Scînteia, decembrie 1985 (Anul 54, nr. 13460-13486)
1985-12-01 / nr. 13460
în fata stiintei și învățămîntului . ____________________________________________________________________________________________________________________________________________ LUMINOASE PERSPECTIVE, UN INSUFIEHTOR PROGRAM DE MUNCA, DE ACTIUNE REVOLUTIONARA „Atît în domeniul cercetării ştiinţifice, cit şi al învăţămîntului dispunem de tot ce este necesar, avem o puternică bază materială, tehnică, dar, mai presus de toate, avem minunaţi cercetători, oameni de ştiinţă şi savanţi, minunate cadre didactice, care reprezintă suprema garanţie că vom realiza în cele mai bune condiţii programele de cercetare şi de pregătire a cadrelor, că cercetarea şi învăţămîntul vor ocupa un loc tot mai important în dezvoltarea socialistă şi comunistă a României!“ NICOLAE CEAUŞESCU (Din cuvîntarea rostită la Congresul ştiinţei şi învăţămîntului) . Cel dinţii Congres ai ştiinţei şi învăţămîntului, organizat din iniţiativa şi cu activa contribuţie a secretarului general al partidului, preşedintele României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se înscrie ca un eveniment de mare însemnătate în viaţa social-politică a patriei. Lucrările acestui larg şi reprezentativ forum democratic, la care au participat peste 4 500 de delegaţi şi invitaţi, au marcat un moment cu profunde semnificaţii pentru activitatea consacrată înfăptuirii mobilizatoarelor obiective stabilite de Congresul al XlIl-lea al Partidului Comunist Român, întreaga desfăşurare a congresului a dat expresie elocventă preocupării constante pe care partidul, secretarul său general o acordă rolului ştiinţei şi invăţămîntului în dezvoltarea accelerată a societăţii noastre socialiste. Ampla cuvintare pe care secretarul general al partidului a rostit-o in faţa înaltului forum democratic a trezit puternice ecouri în rindurile participanţilor la congres,ale întregului, nostru popor. Ştiinţa şi învăţămîntul au acum în faţă un amplu şi însufleţitor program de muncă, de activitate revoluţionară. Un program ce reliefează cu pregnanţă forţa ideilor novatoare proprii gindirii social-politice a secretarului general al partidului, concepţiile sale înaintate despre rolul ştiinţei şi învăţămîntului in etapa actuală, despre marile răspunderi ce revin cercetătorilor ştiinţifici, profesorilor şi învăţătorilor, elevilor şi studenţilor în edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintarea României spre comunism. S-a evidenţiat încă o dată, in cuprinsul cuvîntării, preocuparea statornică a secretarului general al partidului pentru fundamentarea intr-o concepţie originală, profund ştiinţifică a liniilor care direcţionează progresul multilateral al ţării, a coordonatelor economico-sociale ale României în prezent şi in viitor. Din această perspectivă, pornindu-se de la cele mai avansate realizări pe plan mondial, sunt trasate direcţiile creşterii în continuare a rolului ştiinţei, tehnologiei şi Invăţămintului in dezvoltarea întregii noastre societăţi. De asemenea, de mare însemnătate pentru activitatea de viitor sunt concluziile cuprinse in cuvintarea pe care tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu a rostit-o la încheierea lucrărilor Congresului ştiinţei şi învăţămîntului. Sunt trasate, in cuprinsul cuvântării, direcţiile de gindire revoluţionară şi de acţiune concretă în vederea creşterii şi mai puternice a rolului ştiinţei şi învăţămintului în dezvoltarea generală a ţării, in întreaga operă de construcţie socialistă din patria noastră. în opera de edificare a noii societăţi, ştiinţa şi învăţămîntul au dobîndit un rol dintre cele mai importante. „Se poate afirma, a arătat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, că nu există domeniu de activitate in care să nu se fi introdus in producţie rezultatele cercetării si noli tehnologii“. In acelaşi timp, a subliniat secretarul general al partidului, invăţămintul de toate gradele ..a asigurat ridicarea generală a cunoştinţelor întregului tineret, pregătirea forţei de muncă calificate şi a cadrelor de specialitate pentru toate sectoarele de activitate“. Dar rolul ştiinţei, al învăţămintului va fi şi mai mare şi mai important in noua etapă deschisă de Congresul al XIII-lea. Această idee constituie axul central a! întregii cuvintări pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rostit-o în faţa Congresului ştiinţei şi învăţămîntului. România va trece, pină in anul 1990, de la stadiul de ţară în curs de dezvoltare la un stadiu superior, de ţară mediu dezvoltată. Iar in anul 2000 va deveni ţară socialistă multilateral dezvoltată. Vor fi asigurate astfel condiţiile pentru afirmarea cu putere a principiilor comuniste de muncă şi de viaţă. Acest drum impetuos al României spre viitor, intr-un moment in care se desfăşoară, pe plan mondial, o nouă revoluţie tehnico-ştiinţifică, implică măsuri complexe pentru o puternică intensificare a activităţii de cercetare ştiinţifică, de pregătire a cadrelor. Viaţa, istoria arată că fără să-şi asigure specialiştii necesari şi fără să dezvolte ştiinţa, nici o ţară, in nici o etapă, nu a reuşit să se înscrie pe coordonatele progresului. De mai multe secole, dar in mod deosebit de la sfirşitul veacului al XVIII-lea, o dată cu declanşarea revoluţiei industriale, ştiinţa şi invăţămintul s-au asociat in mod fundamental oricăror programe de dezvoltare economico-socială. Cu atit mai mult in actuala etapă, asigurarea unui raport optim intre dezvoltare, ştiinţă şi invăţămint devine o necesitate stringentă in viaţa oricărei ţări şi partidul nostru, secretarul său general cheamă întregul popor să înțeleagă aceas (Contifisiare in pag. a V-a) Congresul ştiinţei si Invăţămîntului, dind expresie deplinei adeziuni faţă de politica externă de pace, prietenie şi colaborare intre popoare promovată de România socialistă, al cărei promotor este preşedintele Nicolae Ceauşescu, personalitate proeminentă a lumii contemporane, omul de stat care se bucură de dragostea şi recunoştinţa întregii naţiuni, de stima şi preţuirea tuturor celor pentru care pacea, libertatea şi independenţa reprezintă imperative supreme ale umanităţii, adresează, şi cu acest prilej, un solemn apel oamenilor de ştiinţă, cultură şi invăţămint de pretutindeni de a-şi uni, in aceste momente de răscruce, , eforturile pentru întărirea colaborării, pentru apărarea păcii şi vieţii pe Pămint. Omenirea trăieşte în prezent epocă unei profunde revoluţii tehnico-ştiinţifice, o perioadă in care atributul specific fiinţei umane — creativitatea — este înălţat ,la statutul de forţă primordială a progresului. Niciodată in decursul istoriei, preocuparea pentru cunoaşterea tot mai profundă a legilor naturii, vieţii şi societăţii nu a dobindit o asemenea amploare şi influenţă asupra destinului omenirii. Ştiinţa este susţinută şi dirijată astăzi printr-un vast şi complex efort economic şi politic orientat spre transformarea universului material, cu efecte adinei şi încă incomplet dezvăluite asupra universului social şi spiritual al omului. Implicat profund în transformările economico-sociale, învăţămîntul de toate gradele, in strictsă legătură cu cercetarea şi producţia, se afirmă astăzi în România ca o forţă cu o amplă înrurire in dezvoltarea societăţii româneşti, ca factor esenţial de comunicare şi conlucrare a naţiunii noastre cu lumea, în condiţiile actuale, când situaţia internaţională continuă să fie deosebit de gravă ca urmare a intensificării cursei înarmărilor îndeosebi a celor nucleare, datoria supremă a oamenilor de ştiinţă, de cultură şi a cadrelor didactice din întreaga lume, este de a milita şi acţiona, împreună cu toate forţele progresiste, pentru înfăptuirea unor măsuri reale de dezarmare, pentru înlăturarea definitivă a pericolului nuclear, pentru apărarea dreptului fundamental al oamenilor — dreptul la viaţă, la pace. Este o realitate că epoca noastră, marcată de afirmarea grandioaselor cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii in toate domeniile de activitate, cunoaşte totodată şi fenomenul, contrar intereselor vitale ale omenirii, de folosire a multora din marile cuceriri ale cunoaşterii umane in scopuri distructive, pentru fabricarea şi perfecţionarea de noi mijloace de nimicire in masă. Aşa cum atestă tot mai frecvent numeroşi oameni de ştiinţă de cele mai diverse specialităţi, de pe toate meridianele intr-o lume suprasaturată de asemenea arme, accelerarea ritmului cursei înarmărilor amplifică pericolul declanşării unei conflagraţii de natură să distrugă — prin efectele ei directe şi indirecte — întreaga civilizaţie umană, înseşi premisele vieţii pe planeta noastră. Oamenilor de ştiinţă, care cunosc cel mai bine uriaşul potenţial distructiv al noilor generaţii de arme, le revine Înalta responsabilitate morală de a nu precupeţi nici un efort pentru ca în lumea de azi minunatele cuceriri ale geniului uman să nu mai slujească producerii de mijloace de distrugere şi să fie consacrate exclusiv cauzei dezvoltării economico-sociale, culturii, învăţămîntului, propăşirii umanităţii. Iată de ce, în deplin consens cu aprecierea făcută de preşedintele României, Nicolae Ceauşescu, considerăm că salvgardarea păcii constituie cu adevărat problema fundamentală a contemporaneităţii, cea mai urgentă şi ireductibilă sarcină a întregii comunităţi mondiale a naţiunilor. De pe această poziţie, oamenii de ştiinţă, cultură şi invăţămint din România consideră că, pentru realizarea aspiraţiilor de progres şi civilizaţie ale poporului nostru, angajat intr-o operă constructivă de o amploare fără precedent, ca si ale tuturor popoarelor lumii, este In primul rind nevoie de pace. De aceea, întruniţi la Bucureşti, in zilele de 28—29 noiembrie 1985 in cadrul Congresului ştiinţei şi învăţâmintului din România, adresăm savanţilor, cercetătorilor, intelectualilor de pretutindeni vibranta chemare de a ne uni eforturile şi a conlucra tot mai strins, indiferent de convingerile politice, filozofice, religioase, pentru apararea păcii, a vieţii — drept fundamental al tuturor oamenilor acestui Pămint — împotriva tendinţelor de militarizare a ştiinţei contemporane, pentru ca ştiinţa să fie utilizată exclusiv potrivit vocaţiei sale umaniste. Adresăm slujitorilor ştiinţei, culturii şi invăţămîntului de pretutindeni chemarea de a acţiona acum, pină nu este prea tirziu, in acest ceas de mare cumpană şi răspundere pentru destinele civilizaţiei umane, de a-şi folosi întreaga putere de convingere şi forţa de argumentare pentru a determina guvernele, parlamentele, oamenii politici să renunţe cu desăvirşire la folosirea forţei şi ameninţării cu forţa in relaţiile internaţionale şi să asigure soluţionarea oricăror diferende, a tuturor conflictelor existente şi potenţiale, a tuturor problemelor litigioase numai pe cale paşnică, prin tratative, spre statornicirea unor relaţii de pace şi colaborare in toate zonele lumii pe baza respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii in drepturi, neamestecului in treburile interne şi avantajului reciproc. în acelaşi timp, conştienţi de anacronismul pe care il reprezintă Intr-o epocă de avînt fără precedent ai ştiinţei şi tehnicii existenta si chiar agravarea stării de subdezvoltare in care se află circa două treimi din populaţia planetei, precum şi de caracterul presant al altor probleme globale de care de- Dind progresul si viitorul întregii umanităţi, considerăm că oamenilor de ştiinţă de pretutindeni le revine nobila misiune de a acţiona pentru ca de minunatele cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii să beneficieze larg toate popoarele, ca ele să (Continuare in pag. a V-a) APEL către oamenii de ştiinţă, de cultură şi cadrele didactice din întreaga lume pentru colaborare, dezarmare şi pace PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Anul LV Nr. 13 460 Duminică 1 decembrie 1985 6 PAGINI - 50 BANI Hotărirea Congresului ştiinţei şi învăţămîntului PAGINA A ll-A Municipiul Slatina a îndeplinit planul cincinal la producţia-marfă şi export Colectivele de oameni al muncii din unităţile economice ale platformei industriale din municipiul Slatina au început luna decembrie cu planul cincinal îndeplinit la producţia-marfă şi export. Se prelimină că pină la sfirşitul lunii prevederile cincinalului vor fi depăşite cu peste 2 miliarde lei la producţia-marfă industrială, furnizindu-se suplimentar economiei naţionale importante cantităţi de aluminiu primar, aliaje şi laminate din aluminiu, produse carbunoase, confecţii, textile şi altele. (Mihai Grigoreşcuţă, corespondentul „Scintell"). 67 DE ANI DE LA FĂURIREA STATULUI NATIONAL UNITAR ROMAN UNIREA - UNITATEA idealuri istorice, măreţe realităţi ale prezentului socialist al patriei S-a spus cu îndreptăţire că in viaţa popoarelor sunt zile care vorbesc cu glasul veacurilor, că sunt evenimente în care-şi află întruchipare întreaga lor existenţă istorică, cu idealurile şi aspiraţiile nutrite de generaţii după generaţii, intr-o adevărată coloană infinită a gindului înalt şi luminos. O asemenea zi este pentru poporul nostru ziua de 1 Decembrie 1918. un asemenea eveniment este actul unirii Transilvaniei cu România, prin solemnele hotăriri ale Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, act ce a marcat încheierea procesului făuririi statului naţional unitar român. De la înălţimea celor 67 de ani care au trecut de atunci, poporul roftiân priveşte cu justificată mindrie măreaţa înfăptuire. Deoarece ea este pe de-a-ntregul opera lui proprie, rodul luptei şi eforturilor sale, al statorniciei cu care a acţionat pentru îndeplinirea legitimelor sale aspiraţii de libertate şi unitate naţională. Hotăririle de la Alba Iulia încununau cu strălucire o îndelungată lucrare a poporului român pentru unire şi unitate, se aşezau firesc in continuarea unei întregi istorii de luptă pentru afirmarea şi apărarea fiinţei naţionale, a drepturilor poporului român la o viaţă liberă şi demnă intr-o patrie unită, liberă şi demnă. Pentru ca ziua de 1 Decembrie 1918 să se înscrie in marele hronic al istoriei naţionale cu litera de aur a celor mai alese sărbători ale inimii şi cugetului nostru, a fost nevoie de alte zile fără număr, care să consacre voinţa de neclintit a poporului de a fi el însuşi, de a fi stăpin pe soarta sa, de a-şi croi făgaşul existenţei sale potrivit cu nevoile, aspiraţiile şi felul său de a fi şi a gindi. A fost nevoie de clocotul luptelor de la Posada şi Rovine, de la Vaslui şi Codrii Cosminului, de la Feldioara şi Călugăreni şi din atitea alte şi alte locuri, incit practic nu există parte a cuprinsului românesc care să nu fi fost martora acestui lung şi statornic efort al românilor pentru unire şi neatîrnare. A fost nevoie de ridicarea lui Horea din Albac şi a lui Tudor din Vladimiri, de acele multe timpuri ale libertăţii care au făcut ca la 1848 întreaga ţară să se transforme într-un uriaş timp al luptei pentru dobindirea slobozeniei dinlăuntru şi dinafară. A fost nevoie de 24 Ianuarie 1859, „ziua de aur a veacului", in care alegind pe Alexandru loan Cuza domn peste două ţări române, poporul nostru arăta lumii nu numai că vroia, la vremi noi, om nou şi legi noi, ci şi că dorea să trăiască unit intre hotarele unei singure şi mari ţări româneşti. A fost nevoie de 9 Mai 1877, de uriaşa încordare de energii populare pentru purtarea şi sprijinirea războiului neatirnării noastre, pentru ca pe toate hărţile lumii numele drag al României să se înscrie in şiragul statelor libere, suverane, de sine stătătoare. Şi a mai fost nevoie, in zilele fără egal ale lui 1918, ca un intreg popor să se ridice încă o dată la luptă, pentru ca, in sfîrşit, ceea ce era scris de mult in conştiinţe şi in inimi să devină realitate politică — unitatea naţional-statală a românilor. Din perspectiva anilor, apare cu limpezime de cristal că măreaţa înfăptuire de la Alba Iulia a marcat decisiv cursul Istoriei româneşti. Căci uriaşele energii folosite pină atunci pentru apărarea fiinţei naţionale periclitate de politica de opresiune a marilor imperii care se înstăpiniseră asupra unor părţi ale pământului românesc au putut fi puse, de acum înainte, mai energic, in slujba progresului social-economic al ţârii. Totodată, prin Marea Unire s-au consolidat forţele revoluţionare ale societăţii româneşti, acelea care în noua Românie îşi propuneau să întregească libertatea şi unitatea naţională prin egalitatea şi dreptatea socială. Cea de-a 67-a aniversare a făuririi statului naţional unitar are loc in anul in care întregul nostru popor a cinstit cu gind înalt de lumină împlinirea a două decenii de la istoricul Congres al IX-lea al partidului, care a inaugurat cea mai fertilă epocă din întreaga existenţă a poporului român. Un răstimp care îşi leagă indisolubil toate măreţele împliniri care-l caracterizează de gîndirea clarvăzătoare, de activitatea celui căruia in urmă cu douăzeci de ani comuniştii, întregul nostru popor i-au încredinţat crima destinelor naţiunii noastre socialiste — tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In toţi aceşti ani, ţara a parcurs, in împrejurări unu întotdeauna prielnice, un drum lung, poporul făurind o economie armonioasă, unitară, edificînd relaţii sociale mai drepte, schimbind din temelii chipul aşezărilor patriei, construind un om nou, cu o conştiinţă înaintată, pe măsura acestui timp eroic şi glorios. Dar cucerirea cea mai de preţ a acestor ani o constituie întărirea continuă a unităţii naţiunii noastre socialiste, sudarea milioanelor şi milioanelor de inimi şi de conştiinţe intr-o autentică columnă fără de sfîrşit, într-o unică şî puternică voinţă — aceea de a asigura înaintarea neabătută a ţării pe calea progresului social-economic. Şi este pe deplin firesc faptul că simbolul viu al acestei profunde unităţi a poporului, al acestei trainice osmoze sufleteşti a oamenilor muncii din patria noastră a devenit tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Militantul revoluţionar a cărui viaţă s-a împletit organic cu lupta partidului pentru înlăturarea exploatării şi asupririi, pentru afirmarea unei patrii libere, unite, independente, pentru edificarea societăţii noi pe pămintul României, pentru salvgardarea păcii lumii. Conducătorul de stat care n-a avut şi nu are tel mai inuit decit dezvoltarea puternică a ţării, propăşirea poporului său, independenţa şi suveranitatea patriei, înălţarea ei in demnitate, glorie şi măreţie. Expresia cea mai limpede a acestei vibrante unităţi de gind şi de acţiune a poporului o reprezintă inseşi încrederea şi ataşamentul cu care întregul popor, toţi fiii ţării, fără deosebire de naţionalitate, işi înconjoară conducătorul încercat , il înconjoară şi il urmează neabătut, adine pătrunşi de adevărul că" unirea tuturor energiilor naţionale este astăzi, aşa cum a fost şi în trecut, un uriaş izvor de tărie, o inepuizabilă resursă de progres, chezăşia că tot ceea ce ne-am propus pentru anii ce vin va deveni realitate. Puternica noastră unitate de cuget şi simţiri, acţiunea hotărită pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate se dovedesc astfel cea mai înaltă cinstire pe care o aducem înaintaşilor, tuturor celor care prin munca, lupta şi, adesea, jertfa lor au edificat România liberă, unită, hotărirea de a le împlini legatul scump al păstrării şi creşterii moştenirii lor. In pagina a lll-a, O EVOCARE A LUPTEI EROICE A POPORULUI PENTRU REALIZAREA MĂREJULUI ACT AL UNIRII DE LA 1 DECEMBRIE 1918. -ISTORIE"—------—5 La Alba lulia-n Cetate s-aude clopotul cum bate de dinspre zări de vremi adince, s-aude Mureşul cum plînge, s-aude lacrima cum cade la Alba lulia-n Cetate... La Alba lulia-n Cetate s-aude clopotul cum bate şi intră Domn Mihai Viteazul, El, ce-a sunat dreptăţii ceasul, trei ţâri unind : surori carpate la Alba lulia-n Cetate... La Alba lulia-n Cetate s-aude clopotul cum bate — răscoală-a fost ca niciodată — şi Horea este tras pe roată, ci ura creşte zi şi noapte la Alba lulia-n Cetate.» La Alba lulia-n Cetate s-aude clopotul cum bate — ca vocea lancului răsună de vint de aprigă furtună spre-a se trăi în libertate la Alba lulia-n Cetate... La Alba lulia-n Cetate decembrie, şi clopot bate iar inimile ard ca para : „Noi vrem să ne unim cu Ţara", un vis se-nfăptuie şi-nalt e la Alba lulia-n Cetate... La Alba lulia-n Cetate de-atunci, prin ani, cel clopot bate e fără moarte şi ne-adună pe cei cu inima română şi miine şi-n vecii va bate la Alba lulia-n Cetate... Radu CARNECI Producţii mai mari consumuri mai mici Iniţiative şi acţiuni eficiente pentru realizarea planului la producţia fizică şi a contractelor la export, pentru reducerea consumurilor energetice Desfăşurînd o activitate susţinută pentru realizarea planului la fiecare sortiment, oamenii muncii din industria judeţului Teleorman au livrat suplimentar economiei naţionale mijloace de automatizări electronice şi electrotehnice, utilaje chimice, maşini şi utilaje pentru agricultură, îngrăşăminte chimice, cherestea, confecţii şi alte produse. După cum ne transmite corespondentul nostru Stan Ştefan, intre colectivele cu cele mai bune rezultate în întrecerea socialistă se numără cele de la întreprinderea de panouri şi tablouri electrice Alexandria. Întreprinderea mecanică pentru agricultură şi Industrie alimentară Roşiori de Vede, Întreprinderea de maşini electrice Turnu Măgurele. Din judeţul Suceava, corespondentul nostru Sava Bejinariu ne transmite că au fost livrate economiei naţionale, peste prevederile planului, importante cantităţi de fier, pirită, plumb, cupru şi zinc în concentrate. De asemenea, oamenii muncii de la întreprinderea de maşini-unelte din Suceava şi de la Uzina de construcţii şi reparaţii utilaje şi piese de schimb din Vatra Dornei au realizat, peste prevederi, produse de mecanică fină, utilaje tehnologice destinate industriei materialelor de construcţii şi prelucrării lemnului. Acţionînd cu hotărire şi Înaltă răspundere muncitorească pentru organizarea mai bună a producţiei, înnoirea şi modernizarea liniilor tehnologice, urmărirea şi respectarea strictă, oră de oră, a normelor de consum, colectivele intreprinderilor industriale din judeţul Vaslui raportează realizarea, peste prevederile de plan, a unor însemnate cantităţi de produse cu consumuri energetice reduse. De la începutul anului şi pină ieri — ne transmite corespondentul nostru Petru Necula — oamenii muncii din industria vasluiană au economisit 7 760 tone combustibil convenţional şi12 030 MWh energie electrică. Cele mai mari reduceri ale consumurilor energetice s-au înregistrat la Întreprinderile „Mecanica“, de aparate de măsură şi control şi de materiale izolatoare din Vaslui, la întreprinderile de produse abrazive şi de rulmenţi din Birlad, precum şi la Filatura din Huşi. Simbătă, colectivul de la întreprinderea de confecţii Botoşani a încheiat cele 11 luni ale anului cu un spor la producţia fizică in valoare de peste 7 milioane lei. Din acest spor de producţie — ne anunţă corespondentul nostru Silvestri Ailenei — mai bine de jumătate a fost realizat numai în luna noiembrie. Cum a fost posibil acest lucru? Ne-a răspuns directorul întreprinderii, inginerul Nicolae Pasăre : — In luna octombrie am trecut la aplicarea unui program de măsuri care are in vedere îndeplinirea cu un trimestru mai devreme a sarcinilor de creştere a productivităţii muncii prevăzute pentru anul viitor. Primul obiectiv asupra căruia ne-am concentrat preocupările il reprezintă reorganizarea fluxului de fabricaţie. Astfel, producţia de serie mică se realizează acum in cadrul unor formaţii specializate, activitatea de croit a fost concentrată in numai două ateliere, iar recepţionarea ţesăturilor se face direct la furnizori. Aplicarea in numeroase întreprinderi industriale din judeţul Mureş a iniţiativelor „Să lucrăm o zi pe lună din materiale economisite“ şi „înălţă productivitatea prin lucrul la mai multe maşini“ au ca efect nu numai încadrarea strictă in normele de consum stabilite, ci şi diminuarea substanţială a consumurilor materiale pe unitatea de produs. Totodată, prin organizarea judicioasă a schimburilor şi realizarea cu forţe proprii a unor sisteme automate de urmărire a consumului la fiecare loc de muncă, secţie şi atelier, se economiseşte o importantă cantitate de energie electrică. Măsurile stabilite pentru economisirea energiei in judeţul Braşov — relatează Nicolae Mocanu — au dus la organizarea schimburilor de lucru in aşa fel incit sa se asigure un‘consum echilibrat de energie pe intreaga durată a unei zile şi saptămini de lucru, deplasarea unor activităţi din schimbul II în schimbul III şi evitarea virfului de sarcină Intre orele 17 şi 22. funcţionarea unor utilaje mari consumatoare de energie numai in schimbul III. utilizarea cu randament sporit a utilajelor tehnologice. organizarea activităţii sectoarelor calde pe baza unui program de funcţionare bine stabilit, evitarea funcţionării in gol şi sub capacitatea nominală a maşinilor, instalaţiilor şi utilajelor din dotare. Toate aceste măsuri au făcut ca întreprinderile „Tractorul“, „Rulmentul“, întreprinderea de autocamioane, combinatele chimice din Oraşul Victoria şi Făgăraş, întreprinderea „Metrom“ şi altele să înregistreze importante economii de energie electrică. Multe întreprinderi industriale din judeţul Iaşi — ne anunţă Manole Corcaci — şi-au depăşit substanţial planul la export pe 11 luni. Alte întreprinderi,intre care „Nicolina“, întreprinderea de utilaje, piese de schimb şi reparaţii din Iaşi şi Întreprinderea mecanică de material rulant din Paşcani, şi-au onorat înainte de termen toate contractele la export pe 1985. Printre unităţile economice din judeţul Buzău care şi-au îndeplinit şi depăşit lună de lună prevederile de plan la export se numără şi întreprinderea de producţie industrială şi construcţii căi ferate — relatează Stelian Chiper. Referindu-se la preocuparea constantă pentru îndeplinirea şi depăşirea acestui important indicator de plan, directorul întreprinderii, dr. ing. Nicolae Ionescu, ne-a spus că, printr-o organizare judicioasă a producţiei şi a muncii, prin aplicarea unor valoroase măsuri tehnologice, colectivul de aici a reuşit să-şi "îndeplinească înainte de termen planul anual la export, avind pină in momentul de faţă o depăşire de aproape 13 milioane lei. S-au organizat in Întreprindere linii speciale de fabricaţie pentru export, la care lucrează cei mai buni muncitori şi specialişti. RELATĂRI DE LA CORESPONDENŢII „SCÎNTEII