut loc în condiţii ceva mai grele — s-au în­cheiat în bune condiţii, că cultu­rile se prezintă, în general, bine. Există posibilitatea să asigurăm o recoltă bună, aşa cum s-au an­gajat toţi oamenii muncii din a­­gricultură la Congresul al XIII-lea, la consfătuirea din decembrie pe problemele agriculturii. Am vizitat recent unele unităţi agricole din două judeţe, am putut vedea situaţia culturilor dintr-un număr important de judeţe. De a­­ceea, consider că ceea ce s-a spus în plenară şi în secţiuni repre­zintă realitatea şi că, într-adevăr, deşi nu am avut condiţii prea bune pentru lucrările agricole — o iarnă grea şi prelungită — to­tuşi, datorită muncii desfăşurate de cooperatori, de toţi oamenii muncii din agricultură, de specia­lişti, precum şi pe baza aplicării hotărâte a cunoştinţelor ştiinţei a­gricole, a noilor tehnologii, există posibilitatea să obţinem o recoltă bună în acest an. Este adevărat că nu sîntem nici la jumătatea anului , dar recol­ta de vară, de păioase, trebuie să înceapă a fi strânsă peste 2—3 săptămîni, cel mult, legumele şi altele deja au început să fie strân­se. Culturile de toamnă se pre­zintă în aşa fel încît, îngrijite în mod corespunzător, vor asigura recolte bune. Iată de ce aş dori ca — la plenară — să adresez cele mai calde felicitări tuturor oame­nilor muncii din agricultură şi urarea de a lucra cu toate forţele, cu un elan revoluţionar şi mai puternic, în vederea obţinerii unor recolte bune în acest an ! (Aplau­ze şi urale puternice; se scan­dează „Ceauşescu şi poporul!“). Pornind de la situaţia existentă, este necesar să fie luate toate mă­surile în vederea terminării în cel mai scurt timp a pregătirilor pen­tru strîngerea la timp şi fără pier­deri a recoltei de vară. In plena­ră şi în secţiuni s-au discutat a­­ceste probleme. S-au subliniat însă şi unele rămîneri în urmă, precum şi lipsuri în asigurarea completă a pieselor de schimb pentru repararea la timp a maşi­nilor, în cursul strîngerii recoltei. Consider că este necesar să fie luate toate măsurile ca în urmă­toarele zile să se asigure rezolva­rea în întregime a problemelor, a pieselor de schimb, a tot ce este necesar pentru repararea şi între­ţinerea, pe timpul recoltării, a tractoarelor şi combinelor, a ma­şinilor agricole în general. Trebuie să facem în aşa fel în­cît angajamentele care s-au luat, precum şi prevederile planului de a strînge recolta de orz în 3—4 zile lucrătoare şi pe cea de grîu în 8—10 zile, să fie respectate în întregime. Să nu se mai repete, sub nici un motiv, situaţia din 1984, cînd, în unele judeţe, într-o serie de unităţi, s-a prelungit cu totul nejustificat recoltarea — pînă la 30 de zile — ceea ce a dus la o diminuare foarte mare a recoltei. Cred că nu este nevoie să mă opresc mai mult asu­pra acestor probleme. Rog toate unităţile agricole, toate comitetele judeţene, organele agricole să ia măsuri hotărîte, să facă pregătiri­le corespunzătoare, să asigure me­canizatori, tot ce este necesar pentru a se lucra zi şi noapte. Nu întîmplător am spus „zi şi noap­te“, pentru că trebuie să se folo­sească întreaga zi, pînă la ultimul minut bun pentru strînsul recol­tei, iar noaptea să se repare şi să se facă lucrările de întreţinere a maşinilor şi tractoarelor, încît ziua să poată lucra din plin. In afară de faptul că, pe măsura strîngerii recoltei, trebuie imediat, noaptea, să se treacă la arăturile pentru recolta a Il-a. Deci cînd am formulat „zi şi noapte“ am avut în vedere aceste lucrări, care trebuie executate în aşa fel încît să putem realiza strîngerea în bune condiţii, dar şi pregătirea temeinică pentru recolta a Il-a. Avem prevăzut să însămînţăm în cultură dublă o suprafaţă mare cu porumb, cu legume, cu culturi furajere. Trebuie să realizăm aceste însămînţări în termenele stabilite, deoarece ele au un rol important pentru a asigura pro­dusele de care avem nevoie. Su­prafaţa noastră e mică, o cunoaş­teţi. Nu o mai putem extinde ! Dar prin culturile duble, prin culturi succesive, prin culturi in­tercalate putem să creştem aceas­tă suprafaţă cu 30—40 la sută — şi deci să cultivăm, în fond, 13—14 milioane de hectare. Stă în (Continuare în pag. a II-a) Ziua copiilor patriei, a tuturor copiilor lumii Astăzi, 1 Iunie, pe toate meri­dianele globului se sărbătoreşte Ziua internaţională a copilului. Este o zi în care, dincolo de gra­niţele geografice, mai presus de orice, în centrul atenţiei mondiale se află copiii, vlăstarele cele mai gingaşe ale omenirii. Este ziua în care răspunderea pentru viitorul umanităţii, întruchipat în copii, capătă dimensiuni planetare, cînd dragostea cu care sunt înconjuraţi şi ocrotiţi copiii se materializează în acţiuni şi iniţiative menite să pună in lumină necesitatea de a se depune toate eforturile pentru crearea celor mai bune condiţii spre a-i creşte intr-o lume a păcii şi colaborării, intr-un climat de linişte şi deplină înţelegere între popoare. In tara noastră — care, în aceas­tă perioadă, face bilanţul măreţe­lor împliniri socialiste înregistrate in cele două decenii trecute de la Congresul al IX-lea al P.C.R. — ziua de 1 Iunie constituie un mi­nunat prilej pentru a marca locul deosebit pe care tînăra generaţie îl ocupă în politica partidului şi statului nostru, grija statornică pe care personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu o poartă celor mai mici cetăţeni ai patriei. Sint îu­ încă în conştiinţe vibranta cuvîntare rostită de secretarul general al partidului la cel de-al XII-lea Congres al Uniunii Tineretului Co­munist, chemările înflăcărate a­­dresate uteciştilor, pionierilor, şoi­milor patriei de a munci şi învăţa, de a învăţa şi a munci, de a fi demni urmaşi ai părinţilor şi îna­intaşilor lor, care prin jertfe şi sacrificii au edificat o nouă orîn­­duire, o ţară liberă şi demnă, al cărei nume este rostit cu respect în lume, de care copiii, tinerii sînt mîndri. Congresul al XIII-lea al partidu­lui a deschis poporului nostru noi perspective, noi orizonturi pînă în pragul mileniului trei. înfăptuirea cutezătoarelor programe, a obiecti­velor stabilite de marele forum al comuniştilor revine generaţiilor ac­tuale. Dar de împlinirea lor se vor bucura, cu adevărat, cei care as­tăzi poartă cravata roşie cu trico­lor sau uniforma de şoimi ai pa­triei, cei ce abia descifrează abe­cedarul ori abia se nasc. Cu gene­rozitate şi dăruire poporul nostru a făcut şi face susţinute eforturi pentru a crea copiilor un viitor luminos, în care visele lor cele mai îndrăzneţe să devină fapte, iar setea de cunoaştere, talentele, per­sonalitatea să se dezvolte liber, să înflorească nestingherite. Prefigurînd viitorul, partidul şi statul nostru manifestă cea mai mare atenţie pentru prezentul ce­lor aflaţi la vîrsta fericită a copi­lăriei, pentru ca nici un nor să nu le umbrească cerul, să fie feriţi de orice griji sau primejdii. Aşa cum în fiecare familie nimic nu este precupeţit cînd este vorba de co­pii, tot aşa, în marea familie a so­cietăţii noastre socialiste se face totul pentru ca tînăra generaţie să crească eliberată de orice griji. Sunt cunoscute investiţiile făcute pentru ca marea majoritate a co­piilor ţării să beneficieze de un cămin confortabil. Milioane de fa­milii dispun de apartamente în blocurile construite la oraşe sau lo­cuiesc in case noi ce aduc la sate atributele civilizaţiei urbane. Poli­tica demografică a României, al că­rei scop este menţinerea tinereţii şi vigorii neamului nostru, porneş­te de la crearea condiţiilor mate­riale, de sprijinire a familiilor cu copii. In 1984, de pildă, peste 15 miliarde de lei au fost acordaţi de la bugetul statului sub formă de alocaţii de stat şi alte ajutoare pentru copii. Zeci de întreprinderi din industria bunurilor de consum au ca beneficiari direcţi copiii, creează şi produc tot ceea ce le este necesar, de la primele obiecte de îmbrăcăminte şi jucării pînă la uniforme şcolare şi manuale. O atenţie deosebită se acordă o­­crotirii mamei şi copilului, spori­rii indicelui de natalitate. Dispu­nem de o bază materială de excep­ţie, concretizată într-o întreagă reţea de unităţi medicale moderne, adevărate „palate ale sănătăţii“, unde femeile îşi aduc pe lume co­piii sub cea mai strictă suprave­ghere de specialitate. încă din pri­mele zile ale existenţei lor, cei mici sunt înconjuraţi cu întreaga grijă a cadrelor medicale din te­ritoriu care le urmăresc, cu ochi competent, dezvoltarea armonioa­să. Să amintim că asistenţa medi­cală a gravidelor şi a copiilor, cit şi­’medicamentele sunt gratuite, un lux pe care puţine ţări in lume şi-l îngăduie. Copiii ale căror mame muncesc în întreprinderi şi instituţii, în unităţile agricole sunt încredinţaţi creşelor şi grădiniţe­lor. Nu există localitate — urbană sau rurală — în care aceste insti­tuţii să nu fie prezente, constituind un sprijin real pentru familii, gra­ţie construirii, din fondurile statu­lui, a unor creşe şi grădiniţe cu sute de mii de locuri ce întrunesc toate exigenţele impuse de medici și educatori. Poate nu am reaminti toate acestea, intrate de multă vreme în obişnuit, dacă nu am şti că state cu un nivel ridicat de dez­voltare procedează tocmai la redu­cerea cheltuielilor sociale, pentru a permite suplimentarea sumelor destinate înarmării. Ca să nu mai vorbim de acele ţări subdezvoltate în care mii şi mii de copii mor în absenţa celor mai elementare con­diţii de combatere a bolilor şi malnutriţiei. Cu aceeaşi părintească grijă par­tidul şi statul nostru se ocupă de asigurarea condiţiilor de instruire a copiilor — premisa împlinirii personalităţii adultului de mai tir­­ziu, a realizării lui ca om util so­cietăţii. In ţara noastră existenţa a mii de şcoli — cea mai mare par­te noi, construite în anii din urmă — face posibilă pătrunderea ştiin­ţei de carte, a luminii culturii pînă şi în cele mai îndepărtate aşezări. Accesul neîngrădit la învăţătură dă fiecărui copil, indiferent de naţio­nalitate, şansa de a-şi urma dru­mul spre care se simte chemat, porţile tuturor instituţiilor de în­­văţămînt fiindu-i larg deschise, împletind bogatele tradiţii lăsate de marii dascăli şi întemeietori ai şcolii româneşti cu cerinţele pre­gătirii cadrelor de muncitori şi specialişti de care diferitele sec­toare de activitate, în plină expan­siune, au nevoie, sistemul nostru de învăţămînt are un puternic ca­racter formativ, o dată cu însuşi­rea materiilor de cultură generală, (Continuare in pag. a IV-a) VIAŢA FERICITĂ A COPIILOR ŢĂRII Minunate condiţii de creştere şi educare create tinerei generaţii prin preocuparea statornică a partidului şi statului Pagina a IV-a ÎNTREPRINDEREA MINIERA SARMĂȘAG Angajamentul anual —­îndeplinit Mobilizîndu-se exem­plar, colectivul de oa­meni ai muncii de la întreprinderea minieră Sărmașag a reușit să extragă peste preve­derile de plan 10 00­0 tone cărbune net, ono­­rîndu-si în acest fel, cu 7 luni mai devre­me, angajamentul a­­nual asumat în între­cerea socialistă. Spo­rul înregistrat la pro­ducţia de cărbune a fost realizat, cu deo­sebire printr-o mai bună organizare a muncii în abatajele frontale, in special a celor mecanizate, prin mai buna întreţinere si exploatare a utila­jelor si folosirea mai judicioasă a fondului de timp, inclusiv prin dirijarea personalului auxiliar spre locurile direct productive. (Eu­gen Teglas, corespon­dentul ..Scînteii“).

Next