Scînteia, decembrie 1985 (Anul 54, nr. 13460-13486)
1985-12-01 / nr. 13460
PAGINA 2 JESfh jjfpp PROBLEMĂ DE MAXIMĂ ÎNSEMNĂTATE, PREOCUPARE DE MAXIMĂ RĂSPUNDERE Pentru a asigura economiei energia necesară MAI MULT CĂRBUNE ŞI NUMAI DE BUNĂ CALITATE TERMOCENTRALELOR! Un răspuns urgent aşteptat Consumul exagerat din stoc — din partea minerilor din Peşteana-Gorj TERMOCENTRALA DE LA ORADEA funcţionează la capacitatea instalată. Aminteam în urmă cu cîteva zile, în paginile ziarului, că stocul de lignit din depozit este intr-o descreştere însemnată. In luna noiembrie s-au consumat din stoc circa 77 000 tone de combustibil, acesta ajungînd să fie diminuat considerabil. Dacă minerii de la Voivozi expediază zilnic peste prevederi cărbune termocentralei din Oradea, cei de la Peşteana acumulează restanţe. Comitetul judeţean de partid Bihor, analizind stadiul asigurării stocului de cărbune pentru sezonul rece, a accentuat, printre altele, necesitatea urgentării refacerii stocului de lignit, constituind colective speciale, care să asigure impulsionarea livrărilor de la furnizorii restanţieri, precum şi organizarea exemplară a activităţii in termocentrală, îndeosebi pe linia descărcării operative a unui număr sporit de vagoane. Intr-un telex, nr. 1848 din 24 noiembrie 1985, semnat de directorul întreprinderii electrocentrale Oradea, ing. Sorin Ungur, şi adresat celor in drept, să dispună măsuri pentru a asigura cărbuni de calitate — ţinind seama că termocentrala primea cărbuni de nefolosit — se spunea: „Vă rugăm să luaţi măsuri de a se încărca de la cariera Peşteana numai cărbune conform normelor stabilite şi pînă la remedierea situaţiei, in scopul asigurării cu cărbune corespunzător, vă rugăm a dispune creşterea livrărilor de la Întreprinderile miniere Voivozi şi Sălaj“. Faţă de o atare situaţie cu totul nesatisfăcătoare, ce măsuri s-au întreprins ? Aflăm că Ministerul Minelor a dispus creşterea livrărilor de cărbune din exploatările miniere Voivozi şi Sălaj. Dar întreprinderea minieră Roşia-Peşteana, ignorînd aceste solicitări, a încărcat şi expediat cărbune care nu poate fi folosit. In prezent se află la Oradea circa 14 000 tone de astfel de cărbune, , în 250 de vagoane, care nu pot fi descărcate. Oare ce are de spus, ce măsuri işi propune să ia conducerea întreprinderii Peşteana ? Ce indică o analiză a puterii calorice a cărbunelui LA TERMOCENTRALA ISALNIŢA, in prezent se află in funcţiune toate grupurile energetice. Totuşi, se înregistrează frecvente osgraţii in producţia de energiir electrică.“Carérra se ridică la nivcul sarcinSpE , planificate. Cauza ? Răspunsul îl găsim la gospodăria de cărbune, cel „mai fierbinte“ loc de muncă al acestor zile de pe întregul flux tehnologic. La cele patru staţii de descărcare a cărbunelui, activitatea cea mai intensă nu se înregistra, aşa cum era firesc, la descărcarea propriu-zisă a combustibilului, ci la desfundarea şi menţinerea instalaţiilor de descărcare , buncăre, concasoare şi benzi transportoare. „De ce ?“ — îl întrebăm pe maistrul principal Gheorghe Tomescu. „Uitaţi-vă pe grătare ce cărbune am primit , avînd o umiditate foarte mare şi multă argilă în componenţa sa, nu numai că nu putem descărca în ritmul planificat, dar pur şi simplu ne blochează instalaţiile de descărcare“. Intr-adevăr, o dată cu înrăutăţirea timpului, cărbunele livrat termocentralei Işalniţa, îndeosebi din bazinul Motru, a fost în cea mai mare parte necorespunzător calitativ. O situaţie pusă la dispoziţie de conducerea unităţii arată că în ultimele zile energeticienii craioveni au descărcat, cu preţul unor mari eforturi, peste 500 de vagoane cu cărbune cu umiditate excesivă şi cu amestec de argilă, fapt ce a dus la introducerea in consum a unor cantităţi mai mari de cărbune, decit cele prevăzute, din stocul destinat perioadei de iarnă. O dată cu apelul adresat minerilor, energeticienii craioveni şi-au reorganizat forţele în consetts “cu situaţia creată, cu sarcinile pe care conducerea partidului le-a pus în faţa sectorului energetic. Pretutindeni, la fiecare sector de activitate, la fiecare instalaţie — atmosferă de muncă angajantă, responsabilă, ce dă garanţie că în perioada următoare va spori producţia de energie. „Manifestînd o înaltă răspundere patriotică, devotament faţă de soarta producţiei, bună parte din personalul muncitor de la alte sectoare de activitate dă ajutor celor de la sectorul de exploatare al gospodăriei de cărbune, ne spune ing. Vasile Mănescu, directorul tehnic şi secretarul comitetului de partid al termocentralei. Astfel, 40 de lucrători de la secţia de reparaţii cazane şi 30 de la laboratorul de automatizări, dar şi de la secţia electrică şi laboratorul electric lucrează pe schimburi, împreună cu echipa specială de intervenţii, pentru desfundarea şi menţinerea in bună stare de funcţionare a instalaţiilor de descărcat cărbune“. Deci condiţia de bază pentru atingerea puterii planificate la termocentrala Işalniţa o reprezintă asigurarea cărbunelui în cantitatea programată şi de calitate corespunzătoare. Cum vor răspunde minerii din Motru solicitărilor energeticienilor de la această centrală electrică ? In ce măsură capacităţile de reparaţii existente pot asigura punerea în funcţiune a întregului parc de utilaje al agriculturii in perioada de iarnă ? De ce, de mai mulţi ani, „vîrful“ reparaţiilor la combine şi alte maşini şi utilaje de recoltat a fost mutat din iarnă în primăvară sau chiar în vară, cind lanurile dau în copt ? Am adresat aceste întrebări tovarăşului Petre Leca, secretar de stat in Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. — Capacităţi de reparaţii sunt. Mai mult, in acest an, numărul atelierelor a crescut cu peste 200, cărora li se vor adăuga în curind citeva centre de reparaţii specializate. Ca să ne înscriem în perioada prevăzută, obligaţia noastră este să gospodărim corespunzător aceste spaţii. Mă refer la o problemă a cărei rezolvare depinde in bună măsură de noi : pregătirea reparaţiilor. Nu spun ceva nou că, de multe ori, combinele, tractoarele stau mult în ateliere pentru că nu există întotdeauna în stoc piese şi agregate de schimb, acestea trebuind să fie recondiţionate pe loc. Fireşte că în acest timp maşinile ocupă inutil spaţiul de reparaţii. Soluţia pe care am adoptat-o, şi pe care intenţionăm s-o generalizăm, este crearea în toate unităţile a unor stocuri de agregate de schimb suficiente prin recondiţionarea în tot timpul anului a pieselor şi subansamblelor provenite de la maşini casate sau scoase de pe utilajele intrate în reparaţii. Aceasta va duce la eliminarea timpilor morţi, reparaţia propriu-zisă reducîndu-se, în cele mai multe cazuri, la înlocuirea diferitelor subansamble defecte cu altele pregătite anterior. Experienţa unităţilor care şi-au creat astfel de stocuri, cum sunt cele din judeţele Argeş, Iaşi, Timiş ş.a., a demonstrat că, avînd la îndemînă tot ce trebuie, organizindu-şi bine munca, în aceeaşi perioadă de timp au reuşit să repare un număr sporit de combine sau tractoare. Aşadar, din punct de vedere al spaţiului, încadrarea activităţii de reparaţii în termenele stabilite în programul întocmit de minister — 1 noiembrie—31 martie — este posibilă. Aşa cum a rezultat din analiza întreprinsă de direcţia generală de resort, probleme se ridică în continuare cu asigurarea agregatelor şi a pieselor de schimb, o mare parte din acestea urmând să fie realizate prin recondiţionare sau fabricaţie in unităţile din cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare. Recondiţionarea, principala sursă de procurare a pieselor de schimb, continuă să-i preocupe tot mai mult pe lucrătorii din sectorul de mecanizare. Dimensiunea actuală a acestei activităţi rezultă din programul amintit, în care se prevede ca, din totalul pieselor ce se vor folosi la reparaţii, cel puţin 60 la sută să provină din recondiţionări. Şi aceasta este posibil de realizat. Să ne referim numai la arborii cotiţi, care, cu cîţiva ani în urmă, ocupau primul loc pe lista solicitărilor. A fost de-ajuns să se pună la punct tehnologia recondiţionării acestora şi să se organizeze corespunzător activitatea, pentru ca problema să fie în mare măsură rezolvată. La fel s-a procedat şi se procedează în continuare şi cu numeroase alte repere. Aflăm că volumul pieselor de schimb ce urmează să fie recondiţionate in acest an va fi cu circa 30 la sută mai mare faţă de anul trecut, cu perspectiva de a creşte şi a se diversifica in continuare. Ce măsuri s-au avut, în vedere pentru crearea condiţiilor necesare realizării acestui program ? Ne răspunde ing. Vladimir Tomuleţ, şeful serviciului reparaţii din direcţia generală a mecanizării. Pentru toate reperele prevăzute a se recondiţiona, unităţile dispun de tehnologii şi de ateliere dotate cu maşini, dispozitive şi aparate de măsură şi control. Recondiţionarea este un proces continuu. Căutăm mereu alte tehnologii şi procedee mai ieftine, mai rapide, cu consum mai redus de energie, cu rezultate mai bune în ce priveşte rezistenţa pieselor la uzură. Acum ne concentrăm atenţia in vederea recondiţionării a noi repere, îndeosebi a celor care lipsesc. Aş vrea să dau două exemple. Cu sprijinul unor unităţi industriale şi institute de cercetări este in curs de finalizare amenajarea unui atelier de recondiţionat cuzineţi şi definitivarea tehnologiei pentru recondiţionarea în unităţile noastre a principalelor piese de la pompele de injecţie, repere de complexitate ridicată, pentru care sunt necesare prelucrări, tratamente şi maşini speciale. O altă modalitate la fel de importantă de asigurare a pieselor de schimb este fabricarea acestora în unităţile agriculturii. In articolul „Prioritate pieselor de schimb pentru utilajele agricole“, publicat in „Scinteia“ din 31 ianuarie 1985, sa sublinia necesitatea creşterii aportului întreprinderilor mecanice pentru agricultură şi industriealimentară (I.M.A.I.A.) la realizarea a cit mai multor repere. Ne-am interesat la direcţia de resort din Ministerul Agriculturii (director cu problemele de producţie ing. Pompiliu Andrei) în ce măsură s-a acţionat in acest an pentru creşterea contribuţiei I.M.A.I.A. la asigurarea celor mai solicitate piese de schimb. Notînd rezultatele (au fost introduse in fabricaţie 208 repere importante pentru tractoare, combine şi semănători şi 74 repere pentru utilaje din import) trebuie făcută precizarea că aceasta nu modifică situaţia de ansamblu, in momentul de faţă, in cele 17 unităţi cu acest profil din ţară se produc numai 252 de repere pentru tractoare şi maşini agricole din cele 2 752 aflate in fabricaţie. Corespunde aceasta cerinţelor şi posibilităţilor ? — Iată întrebarea la care cel mai competent răspuns pot şi trebuie să-l dea organismele care coordonează aceste întreprinderi. — Pe de o parte, reglementările în vigoare, pornind de la considerente de eficienţă, prevăd ca întreprinderile care realizează maşinile să facă şi piesele de schimb pentru ele — ne spune in continuare interlocutorul. Pe de alta, datorită faptului căacestea nu le asigură în totalitate, suntem nevoiţi să le executăm in unităţile noastre, precizăm, numai pe acelea pentru care avem condiţii tehnice. Este avantajos pentru noi săfabricăm repere în serie mare ,pentru că asigurăm întreg necesarul i de piese în condiţii de eficienţă.Dar pentru aceasta trebuie să ne organizăm corespunzător producţia, să ne asigurăm baza materială necesară. Or, in cele mai multe cazuri, in afara maşinilor din producţie curentă, noi nu facem altceva decit să intervenim in situaţiile in care, din diferite motive, anumite repere lipsesc din atelierele de reparaţii. Să dau un exemplu : întreprinderea mecanică „Ceahlăul“ din Piatra Neamţ, care fabrică grapele cu discuri, nu asigură în totalitate talerele cu piese de schimb. în această situaţie, producerea pieselor respective a fost asimilată, de I.M.A.I.A. Sibiu. — Cum veţi proceda cu reperele pe care le veţi introduce în fabricaţie in acest an ? — Am ales in această toamnă din lista de piese circa 600 din cele mai solicitate pentru care avem condiţii de realizare. In momentul de faţă studiem tehnologiile, urmează apoi pregătirea spaţiilor de producţie şi asigurarea materialelor necesare... Din discuţiile avute cu specialişti din acest sector au rezultat şi alte neajunsuri in ce priveşte organizarea realizării pieselor de schimb. Intre acestea ne referim la preluarea de către producătorii iniţiali a unor repere asimilate de I.M.A.I.A., la depăşirea cheltuielilor de producţie datorită faptului că nu s-au aplicat cele mai adecvate soluţii de fabricaţie, la calitatea necorespunzătoare a unor piese etc. După cum se poate constata, în legătură cu fabricarea pieselor de schimb de către unităţile aparţinind agriculturii există unele fluctuaţii în ce priveşte răspunderea. Cel mai adesea, programele se fac cu o lunădouă înainte de a se începe producţia, fără a fi fundamentate corespunzător. reperele trec de la o unitate la alta, nu este asigurată o continuitate în fabricaţie şi ritmicitate in livrare (în acest an se înregistrează o serie de restanţe la principalele repere aflate în fabricaţie), nu s-a statornicit o colaborare permanentă cu întreprinderile industriale din reţeaua M.I.C.M. Sunt probleme ce aşteaptă de mult să fie soluţionate de forurile de resort. In această ordine de idei, socotim necesară stabilirea cu exactitate, pe baza unui program de durată întocmit în colaborare cu Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini, a celor mai solicitate repere care urmează să fie asimilate de I.M.A.I.A. Un alt obiectiv ce trebuie avut în vedere este asigurarea tuturor condiţiilor pentru fabricarea în serie mare a pieselor de schimb in scopul realizării unei productivităţi sporite şi al unei activităţi eficiente. Lucian CIUBOTARU PREGĂTIREA TRACTOARELOR ŞI A UTILAJELOR AGRICOLE faţă in faţă cu... problema pieselor de schimb oprit cit mai repede! Incepind de pe estacadă, la descărcarea vagoanelor cu cărbune, pină la tablourile de comandă, pe întregul flux tehnologic de la TERMOCENTRALA MINTIA-DEVA, oameninii se află neîntrerupt la posturi. Peste tot se munceşte cu competenţă şi răspundere, într-un deplin climat“ de ordine şi disciplină, asigurîndu-se exploatarea in cele mai bune condiţii a celor şase grupuri energetice pentru funcţionarea la capacitatea planificată. Realizările obţinute atestă pe deplin angajarea energeticienilor din această puternică centrală de a livra cantităţi cit mai mari de energie elec- ■ trică. Trebuie să precizăm de la început că rezultatele ar putea fi şi mai bune dacă în anumite perioade n-ar scădea ritmul aprovizionării şi calitatea căr- ' bunelui livrat termocentralei. — Principalul nostru furnizor, Combinatul minier Valea Jiului, şi-a făcut datoria, preciza ing. Ieronim Rusan, directorul întreprinderii electrocentrale Deva. Ca urmare a măsu- rilor întreprinse de comitetul judeţean de partid, in ultima perioadă a crescut producţia de cărbune energetic în minele din Valea Jiului. Faţă de prevederile de plan, minerii de aici au livrat suplimentar in luna noiembrie 17 000 tone cărbune energetic. Demn de subliniat este faptul că toate cele 3 preparaţii ale cărbunelui din Valea Jiului au livrat cărbune energetic cu o putere . Puterea medie şi nivelul producţiei de energie electrică sunt serios diminuate la TERMOCENTRALA DOICEŞTI datorită dificultăţilor pe care le întîmpinăm în aprovizionarea cu cărbune şi calităţii necorespunzătoare a acestuia, preciza Gheorghe Simion, director comercial al întreprinderii electrocentrale Doiceşti. In acest an, unitatea noastră a primit cu 760 000 tone cărbune mai puţin faţă de cantitatea programată. Probleme avem şi datorită calităţii cărbunelui pe care il primim şi care nu corespunde prevederilor din contracte. întreprinderea minieră Cimpulung are o restanţă, in luna, noiembrie, de 25 000 tone cărbune. In ce priveşte puterea calorică, faţă de 1 700 kcal/kg cit se prevede in caietul de sarcini, cărbunele a avut in luna octombrie 1 590 kcal/kg,. im aceeaşi perioadă, mina Urdari din bazinul carbonifer al Olteniei iiregistrează o restanţă de 54 200 tone calorică ceva mai mare decit era stabilit, însă reţeta amestecului de combustibil utilizat prevede şi un adaos de cărbune de import, care nu a fost asigurat la nivelul contractat şi planificat. Pentru acoperirea necesarului de consum s-au folosit 29 000 tone carbune din stoc. Printre restanţieri se numără şi minerii de la Anina şi Orşova. De aici nu numai că nu s-au expediat aproape 18 mii tone cărbune in această lună, dar şi cărbunele care soseşte la termocentrală este de o slabă calitate. Chiar in ziua de 25 noiembrie a.c., energeticienii de la Mintia-Deva în loc să descarce o garnitură de 25 vagoane le studiau conţinutul! Concluzia : nu poate fi folosit ! Pe bună dreptate se întrebau energeticienii : „Cine achită transportul şi imobilizarea vagoanelor ?“. , Aşa cum ne asigurau interlocutorii noştri, colectivul de muncă al termocentralei este ferm hotărît să asigure energia planificată. In acest scop, toate grupurile energetice se află in funcţiune şi se asigură în mod constant 6,8 mori de cărbune de fiecare bloc energetic. „Dacă avem cărbune în cantitatea prevăzută şi de bună calitate, noi ne vom face datoria şi vom acţiona cu toată răspunderea pentru atingerea puterii stabilite“ , ne declara Constantin Neag, secretarul comitetului de partid, cărbune. Aceştia sunt, de altfel, şi principalii furnizori de cărbune ai termocentralei Doiceşti. Puterea medie a grupurilor energetice este cu citeva zeci de megawaţi mai scăzută din cauza umidităţii ridicate şi sterilului. Pe de altă parte, corpurile de dimensiuni mari din metal şi ciment existente în masa de cărbune scot frecvent morile din funcţiune, ceea ce atrage, de asemenea, după sine, reducerea puterii. De aceea, adresăm un apel minerilor de la unităţile amintite să facă totul pentru a livra cărbunele ritmic, in cantităţile şi la puterea calorică prevăzute , condiţii esenţiale pentru realizarea sarcinilor de mare răspundere ce ne revin. Intr-un număr viitor al ziarului vom prezenta punctul de vedere al unităţilor miniere. Ion LAZAR, N. BABALAU, S. CERBU şi Gh. MANEA Cum ar putea creşte capacitatea de producţie a termocentralei SCINTEIA - mărfi 3 decembrie 1985 EFICIENŢA ANALIZELOR reflectată în perfecţionarea stilului de muncă, în rezultatele obţinute în economie Alcătuirea unui plan de muncă echilibrat, eficient, atunci cind ai de îndrumat şi controlat aproape 1 000 de organizaţii de bază, nu este şi nu poate fi o operaţie simplă. Grija pentru cuprinderea celor mai importante probleme economice, politice, ale vieţii de organizaţie trebuie măsurată — dacă ne putem exprima aşa — farmaceutic. Parcurgind temele vizînd viata de organizaţie înscrise în acest an in planul de muncă al Comitetului municipal de partid Craiova, pentru a fi analizate in secretariatul sau biroul acestuia, se remarcă faptul că ele au fost alese cu grijă, că reprezintă efectiv probleme majore menite să ofere posibilitatea unor concluzii oportune atit pentru perfecţionarea stilului de muncă al comitetului municipal în raporturile cu organizaţiile de bază, cit şi pentru perfecţionarea propriu-zisă a activităţii acestora. Simpla enunţare a unor asemenea teme . ..Preocuparea comitetelor de partid de la Fabrica de confecţii şi întreprinderea «Independenţa» pentru întărirea şi perfecţionarea continuă a vieţii de partid“. „Preocuparea comitetelor de partid şi a organizaţiilor de bază de la „ Electroputere» şi întreprinderea de prefabricate din beton pentru planificarea muncii şi repartizarea forţelor in vederea cuprinderii sarcinilor“. „Analiza modului in care au acţionat comitetele de partid de la întreprinderea «Oltcit» şi cooperativa «Arta populară» pentru îndeplinirea măsurilor stabilite in urma controlului complex“ s.a. — subliniază faptul că organul municipal de partid se preocupă stăruitor de îmbunătăţirea continuă a conţinutului vieţii de organizaţie, care reprezintă, cum bine se ştie, motorul întregii activităţi de partid. Evident, stabilirea unor teme importante, concrete, cu posibilităţi de a oferi concluzii pentru activitatea tuturor organizaţiilor de bază, constituie o primă condiţie pentru atingerea acestui deziderat. Dar nu singura. Esenţiale rămîn, desigur, profunzimea cu care sint analizate aceste probleme si modul concret in care beneficiază organizaţiile de partid de concluziile relevate de aceste analize. Secretarii si secretarii adjuncti ai Comitetelor de partid de la întreprinderea de reparaţii auto, fabrica de confecţii. Trustul antrepriză generală de construcţii industriale s.a. au avut realmente de invătare multe, cind, in luna martie, analizîndu-se in biroul comitetului municipal de partid modul in care acţionează comitetele de partid de la „Electroputere“ si „Independenta“ pentru întărirea şi perfecţionarea continuă a vieţii de organizaţie, au fost invitaţi să participe si, bineînţeles, să-şi spună părerea în legătură cu concluziile desprinse. Atît prin participarea la această analiză a secretarilor comitetelor de partid din unitățile amintite, cit si prin prezenta ulterioară a jjT^njțarilor biroului par,mitetului municipal de partid in ar“OS___££___JiLuă-----------------------------ganizatiile de bază, concluziile si învăţămintele acelei analize n-au rămas închise intr-un seif, ci au circulat, cu efectele aşteptate, pină jos la organizaţiile de bază. Ne-am fi aşteptat, deci, ca o asemenea experienţă reuşită să o intilnim reeditată si cu ocazia celorlalte analize, fie in această formă, fie in altele. Dar ce se constată in realitate ? In loc să se persevereze în promovarea acestui tip de analiză eficientă, cu foloase imediate si reale, s-a ales calea comodităţii, a mimării unor astfel de analize. Ne oprim, spre edificare, la două exemple. In luna august, in secretariatul comitetului municipal de partid s-a analizat „Modul în care se preocupă comitetul de partid de la Combinatul chimic Craiova de încredinţarea de sarcini concrete tuturor comunişti Din activitatea Comitetului municipal de partid Craiova lor, de raportarea periodică in adunările generale despre îndeplinirea lor“. O temă deosebit de importantă ale cărei concluzii interesau, în egală măsură, pe toti secretarii comitetelor de partid si care puteau deveni — si prin participarea acestora, prin confruntarea de opinii si experiente pe care o generau — de o largă utilitate pentru toate organizaţiile de bază din municipiu. Aceste concluzii au rămas insă in seiful secretariatului comitetului municipal si in memoria secretarilor acestuia. Dar, dincolo de avantajele ulterioare ale participării mai multor secretari la analizarea unei asemenea teme, se mai produce unul. Cineva întreba — ceea ce nu s-a făcut in respectiva analiză din secretariat — care este eficienta sarcinilor de partid încredinţate celor peste 2 600 comunişti de la combinatul chimic, cum se reflectă ea in rezultatele obţinute in producţie? Si atunci experienţa comitetului de partid de la combinatul chimic, pozitivă în laturile ei cantitative — peste 1 780 comunişti au sarcini de partid individuale. 580 au sarcini de partid colective vizînd introducerea progresului tehnic, creşterea productivităţii muncii şi îmbunătăţirea calităţii produselor. 230 răspund de finalizarea unor hotărîri proprii sau ale organelor superioare — ar fi fost completată cu a altora, unde conţinutul sarcinilor de partid încredinţate comuniştilor se reflectă în primul rînd, datorită fundamentării temeinice a acestora, repartizării lor in funcţie de capacitate si experienţă, în rezultatele obţinute în producţie. Am crezut că o asemenea posibi l TTtaîe ä fosratöfid aminată oinrTsf' íjnra iBEBL ■ * ______;______ V--------------— prima ocazie asemănătoare. Care ocazie a apărui in luna octombrie, cind pe agenda secretariatului comitetului municipal de partid a figurat iarăşi o temă importantă : „Modul in care acţionează activul de partid din unităţile C.F.R. pentru dezbaterea, însuşirea si aplicarea in viată a hotăririlor de partid si legilor tării“. Faptul că unităţile apar, ţinînd Regionalei Căi Ferate Craiova aveau, la data analizei, toţi indicatorii de plan realizaţi, că unele au poziţii fruntaşe in întrecerea pe ramură, că aici există un activ de partid puternic, de peste 300 de comunişti, relevă intr-adevăr prezenta unei experienţe pozitive in acest domeniu. Dar prin analiza „închisă“ desfăşurată in secretariatul comitetului municipal, numai cu participarea celor patru secretari, această experienţă n-a putut fi nici cunoscută in amănunt, nici confruntată cu aceea a altor comitete de partid de pe raza municipiului. Nu puţine din unităţile economice mari ale municipiului se prezintă cu importante rămîneri în urmă în realizarea sarcinilor de plan pe acest an. Iar analiza respectivă ar fi constituit un prilej atit pentru generalizarea experienţei amintite, cit si pentru semnalarea deficienţelor existenţe în folosirea activuluide partid în unităţile in cauză. De ce am insistat atît de mult asupra acestui mod de a efectua analize în domeniul vieţii organizaţiei de partid? Pentru că, pe de o parte, ele trebuie să reprezinte — indiferent de nivelul la care au loc, si cu atit mai mult la nivelul comitetului municipal de partid — momente de referinţă pentru ceea ce se poate face si cum trebuie să se acţioneze în vederea perfecţionării stilului de muncă, a metodelor de conducere in activitatea de partid. Aşa cum s-a cerut la recenta plenară a C.C. al P.C.R., care a avut loc in luna noiembrie. Pe de altă parte, activitatea organizaţiilor de partid trebuie să fie permanent purtătoarea a tot ce este nou şi înaintat in strategia mobilizării comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii la îndeplinirea importantelor sarcini pe acest an şi, în continuare, a celor prevăzute pentru primul an al cincinalului viitor. Or, această strategie se învaţă şi în asemenea analize,in asemenea confruntări de opinii şi de experienţe. Aşa cum a procedat Dină acum, deşi posedă o asemenea experienţă. Comitetul municipal de partid Craiova s-a lipsit singur de învăţămintele ei. Pentru că îndeplinirea în bune condiţii a sarcinilor ce-i revin, mai ales în domeniul economic, solicită o permanentă îmbunătăţire a activităţii sale, a organizaţiilor de partid, creşterea răspunderii fiecărui comunist faţă de onorarea propriilor sarcini. Iar drumul spre materializarea acestor cerinţe are ca busolă sigură propria experienţă bună, perfecţionarea ei de la o etapă la alta. ** Constantin-f*RIESCU ţţ » ul f*. Noul magazin universal din comuna Seini, județul Maramureș Foto : S. Cristian PENTRU ÎNDEPLINIREA INTEGRALA A PLANULUI PE ACEST AN (Urmare din pag. I) me. materiale, energie electrică și combustibili, pentru valorificarea lor superioară — într-un cuvînt, pentru sporirea "susținută, pe toate căile, a eficientei economice. In fond, accentuarea laturilor calitative, de eficienţă, ale activităţii economice constituie un obiectiv fundamental al actualei etape de dezvoltare intensivă a economiei nationale, care se circumscrie în cel mai inart grad interesului general, maior pe care il au toti oamenii muncii de a asigura creşterea mai puternică a avuţiei societăţii, a venitului national si crearea, pe această bază, de resurse cit mai mari pentru progresul economico-social al tării. După cum a indicat secretarul general al partidului, tot atit de important este ca, în aceste zile, să se definitiveze si sa se solutioneze toate problemele care privesc pregătirea temeinică a activității economice din anul viitor. Cu deosebire este necesar ca, neîntîrziat, centralele si ministerele să asigure unităților economice condițiile pentru încheierea tuturor contractelor de aprovizionare cu materii prime şi materiale, a contractelor de cooperare interuzinală si a celor de desfacere a producţiei. In acelaşi timp, in întreprinderi trebuie să fie finalizate măsurile legate de programarea judicioasă a fabricaţiei, de perfecţionarea organizării producţiei si a muncii, de lansarea in fabricaţie a noilor produse, de introducerea progresului tehnic, de realizarea nivelurilor de productivitate planificate, de încadrarea strictă în consumurile materiale, si energetice stabilite, astfel ca din primele zile ale anului viitor să se lucreze la nivelul sarcinilor şi exigenţelor planului pe 1986. Pentru încheierea cu rezultate cit mai bune a planului pe acest an şi pregătirea în cit mai bune condiţii a producţiei din anul viitor, hotăritoare este acum munca practică organizatorică desfăşurată în toate unităţile şi ramurile economiei naţionale. Sarcini deosebite revin în această privinţă activiştilor organelor locale de partid, specialiştilor si cadrelor de conducere din centrale şiministere. Ei au datoria să mute centrul de greutate al activităţii lor in întreprinderi, acolo unde se hotărăşte de fapt realizarea planului, să conlucreze strins cu consiliile oamenilor muncii şi organizaţiile de partid din unităţile economice pentru soluţionarea cu operativitate şi răspundere a tuturor problemelor care condiţionează realizarea integrală a planului pe acest an şi buna pregătire a producţiei anului viitor. La rîndul lor, organizaţiile de partid din întreprinderi trebuie să desfăşoare o intensă muncă politico-organizatorică pentru ca in fiecare zi din această lună să se lucreze la nivelul maxim al potenţialului tehnic şi uman de care dispune fiecare unitate economică. Cu fiecare filă pe care o desprindem din calendar ne apropiem tot mai mult de sfîrşitul acestui an, de momentul confluienţei dintre două Cincinale. Răspunzînd îndemnurilor mobilizatoare ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, comuniştii, toţi oamenii muncii sunt chemaţi să acţioneze cu hotărire, abnegaţie şi spirit revoluţionar, să dea zi de zi, la locurile lor de muncă, în unităţile unde lucrează, tot ce au mai bun ca putere de" muncă şi iniţiativă creatoare, pentru a încheia cu rezultate cit mai bune planul pe acest an și a pregăti toate condițiile pentru înfăptuirea sarcinilor mari și complexe ale planului din primul an al viitorului cincinal.