Scînteia, decembrie 1985 (Anul 54, nr. 13460-13486)

1985-12-01 / nr. 13460

în fata stiintei și învățămîntului . ____________________________________________________________________________________________________________________________________________ LUMINOASE PERSPECTIVE, UN INSUFIEHTOR PROGRAM DE MUNCA, DE ACTIUNE REVOLUTIONARA „Atît în domeniul cercetării ştiinţifice, cit şi al învăţămîntului dis­punem de tot ce este necesar, avem o puternică bază materială, tehnică, dar, mai presus de toate, avem minunaţi cercetători, oameni de ştiinţă şi savanţi, minunate cadre didactice, care reprezintă suprema garanţie că vom realiza în cele mai bune condiţii programele de cercetare şi de pregătire a cadrelor, că cercetarea şi învăţămîntul vor ocupa un loc tot mai important în dezvoltarea socialistă şi comunistă a României!“ NICOLAE CEAUŞESCU (Din cuvîntarea rostită la Congresul ştiinţei şi învăţămîntului) . Cel dinţii Congres ai ştiinţei şi învăţămîntului, organizat din ini­ţiativa şi cu activa contribuţie a secretarului general al­­ partidului, preşedintele României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se înscrie ca un eveniment de mare însemnă­tate în viaţa social-politică a pa­triei. Lucrările acestui larg şi re­prezentativ forum democratic, la care au participat peste 4 500 de delegaţi şi invitaţi, au marcat un moment cu profunde semnificaţii pentru activitatea consacrată în­făptuirii mobilizatoarelor obiec­tive stabilite de Congresul al XlIl-lea al Partidului Comunist Român, întreaga desfăşurare a congresului a dat expresie eloc­ventă preocupării constante pe care partidul, secretarul său ge­neral o acordă rolului ştiinţei şi invăţămîntului în dezvoltarea ac­­celerată a societăţii noastre so­cialiste. Ampla cuvintare pe care secre­tarul general al partidului a rostit-o in faţa înaltului forum democratic a trezit puternice ecouri în rindurile participanţilor la congres,­­ale întregului, nostru popor. Ştiinţa şi învăţămîntul au acum în faţă un amplu şi însufle­­ţitor program de muncă, de activi­tate revoluţionară. Un program ce reliefează cu pregnanţă forţa idei­lor novatoare proprii gindirii so­cial-politice a secretarului general al partidului, concepţiile sale înaintate despre rolul ştiinţei şi învăţămîntului in etapa actuală, despre marile răspunderi ce revin cercetătorilor ştiinţifici, profeso­rilor şi învăţătorilor, elevilor şi studenţilor în edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintarea României spre comu­nism. S-a evidenţiat încă o dată, in­­ cuprinsul­ cuvîntării, preocu­parea statornică a secretarului general al partidului pentru fun­damentarea intr-o concepţie ori­ginală, profund ştiinţifică a linii­lor care direcţionează progresul multilateral al ţării, a coordonate­lor economico-sociale ale Româ­niei în prezent şi in viitor. Din această perspectivă, pornindu-se de la cele mai avansate realizări pe plan mondial, sunt trasate di­recţiile creşterii în continuare a rolului ştiinţei, tehnologiei şi In­­văţămintului in dezvoltarea între­gii noastre societăţi. De asemenea, de mare însemnă­tate pentru activitatea de viitor sunt concluziile cuprinse in cuvin­­tarea pe care tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu a rostit-o la încheierea lucrărilor Congresului ştiinţei şi învăţămîn­­tului. Sunt trasate, in cuprinsul cu­vântării, direcţiile de­ gindire re­voluţionară şi de acţiune concretă în vederea creşterii şi mai puter­nice a rolului ştiinţei şi învăţă­­mintului în dezvoltarea generală a ţării, in întreaga operă de con­strucţie socialistă din patria noas­tră. în opera de edificare a noii societăţi, ştiinţa şi învăţămîntul au dobîndit un rol dintre cele mai importante. „Se poate afirma, a ară­tat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, că nu există domeniu de activitate in care să nu se fi introdus in producţie rezultatele cercetării si noli tehnologii“. In acelaşi timp, a subliniat secretarul general al parti­dului, invăţămintul de toate gra­dele ..a asigurat ridicarea generală a cunoştinţelor întregului tineret, pregătirea forţei de muncă califi­cate şi a cadrelor de specialitate pentru toate sectoarele de activi­tate“. Dar rolul ştiinţei, al învă­­ţămintului va fi şi mai mare şi mai important in noua etapă deschisă de Congresul al XIII-lea. Această idee constituie axul cen­tral a! întregii cuvintări pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rostit-o în faţa Congresului ştiin­ţei şi învăţămîntului. România va trece, pină in anul 1990, de la stadiul de ţară în curs de dezvoltare la un stadiu supe­rior, de ţară mediu dezvoltată. Iar in anul 2­000 va deveni ţară socialistă multilateral dezvoltată. Vor fi asigurate astfel condiţiile pentru afirmarea cu putere a principiilor comuniste de muncă şi de viaţă. Acest drum impetuos al României spre viitor, intr-un moment in care se desfăşoară, pe plan mondial, o nouă revoluţie tehnico-ştiinţifică, implică măsuri complexe pentru o puternică in­tensificare a activităţii de cerce­­­tare ştiinţifică, de pregătire a ca­drelor. Viaţa, istoria arată că fără să-şi asigure specialiştii ne­cesari şi fără să dezvolte ştiinţa, nici o ţară, in nici o etapă, nu a reuşit să se înscrie pe coordona­tele progresului. De mai multe secole, dar in mod deosebit de la sfirşitul veacului al XVIII-lea, o dată cu declanşarea revoluţiei industriale, ştiinţa şi invăţămintul s-au asociat in mod fundamental oricăror programe de dezvoltare economico-socială. Cu atit mai mult in actuala etapă, asigurarea unui raport optim intre dezvol­tare, ştiinţă şi invăţămint devine o necesitate stringentă in viaţa oricărei­ ţări şi partidul nostru, secretarul său general cheamă întregul popor să înțeleagă aceas­ (Contifisiare in pag. a V-a) Congresul ştiinţei si Invăţămîntu­­lui, dind expresie deplinei adeziuni faţă de politica externă de pace, prietenie şi colaborare intre po­poare promovată de România so­cialistă, al cărei promotor este pre­şedintele Nicolae Ceauşescu, perso­­­­nalitate proeminentă a lumii con­temporane, omul de stat care se bucură de dragostea şi recunoştin­ţa întregii naţiuni, de stima şi pre­ţuirea tuturor celor pentru care pacea, libertatea şi independenţa reprezintă imperative supreme ale umanităţii, adresează, şi cu acest prilej, un solemn apel oamenilor de ştiinţă, cultură şi invăţămint de pretutindeni de a-şi uni, in aceste momente de răscruce, , eforturile pentru întărirea colaborării, pen­tru apărarea păcii şi vieţii pe Pă­­mint. Omenirea trăieşte în prezent epo­că unei profunde revoluţii tehni­­co-ştiinţifice, o perioadă in care atributul specific fiinţei umane — creativitatea — este înălţat ,la sta­­­­tutul de forţă primordială a pro­gresului. Niciodată in decursul is­toriei, preocuparea pentru cunoaş­terea tot mai profundă a legilor naturii, vieţii şi societăţii nu a do­­bindit o asemenea amploare şi in­fluenţă asupra destinului om­enirii. Ştiinţa este susţinută şi dirijată as­tăzi printr-un vast şi complex efort economic şi politic orientat spre transformarea universului material, cu efecte adinei şi încă incomplet dezvăluite asupra universului so­cial şi spiritual al omului. Implicat profund în transformă­rile economico-sociale, învăţămîn­­tul de toate gradele, in strictsă le­gătură cu cercetarea şi producţia, se afirmă astăzi în România ca o forţă cu o amplă înr­urire in dez­voltarea societăţii româneşti, ca factor esenţial de comunicare şi conlucrare a naţiunii noastre cu lumea, în condiţiile actuale, când situa­ţia internaţională continuă să fie deosebit de gravă ca urmare a in­tensificării cursei înarmărilor în­deosebi a celor nucleare, datoria supremă a oamenilor de ştiinţă, de cultură şi a cadrelor didactice din întreaga lume, este de a milita şi acţiona, împreună cu toate forţele progresiste, pentru înfăptuirea unor măsuri reale de dezarmare, pentru înlăturarea definitivă a pericolului nuclear, pentru apărarea dreptului fundamental al oamenilor — drep­tul la viaţă, la pace. Este o realitate că epoca noas­tră, marcată de afirmarea grandioa­selor cuceriri ale ştiinţei şi tehni­cii in toate domeniile de activita­te, cunoaşte totodată şi fenomenul, contrar intereselor vitale ale ome­nirii, de folosire a multora din ma­rile cuceriri ale cunoaşterii uma­ne in scopuri distructive, pentru fabricarea şi perfecţionarea de noi mijloace de nimicire in masă. Aşa cum atestă tot mai frecvent nu­meroşi oameni de ştiinţă de cele mai diverse specialităţi, de pe toa­te meridianele intr-o lume supra­saturată de asemenea arme, acce­lerarea ritmului cursei înarmărilor amplifică pericolul declanşării unei conflagraţii de natură să distrugă — prin efectele ei directe şi indi­recte — întreaga civilizaţie umană, înseşi premisele vieţii pe planeta noastră. Oamenilor de ştiinţă, care cunosc cel mai bine uriaşul potenţial dis­tructiv al noilor generaţii de arme, le revine Înalta responsabilitate morală de a nu precupeţi nici un efort pentru ca în lumea de azi mi­nunatele cuceriri ale geniului uman să nu mai slujească producerii de mijloace de distrugere şi să fie consacrate exclusiv cauzei dezvol­tării economico-sociale, culturii, învăţămîntului, propăşirii uma­nităţii. Iată de ce, în deplin consens cu aprecierea făcută de preşedintele României, Nicolae Ceauşescu, con­siderăm că salvgardarea păcii con­stituie cu adevărat problema fun­damentală a contemporaneităţii, cea mai urgentă şi ireductibilă sarcină a întregii comunităţi mondiale a naţiunilor. De pe această poziţie, oamenii de ştiinţă, cultură şi invăţămint din România consideră că, pentru rea­lizarea aspiraţiilor de progres şi ci­vilizaţie ale poporului nostru, an­gajat intr-o operă constructivă de o amploare fără precedent, ca si ale tuturor popoarelor lumii, este In primul rind nevoie de pace. De aceea, întruniţi la Bucureşti, in zilele de 28—29 noiembrie 1985 in cadrul Congresului ştiinţei şi în­­văţâmintului din România, adresăm savanţilor, cercetătorilor, intelec­tualilor de pretutindeni vibranta chemare de a ne uni eforturile şi a conlucra tot mai strins, indi­ferent de convingerile politice, fi­lozofice, religioase, pentru apararea păcii, a vieţii — drept fundamental al tuturor oamenilor acestui Pă­­mint — împotriva tendinţelor de militarizare a ştiinţei contempora­ne, pentru ca ştiinţa să fie utilizată exclusiv potrivit vocaţiei sale uma­niste­­. Adresăm slujitorilor ştiinţei, cul­turii şi invăţămîntului de pretu­tindeni chemarea de a acţiona a­­cum, pină nu este prea tirziu, in acest ceas de mare cumpană şi răs­pundere pentru destinele civiliza­ţiei umane, de a-şi folosi întreaga putere de convingere şi forţa de argumentare pentru a determina guvernele, parlamentele, oamenii politici să renunţe cu desăvirşire la folosirea forţei şi ameninţării cu forţa in relaţiile internaţionale şi să asigure soluţionarea oricăror di­ferende, a tuturor conflictelor exis­tente şi potenţiale, a tuturor pro­blemelor litigioase numai pe cale paşnică, prin tratative, spre stator­nicirea unor relaţii de pace şi co­laborare in toate zonele lumii pe baza respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii in drepturi, neamestecului in treburi­le interne şi avantajului reciproc. în acelaşi timp, conştienţi de anacronismul pe care il reprezintă Intr-o epocă de avînt fără prece­dent ai ştiinţei şi tehnicii existen­ta si chiar agravarea stării de sub­dezvoltare in care se află circa două treimi din populaţia planetei, precum şi de caracterul presant al altor probleme globale de care de- Dind progresul si viitorul întregii umanităţi, considerăm că oameni­lor de ştiinţă de pretutindeni le re­vine nobila misiune de a acţiona pentru ca de minunatele cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii să beneficie­ze larg toate popoarele, ca ele să (Continuare in pag. a V-a) APEL către oamenii de ştiinţă, de cultură şi cadrele didactice din întreaga lume pentru colaborare, dezarmare şi pace PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Anul LV Nr. 13 460 Duminică 1 decembrie 1985 6 PAGINI - 50 BANI Hotărirea Congresului ştiinţei şi învăţămîntului PAGINA A ll-A Municipiul Slatina a înde­plinit planul cincinal la pro­­ducţia-marfă şi export Colectivele de oameni al muncii din unităţile economice ale platfor­mei industriale din municipiul Sla­tina au început luna decembrie cu planul cincinal îndeplinit la pro­­ducţia-marfă şi export. Se pre­­limină că pină la sfirşitul lu­nii prevederile cincinalului vor fi depăşite cu peste 2 miliarde lei la producţia-marfă industrială, furni­­zindu-se suplimentar economiei na­ţionale importante cantităţi de alu­miniu primar, aliaje şi laminate din aluminiu, produse carbunoase, con­fecţii, textile şi altele. (Mihai Grigo­­reşcuţă, corespondentul „Scintell"). 67 DE ANI DE LA FĂURIREA STATULUI NATIONAL UNITAR ROMAN UNIREA - UNITATEA idealuri istorice, măreţe realităţi ale prezentului socialist al patriei S-a spus cu îndreptăţire că in via­ţa popoarelor sunt zile care vorbesc cu glasul veacurilor, că sunt eveni­mente în care-şi află întruchipare întreaga lor existenţă istorică, cu idealurile şi aspiraţiile nutrite de ge­neraţii după generaţii, intr-o adevă­rată coloană infinită a gindului înalt şi luminos. O asemenea zi este pen­tru poporul nostru ziua de 1 Decem­brie 1918. un asemenea eveniment este actul unirii Transilvaniei cu România, prin solemnele hotăriri ale Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, act ce a marcat încheierea procesului făuririi statului naţional unitar român. De la înălţimea celor 67 de ani care au trecut de atunci, poporul roftiân priveşte cu justificată min­­drie măreaţa înfăptuire. Deoarece ea este pe de-a-ntregul opera lui pro­prie, rodul luptei şi eforturilor sale, al statorniciei cu care a acţionat pentru îndeplinirea legitimelor sale aspiraţii de libertate şi unitate naţio­nală. Hotăririle de la Alba Iulia în­cununau cu strălucire o îndelungată lucrare a poporului român pentru unire şi unitate, se aşezau firesc in continuarea unei întregi istorii de luptă pentru afirmarea şi apărarea fiinţei naţionale, a drepturilor po­porului român la o viaţă liberă şi demnă intr-o patrie unită, liberă şi demnă. Pentru ca ziua de 1 De­cembrie 1918 să se înscrie in marele hronic al istoriei naţionale cu litera de aur a celor mai alese sărbători ale inimii şi cugetului nostru, a fost nevoie de alte zile fără număr, care să consacre voinţa de neclintit a po­porului de a fi el însuşi, de a fi stă­­pin pe soarta sa, de a-şi croi făga­şul existenţei sale potrivit cu ne­voile, aspiraţiile şi felul său de a fi şi a gindi. A fost nevoie de clocotul luptelor de la Posada şi Rovine, de la Vaslui şi Codrii Cosminului, de la Feldioara şi Călugăreni şi din ati­­tea alte şi alte locuri, incit practic nu există parte a cuprinsului româ­nesc care să nu fi fost martora aces­tui lung şi statornic efort al româ­nilor pentru unire şi neatîrnare. A fost nevoie de ridicarea lui Horea din Albac şi a lui Tudor din Vladi­­miri, de acele multe timpuri ale li­bertăţii care au făcut ca la 1848 în­treaga ţară să se transforme într-un uriaş timp al luptei pentru dobin­­direa slobozeniei dinlăuntru şi din­afară. A fost nevoie de 24 Ianuarie 1859, „ziua de aur a veacului", in care alegind pe Alexandru loan Cuza domn peste două ţări române, poporul nostru arăta lumii nu numai că vroia, la vremi noi, om nou şi legi noi, ci şi că dorea să trăiască unit intre hotarele unei singure şi mari ţări româneşti. A fost nevoie de 9 Mai 1877, de uriaşa încordare de energii populare pentru purtarea şi sprijinirea războiului neatirnării noastre, pentru ca pe toate hărţile lumii numele drag al României să se înscrie in şiragul statelor libere, su­verane, de sine stătătoare. Şi a mai fost nevoie, in zilele fără egal ale lui 1918, ca un intreg popor să se ridice încă o dată la luptă, pentru ca, in sfîrşit, ceea ce era scris de mult in conştiinţe şi in inimi să de­vină realitate politică — unitatea na­­ţional-statală a românilor. Din perspectiva anilor, apare cu limpezime de cristal că măreaţa în­făptuire de la Alba Iulia a marcat decisiv cursul Istoriei româneşti. Căci uriaşele energii folosite pină atunci pentru apărarea fiinţei naţio­nale periclitate de politica de opre­siune a marilor imperii care se în­­stăpiniseră asupra unor părţi ale pă­mântului românesc au putut fi puse, de acum înainte, mai energic, in slujba progresului social-economic al ţârii. Totodată, prin Marea Unire s-au consolidat forţele revoluţionare ale societăţii româneşti, acelea care în noua Românie îşi propuneau să întregească libertatea şi unitatea na­ţională prin egalitatea şi dreptatea socială.­­ Cea de-a 67-a aniversare a făuririi statului naţional unitar are loc in anul in care întregul nostru popor a cinstit cu gind înalt de lumină îm­plinirea a două decenii de la istori­cul Congres al IX-lea al partidului, care a inaugurat cea mai fertilă epo­că din întreaga existenţă a poporului român. Un răstimp care îşi leagă in­disolubil toate măreţele împliniri care-l caracterizează de gîndirea clarvăzătoare, de activitatea celui că­ruia in urmă cu douăzeci de ani co­muniştii, întregul nostru popor i-au încredinţat crima destinelor naţiunii noastre socialiste — tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In toţi aceşti ani, ţara a parcurs, in împrejurări unu în­totdeauna prielnice, un drum lung, poporul făurind o economie armoni­oasă, unitară, edificînd relaţii so­ciale mai drepte, schimbind din te­melii chipul aşezărilor patriei, con­struind un om nou, cu o conştiinţă înaintată, pe măsura acestui timp eroic şi glorios. Dar cucerirea cea mai de preţ a acestor ani o consti­tuie întărirea continuă a unităţii na­ţiunii noastre socialiste, sudarea mi­lioanelor şi milioanelor de inimi şi de conştiinţe intr-o autentică co­lumnă fără de sfîrşit, într-o unică şî puternică voinţă — aceea de a asi­gura înaintarea neabătută a ţării pe calea progresului social-economic. Şi este pe deplin firesc faptul că sim­bolul viu al acestei profunde unităţi a poporului, al acestei trainice os­moze sufleteşti a oamenilor muncii din patria noastră a devenit tovară­şul Nicolae Ceauşescu. Militantul re­voluţionar a cărui viaţă s-a împletit organic cu lupta partidului pentru înlăturarea exploatării şi asupririi, pentru afirmarea unei patrii libere, unite, independente, pentru­ edifi­carea societăţii noi pe pămintul României, pentru salvgardarea păcii lumii. Conducătorul de stat care n-a avut şi nu are tel mai inuit decit dezvoltarea puternică a ţării, propă­şirea poporului său, independenţa şi suveranitatea patriei, înălţarea ei in demnitate, glorie şi măreţie. Expre­sia cea mai limpede a acestei vibran­te unităţi de gind şi de acţiune a po­­porului o reprezintă inseşi încre­derea şi ataşamentul cu care între­gul popor, toţi fiii ţării, fără deose­bire de naţionalitate, işi înconjoară conducătorul încercat , il înconjoară şi il urmează neabătut, adine pă­trunşi de adevărul că" unirea tuturor energiilor naţionale este astăzi, aşa cum a fost şi în trecut, un uriaş iz­vor de tărie, o inepuizabilă resursă de progres, chezăşia că tot ceea ce ne-am propus pentru anii ce vin va deveni realitate. Puternica noastră unitate de cuget şi simţiri, acţiunea hotărită pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate se dovedesc astfel cea mai înaltă cin­stire pe care o aducem înaintaşilor, tuturor celor care prin munca, lupta şi, adesea, jertfa lor au edificat România liberă, unită, hotărirea de a le împlini legatul scump al păs­trării şi creşterii moştenirii lor. In pagina a lll-a, O EVOCARE A LUPTEI EROICE A POPORULUI PENTRU REALIZAREA MĂREJULUI ACT AL UNIRII DE LA 1 DECEMBRIE 1918. -ISTORIE"—------—5 La Alba lulia-n Cetate s-aude clopotul cum bate de dinspre zări de vremi adince, s-aude Mureşul cum plînge, s-aude lacrima cum cade la Alba lulia-n Cetate... La Alba lulia-n Cetate s-aude clopotul cum bate şi intră Domn Mihai Viteazul, El, ce-a sunat dreptăţii ceasul, trei ţâri unind : surori carpate la Alba lulia-n Cetate... La Alba lulia-n Cetate s-aude clopotul cum bate — răscoală-a fost ca niciodată — şi Horea este tras pe roată, ci ura creşte zi şi noapte la Alba lulia-n Cetate.» La Alba lulia-n Cetate s-aude clopotul cum bate — ca vocea lancului răsună d­e vint de aprigă furtună spre-a se trăi în libertate la Alba lulia-n Cetate... La Alba lulia-n Cetate decembrie, şi clopot bate iar inimile ard ca para : „Noi vrem să ne unim cu Ţara", un vis se-nfăptuie şi-nalt e la Alba lulia-n Cetate... La Alba lulia-n Cetate de-atunci, prin ani, cel clopot bate e fără moarte şi ne-adună pe cei cu inima română şi miine şi-n vecii va bate la Alba lulia-n Cetate... Radu CARNECI Producţii mai mari consumuri mai mici­ Iniţiative şi acţiuni eficiente pentru realizarea planului la producţia fizică şi a contractelor la export, pentru reducerea consumurilor energetice Desfăşurînd o activitate susţinu­tă pentru realizarea planului la fiecare sortiment, oamenii muncii din industria judeţului Teleorman au livrat suplimentar economiei naţionale mijloace de automati­zări electronice şi electrotehnice, utilaje chimice, maşini şi utilaje pentru agricultură, îngrăşăminte chimice, cherestea, confecţii şi alte produse. După cu­m ne transmite corespondentul nostru Stan Ştefan, intre colectivele cu cele mai bune rezultate în întrecerea socialistă se numără cele de la întreprinderea de panouri şi tablouri electrice Alexandria. Întreprinderea mecani­că pentru agricultură şi Industrie alimentară Roşiori de Vede, Între­prinderea de maşini electrice Turnu Măgurele. Din judeţul Suceava, corespon­dentul nostru Sava Bejinariu ne transmite că au fost livrate economiei naţionale, peste pre­vederile planului, importante can­tităţi de fier, pirită, plumb, cu­pru şi zinc în concentrate. De asemenea, oamenii muncii de la întreprinderea de maşini-unelte din Suceava şi de la Uzina de con­strucţii şi reparaţii utilaje şi piese de schimb din Vatra Dornei au realizat, peste prevederi, produse de mecanică fină, utilaje tehnolo­gice destinate industriei materiale­lor de construcţii şi prelucrării lemnului. Acţionînd cu hotărire şi Înaltă răspundere muncitorească pentru organizarea mai bună a produc­ţiei, înnoirea şi modernizarea li­niilor tehnologice, urmărirea şi respectarea strictă, oră de oră, a normelor de consum, colectivele intreprinderilor industriale din ju­deţul Vaslui raportează realizarea, peste prevederile de plan, a unor însemnate cantităţi de produse cu consumuri energetice reduse. De la începutul anului şi pină ieri — ne transmite corespondentul nos­tru Petru Necula — oamenii mun­cii din industria vasluiană au eco­nomisit 7 760 tone combustibil con­venţional şi­­12 030 MWh energie electrică. Cele mai mari reduceri ale consumurilor energetice s-au înregistrat la Întreprinderile „Me­canica“, de aparate de măsură şi control şi de materiale izolatoare din Vaslui, la întreprinderile de produse abrazive şi de rulmenţi din Birlad, precum şi la Filatura din Huşi. Simbătă, colectivul de la în­treprinderea de confecţii Botoşani a încheiat cele 11 luni ale anului cu un spor la producţia fizică in valoare de peste 7 milioane lei. Din acest spor de producţie — ne anunţă corespondentul nostru Sil­­vestri Ailenei — mai bine de ju­mătate a fost realizat numai în luna noiembrie. Cum a fost posibil acest lucru? Ne-a răspuns direc­torul întreprinderii, inginerul Ni­colae Pasăre : — In luna octombrie am trecut la aplicarea unui program de mă­suri care are in vedere îndeplini­rea cu un trimestru mai devreme a sarcinilor de creştere a produc­tivităţii muncii prevăzute pentru anul viitor. Primul obiectiv asupra căruia ne-am concentrat preocupă­rile il reprezintă reorganizarea fluxului de fabricaţie. Astfel, pro­ducţia de serie mică se realizează acum in cadrul unor formaţii spe­cializate, activitatea de croit a fost concentrată in numai două atelie­re, iar recepţionarea ţesăturilor se face direct la furnizori. Aplicarea in numeroase între­prinderi industriale din judeţul Mureş a iniţiativelor „Să lucrăm o zi pe lună din materiale economi­site“ şi „înălţă productivitate­a prin lucrul la mai multe maşini“ au ca efect nu numai încadrarea strictă in normele de consum sta­bilite, ci şi diminuarea substan­ţială a consumurilor materiale pe unitatea de produs. Totodată, prin organizarea judicioasă a schimbu­rilor şi realizarea cu forţe proprii a unor sisteme automate de urmă­rire a consumului la fiecare loc de muncă, secţie şi atelier, se econo­miseşte o importantă cantitate de energie electrică. Măsurile stabilite pentru econo­misirea energiei in judeţul Braşov — relatează Nicolae Mocanu — au dus la organizarea schimburilor de lucru in aşa fel incit sa se asigure un‘consum echilibrat de energie pe intreaga durată a unei zile şi saptămini de lucru, deplasarea unor activităţi din schimbul II în schimbul III şi evitarea virfului de sarcină Intre orele 17 şi 22. funcţionarea unor utilaje mari consumatoare de energie numai in schimbul III. utilizarea cu randa­ment sporit a utilajelor tehnolo­gice. organizarea activităţii sectoa­relor calde pe baza unui program de funcţionare bine stabilit, evita­rea funcţionării in gol şi sub ca­pacitatea nominală a maşinilor, instalaţiilor şi utilajelor din dota­re. Toate aceste măsuri au făcut ca întreprinderile „Tractorul“, „Rulmentul“, întreprinderea de autocamioane, combinatele chimice din Oraşul Victoria şi Făgăraş, în­treprinderea „Metrom“ şi altele să înregistreze importante economii de energie electrică. Multe întreprinderi industriale din judeţul Iaşi — ne anunţă Ma­nole Corcaci — şi-au depăşit sub­stanţial planul la export pe 11 luni. Alte întreprinderi,­intre care „Ni­­colina“, întreprinderea de utilaje, piese de schimb şi reparaţii din Iaşi şi Întreprinderea mecanică de material rulant din Paşcani, şi-au onorat înainte de termen toate contractele la export pe 1985. Printre unităţile economice din judeţul Buzău care şi-au înde­plinit şi depăşit lună de lună prevederile de plan la export se numără şi întreprinderea de pro­ducţie industrială şi construcţii căi ferate — relatează Stelian Chi­­per. Referindu-se la preocuparea constantă pentru îndeplinirea şi depăşirea acestui important indi­cator de plan, directorul întreprin­derii, dr. ing. Nicolae Ionescu, ne-a spus că, printr-o organizare ju­dicioasă a producţiei şi a muncii, prin aplicarea unor valoroase mă­suri tehnologice, colectivul de aici a reuşit să-şi "îndeplinească înainte de termen planul anual la export, avind pină in momentul de faţă o depăşire de aproape 13 milioane lei. S-au organizat in Întreprindere linii speciale de fabricaţie pentru export, la care lucrează cei mai buni muncitori şi specialişti. RELATĂRI DE LA CORESPONDENŢII „SCÎNTEII­

Next