Scînteia, august 1985 (Anul 54, nr. 13356-13381)

1985-08-01 / nr. 13356

Idei, orientări, direcţii de acţiune pentru progresul multilateral al patriei cuprinse in cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu Marile ctitorii ale prezentului — la temelia viitorului luminos Un tablou insufleţitor al marilor Înfăptuiri socialiste, cu act de naş­tere in ultimele două decenii , un tablou generator de mindrie şi sa­tisfacţie, stimulator de noi energii, cu adinei reverberaţii în conştiinţe — iată unul din luminoasele un­ghiuri posibile prin care poate fi privită magistrala cuvântare a to­varăşului Nicolae Ceauşescu la re­centa plenară a C.C. al P.C.R. şi ________ a activului cen­tral de partid. Doar 20 de ani de la borifa noii epoci din istoria socialistă a pa­triei !... Răstimp în care România a deve­nit o ţară indus­­trial-agrară mo­dernă... Produc­ţia industrială a crescut de 6 ori, cea agricolă de 2 ori şi jumătate, iar venitul na­ţional de peste 4 ori... S-au dez­voltat impetuos ştiinţa, cultura, a crescut calitatea vieţii, au fost cu­cerite noi trepte in desăvirşirea omului nou... Sunt toate acestea date de sinte­ză şi, in acelaşi timp, adevăruri ale realităţii noastre înfăţişate cu patos revoluţionar de secretarul general al partidului. Ce este cu­prins in ele ? Nimic altceva decit ceea ce au zidit braţele şi minţile noastre harnice şi cutezătoare, în­­tr-un climat social liber, de con­ştiinţă înaltă a făuririi propriului destin, intr-un climat al primeni­­rEirgat dogme,­hotărît să promoveze noul la sca­ră socială, pentru progresul mai rapid al societăţii. Cuprind, aceste date de sinteză, noile ctitorii din „Epoca Ceauşescu'­ — cetăţi ale oţelului şi Canalul Dunăre — Marea Neagră, sate şi oraşe noi, mari sisteme de irigaţii (parte din gran­diosul program naţional de trans­formare a naturii patriei) şi me­troul, amfiteatre pentru studenţi, o largă bază materială pentru cul­tură, pentru ocrotirea sănătăţii, in esenţă înfăptuiri menite să dea noi dimensiuni vieţii, calităţii ei, toate acestea materializîndu-se in încre­derea neclintită a poporului în idealul comunist al patriei — fla­cără vie purtată ca o torţă în isto­ria modernă a ţării de către eroicul Partid Comunist Român. Aşadar, munca Ie-a zidit pe toate acestea. • Numai acum şi aici, omul zilelor noastre şi-a dat măsura faptelor sale. Măsura abnegaţiei, a dăruirii, a tenacităţii cu care a învins şi în­vinge obstacolele, măsura sacrifi­ciului de care amintea lucid conducătorul partidului şi statului nostru. „Totul este rodul muncii poporu­­­ toi «nosu-ir, nri­*poMttCB ? phrthkrhir-' nostru comunist“... Aprecierea conţine minduna pen­tru toate zidirile acestor ani lăsa­te în vatra patriei drept autentice mărturii pentru prezent şi viitor. Dar mai cuprinde, în egală măsu­ră, şi îndemnul rostit cu patos re­voluţionar, spre atingerea de noi piscuri de progres şi civilizaţie so­cialistă. Avem de­­străbătut un drum­­ lung în istoria prezentului şi a vii­torului. El este jalonat cu limpezi­me de documentele programatice ale celui de-al XlII-lea Congres al partidului, de opera­­teoretică şi practică a secretarului său general tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Iat acest drum, a cărui ţintă este pro­gresul neîntrerupt al patriei, in­staurarea intr-o şi mai mare mă­sură a binefacerilor civilizaţiei so­cialiste în toate domeniile vieţii materiale şi­­spirituale, nu este „pietruit11 decit cu munca unita a întregului popor, munca săvârşită cu înaltă conştiinţă de constructo­rul noii orânduiri care înţelege, in profunzimea sa dialectică , ecuaţia muncă — bunăstare. Nu putem atinge decit prin munca noastră, prin efortul pro­priu, statornic, tenace,­­stadiile de dezvoltare pe care m­i l­ ■ ar opune la­pina spre sfârşitul acestui mileniu şi dincolo de pragurile lui — iată adevărul fundamental rostit din nou de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta plenară a C.C. al P.C.R. şi a activului central de partid. Nici un proiect, nici o aspiraţie nu se înfăptuiesc de la sine. Tot ce s-a durat vreodată pe pământul patriei, uriaşa operă de construcţie a prezentului şi viitorului au acoperire in munca poporului. Ca noii parametri de civilizaţie să pă­trundă pe poarta realităţii cotidie­ne, în viaţa de fiecare zi a ţârii şi a cetăţenilor ei, trebuie să le pregătim temeliile prin munca mai plină de rod a fiecăruia. Direcţiile de­­acţiune ale _________ prezentului, pen­tru apropierea viitorului, sunt schiţate cu rigoa­re ştiinţifică, cu forţă vizionară în cuvintarea secre­tarului general al partidului la ple­nară. Este nece­sar­­ „să dezvol­tăm în continua­re, cu toată fer­mitatea, forţele de­ producţie“... Să acţionăm pe mai departe pen­tru o repartizare „justă a venitului naţional pentru fondul de dezvol­tare“... Să dove­dim sporită grijă pentru „dezvolta­rea continuă a proprietăţii socialis­te, de stat şi cooperatiste“... In con­cordantă cu orientările Congresu­lui al XlII-lea al partidului să ac­ţionăm cu hotărîre pentru realiza­rea linei noi calităţi a muncii şi vieţii in toate domeniile, pentru dezvoltarea bazei energetice, redu­cerea consumurilor, recuperarea şi refolosirea energiei şi materialelor, creşterea in ritmuri dinamice a productivităţii muncii sociale, au­­•­ggrat­ea cu toată hotârîrea pe calea noii fcvoi iiţîi tchrift’o-ştiintifice, ri­dicarea, peste tot, a nivelului pre­gătirii profesionale, a competentei in conducerea ştiinţifică a muncii. Hie TANASACHE (Continuare în pag. a V-a) „Este bine cunoscut că a trebuit să depunem o muncă uriaşă, să facem multe sacrificii şi să desfăşurăm o acti­vitate multilaterală pentru unirea întregului partid şi po­por în realizarea programelor şi a planurilor de dezvoltare. Nimic nu am avut pe gratis! Nimic nu a venit din cer! Totul este rodul muncii poporului nostru, al politicii parti­dului nostru comunist NICOLAE CEAUȘESCU Un loc în care te bucuri sâ revii Am fost la Salonta cînd griul îşi ducea imperturba­bil destinul către anotimpul spicului. Aveam să revin la ora marii bătălii pentru ro­dul lanurilor. Zorii nu se dezlipiseră bine de întinde­rea cîmpiei cînd în secţiile cooperativei agricole din­ localitate, unitate recent distinsă cu „Meritul Agri­col“ clasa I, soseau neîn­trerupt cupluri de remorci, atelaje purtate de cite trei cai vinjoşi aducînd din cimp paie balotate, furaje, legu­me. Fiecare oră din zi işi are aici, acum, un preţ bine drămuit. Inginerul Czégé Alexandru, preşedintele co­operativei, isprăvise deja treburile de birou, rotin­­du-şi din cinc in cind pri­virea în largul orizontului. „Vreme bună de seceriș“. Aliniate ca un cîrd, com­binele stăpîneau marginea unui lan. Ritualul nu poa­te fi învins — spicul bogat frecat în palmă, bobul ară­miu încercat în dinţi. Mai presus însă „sentinţa“ ami­­dometrului. „Gloriile“ por­nesc una cite una. Citeva momente şi se aude în bun­căr scurgerea uscată a boa­belor. Un zvîcnet egal ca al pulsului. La fiecare „brazdă“ încheiată nimeni nu rosteşte un cuvânt in plus. Atita doar: „E-n re­gulă!“. Ceea ce înseamnă că maşinăria nu-i dă bă­taie de cap, că rodul e bun. Trecem pe lingă porum­­bişti aşternute kilometric pe linia cimpiei, ca un imens cordon verde. Po­­rumbişti cum salontanii nu-şi mai amintesc să fi avut. Nu ţi-ar trebui o mai mare pedeapsă, îmi zic, de­cit să te oblige cineva să străbaţi în fugă un aseme­nea lan prin care greu se trece şi la pas. Furaţi de bogăţia cîmpu- lui nici nu luăm seama că am ajuns pină lingă parcul de furaje, îndestulător de pe acum pentru întregul an. Cuprindem cu privirea întreaga platformă a secţiei întii. Preşedintele coopera­tivei rememorează scurt: „Acum douăzeci şi cinci de ani aici era doar un grajd, cel de lingă parcul de fu­raje, şi pare-mi-se şopro­nul care adăposteşte acum îngrăşămintele chimice. Azi, secţia e o adevărată stradă a belşugului, chibzuit siste­matizată, orinduind de-o parte şi de alta complexe zootehnice, secţii de mică industrie ce valorifică sor­gul cultivat pe lăcovişti, se­rele de legume, funcţionale spaţii de depozitare, o mo­derna moară, complet au­tomatizată, atelierele de în­treţinere pentru parcul auto, alte utilităţi. Coope­ratorii salontani ştiu in­tr-adevăr să facă să ro­dească pămîntul după mă­sura muncii lor. Şi să in­vestească mereu cu tot mai mult folos. Anual, de alt­fel, rata medie a investi­ţiilor depăşeşte 17 milioane lei. Şi asta spune mult. „Cooperativa noastră s-a gospodărit foarte bine. An de an am obţinut recolte tot mai bogate. Zootehnia a ajuns punctul forte, anual furnizind economiei 1,5 mi­lioane litri lapte, 150 tone lină, 25 milioane ouă,­­ 240 tone carne, întărind astfel baza materială a unităţii. Este, de fapt, şi esenţa în­demnurilor pe care ni le-a adresat conducătorul parti­dului şi statului nostru, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, ori de cite ori a venit in mijlocul nostru. Numai în ultimele două decenii va­loarea fondurilor­ fixe din unitate a sporit de aproa­pe zece ori, iar averea ob­ştească de peste patru ori, semn că bogăţia noastră cea mai de preţ a fost şi este munca“, completa inginerul Czégé. Surpriza acestui prim po­pas reportericesc salontan am avut-o la marginea o­­raşului, tocmai acolo unde se desfăşoară secţia întii. Un mănunchi de meşteri, cooperatori şi ei, zideau ceva. Prea multe nu se pu­teau desluşi. In loc de ori­ce alte explicaţii, preşedin­tele cooperativei despături o hîrtie de calc. Redus­ă la Ioan LAZA corespondentul „Scinteii“ (Continuare în pag. a IV-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIJPVÁ! ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LIV Nr. 13 356 Joi 1 august 1985 6 PAGINI-50 BANI In­­zona centrală11, cel mai nou­ ansamblu de locuinţe din municipiul Botoşani, s-au dat in folosinţă primele 200 de apar­tamente. Proiectat de secţia de resort a consiliului popular ju­deţean, noul ansamblu aduce o notă inedită in profilul urba­nistic al blocurilor, printr-o reuşită îmbinare a arhitecturii tradiţionale a zonei cu soluţii noi, propuse de arhitectura mo­dernă. Prin înlocuirea, la acoperişul blocurilor, a teraselor cu şarpantele din ţiglă, se realizează o economie de peste­ 3,5 kg­ ­ bitum şi carton asfaltat pe fiecare metru pătrat de acoperiş, rezistenţa la intemperii fiind cu mult mai mare. Amplasat în centrul civic şi traversat de cea mai veche stradă a Botoşaniu­­lui — Calea Naţională — ce va avea 6 benzi de circulaţie, noul ansamblu va totaliza pină la sfîrşitul anului curent aproape 500 apartamente şi numeroase unităţi comerciale cu o suprafaţă utilă de desfacere de peste 17 500 mp. (Silvestri Ailenei, cores­pondentul „Scinteii“). Foto : S. Cristian BOTOŞANI . Primele blocuri dintr-un nou ansamblu de locuinţe ! TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU,­­­I STRĂLUCIT CONDUCĂTOR AL PARTIDULUI! ! ŞI AL ŢĂRII, VIBRANTUL OMAGIU !­I AL PARTIDULUI, AL POPORULUI !­ ­ Mesaje, telegrame, scrisori de pe întreg cuprinsul patriei prin care j \ oamenii muncii îşi exprimă înalta preţuire faţă de prodigioasa acti-­­ vitate a conducătorului partidului şi statului, angajamentul de a nu­­­­ precupeţi nici un efort pentru înălţarea României pe noi culmi de î­n progres şi civilizaţie socialistă | | PAGINA A III-A | fg^EPOCA CEAUȘESCUg^85# EPOCA DMOtt MARETE ȘI TjtAHUCE ÎMPLINIRI SOCIALISTE O viziune ştiinţifică, realistă privind dezvoltarea basei de materii prime şi energetice Dezvoltarea bazei de materii prime şi energetice în strinsă corelaţie cu evoluţia ramurilor economiei naţio­nale constituie o componentă princi­pală a strategiei Partidului Co­munist Român, căreia tovarăşul Nicolae Ceauşescu ii acordă o atenţie deosebită d­in opera sa teoretică şi practică de modernizare a structurii economico-sociale a României. Concepind baza ener­getică şi de materii prime ca un subsistem al economiei naţio­nale de maximă importanţă, tova­răşul Nicolae Ceauşescu include re­sursele naturale în rîndul factorilor primordiali ai creşterii economice. In cadrul modelului de ansamblu al economiei naţionale, tovarăşul Nicolae Ceauşescu tratează problema resurselor energetice şi de materii prime în mod sistemic, in strinsa lor interdependenţă şi pe întregul flux al proceselor economice, pornind de la cercetarea geologică şi terminind cu folosirea resurselor secundare şi reciclarea produselor scoase din uz, înzestrat cu un puternic spirit cu­tezător, revoluţionar, interpreted fe­nomenele economico-sociale de pe poziţii prospectiv-creative, secretarul general al partidului a pus în evi­denţă, în fiecare etapă a dezvoltării economico-sociale a României, atît pe plan teoretic, cit şi în pla­nul acţiunii practice, legăturile spe­cifice dintre cerinţele dezvoltării economice si cele ale dezvoltării si diversiteesii... bazei energetice si de­­matici! ‘Prime."“Be­­-iserrienon. *a scos in evidentă necesitatea schimbării structurii bază energetice si de ma­terii prime în funcţie de noile con­diţii ale economiei româneşti şi mon­diale privind disponibilităţile natu­rale de resurse, evoluţia cererii şi a preţurilor, de necesitatea conservării bogăţiilor naturale pentru a asigura echitatea dintre generaţiile actuale şi cele viitoare. Făcînd o analiză profund ştiinţi­fică, la Congresul al IX-lea al P.C.R. tovarăşul Nicolae Ceauşescu a evi­denţiat importanţa dezvoltării bazei de materii prime şi energetice, conside­­rind-o ca o parte integrantă a proce­sului de industrializare socialistă a ţării. Cu acest prilej, secretarul gene­ral al partidului atrăgea atenţia asu­pra necesităţii intensificării lucrărilor geologice pentru descoperirea de noi rezerve de ţiţei, gaz metan, minereuri feroase, neferoase şi minerale neme-­­­talifere, atît în zonele cunoscute, cit şi în zone noi, Sporirii extracţiei în minele existente si, in acelaşi timp, deschiderii minelor noi la termenele stabilite, prin extinderea metodelor­­ moderne­ de lucru si­­ridicarea gradu­lui de mecanizare a lucrărilor mi­niere. Referindu-se la rolul energiei in asigurarea dezvoltării economico­­sociale a ţării, secretarul general al partidului sublinia cu acelaşi prilej că orientarea constă în creşterea mai accentuată a producţiei de căr­bune si dezvoltarea amenajărilor hidroenergetice, economisirea rezer­velor de hidrocarburi in vederea uti­lizării lor superioare în Industrie, ca materie primă. Trecerea la construirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, evi­denţiată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Congresul al X-lea al P.C.R., a însemnat noi şi importante sarcini pe linia lărgirii şi moderni­zării bazei energetice şi de materii prime, precum si a îmbunătăţirii structurii acesteia prin : atragerea in circuitul economic a noi tipuri de resurse energetice si a unor mine­reuri cu conţinut util scăzut si con­diţii dificile de extracţie ; asigura­rea, în cît mai mare măsură, din re­surse interne, a combustibililor nece­sari tuturor ramurilor economiei na­ţionale, în special prin dezvoltarea mai accentuată a extracţiei de căr­bune ; punerea mai largă in valoare a potenţialului hidroenergetic al Du­nării şi al rîurilor interioare şi spo­rirea rolului acestor resurse in ba­lanţa energetică a tării : folosirea energiei nucleare în economie si în alte domenii ; reducerea consumuri­lor de energie si materii prime,­­pre­­­cum si valorificarea superioară si recuperarea acestora. Din cincinalul 1976—1980, în eco­nomia românească a început să crească în mod deosebit rolul facto­rilor intensivi-calitativi ai dezvoltării. Aceasta a impus adoptarea unei noi strategii în domeniul dezvoltării bazei energetice şi de materii prime. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a aşezat la baza acestei noi strategii creşterea rolului cercetării ştiinţifice în cu­noaşterea, atragerea în circuitul eco­nomic şi valorificarea cu eficienţă sporită a resurselor de materii prime şi energetice, principalele direcţii de acţiune în această privinţă sunt cuprinse în Programul-directivă de cercetare şi dezvoltare în domeniul energiei pe perioada 1981—1990 şi orientările principale pînă în­ anul 2000, precum şi în programele spe­ciale pe sectoare ale industriei ex­tractive. O altă direcţie de acţiune în fina­lizarea noii strategii concepute de tovarăşul Nicolae Ceauşescu o repre­zintă realizarea independenţei ener­getice, îndeosebi pe calea diversifi­cării surselor de energie prin promo­varea şi valorificarea potenţialului hidroenergetic, construcţia de cen­trale nuclearo-electrice, folosirea noilor surse energetice si economi­­­sirea­ energicii paralel cu restring­erea folosirii hidrocarburilor în procesele de ardere. De asertienea, s-a avut în vedere acoperirea consumului de materii prime in proporție cît mai mare din producția internă in vede­rea reducerii la maximum a impor­turilor si economisirii cheltuielilor valutare. Economisirea resurselor de materii prime şi energetice şi sporirea efi­cientei folosirii acestora va avea loc prin reducerea consumurilor speci­fice ca urmare a unei mai bune gos­podăriri şi a folosirii unor noi tehno­logii eficiente, precum şi prin îmbună­tăţirea structurii industriei. „Criteriul economiei de combustibil — subli­niază tovarăşul Nicolae Ceauşescu — va trebui să guverneze în­săşi concepţia generală a dezvol­tării in perspectivă a economiei noastre naţionale, principiile pe baza cărora vom acţiona pentru profilarea producţiei de bunuri materiale in concordanţă cu realităţile şi cerinţele epocii noastre“. Dr. Aurel IANCU director ştiinţific al Institutului de economie industrială­­ (Continuare în pag. a V-a) IRIGAŢII, PE SUPRAFEŢE CÎT MAI MARI, CU TOATE MIJLOACELE! • Funcţionarea la întreaga capacitate a tuturor staţiilor de pompare, astfel încît să se asigure apa necesară plantelor în toate sistemele amenajate. • Prin folosirea surselor locale de apă şi a mijloacelor simple de aduc­­ţiune, să fie irigate suprafeţe suplimentare • Să se asigure energia electrică şi carburanţii necesari bunei func­ţionări a staţiilor de pompare şi a motopompelor In condiţiile acestei veri cu temperaturi excepţional de ridicate şi precipitaţii scăzute, irigarea culturilor cu dozele stabilite de apă şi aplicarea celorlalte măsuri agrotehnice este de natură să asigure obţinerea de recolte mari la cul­turile prăşitoare, legume şi plantele furajere. Concomitent cu apariţia pe mari zone a deficitului de apă în sol, trebuie avut în vedere că, în această perioadă, plantele prăşitoare şi legumele consumă cea mai mare cantitate de apă, ajun­­gind zilnic la 60—80 metri cubi la hectar. De asemenea, culturile succesive şi duble de porumb şi legume au nevoie de o umiditate optimă în sol pentru a creşte, astfel incit să se realizeze producţiile prevăzute. Sunt tot atîtea argu­mente care pledează pentru organizarea de acţiuni am­ple in vederea irigării unor suprafeţe cit mai mari. După cum am fost informaţi la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, pe baza analizelor efectuate pri­vind starea de aprovizionare a solului cu apă şi ţinindu-se seama de cerinţele dezvoltării plantelor cultivate, au fost întocmite programe de udări pe zile, unităţi agricole, con­silii agroindustriale şi judeţe. Important este ca, peste tot, cu sprijinul organelor şi al organizaţiilor de partid, orga­nele de specialitate şi conducerile unităţilor agricole să asi­gure îndeplinirea exemplară a prevederilor cuprinse in programele zilnice de udări, iar prin folosirea tuturor sur­selor de apă şi a mijloacelor simple de aducţiune — canale improvizate, cisterne, butoaie şi găleţi — să fie irigate culturile de pe suprafeţe , cit mai mari. Cu toate că deficitul de apă in sol este apreciabil, mo­dul în care se desfăşoară udările nu este satisfăcător. După cum am fost informaţi la organele centrale de spe­cialitate, în unele unităţi agricole şi chiar judeţe întregi programele zilnice şi săptămînale de udări nu se îndepli­nesc integral. Aceasta se datorează, intre altele, neasigu­­rării forţei de muncă la mînuirea utilajelor de irigat, de­fecţiunilor în organizarea muncii şi lipsei de energie, res­pectiv de carburanţi. La Direcţia generală economică de îmbunătăţiri funciare se apreciază că în judeţele Brăila, Tulcea, Constanţa, Ialomiţa, Călăraşi, Teleorman şi Giur­giu cantităţile de energie electrică furnizate sunt sub cele prevăzute, iar întreruperile care se produc determină pier­deri de apă, dezorganizează munca şi favorizează apari­ţia unor defecţiuni l­­ instalaţiile de pompare. Trebuie înţeles pe deplin faptul că în condiţiile actuale, cu temperaturi deosebit de ridicate, irigarea culturilor constituie principala pîrghie prin care se poate şi trebuie să se acţioneze în vederea obţinerii de recolte mari. Iată de ce, în toate unităţile agricole care au terenuri cu­prinse în sistemele de irigaţii, printr-o muncă temeinică de zi şi de noapte, să se aplice udări pe toate suprafeţele prevăzute în programele stabilite. De asemenea, Ministerul Energiei Electrice are datoria să furnizeze energia necesară funcţionării staţiilor de pompare, aşa cum s-a prevăzut. Drumuri spre prestigiu Iată-ne spre finalul celei de-a cincea ediţii a celei mai largi şi cuprinzătoare mişcări de afirmare a spiritua­lităţii poporului ro­mân, Festivalul naţio­nal „Cnntarea Româ­niei“. Ni se pare a exista de cînd lumea, iar formele sale de manifestare fac parte din firescul vieţii noastre ca şi cum ar veni din tot ce se cheamă tradiţie. Şi totuşi­. Acest „totuşi“ preci­zat de nişte limite de timp deosebit de scurte şi deosebit de catego­rice, se rosteşte faţă de totul ceea ce a de­venit fapt curent de viaţă numai datorită Epocii care s-a scurs de la cel de-al IX-lea Congres al partidului , totuşi, e un răstimp destul de scurt de cind s-au împămîntenit ase­menea trăsături esen­ţiale ale orinduirii noastre. Contemporani cu ele, cu devenirea şi înră­dăcinarea lor intr-un sol a cărui fertilitate este girată de socia­lism, de politica ştiin­ţifică a unui partid clarvăzător, începem a le considera făcînd parte din firescul vie­ţii noastre, a le lua ca atare şi a nu ne mai minuna de existenţa lor. Dar să ne gîndim numai la o trăsătură a lucrurilor, şi numai in legătură cu aspec­tul de la care am por­nit — această largă, atotcuprinzătoare, ple­nară manifestare spi­rituală pe plan naţio­nal. Să ne gîndim la modul cum ar întim­pina-o, la modul cum ar lua cunoştinţă de ea unul dintre străbu­nii noştri nu prea în­depărtaţi, unul dintre acei cărturari de acum trei-patru generaţii in urmă, care îşi făceau — aşa cum îşi făceau toţi adevăraţii cărtu­rari — un ideal , din luminarea poporului. Un ideal din aflarea unor căi pentru ca, cei mulţi în mijlocul că­rora exista —­­ să-şi poată manifesta, nu ÎNSEMNĂRI vreun fel, dacă nu personalitatea crea­toare, măcar persona­litatea ginditoare. O întreagă tradiţie d­e luptă şi de dăruire intelectuală s-a conso­lidat in jurul unei atari aspiraţii şi tot ceea ce a avut naţiu­nea mai valoros ca pregătire artistică sau cărturărească şi-a de­dicat viaţa unui ase­menea ideal. Şi, cu toate acestea, s-a înaintat cu paşi mici, foarte mici in comparaţie cu explozia creatoare a acestei pe­rioade de cind vorbim de o „evitare a Româ­niei“ ca despre un festival naţional al spiritualităţii noastre. Iau drept exemplu o localitate nici prea mare, nici prea mar­cantă ca personalitate sau tradiţie, nici lipsi­tă de condiţii — un etalon mediu intr-un anume fel. O localita­te a cărei evoluţie spi­rituală în aceşti ani o cunosc printr-o foarte recentă manifestare ce i-a îmbogăţit reperto­riul prin care se ma­nifestă, repertoriul pe care îl oferă locuitori­lor ei stabili sau sezo­nieri : oraşul Buşteni. De la o viaţă cultu­rală sporadică şi lipsi­tă de personalitate, anii „Cîntării Româ­niei“ — deci puţinii ani ai acestor cinci ediţii — au condus, pe lingă înflorirea unor activităţi curente ca s­ăptăminile de ma­nifestări educative Buşteni — Poarta Bucegilor, prestigioasa mişcare de invenţii şi inovaţii pe care o pro­movează colectivul fa­bricii de hîrtie sau cea a cenaclului lite­rar local ai cărui membri deţin astăzi mai multe premii pe plan naţional, pină la o serie de manifestări, care, in scurt timp, au căpătat importanţă re­publicană. Pe plan ştiinţific, Zilele medicale, care au loc în primăvară, au devenit prilejul unor comunicări de interes mult mai larg decit cel al lumii de specialitate , pe plan beletristic , Zilele creaţiei literare pentru copii şi tineret s-au consacrat drept cea­­mai de autoritate ma­nifestare de acest gen din ţară, atrăgind şi oaspeţi de peste hota­re, pe plan muzical. Festivalul tinerilor din Cornelia LEU (Continuare în pag. a IV-a)

Next