Scînteia, iulie 1985 (Anul 54, nr. 13330-13355)
1985-07-02 / nr. 13330
PAGINA 2 RECUPERAREA RECONDITIONAREA *• rrr-.ai.-')'' • REFOLOSIREA NIMIC SĂ NU SE PIARDĂ» TOTUL SĂ FIE RECIRCULAT ȘI REFOLOSIT IN ECONOMIE O INVITAŢIE "~IDE EA OUA: „ 1ii (Urmare din pag. I) Chirtu, preşedintele sindicatului de la fabrica de tîmplărie, şi tînărul Florea Florian, şi deputata Emilena Savu, şi dirigintele poştei Victor Sainciuc şi mulţi alţii, care s-au numărat printre fruntaşii acţiunii de duminică, încheiată cu un succes peste aşteptări. A dovedit-o şi faptul că, la un moment dat, către ora prinzului, datorită cantităţilor mari de materiale, „ Desigur, ziua de 30 iunie a fost o zi fructuoasă pentru cetăţenii şi edilii Olteniţei, care şi-au demonstrat convingător puterea de mobilizare şi spiritul civic, gospodăresc. Dar, avînd in vedere exigenţele sporite formulate de conducerea partidului, masilrile stabilite prin Programul de intensificare a colectării materialelor refolosibile adoptat de recentul forum al democraţiei muncitoreşti-revoluţionare, în acest oraş, în perioada care urmează, sunt necesare o serie de acţiuni de organizare superioară a întregului sistem de strîngere şi valorificare a materialelor refolosibile din unităţile socialiste şi de la populaţie. Astfel, în prezent, se află in stoc, situate in trei puncte diferite ale oraşului, in condiţii improprii, circa 2 000—3 000 tone de , metale vechi amestecate, utilaje şi subansamble nedezmembrate şi alte materiale adunate de ani de zile. De asemenea, la sediul centrului orăşenesc de recuperare, materialele refolosibile nemetalice nu sunt gospodărite corespunzător, se constată încălcări ale normelor de ordine şi disciplină. In acest sens, duminică, 30 iunie, consiliul popular orăşenesc, împreună cu reprezentanţii Centralei pentru recuperarea materialelor refolosibile şi al întreprinderii judeţene de resort, a făcut o analiză riguroasă a situaţiei existente şi a întocmit un program trebuit ca primarul să intervină prompt pentru suplimentarea mijloacelor de transport. Cu atit mai mult, cu cit elevii şi cadrele didactice de la şcolile oraşului aveau şi ei nevoie de un număr mai mare de căruţe şi tractoare cu remorci. Pentru că 30 iunie i-a găsit pe toţi elevii şi slujitorii şcolii din Olteniţa intr-un extemporal la hărnicie în ampla acţiune de colectare a materialelor refolosibile. Un extemporal de nota 101 propriu de măsuri care, în cel mai scurt timp, să asigure eliminarea neajunsurilor existente in acest domeniu şi punerea la punct a întregii reţele de colectare. Intre acestea, deosebit de importante sunt acţiunile care se vor Întreprinde pe plan local. Se va organiza un şantier al tineretului pentru dezmembrarea, sortarea, pregătirea şi livrarea in răstimpul acestei veri a întregii cantităţi de metal vechi aflată in stoc. La această acţiune, efectuată sub directa Îndrumare şi răspundere a I.J.R.V.M.R. Călăraşi, vor contribui, fireşte, şi unităţile economice din Olteniţa — vinovate in bună măsură de crearea acestor stocuri mari de metal vechi nepregătit .Evident, pentru buna desfăşurare a acestei mari acţiuni, se aşteaptă un sprijin efectiv din partea Regionalei Căi Ferate Bucureşti care, aşa cum s-a stabilit, are datoria de a asigura cu prioritate vagoanele necesare pentru expedierea materialelor refolosibile. O altă măsură esenţială se referă la stabilirea amplasamentului unui nou centru orăşenesc de recuperare a materialelor refolosibile şi la trecerea neintîrziată la amenajarea acestuia. In această privinţă, consiliul popular orăşenesc face un apel la conducerea Centralei pentru recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile ca, in cit mai scurt timp, să trimită la Oltenia specialişti pentru soluţionarea problemelor tehnice şi să sprijine dotarea corespunzătoare cu mijloace mecanice. Desigur, mai pot fi amintite şi alte măsuri care vizează organizarea unor puncte de colectare fixe sau mobile pe teritoriul localităţii, punerea la punct a colectării în şcoli şi unităţi comerciale, acţiuni de propagandă şi educaţie cetăţenească in spiritul bunei gospodăriri a materialelor refolosibile. Ceea ce trebuia remarcat este hotărlrea Comitetului orăşenesc Olteniţa al P.C.R., a consiliului popular, a organizaţiilor de masă şi obşteşti de a organiza în mod corespunzător, aşa cum cer exigenţele formulate de conducerea partidului, a activităţii de recuperare a materialelor refolosibile. „Am urmărit acţiunea de la Rimnicu Sărat veniţi să cunoaşteţi şi preocupările noastre“ Măsuri concrete, eficiente pentru îmbunătăţirea activităţii de colectare 9 9 Rezultatele zilei record A fost, intr-adevăr, o „zi record" In colectarea materialelor refolosibile şi în oraşul Olteniţa, lată, concret, cum se prezintă situaţia colectării in ziua de 30 Iunie. In comparaţie cu aceea din perioada 1 ianuarie - 29 iunie De asemenea, au mai fost colectate importante cantităţi de materiale neferoase, anvelope uzate, tuburi Spray, frigidere, aragaze, maşini de gătit scoase din uz, mii de sticle şi borcane. —• In kilograme — Materiala 1 ianuarie 30 iunie refolosibile 29 Iunie Fier vechi 575 175 65 723 Hirtie 64 508 5 522 Textile 15 397 539 Mase plastice 1 956 . 931 Cioburi sticlă — 6 983 O căruţă întreagă de fier vechi. Intre care două sobe şi un aragaz scoase din uz, au umplut fraţii Nicolae şi Dumitru lonescu din propriile gospodării situate una lingă alta pe strada Dunărea Se cintăresc baloturi cu textilele adunate de la populaţie (fotografia din stingă). Elevii Şcolii nr. 6, şcoală care a ocupat recent locul untii pe ţară pentru cea mai bună bază sportivă, au fost fruntaşi şi duminică in colectarea de materiale plastice (fotografia din dreapta) CONTRACTELE LA EXPORT - onorate cu maximă promptitudine! Comanda a sosit pe neaşteptate. Centrala industriei linei cerea conducerii întreprinderii „Carpatex“ din Braşov să analizeze cu răspundere şi să comunice de urgenţă dacă poate realiza o stofă aparte pentru mantouri şi jachete de damă, solicitate de o firmă străină, prestigioasă, deci foarte exigentă. Cerinţele partenerului extern erau deosebite atit în privinţa caracteristicilor propriu-zise ale stofei, cit şi a termenului de livrare, foarte scurt. — Cum este şi firesc într-o asemenea situaţie — ne spune ing. Ana Ciurea, directoarea întreprinderii „Carpatex“ — am cintărit bine implicaţiile pe care le are asumarea unei asemenea comenzi. Şi, ca să fiu sinceră, la început am ezitat. — De ce ? — în primul rind pentru că stofa respectivă este un articol gen tweed cunoscut ca o ţesătură deosebit de pretenţioasă, de care întreprinderile textile fug in general, el fiind foarte dificil la lucrat. Apoi, în cazul nostru, se mai ridică încă o problemă: nu dispunem de războaie adecvate acestui gen de ţesătură. Deci, dacă am fi privit lucrurile superficial, îngust, aveam la indemină „motive“ serioase să refuzăm această comandă şi să nu ne complicăm. — Şi, totuşi, aţi acceptat-o. De ce ? — Pentru că nu puteam privi şi trata această comandă numai prin prisma intereselor noastre strict locale. Am pus mai presus de orice Interesele generale ale economiei naţionale. Şi, în ciuda greutăţilor pe care le întrezăream, am acceptat această comandă. Imediat după încheierea contractului, colectivul întreprinderii „Carpatex“ a trecut cu operativitate şi răspundere la pregătirea fabricaţiei. Aşa cum de altfel se întrezărise, probleme deosebite s-au ridicat încă din faza de concepţie a articolului. Dar bogata experienţă a specialiştilor şi muncitorilor întreprinderii, fermitatea cu care au acţionat şi-au spus cuvîntul. Partenerul extern a acceptat de la început, fără ezi- Din experienţa întreprinderii „Carpatex“ - Braşov tare, eşantioanele prezentate de întreprindere. Asigurarea materiei prime constituia una din problemele de care depindea succesul întregii acţiuni. Numai că lucrurile nu se anunţau la început prea încurajatoare. De ce ? Deoarece luna respectivă trebuia să fie de o anumită calitate, întreprinderea dispunea de un stoc suficient, dar lina trebuia să fie sortată, operaţie care cerea un mare volum de muncă. Şi ca să nu angajeze forţă de muncă numai pentru această operaţie, conducerea întreprinderii a recurs la o colaborare cu liceul cu profil textil din localitate, soluţie care s-a dovedit inspirată. Asigurarea capacităţilor de fabricaţie a fost o altă problemă care a trebuit să fie rezolvată. întreprinderea „Carpatex“ dispunea da capacităţile necesare pentru pregătirea şi prelucrarea linii, precum şi pentru finisarea ţesăturii. Dar nu dispunea de războaie adecvate unei asemenea ţesături. în aceste condiţii s-a recurs la o colaborare cu întreprinderea de postav din Prejmer, care este dotată cu asemenea războaie. Tot printr-o colaborare s-a rezolvat şi problema completării capacităţii la operaţia de scămoşat. Cu ajutorul centralei industriale, întreprinderea din Braşov a împrumutat, numai pentru această comandă, două maşini de scămoşat de la întreprinderea „Integrata“ Suceava şi de la cea de postav Buhuşi. Atât textiliştii din Braşov, cit şi cei din Prejmer au avut permanent in atenţie nu numai încadrarea în termenele prevăzute în grafic, ci şi respectarea indicilor de calitate stabiliţi. Totodată, pentru a fi respectate termenele de livrare, la întreprinderile de confecţii din Bucureşti şi Arad, care execută mantourile şi jachetele, au fost detaşate de la Braşov cite o formaţie de retuşoare-controloare, care verifică încă o dată — în timpul executării confecţiilor —" calitatea ţesăturilor, în felul acesta, căutînd şi adoptind soluţii originale atunci cind a fost cazul, muncind cu dăruire şi răspundere, textiliştii din Braşov şi din Prejmer au reuşit să livreze Întreprinderilor de confecţii cantităţile de stofă stabilite prin grafic. Un exemplu din multe altele, care ilustrează modul in care trebuie să se acţioneze pentru onorarea cit mai promptă și la un înalt nivel calitativ a fiecărui contract incheiat cu partenerii externi, pentru îndeplinirea exemplară a planului la export. Nicolae MOCANU corespondentul „Scînteii" CLABUCET-ARGEŞ : O nouă hidrocentrală Duminică, 30 iunie ora 19:25 a fost conectat la sistemul energetic naţional primul grup de 32 MW de la hidrocentrala Clăbucet situată pe riul Dîmboviţa. In următoarele zile va fi pus In funcţiune şi cel de-al doilea hidroagregat, aflat In prezent In probe de uscare. Acest important obiectiv energetic al ţării a fost inălţat de către colectivul Antreprizei de construcţii energetice Argeş. Capacitatea noii hidrocentrala este de 64 MW, iar prin Inaugurarea ei se deschide calea construirii a noi obiective energetice pe riul Dîmboviţa, sporeşte debitul de alimentare cu apă a Capitalei, se creează posibilităţi de irigare a 10 000 ha. Hidrocentrala dispune de un baraj de retenţie înalt de 108 metri, în care au fost depuşi 2,4 milioane mc de anrocamente, precum şi de un lac de acumulare cu un volum de 69 milioane mc de apâ. Aducţiunea principală care leagă pe sub pămnt barajul de hidrocentrală are o lungime de 9 991 metri şi un diametru de 3,60 metri. La Inălţarea hidrocentralei s-au folosit tehnologii superioara de lucru, care sunt cofrajele autoportante de betonare a galeriilor şi prefabricatele radier realizate in baza proprie de producţie prin care s-a înregistrat o productivitate de cîteva ori mai mare la lucrările din subteran şi suprafaţă. (Gheorghe Cristea, corespondettul „Scinteii“). SCâNTEIA - marți 2 iulie 1985 PRODUSE CU PERFORMANŢE TEHNICE SUPERIOARE — preocupare permanentă, de înalta răspundere muncitorească Cu deosebită claritate, în cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la recenta plenară comună a Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale s-a subliniat că îmbunătăţirea calităţii şi ridicarea nivelului tehnic al producţiei sunt hotăritoare pentru progresul general, pentru dezvoltarea relaţiilor internaţionale ale ţării noastre, pentru participarea activă la schimburile de valori materiale, pentru o largă colaborare şi cooperare in producţie. Tocmai da aceea, aşa cum a arătat secretarul general al partidului, este necesar ca toata ministerele, centralele, Întreprinderile să stabilească planuri concrete de acţiune, să asigure realizarea prevederilor programului naţional privind îmbunătăţirea nivelului tehnic şi calitativ al produselor. Fără îndoială, in perioada care a trecut,de la elaborarea acestui program s-au Întreprins numeroase acţiuni, s-a acumulat o bună experienţă într-o unitate sau alta, intr-un judeţ sau altul. în acest context reţine atenţia Iniţiativa Comitetului judeţean Dolj al P.C.R. cara a organizat recent In unităţile Industriale şl de construcţii, In institutele de cercetare şi In facultăţile craiovene cu profil tehnic plenare comune ale comitetelor da partid şl organelor da conducere colectivă, consfătuiri şi schimburi de experienţă cu Ingineri, tehnicieni şi maiştri, cu cadre didactice universitare, consacrate modului in care sa înfăptuiesc orientările şi indicaţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, cu privire la Înnoirea şi modernizarea producţiei şi realizarea în bune condiţii a planului pa acest an şi Întregul cincinal. Corolarul acestor acţiuni, ea s-au bucurat de o largă participare, l-a constituit o plenară lărgită a comitetului judeţean de partid, care a reunit consiliul judeţean al oamenilor muncii, precum şi activul din economie. Dezbaterile ce au avut loc cu acest prilej au fost stimulate nu numai de raportul prezentat, ci şi de un film documentar, cu aspecte „alb-negru“ referitoare la modul cum se desfăşoară acţiunea de Introducere a progresului tehnic şi a tehnologiilor avansate, precum şi o cuprinzătoare expoziţie, cu genericul „Progres tehnic, calitate şi eficienţă“, care a reunit peste 1 000 de produse ale tehnicii de vârf, SDV-uri, Instalaţii şi AMC-uri realizate In ultimii ani de Industria doljeană. Toate aceste acţiuni politico-orga- nizatorice au fost întreprinse tocmai pentru a stimula potenţialul creator vast al muncitorilor şi specialiştilor din unităţile economici şi de cercetare ale judeţului, astfel Incit st se asigure înfăptuirea in condiţii cit mai buna a obiectivelor reieşite din Programul privind Îmbunătăţirea nivelului tehnic şi calitativ al produselor, reducerea consumurilor de materii prime, de combustibili şi energie şi valorificarea superioară a materiilor prime şi materialelor. Ca urmare a măsurilor luate. In nomenclatorul de fabricaţie al multor Întreprinderi au apărut produse noi, de Înaltă tehnicitate şi la un nivel calitativ competitiv sau chiar superior produselor similara realizate pe plan mondial. La Întreprinderea „Electroputere", bunăoară, numai in acest cincinal s-au asimilat in fabricaţie produse ce au contribuit la reducerea importurilor cu peste 145 milioane dolari. Ca urmare, importurile pentru producţia proprie au scăzut de la 1 626 dolari la un milion lei producţie-marfă in 1980, la 76 dolari în acest an. Printre altele, au fost asimilate in fa lii unităţile industriale din judeţul Dolj bricade rama electrică pentru transportul suburban pe cale ferată. Întrerupătoare de Înaltă tensiune Independente In hexaflorură de sulf, motoare asincrone pentru termocentrale şi de curent continuu pentru foraj şi metalurgie. Instalaţia de stabilizare dimensională a pieselor metalice prin vibraţii ş.a. — Se spune că atunci cind vrei să-ţi faci datoria, găseşti soluţii, cind nu, găseşti justificări, Intervine Ing. Sergiu Stamate, secretarul adjunct al comitetului de partid de la „Electroputere“, atunci cind am vrut să aflăm cum s-au obţinut aceste rezultate. Şi pentru a nu ne dezminţi, mai deunăzi, în plenara comitetului de partid, am lansat Iniţiativa „Dinamism revoluţionar, competitivitate, eficienţă“. Scopul „ Dinamizarea conştiinţei participative a muncitorilor şi specialiştilor, valorificarea superioară a potenţialului lor creator, astfel ca, în acest an, produsele peste nivelul tehnic mondial realizate de colectivul nostru să ajungă la o pondere de 2,5 la sută din totalul producţiei. Desigur, produse cu Înalţi parametri tehnico-funcţionali, competitive pe piaţa externă se fabrică şi la „OLTCIT“, Întreprinderea de utilaj greu, combinatul chimic, Întreprinderea de confecţii, Întreprinderea de tricotaje şi maşini agricole ş.a. Creşterea de la an la an a ponderii produselor noi şi modernizate, schimbările calitative survenite in Structură producţiei, in diversificarea acesteia au fost posibile datorită folosirii unor tehnologii noi, avansate. Numai de la începutul anului 1984, in industria judeţului s-au aplicat In producţie 88 de procedee tehnologice noi şi perfecţionate, ce au condus la creşterea ponderii mijloacelor de muncă automatizate, la promovarea tehnicii informaticii, la automatizarea proceselor tehnologice. Noi suntem conştienţi că numai realizind produse de înaltă performanţă şi aplicind tehnologii moderne putem să fim competitivi pe piaţa externă, a ţinut să precizeze Constantin Nescu, secretar al Comitetului municipal de partid Craiova, întrucit în unităţile economice şi de cercetare din municipiul Craiova — unde se realizează 52,4 la sută din producţia ţării de locomotive Diesel electrice, 16,8 la sută din producţia de autoturisme de oraş, 18,9 la sută din producţia de Îngrăşăminte chimice, 6,3 la sută din producţia naţională de energie electrică ş.a. — lucrează circa 16000 de ingineri, subingineri şi tehnicieni s-a statornicit în practica muncii comitetului municipal de partid, a secretariatului său, de a analiza periodic, inclusiv In plenare ale organului municipal de partid, modul In care personalul tehnico-ingineresc și de cercetare (și face datoria. Totodată s-a stabilit ca fiecare specialist din domeniul cercetării să rezolve lunar o temă de cercetare, ca o condiţie a retribuirii în acord global. Prin studiile, consfătuirile, schimburile de experienţă organizate la „Electroputere“, Întreprinderea de reparaţii auto, întreprinderea de tractoare şi maşini agricole, la Universitatea din Craiova urmărim să ridicăm nivelul tehnic şl calitativ al producţiei, să asigurăm îndeplinirea Întocmai a sarcinilor şi orientărilor formulate In mod special de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la vizita de lucru efectuată In luna mai In judeţul Dolj. Pornind de la aceste exigenţe trebuie să recunoaştem că mai sunt încă rezerve insuficient valorificate. Mai avem utilaje şi produse învechite care se menţin in fabricaţie, cu gabarite şi consumuri mari, dar cu randamente scăzute. Unii specialişti mai dau dovadă de inerţie în rezolvarea şi aplicarea rapidă a studiilor, a temelor de cercetare, a tehnologiilor avansate. Iată de ce, acţionind in spiritul exigenţelor formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta plenară comună, ne vom spori eforturile pentru ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al producţiei. În general pentru creşterea eficientei economice, valorificind superior potenţialul creator al oamenilor, baza tehnicomaterială de care dispunem in toata unităţile economica. Nicolae BABALAU corespondentul „Scînteii* CAMPANIA AGRICOLA DE VARĂ DESFĂŞURATA EXEMPLAR! BUZĂU : Combineri şi cosaşi lucrează împreună La sfirşitul săptăminii trecute, in Judeţul Buzău au intrat in lanuri toti cei peste 1 000 de mecanizatori angrenaţi in Întrecerea socialistă „Cel mai bun combiner“, ajunsă la a patra ediţie, întrucit plantele au o talie mică, la toate combinele rabatoarele sunt prevăzute cu benzi de cauciuc, pinză şi plastic, pentru ca plantele să ajungă in totalitate la aparatul de tăiere, evitîndu-se astfel pierderile de spice. De asemenea, fiecare formaţie de combine este insotită de o echipă de cosaşi şi una de pionieri. „Acum se vede cit de bine ne-am pregătit — ne precizează tinărul inginer Mihail Buga, şeful fermei Dulbanu a I.A.S. Stilpu. Folosind fiecare oră bună de lucru, din zori şi pînă seara tîrziu, suntem pe terminate cu recoltarea celor 230 hectare orz şi am început secerişul celor 386 hectare cultivate cu griu. Am şi Insăminţat 105 hectare cu porumb din cele 150 hectare planificate pentru culturi duble". Am urmărit la lucru cele 10 combine din această fermă care a Început prima. In judeţul Buzău, secerişul orzului. Intrarea In lan le fusese deschisă de echipa de cosaşi condusă deVasila Frigea, iar descărcarea buncărelor se făcea din mers. In aceste „ore fierbinţi* ale recoltării păioaselor, spiritul de întrajutorare lşi spune mai mult ca orbcind cuvîntul. Iată doar unul din multele exemple pe care le-am intilnit pe teren. Lanurile cooperativei agricole de producţie Gherăseni aveau umiditate optimă de recoltare, in schimb la vecinii de la Costeşti şi Stilpu, multe sole erau afectate de băltiri. în acesta condiţii, inginerul-şef al S.M.A. Stilpu, Ion Grosu, a hotărit ca 15 combine din ultimele două unităţi să fie trimise in sprijinul celor de la Gherăseni. Pină la lăsarea serii orzul de pe 110 hectare a fost recoltat şi depozitat. Că toată suflarea satelor este direct interesată de stringerea la timp şi fără pierderi a recoltei de orz şi griu ne-am convins trecînd şi prin comunele Mihăileşti şi Amaru. Aici fuseseră mobilizaţi in cimp, alături de personalul administraţiv, peste 300 de elevi la stringerea spicelor şi a paielor. De asemenea, erau folosite la transport toate atelajele din comune. Astfel, s-a asigurat un front larg de lucru pentru semănători. Pe economistul-şef al consiliului agroindustrial Mihăileşti, Ionel Viorel, l-am intilnit la baza de BRĂILA . Nici un spic în Judeţul Brăila, In ultimele două săptămîni, au căzut precipitaţii care, in unele zone, au depăşit 140 litri de apă pe metrul pătrat. Ca atare, a fost refăcut deficitul de apă din sol, dar a intîrziat declanşarea recoltării orzului. In cursul zilei de joi s-au făcut probe de recoltare a orzului in toate unităţile agricole din judeţ, iar de vineri, această importantă lucrare a început, împreună cu Inginerul Radu Becleanu, director al direcţiei agricole judeţene, am urmărit in clteva unităţi agricole cum se acţionează pentru grăbirea secerişului. Pe una din solele cultivate cu ore ale C.A.P. Cireşu fuseseră concentrate mai multe combine. La inceput ele înaintau de-a lungul. S-a constatat că, datorită taliei mici a plantelor, a faptului că solul era relativ moale, iar paiele flexibile, o parte din spice nu erau preluate de combine. Operativ, s-a luat măsura să fie schimbată direcţia, adică să se lucreze de-a curmezişul. Efectul a fost, in parte, cel scontat: numărul spicelor nepreluata de combină s-a redus considerabil. Dar pentru ca toate boabele să ajungă în buncăre. Iar apoi în hambare, conrecepţie supraveghind cu atenţie respectarea strictă a Înregistrărilor cantitative şi calitative ale recoltei, precum şi asigurarea unui flux continuu la transport, astfel incit nici o maşină să nu stea pe basculă şi platformă mai mult de 10 minute. Instabilitatea vremii, precum şi intirzierile cauzate de precipitaţiile din ultimele două săptămîni fac şi mai acută Intensificarea ritmului la secerişul orzului şi griului şi insămînţarea culturilor succesive, pentru a se evita pierderile din recolta prezentă şi a se pune temelii solide celei viitoare. Stelian CHIPER _ corespondentul „Scînteii* să nu fie risipit! ducerea unităţii a mobilizat un număr de 40 de oameni care, venind in urma combinelor, au strins toate spicele cu mina sau cu grebla. Inginerul-şef al unităţii, Petre Enache, ne-a spus că orzul de pe cele 100 hectare va fi recoltat in trei zile bune de lucru. Un alt aspect de activitate responsabilă aveam să-l intîlnim şi la C.A.P. Jugureanu. Aici, în prezenţa preşedintelui consiliului agroindustrial Cireşu, a preşedintelui unităţii şi a specialiştilor, s-a organizat activitatea in flux continuu : combinele recoltau, în urma lor veneau culegătorii de spice, apoi fertilizatoarele şi tractoarele cu grape, fiind pregătit terenul pentru însăminţarea culturii a doua. Pînă in seara zilei de 30 iunie, din cele 14 998 hectare cultivate cu orz in unităţile agricole din judeţul Brăila recolta a fost strinsă de pe 10 595 hectare. S-a trecut, concomitent, la Insămînţarea culturii a doua, care va totaliza 53 250 hectare, adică Întreaga suprafaţă ce va fi eliberată după păioase. Cornelia IFRIM corespondentul „Scînteii“ La C.A.P. Jugureanu, judeţul Brăila, după recoltat s-a trecut la eliberarea terenului, fertilizare şi executarea araturilor în vederea insămînțării celei de-a doua culturi