Scînteia, iulie 1985 (Anul 54, nr. 13330-13355)

1985-07-02 / nr. 13330

PAGINA 2 RECUPERAREA RECONDITIONAREA *• rrr-.ai.-')'' • REFOLOSIREA NIMIC SĂ NU SE PIARDĂ» TOTUL SĂ FIE RECIRCULAT ȘI REFOLOSIT IN ECONOMIE O INVITAŢIE "~I­DE EA OUA: „ 1­­ii (Urmare din pag. I) Chirtu, preşedintele sindicatului de la fabrica de tîmplărie, şi tînă­­rul Florea Florian, şi deputata Emilena Savu, şi dirigintele poştei Victor Sainciuc şi mulţi alţii, care s-au numărat printre fruntaşii ac­ţiunii de duminică, încheiată cu un succes peste aşteptări. A dove­dit-o şi faptul că, la un moment dat, către ora prinzului, datorită cantităţilor mari de materiale, „ Desigur, ziua de 30 iunie a fost o zi fructuoasă pentru cetăţenii şi edilii Olteniţei, care şi-au demon­strat convingător puterea de mo­bilizare şi spiritul civic, gospodă­resc. Dar, avînd in vedere exigen­ţele sporite formulate de condu­cerea partidului, masilrile stabilite prin Programul de intensificare a colectării materialelor refolosibile adoptat de recentul forum al de­mocraţiei muncitoreşti-revoluţiona­­re, în acest oraş, în perioada care urmează, sunt necesare o serie de acţiuni de organizare superioară a întregului sistem de strîngere şi va­lorificare a materialelor refolosibile din unităţile socialiste şi de la popu­laţie. Astfel, în prezent, se află in stoc, situate in trei puncte diferite ale oraşului, in condiţii improprii, circa 2 000—3 000 tone de , metale vechi amestecate, utilaje şi sub­­ansamble nedezmembrate şi alte materiale adunate de ani de zile. De asemenea, la sediul centrului orăşenesc de recuperare, materia­lele refolosibile nemetalice nu sunt gospodărite corespunzător,­ se con­stată încălcări ale normelor de or­dine şi disciplină. I­n acest sens, duminică, 30 iu­nie, consiliul popular orăşenesc, împreună cu reprezentanţii Cen­tralei pentru recuperarea materia­lelor refolosibile şi al întreprinde­rii judeţene de resort, a făcut o analiză riguroasă a situaţiei exis­tente şi a întocmit un program trebuit ca primarul să intervină prompt pentru suplimentarea mij­loacelor de transport. Cu atit mai mult, cu cit elevii şi cadrele di­dactice de la şcolile oraşului aveau şi ei nevoie de un număr mai mare de căruţe şi tractoare cu re­morci. Pentru că 30 iunie i-a găsit pe toţi elevii şi slujitorii şcolii din Olteniţa intr-un extemporal la hăr­nicie în ampla acţiune de colectare a materialelor refolosibile. Un ex­temporal de nota 10­1 propriu de măsuri care, în cel mai scurt timp, să asigure eliminarea neajunsurilor existente in acest domeniu şi punerea la punct a în­tregii reţele de colectare. Intre acestea, deosebit de importante sunt acţiunile care se vor Între­prinde pe plan local. Se va orga­niza un şantier al tineretului pen­tru dezmembrarea, sortarea, pre­gătirea şi livrarea in răstimpul acestei veri a întregii cantităţi de metal vechi aflată in stoc. La această acţiune, efectuată sub di­recta Îndrumare şi răspundere a I.J.R.V.M.R. Călăraşi, vor contri­bui, fireşte, şi unităţile economice din Olteniţa — vinovate in bună măsură de crearea acestor stocuri mari de metal vechi nepregătit­ .Evident, pentru buna desfăşurare a acestei mari acţiuni, se aşteaptă un sprijin efectiv din partea Re­gionalei Căi Ferate Bucureşti care, aşa cum s-a stabilit, are datoria de a asigura cu prioritate vagoa­nele necesare pentru expedierea materialelor refolosibile. O altă măsură esenţială se re­feră la stabilirea amplasamentului unui nou centru orăşenesc de re­cuperare a materialelor refolosi­bile şi la trecerea neintîrziată la amenajarea acestuia. In această privinţă, consiliul popular orăşe­nesc face un apel la conducerea Centralei pentru recuperarea şi valorificarea materialelor refolosi­bile ca, in cit mai scurt timp, să trimită la Oltenia specialişti pen­tru soluţionarea problemelor teh­nice şi să sprijine dotarea corespun­zătoare cu mij­loace mecanice. Desigur, mai pot fi amintite şi alte măsuri care vizează organizarea unor puncte de colectare fixe sau mobile pe teritoriul localităţii, punerea la punct a colectării în şcoli şi unităţi comerci­ale, acţiuni de pro­pagandă şi educa­ţie cetăţenească in spiritul bunei gos­podăriri a materia­lelor refolosibile. Ceea ce trebuia remarcat este hotă­­rlrea Comitetului orăşenesc Olteniţa al P.C.R., a consi­liului popular, a organizaţiilor de masă şi obşteşti de a organiza în mod corespunzător, aşa cum cer exigen­ţele formulate de conducerea parti­dului, a activităţii de recuperare a materialelor refolosibile. „Am urmărit acţiunea de la Rimnicu Sărat veniţi să cunoaşteţi şi preocupările noastre“ Măsuri concrete, eficiente pentru­­ îmbunătăţirea activităţii de colectare 9 9 Rezultatele zilei record A fost, intr-adevăr, o „zi record" In colectarea materialelor refolosibile şi în oraşul Olteniţa, lată, concret, cum se prezintă situaţia colectării in ziua de 30 Iunie. In comparaţie cu aceea din perioada 1 ianuarie - 29 iunie De asemenea, au mai fost colectate importante cantităţi de materiale neferoase, anvelope uzate, tuburi Spray, frigidere, aragaze, maşini de gătit scoase din uz, mii de sticle şi borcane. —• In kilograme — Materiala 1 ianuarie 30 iunie refolosibile 29 Iunie Fier vechi 575 175 65 723 Hirtie 64 508 5 522 Textile 15 397 539 Mase plastice 1 956 . 931 Cioburi sticlă — 6 983 O căruţă întreagă de fier vechi. Intre care două sobe şi un aragaz scoase din uz, au umplut fraţii Nicolae şi Dumitru lonescu din propriile gospodării situate una lingă alta pe strada Dunărea Se cintăresc baloturi cu textilele adunate de la populaţie (fotografia din stingă). Elevii Şcolii nr. 6, şcoală care a ocupat recent locul untii pe ţară pentru cea mai bună bază sportivă, au fost fruntaşi şi duminică in colectarea de materiale plastice (fotografia din dreapta) CONTRACTELE LA EXPORT - onorate cu maximă promptitudine! Comanda a sosit pe neaşteptate. Centrala industriei linei cerea con­ducerii întreprinderii „Carpatex“ din Braşov să analizeze cu răspundere şi să comunice de urgenţă dacă poate realiza o stofă aparte pentru man­touri şi jachete de damă, solicitate de o firmă străină, prestigioasă, deci foarte exigentă. Cerinţele parteneru­lui extern erau deosebite atit în pri­vinţa caracteristicilor propriu-zise ale stofei, cit şi a termenului de li­vrare, foarte scurt. — Cum este şi firesc într-o ase­menea situaţie — ne spune ing. Ana Ciurea, directoarea întreprinde­rii „Carpatex“ — am cintărit bine implicaţiile pe care le are asuma­rea unei asemenea comenzi. Şi, ca să fiu sinceră, la început am ezitat. — De ce ? — în primul rind pentru că sto­fa respectivă este un articol gen tweed cunoscut ca o ţesătură deo­sebit de pretenţioasă, de care în­treprinderile textile fug in general, el fiind foarte dificil la lucrat. Apoi, în cazul nostru, se mai ridică încă o problemă: nu dispunem de războaie adecvate acestui gen de ţesătură. Deci, dacă am fi privit lucrurile superficial, îngust, aveam la inde­­mină „motive“ serioase să refuzăm această comandă şi să nu ne com­plicăm. — Şi, totuşi, aţi acceptat-o. De ce ? — Pentru că nu puteam privi şi trata această comandă numai prin prisma intereselor noastre strict lo­cale. Am pus mai presus de orice Interesele generale ale economiei na­ţionale. Şi, în ciuda greutăţilor pe care le întrezăream, am acceptat această comandă. Imediat după încheierea contrac­tului, colectivul întreprinderii „Car­patex“ a trecut cu operativitate şi răspundere la pregătirea fabricaţiei. Aşa cum de altfel se întrezărise, pro­bleme deosebite s-au ridicat încă din faza de concepţie a articolului. Dar bogata experienţă a specialişti­lor şi muncitorilor întreprinderii, fermitatea cu care au acţionat şi-au spus cuvîntul. Partenerul extern a acceptat de la început, fără ezi- Din experienţa întreprinderii „Carpatex“ - Braşov tare, eşantioanele prezentate de în­treprindere. Asigurarea materiei prime consti­tuia una din problemele de care de­pindea succesul întregii acţiuni. Nu­mai că lucrurile nu se anunţau la început prea încurajatoare. De ce ? Deoarece luna respectivă trebuia să fie de o anumită calitate, întreprin­derea dispunea de un stoc suficient, dar lina trebuia să fie sortată, ope­raţie care cerea un mare volum de muncă. Şi ca să nu angajeze forţă de muncă numai pentru această ope­raţie, conducerea întreprinderii a re­curs la o colaborare cu liceul cu profil textil din localitate, soluţie care s-a dovedit inspirată. Asigurarea capacităţilor de fabri­caţie a fost o altă problemă care a trebuit să fie rezolvată. între­prinderea „Carpatex“ dispunea da capacităţile necesare pentru pregă­­­tirea şi prelucrarea linii, precum şi pentru finisarea ţesăturii. Dar nu dispunea de războaie adecvate unei asemenea ţesături. în aceste condiţii s-a recurs la o colaborare cu în­treprinderea de postav din Prejmer, care este dotată cu asemenea răz­boaie. Tot printr-o colaborare s-a rezolvat şi problema completării ca­pacităţii la operaţia de scămoşat. Cu ajutorul centralei industriale, între­prinderea din Braşov a împrumutat, numai pentru această comandă, două maşini de scămoşat de la întreprin­derea „Integrata“ Suceava şi de la cea de postav Buhuşi. Atât textiliştii din Braşov, cit şi cei din Prejmer au avut permanent in atenţie nu numai încadrarea în termenele prevăzute în grafic, ci şi respectarea indicilor de calitate stabi­liţi. Totodată, pentru a fi respectate termenele de livrare, la întreprinde­rile de confecţii din Bucureşti şi Arad, care execută mantourile şi jachetele, au fost detaşate de la Bra­­­şov cite o formaţie de retuşoare-con­­troloare, care verifică încă o dată — în timpul executării confecţiilor —" calitatea ţesăturilor, în felul acesta, căutînd şi adop­­tind soluţii originale atunci cind a fost cazul, muncind cu dăruire şi răspundere, textiliştii din Braşov şi din Prejmer au reuşit să livreze Întreprinderilor de confecţii cantită­ţile de stofă stabilite prin grafic. Un exemplu din multe altele, care ilus­trează modul in care trebuie să se acţioneze pentru onorarea cit mai promptă și la un înalt nivel ca­litativ a fiecărui contract incheiat cu partenerii externi, pentru îndeplini­rea exemplară a planului la ex­port. Nicolae MOCANU­ corespondentul „Scînteii" CLABUCET-ARGEŞ : O nouă hidrocentrală Duminică, 30 iunie ora 19:25 a fost conectat la sistemul ener­getic naţional primul grup de 32 MW de la hidrocentrala Clăbucet situată pe riul Dîm­boviţa. In următoarele zile va fi pus In funcţiune şi cel de-al doilea hidroagregat, aflat In prezent In probe de us­care. Acest important obiec­tiv energetic al ţării a fost inălţat de către colectivul Antreprizei de construcţii ener­getice Argeş. Capacitatea noii hidrocentrala este de 64 MW, iar prin Inaugu­rarea ei se deschide calea con­struirii a noi obiective energe­tice pe riul Dîmboviţa, sporeşte debitul de alimentare cu apă a Capitalei, se creează posibilităţi de irigare a 10 000 ha. Hidrocen­trala dispune de un baraj de retenţie înalt de 108 metri, în care au fost depuşi 2,4 milioane mc de anrocamente, precum şi de un lac de acumulare cu un volum de 69 milioane mc de apâ. Aducţiunea princi­pală care leagă pe sub pă­­m­­nt barajul de hidrocentra­lă a­­re o lungime de 9 991 me­tri şi un diametru de 3,60 me­tri. La Ină­lţarea hidrocentralei s-au folosit tehnologii superioara de lucru, car­e sunt cofrajele auto­­portante de betonare a galeri­ilor şi prefabricatele radier rea­lizate in baza proprie de pro­ducţie prin care s-a înregistrat o productivitate de cîteva ori mai mare la lucră­rile din sub­teran şi suprafaţă. (Gheorghe Cristea, corespondet­­tul „Scin­­teii“). SCâNTEIA - marți 2 iulie 1985 PRODUSE CU PERFORMANŢE TEHNICE SUPERIOARE — preocupare permanentă, de înalta răspundere muncitorească Cu deosebită claritate, în cuvin­­tarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la recenta plenară comună a Con­siliului Naţional al Oamenilor Muncii şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale s-a subliniat că îmbunătăţirea calităţii şi ridicarea nivelului tehnic al pro­ducţiei sunt hotăritoare pentru pro­gresul general, pentru dezvoltarea relaţiilor internaţionale ale ţării noastre, pentru participarea activă la schimburile de valori materiale, pentru o largă colaborare şi coope­rare in producţie. Tocmai da aceea, aşa cum a arătat secretarul general al partidului, este necesar ca toata ministerele, centralele, Întreprinde­rile să stabilească planuri concrete de acţiune, să asigure realizarea prevederilor programului naţional privind îmbunătăţirea nivelului teh­nic şi calitativ al produselor. Fără îndoială, in perioada care a trecut,de la elaborarea acestui­ pro­gram s-au Întreprins numeroase ac­ţiuni, s-a acumulat o bună experien­ţă într-o unitate sau alta, intr-un judeţ sau altul. în acest context re­ţine atenţia Iniţiativa Comitetului judeţean Dolj al P.C.R. cara a or­ganizat recent In unităţile Indus­triale şl de construcţii, In institutele de cercetare şi In facultăţile craio­­vene cu profil tehnic plenare co­mune ale comitetelor da partid şl organelor da conducere colectivă, consfătuiri şi schimburi de expe­rienţă cu Ingineri, tehnicieni şi maiştri, cu cadre didactice universi­tare, consacrate modului in care sa înfăptuiesc orientările şi indicaţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secre­tarul general al partidului, cu privi­re la Înnoirea şi modernizarea pro­ducţiei şi realizarea în bune condiţii a planului pa acest an şi Întregul cincinal. Corolarul acestor acţiuni, ea s-au bucurat de o largă participare, l-a constituit o plenară lărgită a comi­tetului judeţean de partid, care a reunit consiliul judeţean al oame­nilor muncii, precum şi activul din economie. Dezbaterile ce au avut loc cu acest prilej au fost stimulate nu numai de raportul prezentat, ci şi de un film documentar, cu aspecte „alb-negru“ referitoare la modul cum se desfăşoară acţiunea de In­troducere a progresului tehnic şi a tehnologiilor avansate, precum şi o cuprinzătoare expoziţie, cu genericul „Progres tehnic, calitate şi eficien­ţă“, care a reunit peste 1 000 de pro­duse ale tehnicii de vârf, SDV-uri, Instalaţii şi AMC-uri realizate In ultimii ani de Industria doljeană. Toate aceste acţiuni politico-orga- nizatorice au fost întreprinse toc­­mai pentru a stimula potenţialul creator vast al muncitorilor şi spe­cialiştilor din unităţile economici şi de cercetare ale judeţului, astfel Incit st se asigure înfăptuirea in condiţii cit mai buna a obiectivelor reieşite din Programul privind Îm­bunătăţirea nivelului tehnic şi cali­tativ al produselor, reducerea consu­murilor de materii prime, de com­bustibili şi energie şi valorificarea superioară a materiilor prime şi materialelor. Ca urmare a măsurilor luate. In nomenclatorul de fabricaţie al multor Întreprinderi au apărut produse noi, de Înaltă tehnicitate şi la un nivel calitativ competitiv sau chiar superior produselor similara realizate pe plan mondial. La Între­prinderea „Electroputere", bună­oară, numai in acest cincinal s-au asimilat in fabricaţie produse ce au contribuit la reducerea importurilor cu peste 145 milioane dolari. Ca ur­mare, importurile pentru producţia proprie au scăzut de la 1 626 dolari la un milion lei producţie-marfă in 1980, la 76 dolari în acest an. Prin­tre altele, au fost asimilate in fa­­ lii unităţile industriale din judeţul Dolj bricad­e rama electrică pentru tran­sportul suburban pe cale ferată. Întrerupătoare de Înaltă tensiune Independente In hexaflorură de sulf, motoare asincrone pentru termocen­trale şi de curent continuu pentru foraj şi metalurgie. Instalaţia de stabilizare dimensională a pieselor metalice prin vibraţii ş.a. — Se spune că atunci cind vrei să-ţi faci datoria, găseşti soluţii, cind nu, găseşti justificări, Intervi­ne Ing. Sergiu Stamate, secretarul adjunct al comitetului de partid de la „Electroputere“, atunci cind am vrut să aflăm cum s-au obţinut aceste rezultate. Şi pentru a nu ne dezminţi, mai deunăzi, în plenara comitetului de partid, am lansat Ini­ţiativa „Dinamism revoluţionar, competitivitate, eficienţă“. Scopul „ Dinamizarea conştiinţei participa­tive a muncitorilor şi specialiştilor, valorificarea superioară a potenţia­lului lor creator, astfel ca, în acest an, produsele peste nivelul tehnic mondial realizate de colectivul nos­tru să ajungă la o pondere de 2,5 la sută din totalul producţiei. Desigur, produse cu Înalţi para­metri tehnico-funcţionali, competi­tive pe piaţa externă se fabrică şi la „OLTCIT“, Întreprinderea de uti­laj greu, combinatul chimic, Între­prinderea de confecţii, Întreprinde­rea de tricotaje şi maşini agricole ş.a. Creşterea de la an la an a pon­derii produselor noi şi modernizate, schimbările calitative survenite in Structură producţiei, in diversifi­carea acesteia au fost posibile dato­rită folosirii unor tehnologii noi, avansate. Numai de la începutul anului 1984, in industria judeţului s-au aplicat In producţie 88 de pro­cedee tehnologice noi şi perfecţio­nate, ce au condus la creşterea pon­derii mijloacelor de muncă automa­tizate, la promovarea tehnicii infor­maticii, la automatizarea proceselor tehnologice.­­ Noi suntem­ conştienţi că numai realizind produse de înaltă perfor­manţă şi aplicind tehnologii moder­ne putem să fim competitivi pe piaţa externă, a ţinut să precizeze Constantin Nescu, secretar al Comi­tetului municipal de partid Craiova, întrucit în unităţile economice şi de cercetare din municipiul Craiova — unde se realizează 52,4 la sută din producţia ţării de locomotive Diesel electrice, 16,8 la sută din producţia de autoturisme de oraş, 18,9 la sută din producţia de Îngrăşăminte chimice, 6,3 la sută din producţia naţională de energie electrică ş.a. — lucrează circa 16000 de ingineri, subingineri şi tehnicieni s-a stator­nicit în practica muncii comitetului municipal de partid, a secretariatu­lui său, de a analiza periodic, in­clusiv In plenare ale organului mu­nicipal de partid, modul In care per­­sonalul tehnico-ingineresc și de cer­cetare (și face datoria. Totodată s-a stabilit ca fiecare specialist din do­meniul cercetării să rezolve lunar o temă de cercetare, ca o condiţie a retribuirii în acord global. Prin stu­diile, consfătuirile, schimburile de experienţă organizate la „Electropu­tere“, Întreprinderea de reparaţii auto, întreprinderea de tractoare şi maşini agricole, la Universitatea din Craiova urmărim să ridicăm nivelul tehnic şl calitativ al producţiei, să asigurăm îndeplinirea Întocmai a sarcinilor şi orientărilor formulate In mod special de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la vizita de lucru efec­tuată In luna mai In judeţul Dolj. Pornind de la aceste exigenţe tre­buie să recunoaştem că mai sunt încă rezerve insuficient valorificate. Mai avem utilaje şi produse înve­chite care se menţin in fabricaţie, cu gabarite şi consumuri mari, dar cu randamente scăzute. Unii specia­lişti mai dau dovadă de inerţie în rezolvarea şi aplicarea rapidă a studiilor, a temelor de cercetare, a tehnologiilor avansate. Iată de ce, acţionind in spiritul exigenţelor for­mulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta plenară co­mună, ne vom spori eforturile pen­tru ridicarea nivelului tehnic şi ca­litativ al producţiei. În general pen­tru creşterea eficientei economice, valorificind superior potenţialul creator al oamenilor, baza tehnico­­materială de care dispunem in toata unităţile economica. Nicolae BABALAU corespondentul „Scînteii* CAMPANIA AGRICOLA DE VARĂ­­ DESFĂŞURATA EXEMPLAR! BUZĂU : Combineri şi cosaşi lucrează împreună La sfirşitul săptăminii trecute, in Judeţul Buzău au intrat in lanuri toti cei peste 1 000 de mecanizatori angrenaţi in Întrecerea socialistă „Cel mai bun combiner“, ajunsă la a patra ediţie, întrucit plantele au o talie mică, la toate combinele raba­­toarele sunt prevăzute cu benzi de cauciuc, pinză şi plastic, pentru ca plantele să ajungă in totalitate la aparatul de tăiere, evitîndu-se ast­fel pierderile de spice. De aseme­nea, fiecare formaţie de combine este insotită de o echipă de cosaşi şi una de pionieri. „Acum se vede cit de bine ne-am pregătit — ne precizează tinărul in­giner Mihail Buga, şeful fermei Dulbanu a I.A.S. Stilpu. Folosind fiecare oră bună de lucru, din zori şi pînă seara tîrziu, suntem­ pe ter­minate cu recoltarea celor 230 hec­tare orz şi am început secerişul ce­lor 386 hectare cultivate cu griu. Am şi Insăminţat 105 hectare cu porumb din cele 150 hectare planificate pentru culturi duble". Am urmărit la lucru cele 10 combine din această fermă care a Început prima. In ju­deţul Buzău, secerişul orzului. In­trarea In lan le fusese deschisă de echipa de cosaşi condusă de­­Vasila Frigea, iar descărcarea buncărelor se făcea din mers. In aceste „ore fierbinţi* ale re­coltării păioaselor, spiritul de întra­jutorare lşi spune mai mult ca orb­­cind cuvîntul. Iată doar unul din multele exemple pe care le-am intil­­nit pe teren. Lanurile cooperativei agricole de producţie Gherăseni aveau umiditate optimă de recol­tare, in schimb la vecinii de la Costeşti şi Stilpu, multe sole erau afectate de băltiri. în acesta condi­ţii, inginerul-şef al S.M.A. Stilpu, Ion Grosu, a hotărit ca 15 combine din ultimele două unităţi să fie tri­mise in sprijinul celor de la Ghe­răseni. Pină la lăsarea serii orzul de pe 110 hectare a fost recoltat şi depozitat. Că toată suflarea satelor este di­rect interesată de stringerea la timp şi fără pierderi a recoltei de orz şi griu ne-am convins trecînd şi prin comunele Mihăileşti şi Amaru. Aici fuseseră mobilizaţi in cimp, alături de personalul administraţiv, peste 300 de elevi la stringerea spicelor şi a paielor. De asemenea, erau fo­losite la transport toate atelajele din comune. Astfel, s-a asigurat un front larg de lucru pentru semănă­tori. Pe economistul-şef al consi­liului agroindustrial Mihăileşti, Io­nel Viorel, l-am intilnit la baza de BRĂILA . Nici un spic în Judeţul Brăila, In ultimele două săptămîni, au căzut precipita­ţii care, in unele zone, au depăşit 140 litri de apă pe metrul pătrat. Ca atare, a fost refăcut deficitul de apă din sol, dar a intîrziat declan­şarea recoltării orzului. In cursul zilei de joi s-au făcut probe de re­coltare a orzului in toate unităţile agricole din judeţ, iar de vineri, această importantă lucrare a în­ceput, împreună cu Inginerul Radu Becleanu, director al direcţiei agri­cole judeţene, am urmărit in clteva unităţi agricole cum se acţionează pentru grăbirea secerişului. Pe una din solele cultivate cu ore ale C.A.P. Cireşu fuseseră concen­trate mai multe combine. La inceput ele înaintau de-a lungul. S-a con­statat că, datorită taliei mici a plan­telor, a faptului că solul era rela­tiv moale, iar paiele flexibile, o parte din spice nu erau preluate de combine. Operativ, s-a luat măsura să fie schimbată direcţia, adică să se lucreze de-a curmezişul. Efectul a fost, in parte, cel scontat: numă­rul spicelor nepreluata de combină s-a redus considerabil. Dar pentru ca toate boabele să ajungă în buncăre. Iar apoi în hambare, con­recepţie supraveghind cu atenţie respectarea strictă a Înregistrărilor cantitative şi calitative ale recoltei, precum şi asigurarea unui flux con­tinuu la transport, astfel incit nici o maşină să nu stea pe basculă şi platformă mai mult de 10 minute. Instabilitatea vremii, precum şi intirzierile cauzate de precipitaţiile din ultimele două săptămîni fac şi mai acută Intensificarea ritmului la secerişul orzului şi griului şi insă­­mînţarea culturilor succesive, pen­tru a se evita pierderile din recolta prezentă şi a se pune temelii solide celei viitoare. Stelian CHIPER _ corespondentul „Scînteii* să nu fie risipit! ducerea unităţii a mobilizat un nu­măr de 40 de oameni care, venind in urma combinelor, au strins toate spicele cu mina sau cu grebla. Ingi­­nerul-şef al unităţii, Petre Enache, ne-a spus că orzul de pe cele 100 hectare va fi recoltat in trei zile bune de lucru. Un alt aspect de activitate res­ponsabilă aveam să-l intîlnim şi la C.A.P. Jugureanu. Aici, în prezenţa preşedintelui consiliului agroindus­trial Cireşu, a preşedintelui unităţii şi a specialiştilor, s-a organizat ac­tivitatea in flux continuu : combi­nele recoltau, în urma lor veneau culegătorii de spice, apoi fertiliza­toarele şi tractoarele cu grape, fiind pregătit terenul pentru însămin­­ţarea culturii a doua. Pînă in seara zilei de 30 iunie, din cele 14 998 hectare cultivate cu orz in unităţile agricole din judeţul Brăila recolta a fost strinsă de pe 10 595 hectare. S-a trecut, concomi­tent, la Insămînţarea culturii a doua, care va totaliza 53 250 hectare, adică Întreaga suprafaţă ce va fi eliberată după păioase. Cornelia IFRIM corespondentul „Scînteii“ La C.A.P. Jugureanu, judeţul Brăila, după recoltat s-a trecut la eliberarea terenului, fertilizare şi executarea aratu­rilor în vederea insămînțării celei de-a doua culturi

Next