Scînteia, noiembrie 1985 (Anul 54, nr. 13434-13459)
1985-11-01 / nr. 13434
ORGAN AL PROLETARIS DIN TOATE ȚĂRILE. UNITI-VA! COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LV Nr. 13 434 Vineri 1 noiembrie 1985 6 PAGINI-50 BANI Iernarea animalelor - pregătită temeinic! • Toate furajele să fie strînse şi depozitate cu grijă • Modernizarea şi repararea adăposturilor în pagina a lll-a : relatări ale corespondenţilor „Scînteii“ din judeţele Ialomiţa şi Vîlcea PENTRU RECOLTE SPORITE ÎN ANUL VIITOR Să fie fertilizate suprafeţe cît mai mari Utilizarea pe scară largă a îngrăşămintelor naturale, cit şi administrarea corectă a acestora constituie o importantă rezervă de creştere a randamentului la hectar. Pentru ca îngrăşămintele naturale să aibă un efect maxim, aplicarea lor trebuie să se facă o dată cu arătura adincă de toamnă. In programul stabilit de Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare s-a prevăzut ca in acest an să fie fertilizate circa un milion de hectare cu 36 milioane tone îngrășăminte organice. Aceste prevederi au fost realizate pină la 30 septembrie in proporţie de 65 la sută. Cantităţi apreciabile de Îngrăşăminte naturale urmează să fie aplicate in sezonul rece. De menţionat că, datorită bunei organizări a muncii, unităţile agricole din judeţele Cluj, Hunedoara, Neamţ, Mureş, Botoşani, Sălaj şi Bihor au depăşit simţitor programul stabilit de aplicarea îngrăşămintelor. In cimp, pe platforme, se află acum peste 12 milioane tone de gunoi de grajd bine fermentat şi aceeaşi cantitate în jurul fermelor zootehnice care trebuie transportat. Cantităţi apreciabile se află în stoc în unităţile agricole din judeţele Giurgiu, Mehedinţi, Constanţa, Brăila, Tulcea, Vaslui, Teleorman ş.a., judeţe care au restanţe mari la fertilizări. Pentru a se asigura condiţiile necesare obţinerii de recolte mari in anul viitor se impune ca programul de fertilizări să fie realizat integral în toate judeţele. Pentru aceasta este necesar ca in fiecare judeţ, consiliu agroindustrial, unitate şi fermă să se stabilească cu precizie pe ce sole se vor aplica îngrăşăminte naturale, prioritate avind terenurile pe care vor fi amplasate culturile prăşitoare în sistem intensiv, legumele, sfecla de zahăr, cartofii ş.a. Concomitent cu măsurile care trebuie întreprinse pentru a se intensifica transportul îngrăşămintelor naturale, cadrele de conducere şi specialiştii din unităţile agricole au datoria să asigure aplicarea acestora în funcţie de datele din cartarea agrochimică privind conţinutul solului in substanţe nutritive. Trebuie, de asemenea, să se ţină seama de experienţa unităţilor care obţin cu regularitate producţii agricole superioare. Ea demonstrează că perioada optimă de aplicare a îngrăşămintelor organice este întotdeauna înaintea arăturilor, in cazul de faţă a arăturilor adinei de toamnă, pentru că numai procedindu-se aşa acestea pot fi bine încorporate în sol. In perioada de iarnă, este bine ca gunoiul de grajd să fie depozitat în platforme la marginea solelor, de unde să fie transportat în timpul lucrărilor de pregătire a terenului. Desigur, pentru îndeplinirea exemplară a programului de fertilizări trebuie asigurate toate condiţiile, începînd cu organizarea unor formaţii speciale de transportşi imprăştiere pe cimp a îngrăşămintelor. De asemenea, este necesar să se extindă experienţa bună din vară cinci, intr-o serie de judeţe, între care Mureş, Olt, Bihor, Arad, Buzău, Călăraşi, Covasna şi Sibiu, s-au transportat cu atelajele cele mai mari cantităţi de îngrăşăminte. Pentru a fi cu adevărat eficientă, fertilizarea cu îngrăşăminte naturale, lucrare ce presupune deplasarea dintr-un loc în altul şi împrăştierea pe cimp a unor cantităţi foarte mari, trebuie realizată cu rapiditate. In această perioadă, datoria organizaţiilor de partid de la sate, a cadrelor de conducere din consiliile agroindustriale şi unităţile agricole este coordonarea in aşa fel a lucrărilor de sezon ,incit, o dată cu recoltarea, transportul din cimp al producţiei de pe ultimele sale şi cu efectuarea arăturilor, să se acţioneze cu toate forţele in vederea fertilizării unor suprafeţe cît mai mari cu îngrăşăminte organice. PRAHOVA Noi capacităţi de producţie In cadrul acţiunii de dezvoltare şi modernizare a Fabricii de mecanică de precizie de la Breaza — acţiune desfăşurată la indicaţia secretarului general al partidului cu prilejul unei vizite făcute in unitate — s-au finalizat, cu două luni mai devreme, noi capacităţi de producţie. Este vorba de punerea in funcţiune a unei noi forje, a unui atelier modern de turnări sub presiune a aluminiului şi a unui sector de autoutilaje. Toate aceste noi capacităţi au fost utilate cu maşini-unelte de înaltă tehnicitate fabricate in ţară. Intrarea in producţie a noilor capacităţi asigură acum necesarul de piese turnate din aluminiu, precum şi dezvoltarea sectorului de fabricare şi recondiţionare a pieselor de schimb necesare aparaturii hidraulice pentru motoarele diesel. O contribuţie deosebită la realizarea in avans a noilor capacităţi de producţie au adus-o harnicii constructori de la şantierul Prahova ai întreprinderii antrepriză de construcţii şi montaje Braşov. (Constantin Căprariu corespondentul „Scinteii“). ÎN ZIARUL DE AZI: • Scrisori ale oamenilor muncii adresate conducerii partidului 6 Consiliile populare şi dezvoltarea capacităţilor energetice locale 9 Virtuţile perene ale tradiţiei 9 Mărturii noi în arhiva istoriei PHTERWICA flRSflJABE WlMCiTflSEflSCA, SHUT DE RĂSPUNDERE IN BEfltIZflREA SARCINILOR EGB11CE Termocentralelor - cărbune mai , de bună calitate! In ansamblul măsurilor luate de conducerea partidului pentru asigurarea energiei electrice necesare desfăşurării normale a activităţii economico-sociale, sporirea producţiei de cărbune reprezintă una din condiţiile esenţiale pentru funcţionarea la parametri cit mai înalţi a termocentralelor. Această cerinţă se impune cu atit mai mult acum, cind condiţiile climatice sunt încă favorabile şi se poate lucra un ritm intens atît în unităţi miniere, şi în special în carierele de extracţie la suprafaţă a lignitului, cit şi la transportul cărbunelui. De bună seamă, este pozitiv faptul că, in luna octombrie, nivelul producţiei de cărbune a înregistrat o uşoară creştere faţă de luna septembrie. Totuşi, rezultatele obţinute pe ansamblul industriei extractive a cărbunelui sunt încă departe de nivelul sarcinilor de plan, al posibilităţilor existente. In mod special este necesar ca orgaenele şi organizaţiile de partid, cadrele de conducere şi specialiştii, toţi oamenii muncii din acest domeniu să acţioneze cu mai multă răspundere şi exigenţă pentru creşterea indicilor de folosire a capacităţilor şi utilajelor existente, pentru executarea la timp a lucrărilor de întreţinere şi reparaţii, pentru perfecţionarea continuă a tehnologiilor de exploatare. Insistăm asupra acestor probleme deoarece, după cum se ştie, in ultimii ani s-au făcut eforturi financiare şi materiale cu totul deosebite pentru dotarea unităţilor miniere cu utilaje şi instalaţii dintre cele mai moderne, de mare randament. Ca urmare, in acest domeniu este asigurată baza tehnico-materială pentru îndeplinirea sarcinilor de plan. Rezultatele obţinute depind insă de felul şi indicii cu care sunt folosite utilajele din dotare. lată de ce, aşa cum s-a subliniat şi la recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., trebuie să se ia toate măsurile necesare pentru eliminarea neajunsurilor care se mai manifestă în acest domeniu şi înfăptuirea întocmai a programului de creştere al extracţiei de cărbiuie. f f . f . Experienţa multor unităţi miniere din practic toate bazinele carbonifere demonstrează că atunci şi acolo unde s-a acţionat sistematic, din timp, cu înalt profesionalism şi deplină dăruire pentru buna întreţinere şi exploatare a utilajelor din dotare, pentru întărirea ordinii şi disciplinei la fiecare loc de muncă s-au obţinut producţii mari de cărbune, chiar peste prevederile de plan. Este un argument in plus care pledează cit se poate de convingător pentru popularizarea şi extinderea experienţei pozitive, care îndeamnă la acţiune, la o amplă mobilizare a forţelor pentru a se asigura perfecţionarea tehnologiilor de lucru, îmbunătăţirea asistenţei tehnice cu cei mai buni specialişti in toate schimburile şi pe întregul flux tehnologic - chiar şi in unităţile fruntaşe, deoarece rezervele de sporire a producţiilor nu au fost nicăieri epuizate - astfel incit utilajele de mare complexitate din cariere şi subteran să funcţioneze continuu, fără întrerupere şi să se livreze termocentralelor cantităţi cit mai mari de cărbune şi de calitate su pe-i-iar*.-. ' -:ir- ■- V- H ■ ÎN PAGINA A 3-A a ziarului, relatări despre măsurile luate pentru sporirea producţiei de cărbune la întreprinderile miniere Voivozi şi Paroşeni. Lucrările agricole de toamnă, încheiate grabnic! • Transportul și depozitarea fără întîrziere a întregii recolte • Livrarea la fondul de stat a cantităţilor de produse prevăzute AUTOFINANŢAREA tuturor unităţilor administrativ-teritoriale în cadrul amplului proces de aplicare în viaţă a principiilor autoconducerii, proces iniţiat şi promovat cu consecvenţă de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, un loc de primă importanţă îl ocupă trecerea la autofinanţarea unităţilor administrativteritoriale, care prevede acoperirea cheltuielilor fiecărei localităţi din veniturile proprii. De altfel, autoconducerea şi autofinanţarea in profil teritorial se întrepătrund şi se condiţionează reciproc. autofinanţarea constituind una din pîrghiile autoconducerii, instrumentul practic prin care autoconducerea se materializează pe plan economico-financiar in activitatea curentă. „Este necesar să înţelegem — sublinia în acest sens tovarăşul Nicolae Ceauşescu — că nu se poate vorbi de accentuarea autoconducerii şi autogesiunii unităţilor administrativ-teritoriale fără a asigura toate mijloacele economico-financiare necesare pentru ca acestea să-şi poată îndeplini rolul şi atribuţiile lor“. Formind o parte componentă a noului mecanism economicofinanciar cu aplicabilitate în toate sferele vieţii sociale, măsurile privind autofinanţarea unităţilor administrativ teritoriale sunt expresia stadiului nou pe care l-a atins activitatea consiliilor populare, stadiu ce face posibilă şi impune perfecţionarea organizării şi funcţionării lor. Realizarea principiului autofinanţării localităţilor este de natură să asigure tuturor locuitorilor oraşelor şi satelor nu numai posibilităţi sporite de acţiune, ci şi răspunderea directă pentrubuna gospodărire a aşezărilor in care trăiesc și muncesc, pentru folosirea judicioasă a fondurilor disponibile, pentru depistarea de noi surse de venituri, astfel incit fiecare unitate administrativ-teritorială să-şi poată acoperi cu forțe proprii cheltuielile. Desigur, echilibrarea cheltuielilor cu veniturile constituie doar o expresie financiară, contabilă a principiului autofinanţării, esenţa sa constind in faptul că prin autofinanţare se dă expresie concretă uneia din realităţile fundamentale ale democraţiei noastre socialiste, anume că poporul, conducindu-se pe sine însuşi, îşi soluţionează ■ problemele dezvoltării prin forţe proprii — realitate deopotrivă valabilă la nivel naţional cit şi în fiecare celulă a societăţii. In concepţia partidului nostru, autofinanţarea in profil teritorial este şi trebuie să fie înţeleasă — aşa cum s-a subliniat clar la Congresul consiliilor populare — și ca o limitare la satisfacerea unor interese înguste sau nevoi proprii, strict locale. Fiece«e unitate aditattrtfrativ-teritorial-A' are datoria ca, pe lingă acoperirea propriilor cheltuieli, să contribuie la asigurarea mijloacelor financiare necesare dezvoltării generale, progresului întregii economii naţionale — cu atît mai mult cu cit aceste mijloace centrale sunt folosite ca principalele pirghii ale politicii de investiţii, baza dezvoltării întregii ţări, deci şi a fiecărui judeţ sau localitate. Pe această linie, congresul a cerut ca din 1986 fiecare consiliu popular să dispună de bugete în care să se prevadă şi o contribuţie importantă din partea unităţilor administrativ-teritoriale la fondul general de dezvoltare a ţării, pentru acumulare şi reproducţie lărgită, asigurindu-se astfel împletirea armonioasă a intereselor locale şi imediate cu cele generale şi de perspectivă. Aplicarea principiului autofinanţării in activitatea consiliilor populare din toate oraşele şi comunele, din toate judeţele ţării este nu numai necesară, dar şi pe deplin posibilă. In primul rind, generalizarea autofinanţării se sprijină pe un puternic suport economic , beneficiind de roadele politicii partidului de repartizare armonioasă a forţelor de producţie pe tot cuprinsul ţării, unităţile administrativ - teritoriale dispun in prezent de o robustă bază materială pentru valorificarea resurselor existente pe plan local şi realizarea de venituri mereu crescinde, asigurindu-se bune condiţii de autofinanţare. Astăzi, decalajele economice dintre judeţe s-au redus considerabil, se înfăptuieşte procesul de apropiere a lor din punct de vedere al potenţialului de producţie, incit fiecare unitate administrativ-teritorială este in măsură să dispună de venituri proprii mereu mai mari. In al doilea rind, trecerea la autofinanţarea unităţilor administrativteritoriale este însoţită de perfecţionarea cadrului legislativ al activităţii consiliilor populare, în sensul măririi răspunderilor, dar şi a mijloacelor concrete, practice prin care consiliile populare, ca organe locale democratice ale puterii de stat, asigură conducerea întregii vieţi economicosociale din raza lor teritorială. Pe această linie se înscrie proiectul noii Legi privind autoconducerea, autogestiunea economico-financiară şi autofinanţarea unităţilor administrativteritoriale, care stabileşte măsuri concrete pentru mai buna folosire a mijloacelor materiale şi financiare ale fiecărei localităţi. Experienţa numeroaselor unităţi administrativ-teritoriale care se autofinanţează este o dovadă concretă, convingătoare a realismului acestor prevederi, a posibilităţilor existente in acest domeniu. Se cuvine, astfel, subliniat că 111 actualul cincinal numărul localităţilor care se autofinantează a crescut de peste trei ori. Prin ce căi este posibilă generalizarea autofinanţării, trecerea tuturor unităţilor a aministratîV-teritoriale la asigurarea unor bugete echilibrate ? Temelia autofinanţării, a creşterii Mihai IONESCU (Continuare în pag. a II-a) Direcţii majore ale activităţii consiliilor populare Caransebeş — 1985 caransebeş. Drumurile prezentului către viitor In fermecătorul spaţiu geografic de la poalele Muntelui Mic, acolo unde apele Sebeşului se varsă în Timiş, într-o zonă fertilă şi bogată, dăinuiesc dovezi ale unei locuiri neîntrerupte, din epoca dacică şi daco-romană, ale aşezării pe care o ştim azi sub denumirea de Caransebeş, oraşul zidit pe vechea vatră a castrului şi municipiului Tibiscum. Caransebeşul a cunoscut insă o lungă perioadă de timp o dezvoltare lentă, fiind un loc unde, practic, nu se intîmpla mai nimic. Edificator este faptul că în 1948 producţia globală industrială atingea doar 8,5 milioane lei. O cifră greu de comparat cu realizările de azi ale acestei localităţi, care in anii glorioşi ai Epocii Nicolae Ceauşescu, a cunoscut o ascensiune multilaterală impresionantă. Tocmai de aceea, oricare din cei peste 32 000 de locuitori ai Caransebeşului îţi poate vorbi cu mîndrie şi satisfacţie despre împlinirile la care marea lor majoritate au fost martori şi participanţi direcţi. Dar o să-i dăm cuvîntul primului gospodar al oraşului, tovarăşul Constantin Radu, primarul Caransebeşului . — Desigur, este greu să sintetizezi nu numai citeva cuvinte marele drum parcurs in ultimii 20 de ani, pe traseul căruia s-au adunat şi cristalizat aspiraţiile şi visurile noastre, zidite în chip armonios şi durabil în noile cetăţi industriale, în modernele blocuri de locuinţe, spaţii comerciale, baze sportive şi de agrement. Cifrele sunt edificatoare. Astfel, producţia marfă industrială va reprezenta circa 10 la sută din volumul producţiei marfă industrială a judeţului Caraş-Severin. Pentru oamenii muncii şi cu oamenii muncii din Caransebeş s-au construit peste 5 700 apartamente, un spital modern şi alte dotări edilitar-gospodăreşti. Cu oameni, pentru oameni , am reţinut această sintagmă cu valoare de simbol, esenţă a însăşi politicii umaniste a partidului şi statului nostru, al cărei neobosit promotor este secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Ei, oamenii minunaţi ai acestor meleaguri, au ridicat din temelii o întreprindere de construcţii de maşini în care se realizează produse de nivel tehnic mondial. Şi tot ei au refăcut din temelii un mare combinat de prelucrare a lemnului, ale cărui produse sunt solicitate în peste 35 de ţări de pe toate continentele. Pentru aceasta a fost nevoie de un impresionant volum de investiţii. Caransebeşul se află la intersecţia unor mari drumuri. Sunt vechile, dar modernizatele drumuri rutiere de asfalt şi de cale ferată, la care, de curînd, s-a alăturat şi cel aerian, prin darea în exploatare a aeroportului. La acestea s-au mai adăugat impunătoarele drumuri ale industriei, domeniu in care locuitorii acestui oraş au demonstrat din plin reala lor vocaţie. Maistrul Ilie Urechiatu, unul din ,,pionierii“ întreprinderii de construcţii de maşini, ne spune : „Unitatea noastră,care în 1981 a aniversat 10 ani de existenţă, a reuşit să se impună,intr-o perioadă extrem de scurtă prin produsele sale, atît în ţară cit şi pe piaţa externă. De ciţiva ani, la indicaţia secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, unitatea a trecut de la fabricaţia de construcţii metalice la produse de mare tehnicitate, cu un grad complex de prelucrare şi asamblare. Intr-o hală modernă, cu unelte, dispozitive realizate prin autodotare, producem acum turbine şi microturbine hidraulice, utilaje, ce se adaugă la gama extrem de diversă de boghiuri pentru locomotive şi construcţii metalice pentru fabrici de ciment, oţelării electrice şi rafinării. Ritmul de înnoire a fost rapid : în 1980 am asimilat 7 produse noi, in 1983 — 16, iar din 1984 am trecut la fabricarea microturbinelor şi turbinelor Kaplan de diferite puteri. Aşa se şi explică faptul că faţă de primul an de producţie, la nivelul anului 1985, volumul producţiei marfă industrială a crescut de peste 45 de ori. Raportată la aceeaşi perioadă de timp, productivitatea muncii a crescut de peste 4 ori“. Despre marile împliniri, despre drumul parcurs de combinatul de prelucrare a lemnului şi, firesc, de oamenii muncii de aici ne-a vorbit inginerul-şef Dan Gabor. Citeva date sunt de reţinut : numai in actualul cincinal producția marfă a crescut cu 38,1 la sută ; din producția combinatului planificată pe 1985, 56,2 la sută este Ion D. CUCU corespondentul „Scînteii" (Continuare în pag. a 11.-a) = somisTĂ^ Satul cu faţa spre tineri N-am să vorbesc despre Teremia-Mare ca despre o excepţie la viaţa satului contemporan românesc. Din toate punctele de vedere,comuna se integrează in nivelurile de muncă şi de civilizaţie ale satului de azi, în primul plan al virtuţilor sale situindu-se vrednicia oamenilor, aspiraţia lor spre mai buna folosire a pămintului in condiţiile noii revoluţii agrare in plină desfăşurare pe toate plaiurile ţării. Răsplata ne apare încă de la prima vedere. Ca şi in atitea locuri altădată rurale pur şi simplu, şi în această comună de frunte din judeţul Timiş se pot enumera cu folos pasele noi, construite temeinic, laolaltă cu dotările casnice corespunzătoare vremii : televizoare, frigidere, maşini de spălat, autoturisme. ÎNSEMNĂRI telefon (din ce în ce mai răspîndit), totul reflectind o înfloritoare bunăstare. N-am să trec in revistă realizările edilitar-gospodăreşti caracteristice satului contemporan — străzi asfaltate, electricitate, apă curentă in locuinţe, magazine din beton şi sticlă,verdeaţă şi flori, dar am să pun în evidenţă cele două case muzeale — dintre care una a viticulturii, veche îndeletnicire a locului — ca şi valorificarea apelor termale ale subsolului, printr-o confortabilă şi extrem de bine dotată saună — şi, tot aşa, mai recenta folosire a biogazului. Fără să exagerăm, trebuie să constatăm accentuata deschidere a comunei către nou şi actualitate. Nu în sens de excepţie, căci şi nu atitea alte comune peste care ne-am arunca ochii am găsi suficiente exemple edificatoare în acelaşi sens , atît doar că la Teremia-Mare deschiderile par mai îndrăzneţe, mai cuprinzătoare. De exemplu, la punerea în valoare a unor tradiţii mult îndrăgite şi care ţin de lumea satului, ca paradele portului popular, ale atelajelor, cei de aici au adăugat cu mare, curaj intemporaneitatea unor manifestări culturale de anvergură, precum taberele de pictură — anul acesta cu profil de design — urmate de permanenţa unei expoziţii de artă plastică, adevărată mîndrie şi comoară a comunei, precum şi întilnirile Mircea ŞERBANESCU (Continuare în pag. a IV-a)