Scînteia, august 1985 (Anul 54, nr. 13356-13381)
1985-08-01 / nr. 13356
Idei, orientări, direcţii de acţiune pentru progresul multilateral al patriei cuprinse in cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu Marile ctitorii ale prezentului — la temelia viitorului luminos Un tablou insufleţitor al marilor Înfăptuiri socialiste, cu act de naştere in ultimele două decenii , un tablou generator de mindrie şi satisfacţie, stimulator de noi energii, cu adinei reverberaţii în conştiinţe — iată unul din luminoasele unghiuri posibile prin care poate fi privită magistrala cuvântare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la recenta plenară a C.C. al P.C.R. şi ________ a activului central de partid. Doar 20 de ani de la borifa noii epoci din istoria socialistă a patriei !... Răstimp în care România a devenit o ţară industrial-agrară modernă... Producţia industrială a crescut de 6 ori, cea agricolă de 2 ori şi jumătate, iar venitul naţional de peste 4 ori... S-au dezvoltat impetuos ştiinţa, cultura, a crescut calitatea vieţii, au fost cucerite noi trepte in desăvirşirea omului nou... Sunt toate acestea date de sinteză şi, in acelaşi timp, adevăruri ale realităţii noastre înfăţişate cu patos revoluţionar de secretarul general al partidului. Ce este cuprins in ele ? Nimic altceva decit ceea ce au zidit braţele şi minţile noastre harnice şi cutezătoare, într-un climat social liber, de conştiinţă înaltă a făuririi propriului destin, intr-un climat al primenirEirgat dogme,hotărît să promoveze noul la scară socială, pentru progresul mai rapid al societăţii. Cuprind, aceste date de sinteză, noile ctitorii din „Epoca Ceauşescu' — cetăţi ale oţelului şi Canalul Dunăre — Marea Neagră, sate şi oraşe noi, mari sisteme de irigaţii (parte din grandiosul program naţional de transformare a naturii patriei) şi metroul, amfiteatre pentru studenţi, o largă bază materială pentru cultură, pentru ocrotirea sănătăţii, in esenţă înfăptuiri menite să dea noi dimensiuni vieţii, calităţii ei, toate acestea materializîndu-se in încrederea neclintită a poporului în idealul comunist al patriei — flacără vie purtată ca o torţă în istoria modernă a ţării de către eroicul Partid Comunist Român. Aşadar, munca Ie-a zidit pe toate acestea. • Numai acum şi aici, omul zilelor noastre şi-a dat măsura faptelor sale. Măsura abnegaţiei, a dăruirii, a tenacităţii cu care a învins şi învinge obstacolele, măsura sacrificiului de care amintea lucid conducătorul partidului şi statului nostru. „Totul este rodul muncii poporu toi «nosu-ir, nri*poMttCB ? phrthkrhir-' nostru comunist“... Aprecierea conţine minduna pentru toate zidirile acestor ani lăsate în vatra patriei drept autentice mărturii pentru prezent şi viitor. Dar mai cuprinde, în egală măsură, şi îndemnul rostit cu patos revoluţionar, spre atingerea de noi piscuri de progres şi civilizaţie socialistă. Avem destrăbătut un drum lung în istoria prezentului şi a viitorului. El este jalonat cu limpezime de documentele programatice ale celui de-al XlII-lea Congres al partidului, de operateoretică şi practică a secretarului său general tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Iat acest drum, a cărui ţintă este progresul neîntrerupt al patriei, instaurarea intr-o şi mai mare măsură a binefacerilor civilizaţiei socialiste în toate domeniile vieţii materiale şispirituale, nu este „pietruit11 decit cu munca unita a întregului popor, munca săvârşită cu înaltă conştiinţă de constructorul noii orânduiri care înţelege, in profunzimea sa dialectică , ecuaţia muncă — bunăstare. Nu putem atinge decit prin munca noastră, prin efortul propriu, statornic, tenace,stadiile de dezvoltare pe care mi l ■ ar opune lapina spre sfârşitul acestui mileniu şi dincolo de pragurile lui — iată adevărul fundamental rostit din nou de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta plenară a C.C. al P.C.R. şi a activului central de partid. Nici un proiect, nici o aspiraţie nu se înfăptuiesc de la sine. Tot ce s-a durat vreodată pe pământul patriei, uriaşa operă de construcţie a prezentului şi viitorului au acoperire in munca poporului. Ca noii parametri de civilizaţie să pătrundă pe poarta realităţii cotidiene, în viaţa de fiecare zi a ţârii şi a cetăţenilor ei, trebuie să le pregătim temeliile prin munca mai plină de rod a fiecăruia. Direcţiile deacţiune ale _________ prezentului, pentru apropierea viitorului, sunt schiţate cu rigoare ştiinţifică, cu forţă vizionară în cuvintarea secretarului general al partidului la plenară. Este necesar „să dezvoltăm în continuare, cu toată fermitatea, forţele de producţie“... Să acţionăm pe mai departe pentru o repartizare „justă a venitului naţional pentru fondul de dezvoltare“... Să dovedim sporită grijă pentru „dezvoltarea continuă a proprietăţii socialiste, de stat şi cooperatiste“... In concordantă cu orientările Congresului al XlII-lea al partidului să acţionăm cu hotărîre pentru realizarea linei noi calităţi a muncii şi vieţii in toate domeniile, pentru dezvoltarea bazei energetice, reducerea consumurilor, recuperarea şi refolosirea energiei şi materialelor, creşterea in ritmuri dinamice a productivităţii muncii sociale, au•ggratea cu toată hotârîrea pe calea noii fcvoi iiţîi tchrift’o-ştiintifice, ridicarea, peste tot, a nivelului pregătirii profesionale, a competentei in conducerea ştiinţifică a muncii. Hie TANASACHE (Continuare în pag. a V-a) „Este bine cunoscut că a trebuit să depunem o muncă uriaşă, să facem multe sacrificii şi să desfăşurăm o activitate multilaterală pentru unirea întregului partid şi popor în realizarea programelor şi a planurilor de dezvoltare. Nimic nu am avut pe gratis! Nimic nu a venit din cer! Totul este rodul muncii poporului nostru, al politicii partidului nostru comunist NICOLAE CEAUȘESCU Un loc în care te bucuri sâ revii Am fost la Salonta cînd griul îşi ducea imperturbabil destinul către anotimpul spicului. Aveam să revin la ora marii bătălii pentru rodul lanurilor. Zorii nu se dezlipiseră bine de întinderea cîmpiei cînd în secţiile cooperativei agricole din localitate, unitate recent distinsă cu „Meritul Agricol“ clasa I, soseau neîntrerupt cupluri de remorci, atelaje purtate de cite trei cai vinjoşi aducînd din cimp paie balotate, furaje, legume. Fiecare oră din zi işi are aici, acum, un preţ bine drămuit. Inginerul Czégé Alexandru, preşedintele cooperativei, isprăvise deja treburile de birou, rotindu-şi din cinc in cind privirea în largul orizontului. „Vreme bună de seceriș“. Aliniate ca un cîrd, combinele stăpîneau marginea unui lan. Ritualul nu poate fi învins — spicul bogat frecat în palmă, bobul arămiu încercat în dinţi. Mai presus însă „sentinţa“ amidometrului. „Gloriile“ pornesc una cite una. Citeva momente şi se aude în buncăr scurgerea uscată a boabelor. Un zvîcnet egal ca al pulsului. La fiecare „brazdă“ încheiată nimeni nu rosteşte un cuvânt in plus. Atita doar: „E-n regulă!“. Ceea ce înseamnă că maşinăria nu-i dă bătaie de cap, că rodul e bun. Trecem pe lingă porumbişti aşternute kilometric pe linia cimpiei, ca un imens cordon verde. Porumbişti cum salontanii nu-şi mai amintesc să fi avut. Nu ţi-ar trebui o mai mare pedeapsă, îmi zic, decit să te oblige cineva să străbaţi în fugă un asemenea lan prin care greu se trece şi la pas. Furaţi de bogăţia cîmpu- lui nici nu luăm seama că am ajuns pină lingă parcul de furaje, îndestulător de pe acum pentru întregul an. Cuprindem cu privirea întreaga platformă a secţiei întii. Preşedintele cooperativei rememorează scurt: „Acum douăzeci şi cinci de ani aici era doar un grajd, cel de lingă parcul de furaje, şi pare-mi-se şopronul care adăposteşte acum îngrăşămintele chimice. Azi, secţia e o adevărată stradă a belşugului, chibzuit sistematizată, orinduind de-o parte şi de alta complexe zootehnice, secţii de mică industrie ce valorifică sorgul cultivat pe lăcovişti, serele de legume, funcţionale spaţii de depozitare, o moderna moară, complet automatizată, atelierele de întreţinere pentru parcul auto, alte utilităţi. Cooperatorii salontani ştiu intr-adevăr să facă să rodească pămîntul după măsura muncii lor. Şi să investească mereu cu tot mai mult folos. Anual, de altfel, rata medie a investiţiilor depăşeşte 17 milioane lei. Şi asta spune mult. „Cooperativa noastră s-a gospodărit foarte bine. An de an am obţinut recolte tot mai bogate. Zootehnia a ajuns punctul forte, anual furnizind economiei 1,5 milioane litri lapte, 150 tone lină, 25 milioane ouă, 240 tone carne, întărind astfel baza materială a unităţii. Este, de fapt, şi esenţa îndemnurilor pe care ni le-a adresat conducătorul partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ori de cite ori a venit in mijlocul nostru. Numai în ultimele două decenii valoarea fondurilor fixe din unitate a sporit de aproape zece ori, iar averea obştească de peste patru ori, semn că bogăţia noastră cea mai de preţ a fost şi este munca“, completa inginerul Czégé. Surpriza acestui prim popas reportericesc salontan am avut-o la marginea oraşului, tocmai acolo unde se desfăşoară secţia întii. Un mănunchi de meşteri, cooperatori şi ei, zideau ceva. Prea multe nu se puteau desluşi. In loc de orice alte explicaţii, preşedintele cooperativei despături o hîrtie de calc. Redusă la Ioan LAZA corespondentul „Scinteii“ (Continuare în pag. a IV-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIJPVÁ! ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LIV Nr. 13 356 Joi 1 august 1985 6 PAGINI-50 BANI Inzona centrală11, cel mai nou ansamblu de locuinţe din municipiul Botoşani, s-au dat in folosinţă primele 200 de apartamente. Proiectat de secţia de resort a consiliului popular judeţean, noul ansamblu aduce o notă inedită in profilul urbanistic al blocurilor, printr-o reuşită îmbinare a arhitecturii tradiţionale a zonei cu soluţii noi, propuse de arhitectura modernă. Prin înlocuirea, la acoperişul blocurilor, a teraselor cu şarpantele din ţiglă, se realizează o economie de peste 3,5 kg bitum şi carton asfaltat pe fiecare metru pătrat de acoperiş, rezistenţa la intemperii fiind cu mult mai mare. Amplasat în centrul civic şi traversat de cea mai veche stradă a Botoşaniului — Calea Naţională — ce va avea 6 benzi de circulaţie, noul ansamblu va totaliza pină la sfîrşitul anului curent aproape 500 apartamente şi numeroase unităţi comerciale cu o suprafaţă utilă de desfacere de peste 17 500 mp. (Silvestri Ailenei, corespondentul „Scinteii“). Foto : S. Cristian BOTOŞANI . Primele blocuri dintr-un nou ansamblu de locuinţe ! TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU,I STRĂLUCIT CONDUCĂTOR AL PARTIDULUI! ! ŞI AL ŢĂRII, VIBRANTUL OMAGIU !I AL PARTIDULUI, AL POPORULUI ! Mesaje, telegrame, scrisori de pe întreg cuprinsul patriei prin care j \ oamenii muncii îşi exprimă înalta preţuire faţă de prodigioasa acti- vitate a conducătorului partidului şi statului, angajamentul de a nu precupeţi nici un efort pentru înălţarea României pe noi culmi de în progres şi civilizaţie socialistă | | PAGINA A III-A | fg^EPOCA CEAUȘESCUg^85# EPOCA DMOtt MARETE ȘI TjtAHUCE ÎMPLINIRI SOCIALISTE O viziune ştiinţifică, realistă privind dezvoltarea basei de materii prime şi energetice Dezvoltarea bazei de materii prime şi energetice în strinsă corelaţie cu evoluţia ramurilor economiei naţionale constituie o componentă principală a strategiei Partidului Comunist Român, căreia tovarăşul Nicolae Ceauşescu ii acordă o atenţie deosebită din opera sa teoretică şi practică de modernizare a structurii economico-sociale a României. Concepind baza energetică şi de materii prime ca un subsistem al economiei naţionale de maximă importanţă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu include resursele naturale în rîndul factorilor primordiali ai creşterii economice. In cadrul modelului de ansamblu al economiei naţionale, tovarăşul Nicolae Ceauşescu tratează problema resurselor energetice şi de materii prime în mod sistemic, in strinsa lor interdependenţă şi pe întregul flux al proceselor economice, pornind de la cercetarea geologică şi terminind cu folosirea resurselor secundare şi reciclarea produselor scoase din uz, înzestrat cu un puternic spirit cutezător, revoluţionar, interpreted fenomenele economico-sociale de pe poziţii prospectiv-creative, secretarul general al partidului a pus în evidenţă, în fiecare etapă a dezvoltării economico-sociale a României, atît pe plan teoretic, cit şi în planul acţiunii practice, legăturile specifice dintre cerinţele dezvoltării economice si cele ale dezvoltării si diversiteesii... bazei energetice si dematici! ‘Prime."“Be-iserrienon. *a scos in evidentă necesitatea schimbării structurii bază energetice si de materii prime în funcţie de noile condiţii ale economiei româneşti şi mondiale privind disponibilităţile naturale de resurse, evoluţia cererii şi a preţurilor, de necesitatea conservării bogăţiilor naturale pentru a asigura echitatea dintre generaţiile actuale şi cele viitoare. Făcînd o analiză profund ştiinţifică, la Congresul al IX-lea al P.C.R. tovarăşul Nicolae Ceauşescu a evidenţiat importanţa dezvoltării bazei de materii prime şi energetice, considerind-o ca o parte integrantă a procesului de industrializare socialistă a ţării. Cu acest prilej, secretarul general al partidului atrăgea atenţia asupra necesităţii intensificării lucrărilor geologice pentru descoperirea de noi rezerve de ţiţei, gaz metan, minereuri feroase, neferoase şi minerale neme-talifere, atît în zonele cunoscute, cit şi în zone noi, Sporirii extracţiei în minele existente si, in acelaşi timp, deschiderii minelor noi la termenele stabilite, prin extinderea metodelor moderne de lucru siridicarea gradului de mecanizare a lucrărilor miniere. Referindu-se la rolul energiei in asigurarea dezvoltării economicosociale a ţării, secretarul general al partidului sublinia cu acelaşi prilej că orientarea constă în creşterea mai accentuată a producţiei de cărbune si dezvoltarea amenajărilor hidroenergetice, economisirea rezervelor de hidrocarburi in vederea utilizării lor superioare în Industrie, ca materie primă. Trecerea la construirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, evidenţiată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Congresul al X-lea al P.C.R., a însemnat noi şi importante sarcini pe linia lărgirii şi modernizării bazei energetice şi de materii prime, precum si a îmbunătăţirii structurii acesteia prin : atragerea in circuitul economic a noi tipuri de resurse energetice si a unor minereuri cu conţinut util scăzut si condiţii dificile de extracţie ; asigurarea, în cît mai mare măsură, din resurse interne, a combustibililor necesari tuturor ramurilor economiei naţionale, în special prin dezvoltarea mai accentuată a extracţiei de cărbune ; punerea mai largă in valoare a potenţialului hidroenergetic al Dunării şi al rîurilor interioare şi sporirea rolului acestor resurse in balanţa energetică a tării : folosirea energiei nucleare în economie si în alte domenii ; reducerea consumurilor de energie si materii prime,precum si valorificarea superioară si recuperarea acestora. Din cincinalul 1976—1980, în economia românească a început să crească în mod deosebit rolul factorilor intensivi-calitativi ai dezvoltării. Aceasta a impus adoptarea unei noi strategii în domeniul dezvoltării bazei energetice şi de materii prime. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a aşezat la baza acestei noi strategii creşterea rolului cercetării ştiinţifice în cunoaşterea, atragerea în circuitul economic şi valorificarea cu eficienţă sporită a resurselor de materii prime şi energetice, principalele direcţii de acţiune în această privinţă sunt cuprinse în Programul-directivă de cercetare şi dezvoltare în domeniul energiei pe perioada 1981—1990 şi orientările principale pînă în anul 2000, precum şi în programele speciale pe sectoare ale industriei extractive. O altă direcţie de acţiune în finalizarea noii strategii concepute de tovarăşul Nicolae Ceauşescu o reprezintă realizarea independenţei energetice, îndeosebi pe calea diversificării surselor de energie prin promovarea şi valorificarea potenţialului hidroenergetic, construcţia de centrale nuclearo-electrice, folosirea noilor surse energetice si economisirea energicii paralel cu restringerea folosirii hidrocarburilor în procesele de ardere. De asertienea, s-a avut în vedere acoperirea consumului de materii prime in proporție cît mai mare din producția internă in vederea reducerii la maximum a importurilor si economisirii cheltuielilor valutare. Economisirea resurselor de materii prime şi energetice şi sporirea eficientei folosirii acestora va avea loc prin reducerea consumurilor specifice ca urmare a unei mai bune gospodăriri şi a folosirii unor noi tehnologii eficiente, precum şi prin îmbunătăţirea structurii industriei. „Criteriul economiei de combustibil — subliniază tovarăşul Nicolae Ceauşescu — va trebui să guverneze însăşi concepţia generală a dezvoltării in perspectivă a economiei noastre naţionale, principiile pe baza cărora vom acţiona pentru profilarea producţiei de bunuri materiale in concordanţă cu realităţile şi cerinţele epocii noastre“. Dr. Aurel IANCU director ştiinţific al Institutului de economie industrială (Continuare în pag. a V-a) IRIGAŢII, PE SUPRAFEŢE CÎT MAI MARI, CU TOATE MIJLOACELE! • Funcţionarea la întreaga capacitate a tuturor staţiilor de pompare, astfel încît să se asigure apa necesară plantelor în toate sistemele amenajate. • Prin folosirea surselor locale de apă şi a mijloacelor simple de aducţiune, să fie irigate suprafeţe suplimentare • Să se asigure energia electrică şi carburanţii necesari bunei funcţionări a staţiilor de pompare şi a motopompelor In condiţiile acestei veri cu temperaturi excepţional de ridicate şi precipitaţii scăzute, irigarea culturilor cu dozele stabilite de apă şi aplicarea celorlalte măsuri agrotehnice este de natură să asigure obţinerea de recolte mari la culturile prăşitoare, legume şi plantele furajere. Concomitent cu apariţia pe mari zone a deficitului de apă în sol, trebuie avut în vedere că, în această perioadă, plantele prăşitoare şi legumele consumă cea mai mare cantitate de apă, ajungind zilnic la 60—80 metri cubi la hectar. De asemenea, culturile succesive şi duble de porumb şi legume au nevoie de o umiditate optimă în sol pentru a creşte, astfel incit să se realizeze producţiile prevăzute. Sunt tot atîtea argumente care pledează pentru organizarea de acţiuni ample in vederea irigării unor suprafeţe cit mai mari. După cum am fost informaţi la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, pe baza analizelor efectuate privind starea de aprovizionare a solului cu apă şi ţinindu-se seama de cerinţele dezvoltării plantelor cultivate, au fost întocmite programe de udări pe zile, unităţi agricole, consilii agroindustriale şi judeţe. Important este ca, peste tot, cu sprijinul organelor şi al organizaţiilor de partid, organele de specialitate şi conducerile unităţilor agricole să asigure îndeplinirea exemplară a prevederilor cuprinse in programele zilnice de udări, iar prin folosirea tuturor surselor de apă şi a mijloacelor simple de aducţiune — canale improvizate, cisterne, butoaie şi găleţi — să fie irigate culturile de pe suprafeţe , cit mai mari. Cu toate că deficitul de apă in sol este apreciabil, modul în care se desfăşoară udările nu este satisfăcător. După cum am fost informaţi la organele centrale de specialitate, în unele unităţi agricole şi chiar judeţe întregi programele zilnice şi săptămînale de udări nu se îndeplinesc integral. Aceasta se datorează, intre altele, neasigurării forţei de muncă la mînuirea utilajelor de irigat, defecţiunilor în organizarea muncii şi lipsei de energie, respectiv de carburanţi. La Direcţia generală economică de îmbunătăţiri funciare se apreciază că în judeţele Brăila, Tulcea, Constanţa, Ialomiţa, Călăraşi, Teleorman şi Giurgiu cantităţile de energie electrică furnizate sunt sub cele prevăzute, iar întreruperile care se produc determină pierderi de apă, dezorganizează munca şi favorizează apariţia unor defecţiuni l instalaţiile de pompare. Trebuie înţeles pe deplin faptul că în condiţiile actuale, cu temperaturi deosebit de ridicate, irigarea culturilor constituie principala pîrghie prin care se poate şi trebuie să se acţioneze în vederea obţinerii de recolte mari. Iată de ce, în toate unităţile agricole care au terenuri cuprinse în sistemele de irigaţii, printr-o muncă temeinică de zi şi de noapte, să se aplice udări pe toate suprafeţele prevăzute în programele stabilite. De asemenea, Ministerul Energiei Electrice are datoria să furnizeze energia necesară funcţionării staţiilor de pompare, aşa cum s-a prevăzut. Drumuri spre prestigiu Iată-ne spre finalul celei de-a cincea ediţii a celei mai largi şi cuprinzătoare mişcări de afirmare a spiritualităţii poporului român, Festivalul naţional „Cnntarea României“. Ni se pare a exista de cînd lumea, iar formele sale de manifestare fac parte din firescul vieţii noastre ca şi cum ar veni din tot ce se cheamă tradiţie. Şi totuşi. Acest „totuşi“ precizat de nişte limite de timp deosebit de scurte şi deosebit de categorice, se rosteşte faţă de totul ceea ce a devenit fapt curent de viaţă numai datorită Epocii care s-a scurs de la cel de-al IX-lea Congres al partidului , totuşi, e un răstimp destul de scurt de cind s-au împămîntenit asemenea trăsături esenţiale ale orinduirii noastre. Contemporani cu ele, cu devenirea şi înrădăcinarea lor intr-un sol a cărui fertilitate este girată de socialism, de politica ştiinţifică a unui partid clarvăzător, începem a le considera făcînd parte din firescul vieţii noastre, a le lua ca atare şi a nu ne mai minuna de existenţa lor. Dar să ne gîndim numai la o trăsătură a lucrurilor, şi numai in legătură cu aspectul de la care am pornit — această largă, atotcuprinzătoare, plenară manifestare spirituală pe plan naţional. Să ne gîndim la modul cum ar întimpina-o, la modul cum ar lua cunoştinţă de ea unul dintre străbunii noştri nu prea îndepărtaţi, unul dintre acei cărturari de acum trei-patru generaţii in urmă, care îşi făceau — aşa cum îşi făceau toţi adevăraţii cărturari — un ideal , din luminarea poporului. Un ideal din aflarea unor căi pentru ca, cei mulţi în mijlocul cărora exista — să-şi poată manifesta, nu ÎNSEMNĂRI vreun fel, dacă nu personalitatea creatoare, măcar personalitatea ginditoare. O întreagă tradiţie de luptă şi de dăruire intelectuală s-a consolidat in jurul unei atari aspiraţii şi tot ceea ce a avut naţiunea mai valoros ca pregătire artistică sau cărturărească şi-a dedicat viaţa unui asemenea ideal. Şi, cu toate acestea, s-a înaintat cu paşi mici, foarte mici in comparaţie cu explozia creatoare a acestei perioade de cind vorbim de o „evitare a României“ ca despre un festival naţional al spiritualităţii noastre. Iau drept exemplu o localitate nici prea mare, nici prea marcantă ca personalitate sau tradiţie, nici lipsită de condiţii — un etalon mediu intr-un anume fel. O localitate a cărei evoluţie spirituală în aceşti ani o cunosc printr-o foarte recentă manifestare ce i-a îmbogăţit repertoriul prin care se manifestă, repertoriul pe care îl oferă locuitorilor ei stabili sau sezonieri : oraşul Buşteni. De la o viaţă culturală sporadică şi lipsită de personalitate, anii „Cîntării României“ — deci puţinii ani ai acestor cinci ediţii — au condus, pe lingă înflorirea unor activităţi curente ca săptăminile de manifestări educative Buşteni — Poarta Bucegilor, prestigioasa mişcare de invenţii şi inovaţii pe care o promovează colectivul fabricii de hîrtie sau cea a cenaclului literar local ai cărui membri deţin astăzi mai multe premii pe plan naţional, pină la o serie de manifestări, care, in scurt timp, au căpătat importanţă republicană. Pe plan ştiinţific, Zilele medicale, care au loc în primăvară, au devenit prilejul unor comunicări de interes mult mai larg decit cel al lumii de specialitate , pe plan beletristic , Zilele creaţiei literare pentru copii şi tineret s-au consacrat drept ceamai de autoritate manifestare de acest gen din ţară, atrăgind şi oaspeţi de peste hotare, pe plan muzical. Festivalul tinerilor din Cornelia LEU (Continuare în pag. a IV-a)