Scînteia, septembrie 1985 (Anul 54, nr. 13382-13406)

1985-09-01 / nr. 13382

PAGINA 2 ÎN INTÎMPINAREA CONGRESULUI CONSILIILOR POPULARE LEGĂTURA NEMIJLOCITA CU CETĂŢENII - CERINŢA $1 CONDIŢIA ESENŢIALA A UNEI RUM­ICE ACTIVITATIEUILITARE — Ce înţelegeţi prin acţiune efi­cientă ? — Participarea in masă a cetăţeni­lor la realizarea obiectivelor edilita­re, la lucrările gospodăreşti de între­ţinere şi înfrumuseţare a oraşului. Aş aminti „toaleta“ anuală a albiei Someşului Mic şi afluenţilor săi. În­grijirea străzilor şi parcurilor, ame­najarea noilor parcuri de sport şi agrement „Rozelor“ şi „Feroviarilor“, amenajarea pieţei Mănăştur, comple­xului tineretului, pregătirea ampla­samentelor viitoarelor construcţii din zona Pata. — Cum va fi folosită această mo­dalitate de lucru pentru aplicarea in viaţă a viitoarei Legi privind auto­­conducerea, autogestiunea econo­­mico-financiară şi autofinanţarea unităţilor administrativ-teritoriale ? întrebarea am adresat-o vicepre­şedintelui care răspunde In mod direct de problemele gospodăririi edilitare a municipiului, tovarăşul Gyulai Franeîsc. — Noi am efectuat o adaptare a modalităţii descrise şi atunci cînd a fost votată Legea 10 din 1982. Spre exemplu, comitetul exe­cutiv a stabilit arondarea, in linii mari definitivă, a sarcinilor de între­ţinere şi înfrumuseţare ce incumbă unităţilor socialiste. Rezultatele au fost peste aşteptări. Sunt elocvente seriozitatea şi pasiunea cu care se preocupă colective cum ar fi al Re­gionalei C.F.R. OH al întreprinderii „Tehnofrig“ de teritoriul urban pe care îl gospodăresc, ca şi climatul de emulaţie pe care îl insuflă aseme­nea exemple celorlalte colective ai cetăţenilor. Unele din răspunderile noi pe care le conturează proiectul legii vor găsi, aşadar, căi de exercitare gata existente. Dar acest important docu­ment legislativ stabileşte un cadru mult mai larg şi mai ferm de ac­ţiune, bine precizat juridic, stabil, ri­guros — în raport cu ce exista până acum. — ...O vizită pe străzi şi prin parcuri denotă că nu chiar toate sint întreţinute exemplar... — „.Aşa e. Dar chiar şi In condi­ţiile Întreţinerii exemplare înseam­nă că tot rămîn importante forţe nefolosite. Este o anomalie pe care viitoarea lege o va înlătura. Iar pen­tru ca litera legii să devină realitate vie sint necesare modalităţi de cu­noaştere exactă a potenţialului uman şi de antrenare a lui la viaţa edili­tară, adecvate fiecărei aşezări. Spi­ritul gospodăresc nu apare întot­deauna de la sine. Este de datoria noastră să-l insuflăm şi să-l între­ţinem mereu viu. Aceasta presupune o triadă de cerinţe — cunoaştere, răspundere şi acţiune permanentă. (Urmare din pag. I) pirghii să funcţioneze eficient­Este nevoie ca semnalele şi sugestiile gos­podăreşti să fie captate cit mai prompt, şi pe baza lor să se adopte cit mai operativ măsuri, iar parti­ciparea locuitorilor la înfăptuirea măsurilor să fie cit mai echitabilă, cu adevărat generală. Astfel s-a năs­­cut la Cluj-Napoca modalitatea de legătură cu masa mare a locuitorilor prin colective de lucru permanente, avind ca rază de activitate teritoriul unei circumscripţii electorale. — Am putea spune — adaugă to­varăşul Titus Jude, secretar al comi­tetului executiv al consiliului popular — că e vorba de un fel de „micro­­primării“, structuri relativ perma­nente, capabile să preia şi să rezol­ve direct problemele simple, de fie­care zi, ale activităţii gospodăreşti, care nu antrenează competenta con­siliului popular in ansamblul său. Ele includ cite un reprezentant care poate decide in numele forurilor mu­nicipale si care răspunde in fata lor. — Cite asemenea „micro-primării* fiinţează ? — Cinci. — Aşadar, fiecărui colectiv ii re­vine o zonă din oraş cu aproximativ 60 000 de locuitori. Poate el cuprinde bine un asemenea sector 1 — Acestea sint colectivei« care polarizează sarcinile şi decid In le­gătură cu aplicarea lor. In raza fie­căruia acţionează insă colective da Sprijin corespunzătoare teritoriului Circumscripţiilor electorale judeţene. La rindul lor, colectivele de spri­jin colaborează direct şi perma­nent cu asociaţiile de locatari şi co­mitetele de cetăţeni. Bineînţeles că această organizare piramidală nu exclude şi nici nu îngrădeşte în vreun fel, ei, dimpotrivă, stimulează legătura directă a cetăţeanului, la orice nivel, cu factorii care pot de­cide intr-o problemă sau alta, in funcţie de complexitatea ei. — Care sunt rezultatele practice ele acestei modalităţi de lucru? In ce măsură a permis ea aplicarea cu rezultate superioare a principiilor euroconducerii şi autogospodăririi ? — Atit costul, cit şi operativitatea şi calitatea lucrărilor gospodăreşti au fost influenţate în mod favorabil de existenţa şi activitatea colecti­velor de lucru pe circumscripţii — ne-a răspuns tovarăşul Gheorghe Rusu, prim-vicepreşedinte al comite­tului executiv al consiliului popular al municipiului. De fapt, ce asigură ele ? Implicarea mai directă, mai profundă, mai frecventă în viaţa zo­nei urbane respective, cunoaşterea bună şi permanentă a realităţii, spo­rirea răspunderii, acţiunea eficientă. Oriunde ai umbla un nea­semuit de frumosul cuprins al Maramureşului întîl­­neşti multe locuri care il evocă pe legendarul erou al luptei pentru eliberare naţională şi socială, ţintea Viteazul. Iată — îţi arată maramureşenii — „piatra lui Pintea“, şi „hanul lui Pintea“, şi „izvorul lui Pintea“, şi „jignita (pivni­ţa) lui Pintea“... şi iţi mai vorbesc despre multe alte însemne şi despre cântece şi balade. — La noi, Pintea-i pastă tăt, ne spune, apăsind în­­ mod voit pe accentul său maramureşean, minerul Antoniu Frincu de la Cav­­nic. A luptat şi a învins prin fiecare din noi. Iată, eu sunt dintr-o Veche fa­milie de mineri. Bunicul meu, Ştefan, a lucrat tot aici, în condiţiile neînchi­puit de grele dinaintea re­voluţiei din August şi a murit de tînăr. Tatăl meu, Nicolae, i-a urmat soarta, fiind răpus de bolile mi­neritului. EU lucrez in mină de 32 de ani, dar în orânduirea nouă, socialis­tă, cu totul altfel se des­făşoară munca noastră. Mecanizarea a înlocuit muncă fizică dură din a­­dîncul muntelui ; avem sisteme moderne de venti­laţie, de transport, de pro­tecţie a muncii, ca să nu mai vorbim de locuinţe, de grija pentru sănătate, de inalta preţuire dată me­seriei noastre. Cavnicul este prima mină din ţară care, în 1983, printr-un decret semnat de iubitul nostru preşedinte, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, a primit înaltul titlu de „Erou al Muncii Socialiste“. Cit priveşte viitorul, el În­seamnă pentru mine tot minerit. Drept dovadă, fe­ciorii mei au îmbrăţişat aceeaşi meserie, care este astăzi la mare cinste... Conectat puternic la ritmurile Întregii Românii, răspunzînd cerinţelor eco­nomiei, Maramureşul ocupă astăzi primul loc la pro­ducţia de minereuri com­plexe şi cupru rafinat, a­­sigurind peste 80 la sută din plumbul şi zincul ţării şi 60 la sută din metalele preţioase. Mai ales după Congresul al IX-lea al partidului, datorită politicii consecvente de ridicare a tuturor zonelor, în Mara­mureş au fost făcute in­vestiţii care depăşesc cu mult media pe ţară ; drept rezultat, peste 90 la sută din fondurile fixe existen­te în judeţ au fost reali­zate în ultimii 20 de ani. Poposim îndelung la în­treprinderea producătoare de maşini şi utilaj minier, precum şi de instalaţii pentru industriile metalur­gică, chimică­,­a materiale­lor de construcţii. Halele moderne, luminoase sunt dotate cu tehnică de vîrf­. Oamenii —­ veniţi din tot cuprinsul Maramureşului — au deprins temeinic tai­nele celor mai noi cuceriri tehnico-ştiinţifice, sunt stă­­pini pe tehnologii „de ul­timă oră“ , prelucrări me­canice pe maşini-unelte cu comandă numerică, sudură in mediu de bioxid de car­bon şi sudură semiautoma­tă cu oxigaz, detensionare prin vibraţii, turnare in forme vidate şi altele. — în vizitele de lucru cu care a onorat întreprinde­rea noastră, secretarul ge­neral al partidului ne-a cerut să folosim cu maxi­mă eficienţă capacităţile moderne din dotare şi pu­terea de creaţie a colecti­vului pentru a asigura uti­laje de înaltă productivi­tate, ne spune inginerul Ovidiu Man. Am înţeles să răspundem prin fapte in­demnurilor primite. Iată, pentru producerea acestor redactoare planetare am mimţit fără întrerupere opt ani de zile, făcînd ne­numărate proiecte, studii, încercări. Astfel am reuşit­ să realizăm aceste utilaje de mare tehnicitate, intr-o concepţie originală, de cel mai înalt nivel pe plan mondial. Un alt exemplu care ilustrează puterea de creaţie a colectivului nos­tru este şi realizarea insta­laţiei de forat în cariere, IFC-250. Maşina pe care o aduceam pină de CUrînd din import avea 14 m lun­gime, 14 m înălţime şi 70 de tone greutate. Instalaţia nouă, realizată în întregi­me de noi, pe baza unor soluţii tehnice proprii, are doar 7 m lungime, 4 m înălţime, cântăreşte 30 de tone ; consumurile sunt mult mai mici, randamen­tele superioare. Exemplele pot continua cu numeroase alte produse-unicat pe eco­nomia naţională, cu fami­liile de utilaje cu care în­zestrăm marile unităţi economice şi şantiere ale României. Promovarea neîntreruptă a progresului tehnic, dobîndirea unor realizări superioare reprez. Cvntă pentru noi, toţi, în­deplinirea unei înalte înda­toriri fată de ţară. La Flotaţia centrală Bai? Mare luăm cunoştinţă de o întreagă salbă de invenţii, de priorităţi tehnice rare situează unitatea in rândul Celor mai moderne din în­treaga lume. Explicaţiile inginerului-şef Kennerth Alexandru pornesc de la­­ evenimente de mare rezo­nanţă in viaţa întreprin­derii : — Vizitată in mai mul­te rinduri de secretarul general al partidului, Care s-a preocupat îndeaproape de dezvoltarea unităţii, flotaţia noastră a parcurs mai multe etape, succesive de perfecţionare a utilaje­lor şi tehnologiilor, care sunt în întregime de con­cepţie şi fabricaţie româ­nească. Noi am aplicat pentru prima oară in România procedeul de mare randament al măci­nării autogene a minereu­lui, iar in prezent extindem puternic conducerea auto­mată a proceselor de pro­ducţie. Aşadar, muncind aici, in Maramureş, oamenii au în permanentă in­­tenţie ori­zontul larg al intereselor întregii economii, al între­gii ţări. Valorificarea su­perioară a resurselor — orientare strategică de mare importanţă a partidului nostru — este o preocupare de zi cu zi a colectivelor de muncă. — în judeţul nostru pă­durile ocupă 43 lă Sută din suprafaţă, constituind o mare bogăţie, afirmă pe bună dreptate Vasile Gri­­goriu, secretarul comitetu­lui de partid al Combina­tului de prelucrare a lem­nului din Sighetu Marma­­tiei. Ne străduim să folo­sim superior masa lem­noasă pentru deplina valo­rificare a aurului verde. Şi pot afirma că în mare­le nostru combinat, care cuprinde nu mai puţin de opt fabrici, nu se pierde nici măcar o aşchie de lemn. Admirăm mobila fru­moasă, trainică, elegantă produsă de aceşti adevă­raţi ,,,artişti,.. iţi prelucrării lemnului, , Măiestria lor e binecunoscută în toată România, precumm , şi în 22 d­ 6 ţări ale lumii, in­ care se exportă produsele par­nind marca fabricii din Si­­ghetu Marmaţiei. Sentimentul mindriei pentru lucrul bine făcut este prezent pretutindeni aici, in Maramureş. Unul dintre străvechile obice­iuri ale acestor locuri, Tin­­jana, care se păstrează şi acum în satele de pe valea Marei, este un omagiu a­­dus muncii şi hărniciei : „Bună ziua om­ de cinste / Ce ai mers tot înainte / Ce te-ai sculat pînă-n zori, / Şi-ai intrat cu plugu-n brazdă / Şi-ai pornit lucrul întire / Să avem roadă-n cimpie...“ Asemenea „oameni­­de cinste“ am întîlnit pretu­tindeni pe meleagurile maramureşene... La coope­rativa agricolă de produc­ţie Groşi, pe loturile „Dumbrăviţa“, „Sub pă­dure“ şi „Birgău“ oamenii defrişau mărăcinişul, cap­tau izvoare, drenau în pro­funzime pentru a face cul­­tivabile terenuri care nu au cunoscut niciodată plu­gul şi sapa... în preajma Băii Mari s-au ridicat de-a lungul secolelor mari dea­luri de steril, alcătuind te­renuri total sterpe pe care, după o expresie a locului, „nu creştea nici pipirigul“, în urma unor mari stră­danii ale lucrătorilor de la Staţiunea de cercetare şi producţie pomicolă, locuri­le acestea au fost trans­formate în livezi roditoare în Care cresc meri, peri, cireşi, calşi, castani şi afini de cultură. Cartierii Vrednici, cu Sim­ţire frumoasă, cu fierbin­te dragoste de ţară — a­­ceasta e statura demnă a locuitorilor Maramureşului. Vestitele lor porţi, meşte­şugite din strâvechime , şi pină în zilele noastre, sunt simboluri ale vieţii, ale construcţiei, ale duratei. In anii socialismului por­ţile acestea s-au deschis larg către marile înfăptuiri ale vieţii libere. în Mara­mureş s-au schimbat din temelii rosturile muncii, traiul oamenilor, înfăţişa­rea oraşelor şi a satelor. Din 1945 şi pină acum s-au construit în judeţ peste 130 000 de locuinţe, în care trăieşte imensa majoritate a locuitorilor. Numai din fondurile Sta­tului au fost realizate 55 000 apartamente, cele mai multe dintre acestea, adică peste 47 000, fiind înălţate in ultimele două decenii. Aici, la fel ca pre­tutindeni in întreaga tară, anii glorioşi ai „Epocii Nicolae Ceauşescu“ sunt cei mai bogaţi în împliniri. Laolaltă cu întreaga tară, Maramureşul creşte in­tr-adevăr ca Făt-Frum­os din poveste. Sprijinindu-se temeinic pe trainicile în­făptuiri­ ale noii istorii a României, mindrele porţi maramureşene­— devenite­­ astăzi emblemie ale vieţii­­ noi — sunt larg deschise către viitor." Gh. ATANASIU Gheorghe SUSA corespondentul „Scînteii" Porţile Maramureşului contemporan — umple deschideri către strălucite împliniri socialiste Alături de celelalte localităţi ale ţării, municipiul Baia Mare a cunoscut uriaşe înnoiri edilitare, expresie a grijii pentru noua calitate a vieţii cetăţenilor. In fotografiei unul din noile cartiere de locuinţe din municipiul maramureşean Foto : E. Dichiseanu PLOIEŞTI Importante economii de metal prin recondiţionarea pieselor de schimb La întreprinderea „1 Mai“ din Ploieşti, acţiunea de recondiţio­­nare a pieselor de schimb cu­noaşte în acest an o largă ex­tindere, mai ales în sectoarele de forjă şi turnătorie, unde se află maşini, utilaje, instalaţii de ridicat cu piese mari in greuta­te de pină la 7,8 tone. De ase­menea, tot aici s-a trecut la re­­condiţionarea de piese din crom şi nichel, metale foarte scumpe şi deficitare, necesare instala­ţiilor de încălzit, de tratamente termice şi termochimice de la fabrica de sape de foraj. „Această largă acţiune, la care participă, practic, toate sectoa­rele uzinei, de la proiectare şi pină la prelucrare — ne spune directorul tehnic, ing. Gheorghe Damian — a dus la o reducere importantă a efortului valutar al ţării şi la economisirea in şapte luni din acest an a peste 140 tone metal, din care o can­titate mare o constituie otelurile speciale. In luna august s-au economisit alte 35 tone de me­tal, ajungîndu-se la circa 6 000 de piese recondiţionate. (Con­stantin Căpraru, corespondentul „Scînteii“). Unitatea de medicină nucleară şi ultrasunete a Spitalului clinic Pan­duri din sectorul 5 din Capitală şi totodată Centru metodologic repu­blican in acest domeniu, prin întreaga sa activitate, de peste 25 de ani, reflectă chiar şi la nivelul unei singure unităţi politica partidului şi a ţării noastre in domeniul utilizării paşnice a energiei atomice, punerea descoperirilor ştiinţei la dispoziţia omului, in slujba vieţii. Condiţiile create in ultimii douăzeci de ani acestui domeniu au permis efectuarea unor cercetări ştiinţifice şi obţinerea unor rezultate practice utile, atit in domeniul medicinei curative, cit şi al prevenirii unor boli sau al evoluţiei lor severe. Intr-un spaţiu restrins, laboratoa­rele dotate cu aparatură modernă permit investigarea şi obţinerea unor rezultate competitive cu ale centrelor similare din ţări avansate. „ Beneficiem de o dotare „de ul­timă oră“ care ne permite să inves­tigăm cu tehnici de virf şi să con­tribuim astfel la punerea diagnosti­cului in mod mai precis şi precoce, cu mult înainte ca boala să fi avan­sat, ne spune Tiberiu Pop, doctor în ştiinţe medicale, şeful acestei uni­tăţi de cercetare şi practică medi­cală, totodată expert al Agenţiei In­ternaţionale de Energie Atomică (A.I.E.A.) a O.N.U. Ca să vă dau un exemplu în acest sens mă voi referi la cel­­mai recent şi modern aparat intrat în dotarea noastră : to­­mografiil de emisie cu cameră digi­tală, ambele conectate la compute­rul de capacitate mare existent în această unitate. El a fost montat de noi în colaborare cu o firmă străină, intr-un mod original ,­ poate prin­tre primele de acest tip în Europa — pentru vizualizarea rezultatelor investigaţiilor efectuate. Acest tomo­­graf se deosebeşte de cele cu trans­misie, a căror funcţionare se ba­zează pe folosirea înaltei tensiuni, de tip radiologie, pe cînd la tomogra­­ful de emisie, energia înregistrată vine de la radioizotopul injectat in organism, ceea ce înseamnă o expu­nere infinit mai mică la iradiere. Un alt avantaj constă in posibilitatea de a efectua observaţii, studii şi in­vestigaţii dinamice : prin urmărirea traseului substanţei radiofarmaceuti­ce injectate sunt vizualizate, pe ecran, funcţiile organelor, analizate In di­namica lor. In acest fel se pot de­pista cu o precizie maximă locali­­zările unor tulburări, leziuni, tumori etc. Aparatul rotindu-se in jurul corpului il analizează tridimensio­nal, secvenţă cu secvenţă, avind o putere de rezoluţie maximă , sub 1 cm, ceea ce înseamnă o capacitate de evidenţiere a unei leziuni foarte mici, sub 1 cm, şi posibilitatea de a interveni mai eficace, la timp. — fără îndoială este un aparat complex şi costisitor. In ce situaţii este indicată utilizarea lui 7 — în toate cazurile limită in care nu se poate pune un diagnostic pre­cis, corect cu ajutorul celorlalte me­tode clasice de investigare. Este ştiut ce importanţă are punerea unui diagnostic precoce şi intervenţia la timp in unele boli cardiovasculare, în cancer şi in diferite cazuri. Cu cit este localizată mai exact o tumoră, de exemplu, cu atit mai repede şi m­ai bine poate fi ea extirpată. — Aveţi in dotare un computer de capacitate mare cu care prelucraţi imaginile. In citeva cuvinte, fără a intra în detalii, ne-aţi putea explica in ce constă această tehnică de virf şi care este avantajul ei ? — Computerul ne oferă o serie de date şi de precizări : amplifică au­tomat contrastul imaginii, permite o selecţie a zonei care ne interesează, o uniformitate a imaginii, realizarea de imagini „in oglindă" a unor or­gane simetrice (cum sunt, de exem­plu, rinichii) pentru a se vedea di­ferenţele dintre organul sănătos şi cel bolnav. In sfirşit, stochează ima­ginile ca un „arhivar", lucru util pentru urmărirea in timp a evoluţiei bolii sau a stării de sănătate etc. Un alt aparat ultramodern de mare utilitate pe care avem prilejul să il vedem aici este endosonogra­­ful, cuplat de asemenea la compu­ter. El oferă posibilitatea obţinerii unor imagini ecografice — fotografii color luate din interiorul organis­mului cu ajutorul unei sonde, teh­nică utilă in diagnosticul bolilor ve­zicii urinare, prostatei etc. Pe mo­nitor (sau ecran) apar imagini ce pot fi analizate și apoi fixate pe film polaroid, radiologie sau hirtie fotografică. Imaginile sint trecute automat pe computer şi prelucrate de calculator In vederea obţinerii unei cit mai mari precizii. Noi am realizat in premieră, in colaborare cu o firmă străină, acest sistem video­­tron, adică programul pe calculatorul nostru, care acceptă sau primeşte imagini de la endosonograf şi ulte­rior le supune prelucrării compute­rizate. Cu ajutorul endosonografului se obţin imagini mai bune decit cu alta aparate de acelaşi tip, fără a ex­pune organismul la iradieri, deoa­rece ultrasunetele sunt inofensive. Aceste caracteristici îl fac util şi în investigarea femeilor gravide pentru a „vedea“ de pildă care este stadiul evoluţiei sarcinii. Endosono­­graful este prevăzut şi cu un ac­cesoriu pentru vizualizarea instan­tanee a fătului intrauterin, a orga­nelor lui interne (de pildă inima şi valvele ei), investigaţie utilă în ca­zurile cînd se pune problema unei intervenţii prompte.­­O altă metodă de maximă preci­zie şi de asemenea lipsită de orice risc este ecografia, in care stabili­rea diagnosticului se face tot cu ajutorul ultrasunetelor. Imaginea co­lor a rinichiului, ficatului, inimii etc. apare pe ecranul calculatorului unde poate fi analizată zonă cu zonă. Computerul analizează imagi­nea mărită, de pe ecran, a leziunii, oferind date informaţionale noi faţă de cele clasice, utile in precizarea naturii ei şi indicarea tratamentului optim Prin imaginile celor compu­terizate metoda oferă informaţiile necesare fără a expune organismul nici unei iradieri. De aceea, se poate folosi şi la femeile gravide. Nu ne-am propus să ne oprim de­cit la citeva din preocupările aces­tei unităţi, ale acestui colectiv an­trenat in cercetări de virf. Este insă evident că prin toate aceste pre­ocupări, susţinute şi de o dotare co­respunzătoare, tehnicile nucleare şi ultrasunetele devin un bun al tutu­ror în interesul sănătăţii, al vieţii. Elena MANTU ATOMUL PAŞNIC IN SLUJBA SĂNĂTĂŢII SCÍNTEIA — duminică 1 septembrie 1985 Generoasă implicare în opera de înflorire a patriei In­cuvintarea la Forumul tineretului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, sublinia marile Sarcini ce revin Uniunii Tineretului Comunist in­formarea şi educarea tinerilor pentru muncă şi viaţă, spre a fi demni şi devotaţi cetăţeni ai patriei, con­structori conştienţi ai socialismului şi comunismului. Răspunzînd cu însufleţire acestei vibrante chemări, organizaţiile U.T.C. de pe întreg cuprinsul patriei desfăşoară în această perioa­dă. Sub egida Anului Internaţional al Tineretului, o amplă şi variată gamă de activităţi menite să asigure participarea activă şi respon­sabilă a tinerei generaţii la dezvoltarea şi înflorirea multilaterală a patriei socialiste. Ce îşi propun, cum acţionează in mod concret organizaţiile Uniunii Tineretului Comunist în această direcţie ? Iată întrebarea la care am solicitat să răspundă, în cadrul anchetei noastre, secre­tari ai unor organizaţii U.T.C. — Cei 5 400 de tineri din unita­tea noastră reprezintă jumătate din efectivul puternicului nostru colectiv muncitoresc — ţine să re­marce Sorin Rotaru, secretarul comitetului U.T.C. de la Combi­natul petrochimic Borzeşti. Pentru noi, ca şi pentru întregul tineret al ţării, a munci şi învăţa, aşa cum nu îndeamnă secretarul general al partidului, a ne însuşi cele mai noi cunoştinţe tehnico-ştiinţifice, a munci fără preget pentru îndepli­nirea in mod exemplar a sarcini­lor de plan, a tuturor îndatoririlor ce revin colectivului, înseamnă a fi in primele rinduri ale luptei pentru binele patriei, pentru pro­gresul ei necontenit. Tinerii din combinatul nos­tru știu că su­portul material al patriotismului "sunt faptele de muncă, modul în care prin­ munca lor, prin rezulta­tele lor, adăugate şuvoiului uriaş al realizărilor între­gului popor, con­tribuie la înfăp­tuirea obiective­lor planului cin­­ci­tal, la dezvol­tarea economică a ţării. In aceas­tă privinţă aş da u­n singur exem­plu în ce priveşte tinerii din combinatul nostru : an­gajamentul asumat pentru întregul an la acţiunile de muncă patrioti­că, in valoare de peste un milion lei, a fost indeplinit încă la Sfirşi­­tul lunii mai. Şi în viitor, prin întreaga muncă politico-educativă desfăşurată de organizaţia noastră, vom cultiva dragostea pentru me­seria aleasă, dorinţa firească a ti­nerilor de a se număra, alături de comunişti, printre fruntaşii între­cerii Socialiste, de a-şi perfecţiona continuu pregătirea profesională, intr-un cuvînt, interesul de a se forma şi munci ca specialişti de înaltă clasă. —• Prin toate formele muncii po­litico-educative — ne spune Savu Grapă, secretarul comitetului co­munal U.T.C. Tutova, judeţul Vas­lui — noi căutăm să dezvoltăm la toti tinerii din comună răs­punderea pentru munca in agri­cultură, pentru stabilizarea lor în comună, dorinţa de a-şi însuşi te­meinice cunoştinţe tehnico-profe­­sionale şi a participa cu toate for­ţele la Înfăptuirea programelor partidului de dezvoltare continuă a agriculturii noastre socialiste. Pentru că, aşa cum sublinia tova­răşul Nicolae Ceauşescu, adresîn­­du-se lucrătorilor din zootehnie: „Nu e suficient si vorbim numai in adunări că munca e o cinste şi o onoare; trebuie ca in practică să transformăm in cinste şi onoare a­­ceastă muncă !“ Şi trebuie să spun că la continua prosperitate a celor două puternice cooperative agrico­le de producţie, la înălţarea celor peste 3 600 de case noi, a tuturor şcolilor şi căminelor culturale din comună, la modernizarea străzilor şi alimentarea cu apă a comunei, uteciştii, toţi tinerii au muncit cu dragoste şi dăruire. Numai in acest an, participînd la lucrările edili­­tar-gospodăreşti, Întreţinerea pă­şunilor, scoaterea de sub efectul inundaţiilor a peste 50 hectare te­ren agricol, colectarea materialelor refolosibile, tinerii, din comuna noastră şi-au îndeplinit Încă de pe acum angajamentul anual la lucrările de muncă patriotică, ur­­mind ca pină la finele anului să realizăm un volum suplimentar da lucrări. — Sub conducerea organizaţiei de partid — apreciază Gheorghe Câtă- Daniel, secretarul comitetului U.T.C. de pe platforma Centrului Naţional de Fizică de la Măgurele — activitatea noastră s-a concen­trat spre mobilizarea tinerilor cer­cetători la îndeplinirea şi depăşi­rea sarcinilor ce le revin, la for­marea lor ca specialişti competenţi, cu înalte calităţi moral-politice. A crescut astfel numărul contracte­lor de cercetare realizate exclusiv sau în cea mai mare parte de că­tre tineri, a sporit contribuţia a­­cestora la înfăptuirea unor impor­tante proiecte. Suntem­ însă con­ştienţi că înfăptuirea sarcinilor ce ne revin din grandiosul program de dezvoltare economico-socială a patriei, adoptat de Congresul al XIII-lea al partidului, cere din partea noastră eforturi mari, care, practic, sunt de neimaginat fără o inaită pregătire de specialitate, la nivelul celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii mondiale. In acest sens, pentru formarea unor­­ tineri cercetători competenţi, re­voluţionari, promotori consecvenţi ai noului, ne propunem să conti­nuăm o serie de acţiuni care au dat bune rezultate — colocviile ti­nerilor pe pro­bleme de fizică şi domenii conexe intitulate „Tine­retul, fizica şi progresul tehnico­­ştiinţific“. „Se­­minariile tinere­tului“ cu secţiuni de tehnica laseri­­lor, fizica nu­cleară si proble­me interdiscipli­nare de geofizi­că. De asemenea, vom organiza a­­nual, in cadrul acţiunii „Ştiinţă — Tehnică — Producţie“, con­cursul de creaţie tehnico-ştiinţifică, ce are drept scop atit trecerea in revistă a con­tribuţiei tinerilor la cercetările de fizică aplicată şi fundamentală, cit şi stimularea spiritului de com­petitivitate ştiinţifică în vederea găsirii de noi modalităţi concrete de scurtare a ciclului cercetare­­proiectare-producţie, de valorifica­re maximă a rezultatelor cerce­tării.­­ Alături de tinerii din Întrea­ga ţară, şi uteciştii din judeţul Botoşani s-au angajat să cin­stească Anul Internaţional al Ti­neretului prin fapte deosebite de muncă, în toate sectoarele de acti­vitate — spune Mihai Stanciu, secretar al Comitetului judeţean Botoşani al U.T.C. Bilanţul de pîna acum al muncii arată că rezultatele cele mai bune le-au obţinut „tinerii,­ de la Filatura­ de melană — colectiv a cărui medie de vîrstă se situează sub 25 de ani — care şi-a îndeplinit şi de­păşit sarcinile de export, precum şi cei de la întreprinderile de con­fecţii şi de maşini-unelte grele pentru deformare plastică din Dorohoi, care se situează, de ase­menea, pe locuri fruntaşe pe ju­deţ in întrecerea pentru creşterea productivităţii muncii, economisi­rea de materiale, îndeplinirea pla­nului la export. Mai amintesc că 4 500 de elevi aflaţi în vacanţă au participat la culesul spicelor pe 2135 hectare, la culesul a peste 345 tone fructe sau la lucrările de pe şantierul de irigaţii din raza comunelor Mihai Eminescu şi Roma. Sunt fapte care demonstrea­ză dorinţa tinerilor botoşăneni de a munci fără preget, cu pasiune şi spirit revoluţionar, aşa cum ne cere secretarul general al partidu­lui, pentru înflorirea necontenită a României socialiste. ★ Tinerii patriei, mobilizaţi de or­ganizaţiile U.T.C., sub conducerea organizaţiilor de partid, muncesc, învaţă, se pregătesc să devină oa­meni de nădejde in toate domeniile de activitate, cu convingerea fermă că, aşa cum spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu, nu există un mod mai direct, mai eficient, mai nobil de a-ţi dovedi ataşamentul, dragostea faţă de partid, faţă de patrie şi popor decit acela de a te pregăti şi forma temeinic pen­tru muncă şi viaţă, de a milita cu consecvenţă pe tărîmul faptei con­crete pentru înfăptuirea exempla­ră a politicii partidului, pentru ridicarea patriei pe noi culmi de progres şi civilizaţie. Anchetă realizată de Al. PINTEA şi corespondenţi ai „Scînteii“ Un mobilier adecvat pentru apartamentul dumneavoastră Se construieşte masiv. De la Un capăt la altul de ţară.­ Pădurile de macarale desemnează noi şantiere, viitoare ansambluri de locuinţe pen­tru oamenii muncii. Mutatul in­tr-o nouă locuinţă a devenit, mai cu seamă, în ultimii douăzeci de ani, un fapt cotidian, o stare de spirit a omului acestui timp. Din­tr-o casă modestă situată intr-un cartier mărginaş sau pe o uliţă în­fundată, iată-l stăpîn al unui apar­tament modemn cu toate dependin­ţele. Mai rămîne să-l mobileze. Cum ? în ce fel ? Şi începe vizita prin magazinele specializate ale comerţului de stat pentru a alege tipul de mobilă adecvat preferin­ţelor sale. Realizate intr-o gamă variată de modele, moderne şi funcţionale. Cu furnir de nuc, stejar, fag şi ruşinoase, noile tipuri de mobilă sunt dimensionate corespunzător spaţiilor din locuinţe. Pentru care dintre acestea să opteze ? Specia­liştii recomandă, pentru a-l scoate din dilemă pe cumpărătorul nostru, citeva tipuri de camere de dormit, printre care : FELICIA (dormitor, cameră studio, cameră tineret), dor­mitor IASI, OCTAV, camera de ti­neret GHEORGHENI, ARBORE, VARATIC. Toate acestea au o bună funcţionalitate, sunt elegante, asi­gură depozitarea şi păstrarea îm­brăcămintei in cele mai bune con­diţii. Dintre camerele de zi şi su­fragerii, iată cineva care ar putea trezi interesul celui în căutare de originalitate, de linie modernă : CLARISA, LUXOR şi TÎMPA, su­frageria IAŞI. Sunt executate intr-o gamă largă de modele, cu baghete sau ornamente florale, unele sculp­tate. Fireşte, nu pot lipsi, din ansam­blul mobilierului, bucătăriile exe­cutate din materiale lavabile, uşor de întreţinut, printre care reţin a­­tenţia tipurile : DT 1, DT 2, SU­CEAVA 84, COSTELA, MARGA, ARBORE şi RUSTIC, cu furnir de răşinoase. Şi, pentru că impresiile bune se fac încă de la intrarea in aparta­ment, o garnitură de hol adecvată, executată în sisteme constructive ce permit extensia concomitent cu mărirea rezistenţei in exploatare, e neapărat necesară. Tipurile de astfel de garnituri ? Holurile VIR­GIL, LUCIA, LIDA, DORINA, S 83, CLARISA. Exista si o serie de piese separate, care pot com­pleta necesarul de mobilier : cuie­re hol, dulăpioare pentru baie şi pentru pantofi, scaune pliante, raf­turi pentru cămări. Toate acestea se pot procura din magazinele de specialitate ale co­merţului de stat din toată ţara, la preturi convenabile. Marta CUIBUȘ

Next