Scînteia, noiembrie 1985 (Anul 54, nr. 13434-13459)

1985-11-01 / nr. 13434

ORGAN AL PROLETARI­S DIN TOATE ȚĂRILE. UNITI-VA! COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LV Nr. 13 434 Vineri 1 noiembrie 1985 6 PAGINI-50 BANI Iernarea animalelor - pregătită temeinic! • Toate furajele să fie strînse şi de­pozitate cu grijă • Modernizarea şi repararea adă­posturilor în pagina a lll-a : relatări ale cores­pondenţilor „Scîn­­teii“ din judeţele Ialomiţa şi Vîlcea PENTRU RECOLTE SPORITE ÎN ANUL VIITOR Să fie fertilizate suprafeţe cît mai mari Utilizarea pe scară largă a îngră­şămintelor naturale, cit şi adminis­trarea corectă a acestora constituie o importantă rezervă de creştere a randamentului la hectar. Pentru ca îngrăşămintele natura­le să aibă un efect maxim, aplica­rea lor trebuie să se facă o dată cu arătura adincă de toamnă. In pro­gramul stabilit de Ministerul Agri­culturii si Industriei Alimentare s-a prevăzut ca in acest an să fie ferti­lizate circa un milion de hectare cu 36 milioane tone îngrășăminte or­ganice. Aceste prevederi au fost re­alizate pină la 30 septembrie in proporţie de 65 la sută. Cantităţi a­­preciabile de Îngrăşăminte naturale urmează să fie aplicate in sezonul rece. De menţionat că, datorită bu­nei organizări a muncii, unităţile agricole din judeţele Cluj, Hune­doara, Neamţ, Mureş, Botoşani, Să­laj şi Bihor au depăşit simţitor pro­gramul stabilit de aplicarea îngră­şămintelor. In cimp, pe platforme, se află acum peste 12 milioane tone de gunoi de grajd bine fermentat şi aceeaşi cantitate în jurul ferme­lor zootehnice care trebuie transpor­tat. Cantităţi apreciabile se află în stoc în unităţile agricole din jude­ţele Giurgiu, Mehedinţi, Constanţa, Brăila, Tulcea, Vaslui, Teleorman ş.a., judeţe care au restanţe mari la fertilizări. Pentru a se asigura con­diţiile necesare obţinerii de recolte mari in anul viitor se impune ca programul de fertilizări să fie rea­lizat integral în toate judeţele. Pen­tru aceasta este necesar ca in fie­care judeţ, consiliu agroindustrial, unitate şi fermă să se stabilească cu precizie pe ce sole se vor aplica îngrăşăminte naturale, prioritate a­­vind terenurile pe care vor fi am­plasate culturile prăşitoare în sis­tem intensiv, legumele, sfecla de za­hăr, cartofii ş.a. Concomitent cu măsurile care tre­buie întreprinse pentru a se inten­sifica transportul îngrăşămintelor naturale, cadrele de conducere şi specialiştii din unităţile agricole au datoria să asigure aplicarea acestora în funcţie de datele din cartarea a­­grochimică privind conţinutul solu­lui in substanţe nutritive. Trebuie, de asemenea, să se ţină seama de experienţa unităţilor care obţin cu regularitate producţii agricole supe­rioare. Ea demonstrează că perioa­da optimă de aplicare a îngrăşămin­telor organice este întotdeauna îna­intea arăturilor, in cazul de faţă a arăturilor adinei de toamnă, pentru că numai procedindu-se aşa acestea pot fi bine încorporate în sol. In perioada de iarnă, este bine ca gu­noiul de grajd să fie depozitat în platforme la marginea solelor, de unde să fie transportat în timpul lucrărilor de pregătire a terenului. Desigur, pentru îndeplinirea exem­plară a programului de fertilizări trebuie asigurate toate condiţiile, în­­cepînd cu organizarea unor formaţii speciale de transport­­şi imprăştiere pe­ cimp a îngrăşămintelor. De ase­menea, este necesar să se extindă experienţa bună din vară cinci, in­tr-o serie de judeţe, între care Mu­reş, Olt, Bihor, Arad, Buzău, Că­lăraşi, Covasna şi Sibiu, s-au trans­portat cu atelajele cele mai mari cantităţi de îngrăşăminte. Pentru a fi cu adevărat eficientă, fertilizarea cu îngrăşăminte naturale, lucrare ce presupune deplasarea dintr-un loc în altul şi împrăştierea pe cimp a unor cantităţi foarte mari, trebuie realizată cu rapiditate. In această perioadă, datoria orga­nizaţiilor de partid de la sate, a ca­drelor de conducere din consiliile agroindustriale şi unităţile agricole este coordonarea in aşa fel a­ lucră­rilor de sezon ,incit, o dată cu recol­tarea, transportul din cimp al pro­ducţiei de pe ultimele sale şi cu efectuarea arăturilor, să se acţione­ze cu toate forţele in vederea ferti­lizării unor suprafeţe cît mai mari cu îngrăşăminte organice. PRAHOVA Noi capacităţi de producţie In cadrul acţiunii de dezvolta­re şi modernizare a Fabricii de mecanică de precizie de la Breaza — acţiune desfăşurată la indicaţia secretarului general al partidului cu prilejul unei vizi­te făcute in unitate — s-au fi­nalizat, cu două luni mai de­vreme, noi capacităţi de produc­ţie. Este vorba de punerea in funcţiune a unei noi forje, a unui atelier modern de turnări sub presiune a aluminiului şi a unui sector de autoutilaje. Toa­te aceste noi capacităţi au fost utilate cu maşini-unelte de înaltă tehni­citate fabricate in ţară. Intrarea in producţie a noilor capacităţi asigură acum necesarul de piese turnate din aluminiu, precum şi dezvol­tarea sectorului de fabricare şi recondiţionare a pieselor de schimb necesare aparaturii hi­draulice pentru motoarele die­sel. O contribuţie­­ deosebită la realizarea in avans a noilor ca­pacităţi de producţie au adus-o harnicii constructori de la şan­tierul Prahova ai întreprinderii antrepriză de construcţii şi montaje Braşov. (Constantin Căprariu corespondentul „Scin­teii“). ÎN ZIARUL DE AZI: • Scrisori ale oameni­lor muncii adresate conducerii partidului 6 Consiliile populare şi dezvoltarea capaci­tăţilor energetice loca­le 9 Virtuţile perene ale tradiţiei 9 Mărturii noi în arhiva istoriei PHTERWICA flRSflJABE Wl­MCiTflSEflSCA, SHUT DE RĂSPUNDERE IN BEfltIZflREA SARCINILOR EGB11CE Termocentralelor - cărbune mai , de bună calitate! In ansamblul măsurilor luate de conducerea partidului pentru asigurarea energiei electrice necesare desfăşurării normale a activităţii eco­­nomico-sociale, sporirea producţiei de cărbune reprezintă una din condiţiile esenţiale pentru funcţionarea la parametri cit mai înalţi a ter­mocentralelor. Această cerinţă se impune cu atit mai mult acum, cind condiţiile climatice sunt încă favorabile şi se poate lucra un ritm intens atît în unităţi miniere, şi în special în carierele de extracţie la suprafaţă a lignitului, cit şi la trans­portul cărbunelui. De bună seamă, este pozitiv faptul că, in luna octombrie, nivelul producţiei de cărbune a înre­gistrat o uşoară creştere faţă de luna septem­brie. Totuşi, rezultatele obţinute pe ansamblul in­dustriei extractive a cărbunelui sunt încă departe de nivelul sarcinilor de plan, al posibilităţilor existente. In mod special este necesar ca orga­e­nele şi organizaţiile de partid, cadrele de condu­cere şi specialiştii, toţi oamenii muncii din acest domeniu să acţioneze cu mai multă răspundere şi exigenţă pentru creşterea indicilor de folosire a capacităţilor şi utilajelor existente, pentru exe­cutarea la timp a lucrărilor de întreţinere şi re­paraţii, pentru perfecţionarea continuă a tehno­logiilor de exploatare. Insistăm asupra acestor probleme deoarece, după cum se ştie, in ultimii ani s-au făcut efor­turi financiare şi materiale cu totul deosebite pentru dotarea unităţilor miniere cu utilaje şi in­stalaţii dintre cele mai moderne, de mare randa­ment. Ca urmare, in acest domeniu este asigu­­rată baza tehnico-materială pentru îndeplinirea sarcinilor de plan. Rezultatele obţinute depind insă de felul şi indicii cu care sunt folosite uti­lajele din dotare. lată de ce, aşa cum s-a sub­liniat şi la recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., trebuie să se ia toate măsurile necesare pentru eliminarea neajunsu­rilor care se mai manifestă­ în acest domeniu şi înfăptuirea întocmai a programului­ de creştere al extracţiei de cărbiuie. f f . f . Experienţa multor unităţi miniere­­ din prac­tic toate bazinele carbonifere­­ demonstrează că atunci şi acolo unde s-a acţionat sistematic, din timp, cu înalt profesionalism şi deplină dă­ruire pentru buna întreţinere şi exploatare a uti­lajelor din dotare, pentru întărirea ordinii şi dis­ciplinei la fiecare loc de muncă s-au obţinut producţii mari de cărbune, chiar peste prevede­rile de plan. Este un argument in plus care ple­dează cit se poate de convingător pentru popu­larizarea şi extinderea experienţei pozitive, care îndeamnă la acţiune, la o amplă mobilizare a forţelor pentru a se asigura perfecţionarea teh­nologiilor de lucru, îmbunătăţirea asistenţei teh­nice cu cei mai buni specialişti in toate schim­burile şi pe întregul flux tehnologic - chiar şi in unităţile fruntaşe, deoarece rezervele de spo­rire a producţiilor nu au fost nicăieri epuizate - astfel incit utilajele de mare complexitate din cariere şi subteran să funcţioneze continuu, fără întrerupere şi să se livreze termocentralelor can­tităţi cit mai mari de cărbune şi de calitate su­­­ pe-i-iar*.-. ' -:ir- ■- V- H ■ ÎN PAGINA A 3-A a­ ziarului, relatări despre măsurile luate pentru sporirea producţiei de cărbune la întreprinderile miniere Voivozi şi Paroşeni. Lucrările agricole de toamnă, încheiate grabnic! • Transportul și depozitarea fără în­­tîrziere a întregii recolte • Livrarea la fon­dul de stat a can­tităţilor de produse prevăzute AUTOFINANŢAREA tuturor unităţilor administrativ-teritoriale în cadrul amplului proces de apli­care în viaţă a principiilor autocon­­ducerii, proces iniţiat şi promo­vat cu consecvenţă de secreta­rul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, un loc de primă importanţă îl ocupă trecerea la au­tofinanţarea unităţilor administrativ­­teritoriale, care prevede acoperirea cheltuielilor fiecărei localităţi din veniturile proprii. De altfel, autocon­­ducerea şi autofinanţarea in profil teritorial se întrepătrund şi se condi­ţionează reciproc. autofinanţarea constituind una din pîrghiile auto­­conducerii, instrumentul practic prin care autoconducerea se materializea­ză pe plan economico-financiar in activitatea curentă. „Este necesar să înţelegem — sublinia în acest sens tovarăşul Nicolae Ceauşescu — că nu se poate vorbi de accentuarea auto­­conducerii şi autogesiunii unităţi­lor administra­tiv-teritoriale fă­ră a asigura toate mijloacele eco­­nomico-financiare necesare pentru ca acestea să-şi poată îndeplini rolul şi atribuţii­le lor“. Formind o par­te componentă a noului meca­nism economico­­financiar cu aplicabilitate în toate sferele vieţii sociale, măsurile pri­vind autofinanţarea unităţilor admi­nistrativ teritoriale sunt expresia sta­diului nou pe care l-a atins ac­tivitatea consiliilor populare, sta­diu ce face posibilă şi impu­ne perfecţionarea organizării şi funcţionării lor. Realizarea princi­piului autofinanţării localităţilor este de natură să asigure tuturor locuitorilor oraşelor şi satelor nu nu­mai posibilităţi sporite de acţiune, ci şi răspunderea directă pentru­­buna gospodărire a aşezărilor in care tră­iesc și muncesc, pentru folosirea ju­dicioasă a fondurilor disponibile, pentru depistarea de noi surse de ve­nituri, astfel incit fiecare unitate ad­­ministrativ-teritorială să-şi poată a­­coperi cu forțe proprii cheltuielile. Desigur, echilibrarea cheltuielilor cu veniturile constituie doar o expresie financiară, contabilă a principiu­lui autofinanţării, esenţa sa con­­stind in faptul că prin autofinanţare se dă expresie concretă uneia din realităţile fundamentale ale demo­craţiei noastre socialiste, anume că poporul, conducindu-se pe sine însuşi, îşi soluţionează ■ problemele dezvol­tării prin forţe proprii — realitate deopotrivă valabilă la nivel naţional cit şi în fiecare celulă a societăţii. In concepţia partidului nostru, au­tofinanţarea in profil teritorial este şi trebuie să fie înţeleasă — aşa cum s-a subliniat clar la Congresul consi­liilor populare — și ca o limitare la satisfacerea unor interese înguste sau nevoi proprii, strict locale. Fie­­ce«e unitate aditattrtfrativ-teritorial-A' are datoria ca, pe lingă acoperirea propriilor cheltuieli, să contribuie la asigurarea mijloacelor financiare ne­cesare dezvoltării generale, pro­gresului întregii economii naţionale — cu atît mai mult cu cit aceste mij­loace centrale sunt folosite ca prin­cipalele pirghii ale politicii de inves­tiţii, baza dezvoltării întregii ţări, deci­ şi a fiecărui judeţ sau localitate. Pe această linie, congresul a cerut ca din 1986 fiecare consiliu popular să dispună de bugete în care să se pre­vadă şi o contribuţie importantă din partea unităţilor administrativ-teri­toriale la fondul general de dezvolta­re a ţării, pentru acumulare şi re­producţie lărgită, asigurindu-se astfel împletirea armonioasă a interese­lor locale şi imediate cu cele gene­rale şi de perspectivă. Aplicarea principiului autofinanţă­rii in activitatea consiliilor populare din toate oraşele şi comunele, din toate judeţele ţării este nu numai ne­cesară, dar şi pe deplin posibilă. In primul rind, generalizarea autofinan­ţării se sprijină pe un puternic su­port economic , beneficiind de roade­le politicii parti­dului de reparti­zare armonioasă a forţelor de pro­ducţie pe tot cuprinsul ţă­rii, unităţile ad­ministrativ - teri­toriale dispun in prezent de o ro­bustă bază mate­rială pentru va­lorificarea resur­selor existente pe plan local şi realizarea de venituri mereu crescinde, asigurindu-se bune condiţii de autofinanţare. Astăzi, decalajele economice dintre ju­deţe s-au redus considerabil, se în­făptuieşte procesul de apropiere­­ a lor din punct de vedere al potenţia­lului de producţie, incit fiecare uni­tate administrativ-teritorială este in măsură să dispună de venituri pro­prii mereu mai mari. In al doilea rind, trecerea la auto­finanţarea unităţilor administrativ­­teritoriale este însoţită de perfecţio­narea cadrului legislativ al activităţii consiliilor populare, în sensul mări­rii răspunderilor, dar şi a mijloace­lor concrete, practice prin care con­siliile populare, ca organe locale de­mocratice ale puterii de stat, asigură conducerea întregii vieţi economico­­sociale din raza lor teritorială. Pe a­­ceastă linie se înscrie proiectul noii Legi privind autoconducerea, auto­­gestiunea economico-financiară şi au­tofinanţarea unităţilor administrativ­­teritoriale, care stabileşte măsuri concrete pentru mai buna folosire a mijloacelor materiale şi financiare ale fiecărei localităţi. Experienţa numeroaselor unităţi administrativ-teritoriale care se au­­tofinanţează este o dovadă concretă, convingătoare a realismului­ acestor prevederi, a posibilităţilor existente in acest domeniu. Se cuvine, astfel, subliniat că 111 actualul cincinal nu­mărul localităţilor care se autofinan­­tează a crescut de peste trei ori. Prin ce căi este posibilă generalizarea au­tofinanţării, trecerea tuturor unită­ţilor a­ aministratîV-teritoriale la asi­gurarea unor bugete echilibrate ? Temelia autofinanţării, a creşterii Mihai IONESCU (Continuare în pag. a II-a) Direcţii majore ale activităţii consiliilor populare Caransebeş — 1985 caransebeş. Drumurile prezentului către viitor In fermecătorul spaţiu geografic de la poalele Muntelui Mic, acolo unde apele Sebeşului se varsă în Timiş, într-o zonă fer­tilă ş­i bogată, dăinuiesc dovezi ale unei locuiri ne­întrerupte, din epoca da­cică şi daco-romană, ale aşezării pe care o ştim azi sub denumirea de Ca­ransebeş, oraşul zidit pe vechea vatră a castrului şi municipiului Tibiscum. Caransebeşul a cunoscut insă o lungă perioadă de timp o dezvoltare lentă, fiind un loc unde, practic, nu se intîmpla mai nimic. Edificator este faptul că în 1948 producţia globală industrială atingea doar 8,5 milioane lei. O cifră greu de comparat cu realizările de azi ale acestei localităţi, care in anii glorioşi ai Epocii Nicolae Ceauşescu, a cu­noscut o ascensiune multi­laterală impresionantă. Tocmai de aceea, oricare din cei peste 32 000 de lo­cuitori ai Caransebeşului îţi poate vorbi cu mîndrie şi satisfacţie despre împli­nirile la care marea lor majoritate au fost martori şi participanţi direcţi. Dar o să-i dăm cuvîntul primului gospodar al oraşului, to­varăşul Constantin Radu, primarul Caransebeşului . — Desigur, este greu să sintetizezi nu numai citeva cuvinte marele drum par­curs in ultimii 20 de ani, pe traseul căruia s-au a­­dunat şi cristalizat aspira­ţiile şi visurile noastre, zi­dite în chip armonios şi durabil în noile cetăţi in­dustriale, în modernele blocuri de locuinţe, spaţii comerciale, baze sportive şi de agrement. Cifrele sunt edificatoare. Astfel, producţia marfă industrială va reprezenta circa 10 la sută din volumul producţiei marfă industrială a jude­ţului Caraş-Severin. Pen­tru oamenii muncii şi cu­ oamenii muncii din Ca­ransebeş s-au construit peste 5 700 apartamente, un spital modern şi alte dotări edilitar-gospodă­­reşti. Cu oameni, pentru oa­meni , am reţinut această sintagmă cu valoare de simbol, esenţă a însăşi po­liticii umaniste a partidu­lui şi statului nostru, al cărei neobosit promotor este secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Ei, oa­menii minunaţi ai acestor meleaguri, au ridicat din temelii o întreprindere de construcţii de maşini în care se realizează produse de nivel tehnic mondial. Şi tot ei au refăcut din te­melii un mare combinat de prelucrare a lemnului, ale cărui produse sunt so­licitate în peste 35 de ţări de pe toate continentele. Pentru aceasta a fost ne­voie de un impresionant volum de investiţii. Caransebeşul se află la intersecţia unor mari dru­muri. Sunt vechile, dar mo­dernizatele drumuri ru­tiere de asfalt şi de cale ferată, la care, de curînd, s-a alăturat şi cel aerian, prin darea în exploatare a aeroportului. La acestea s-au mai adăugat impună­toarele drumuri ale indus­triei, domeniu in care lo­cuitorii acestui oraş au demonstrat din plin reala lor vocaţie. Maistrul Ilie Urechiatu, unul din ,,pionierii“ între­prinderii de construcţii de maşini, ne spune : „Unita­tea noastră,­­care în 1981 a aniversat 10 ani de exis­tenţă, a reuşit să se im­pună,­intr-o perioadă ex­trem de scurtă prin pro­dusele sale, atît în ţară cit şi pe piaţa externă. De ciţiva ani, la indicaţia secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, unita­tea a trecut de la fabrica­ţia de construcţii metalice la produse de mare tehni­citate, cu un grad complex de prelucrare şi asambla­re. Intr-o hală modernă, cu unelte, dispozitive rea­lizate prin autodotare, pro­ducem acum turbine şi microturbine hidraulice, utilaje, ce se adaugă la gama extrem de diversă de boghiuri pentru loco­motive şi construcţii me­talice pentru fabrici de ci­ment, oţelării electrice şi rafinării. Ritmul de înnoire a fost rapid : în 1980 am asimilat 7 produse noi, in 1983 — 16, iar din 1984 am trecut la fabricarea micro­­turbinelor şi turbinelor Kaplan de diferite puteri. Aşa se şi explică faptul că faţă de primul an de pro­ducţie, la nivelul anului 1985, volumul producţiei marfă industrială a cres­cut de peste 45 de ori. Ra­portată la aceeaşi perioadă de timp, productivitatea muncii a crescut de peste 4 ori“. Despre marile împliniri, despre drumul parcurs de combinatul de prelucrare a lemnului şi, firesc, de oamenii muncii de aici ne-a vorbit inginerul-şef Dan Gabor. Citeva date sunt de reţinut : numai in actualul cincinal produc­ția marfă a crescut cu 38,1 la sută ; din producția combinatului planificată pe 1985, 56,2 la sută este Ion D. CUCU corespondentul „Scînteii" (Continuare în pag. a 11.-a) = somisTĂ^ Satul cu faţa spre tineri N-am să vorbesc despre Tere­­mia-Mare ca despre o excepţie la viaţa satului contemporan românesc. Din toate punctele de vedere,­comuna se integrează in nivelurile de muncă şi de civili­zaţie ale satului de azi, în pri­mul plan al virtuţilor sale si­­tuindu-se vrednicia oamenilor, aspiraţia lor spre mai buna folosire a pămintului in condiţi­ile noii revoluţii agrare in plină desfăşurare pe toate plaiurile ţării. Răsplata ne apare încă de la prima vedere. Ca şi in atitea locuri altădată rurale pur şi simplu, şi în această comună de frunte din judeţul Timiş se pot enumera cu folos pasele noi, construite temeinic, laolaltă cu dotările casnice corespunzătoare vremii : televizoare, frigidere, maşini de spălat, autoturisme. ÎNSEMNĂRI telefon (din ce în ce mai răspîn­­dit), totul reflectind o înfloritoa­re bunăstare. N-am să trec in revistă realizările edilitar-gos­­podăreşti caracteristice satului contemporan — străzi asfaltate, electricitate, apă curentă in lo­cuinţe, magazine din beton şi sticlă,­­verdeaţă şi flori, dar am să pun în evidenţă cele două case muzeale — dintre care una a viticulturii, veche îndeletnici­re a locului — ca şi valorificarea apelor termale ale subsolului, printr-o confortabilă şi extrem de bine dotată saună — şi, tot aşa, mai recenta folosire a bio­­gazului. Fără să exagerăm, trebuie să constatăm accentuata deschidere a comunei către nou şi actuali­tate. Nu în sens de excepţie, căci şi nu atitea alte comune peste care ne-am arunca ochii am găsi suficiente exemple edifica­toare în acelaşi sens , atît doar că la Teremia-Mare deschiderile par mai îndrăzneţe, mai cuprin­zătoare. De exemplu, la punerea în valoare a unor tradiţii mult îndrăgite şi care ţin de lumea satului, ca paradele portului popular, ale atelajelor, cei de aici au adăugat cu mare, curaj intemporaneitatea unor ma­nifestări culturale de anvergură, precum taberele de pictură — anul acesta cu profil de design — urmate de permanenţa unei expoziţii de artă plastică, ade­vărată mîndrie­­ şi comoară a comunei, precum şi întilniri­le­ Mircea ŞERBANESCU (Continuare în pag. a IV-a)

Next