Scînteia, decembrie 1985 (Anul 54, nr. 13460-13486)

1985-12-01 / nr. 13460

PAGINA 2 JESfh jjfpp PROBLEMĂ DE MAXIMĂ ÎNSEMNĂTATE, PREOCUPARE DE MAXIMĂ RĂSPUNDERE Pentru a asigura economiei energia necesară MAI MULT CĂRBUNE ŞI NUMAI DE BUNĂ CALITATE TERMOCENTRALELOR! Un răspuns urgent aşteptat Consumul exagerat din stoc — din partea minerilor din Peşteana-Gorj TERMOCENTRALA DE LA ORA­DEA funcţionează la capacitatea in­stalată. Aminteam în urmă cu cîteva zile, în paginile ziarului, că stocul de lignit din depozit este in­tr-o descreştere însemnată. In luna noiembrie s-au consumat din stoc cir­ca 77 000 tone de combustibil, acesta ajungînd să fie diminuat considerabil. Dacă minerii de la Voivozi expediază zilnic peste prevederi cărbune termo­centralei din Oradea, cei de la Peş­­teana acumulează restanţe. Comitetul judeţean de partid Bihor, analizind stadiul asigurării stocului de cărbune pentru sezonul rece, a accentuat, printre altele, necesitatea urgentării refacerii stocului de lignit, constitu­ind colective speciale, care să asigu­re impulsionarea livrărilor de la fur­nizorii restanţieri, precum şi orga­nizarea exemplară a activităţii in termocentrală, îndeosebi pe linia descărcării operative a unui număr sporit de vagoane. Intr-un telex, nr. 1848 din 24 noiem­brie 1985, semnat de directorul în­treprinderii electrocentrale Oradea, ing. Sorin Ungur, şi adresat celor in drept, să dispună măsuri pentru a asigura cărbuni de calitate — ţi­­nind seama că termocentrala primea cărbuni de nefolosit — se spunea: „Vă rugăm să luaţi măsuri de a se încărca de la cariera Peşteana numai căr­bune conform normelor stabilite şi pînă la remedierea situaţiei, in scopul asigurării cu cărbune cores­punzător, vă rugăm a dispune creş­terea livrărilor de la Întreprinderile miniere Voivozi şi Sălaj“. Faţă de o atare situaţie cu totul nesatisfăcătoare, ce măsuri s-au în­treprins ? Aflăm că Ministerul Mi­nelor a dispus creşterea livrărilor de cărbune din exploatările miniere Voivozi şi Sălaj. Dar întreprinderea minieră Roşia-Peşteana, ignorînd aceste solicitări, a încărcat şi expe­diat cărbune care nu poate fi folo­sit. In prezent se află la Oradea cir­ca 14 000 tone de astfel de cărbune, , în 250 de vagoane, care nu pot fi descărcate. Oare ce are de spus, ce măsuri işi propune să ia conducerea întreprinderii Peşteana ? Ce indică o analiză a puterii calorice a cărbunelui LA TERMOCENTRALA ISALNI­ŢA, in prezent se află in func­ţiune toate grupurile energetice. Totuşi, se înregistrează frecvente osgraţii in producţia de ener­­giir electrică.­­“Caré­­rra se ridică la nivcul sarcinSpE , planificate. Cauza ? Răspunsul îl găsim la gospodăria de cărbune, cel „mai fierbinte“ loc de muncă al acestor zile de pe întregul flux tehnologic. La cele patru staţii de descărcare a cărbunelui, activita­tea cea mai intensă nu se înregistra, aşa cum era firesc, la descărcarea propriu-zisă a combustibilului, ci la desfundarea şi menţinerea instalaţi­ilor de descărcare , buncăre, conca­­soare şi benzi transportoare. „De ce ?“ — îl întrebăm pe maistrul prin­cipal Gheorghe Tomescu. „Uitaţi-vă pe grătare ce cărbune am primit , avînd o umiditate foarte mare şi multă argilă în componenţa sa, nu numai că nu putem descărca în rit­mul planificat, dar pur şi simplu ne blochează instalaţiile de descărcare“. Intr-adevăr, o dată cu înrăutăţirea timpului, cărbunele livrat termocen­tralei Işalniţa, îndeosebi din bazinul Motru, a fost în cea mai mare parte necorespunzător calitativ. O situaţie pusă la dispoziţie de conducerea uni­tăţii arată că în ultimele zile ener­­geticienii craioveni au descărcat, cu preţul unor mari eforturi, peste 500 de vagoane cu cărbune cu umiditate excesivă şi cu amestec de argilă, fapt ce a dus la introducerea in consum a unor cantităţi mai mari de cărbu­ne, decit cele prevăzute, din stocul destinat perioadei de iarnă. O dată cu apelul adresat mi­nerilor,­ energeticienii craioveni şi-au reorganizat forţele în con­­setts “cu situaţia creată, cu sarci­nile pe care conducerea partidului le-a pus în faţa sectorului energe­tic. Pretutindeni, la fiecare sector de activitate, la fiecare instalaţie — atmosferă de muncă angajantă, res­ponsabilă, ce dă garanţie că în pe­rioada următoare va spori producţia de energie. „Manifestînd o înaltă răspundere patriotică, devotament faţă de soarta producţiei, bună parte din personalul muncitor de la alte sectoare de activitate dă ajutor celor de la sectorul de exploatare al gospodăriei de cărbune, ne spune ing. Vasile Mănescu, directorul teh­nic şi secretarul comitetului de partid al termocentralei. Astfel, 40 de lucrători de la secţia de reparaţii cazane şi 30 de la laboratorul de automatizări, dar şi de la secţia elec­trică şi laboratorul electric lucrează pe schimburi, împreună cu echipa specială de intervenţii, pentru des­fundarea şi menţinerea in bună stare de funcţionare a instalaţiilor de des­cărcat cărbune“. Deci condiţia de bază pentru atin­gerea puterii planificate la termo­centrala Işalniţa o reprezintă asigu­rarea cărbunelui în cantitatea pro­gramată şi de calitate corespunză­toare. Cum vor răspunde minerii din Motru solicitărilor energeticieni­lor de la această centrală electrică ? In ce măsură capacităţile de repa­raţii existente pot asigura punerea în funcţiune a întregului parc de utilaje al agriculturii in perioada de iarnă ? De ce, de mai mulţi ani, „vîrful“ reparaţiilor la combine şi alte maşini şi utilaje de recoltat a fost mutat din iarnă în primăvară sau chiar în vară, cind lanurile dau în copt ? Am adresat aceste întrebări tovarăşului Petre Leca, secretar de stat in Ministerul Agriculturii şi In­dustriei Alimentare. — Capacităţi de reparaţii sunt. Mai mult, in acest an, numărul ateliere­lor a crescut cu peste 200, cărora li se vor adăuga în curind citeva cen­tre de reparaţii specializate. Ca să ne înscriem în perioada prevăzută, obligaţia noastră este să gospodărim corespunzător aceste spaţii. Mă refer la o problemă a cărei rezolvare de­pinde in bună măsură de noi : pre­gătirea reparaţiilor. Nu spun ceva nou că, de multe ori, combinele, tractoarele stau mult în ateliere pen­tru că nu există întotdeauna în stoc piese şi agregate de schimb, aces­tea trebuind să fie recondiţionate pe loc. Fireşte că în acest timp maşi­nile ocupă inutil spaţiul de reparaţii. Soluţia pe care am adoptat-o, şi pe care intenţionăm s-o generalizăm, este crearea în toate unităţile a unor stocuri de agregate de schimb sufi­ciente prin recondiţionarea în tot timpul anului a pieselor şi suban­­samblelor provenite de la maşini casate sau scoase de pe utilajele in­trate în reparaţii. Aceasta va duce la eliminarea timpilor morţi, repara­ţia propriu-zisă reducîndu-se, în cele mai multe cazuri, la înlocuirea di­feritelor subansamble defecte cu altele pregătite anterior. Experienţa unităţilor care şi-au creat astfel de stocuri, cum sunt cele din judeţele Argeş, Iaşi, Timiş ş.a., a demonstrat că, avînd la îndemînă tot ce trebuie, organizindu-şi bine munca, în aceeaşi perioadă de timp au reuşit să repare un număr sporit de combine sau tractoare. Aşadar, din punct de vedere al spaţiului, încadrarea activităţii de reparaţii în termenele stabilite în programul întocmit de minister — 1 noiembrie—31 martie — este posibi­lă. Aşa cum a rezultat din analiza întreprinsă de direcţia generală de resort, probleme se ridică în conti­nuare cu asigurarea agregatelor şi a pieselor de schimb, o mare parte din acestea urmând să fie realizate prin recondiţionare sau fabricaţie in unităţile din cadrul Ministerului A­­griculturii şi Industriei Alimentare. Recondiţionarea, principala sursă de procurare a pieselor de schimb, continuă să-i preocupe tot mai mult pe lucrătorii din sectorul de mecani­zare. Dimensiunea actuală a acestei activităţi rezultă din programul amintit, în care se prevede ca, din totalul pieselor ce se vor folosi la reparaţii, cel puţin 60 la sută să provină din recondiţionări. Şi aceas­ta este posibil de realizat. Să ne re­ferim numai la arborii cotiţi, care, cu cîţiva ani în urmă, ocupau primul loc pe lista solicitărilor. A fost de-ajuns să se pună la punct tehno­logia recondiţionării acestora şi să se organizeze corespunzător activitatea, pentru ca problema să fie în mare măsură rezolvată. La fel s-a pro­cedat şi se procedează în continuare şi cu numeroase alte repere. Aflăm că volumul pieselor de schimb ce urmează să fie recondiţionate in acest an va fi cu circa 30 la sută mai mare faţă de anul trecut, cu per­spectiva de a creşte şi a se diversifi­ca in continuare. Ce măsuri s-au avut, în vedere pentru crearea condiţiilor necesare realizării acestui program ? Ne răs­punde ing. Vladimir Tomuleţ, şeful serviciului reparaţii din direcţia generală a mecanizării.­­ Pentru toate reperele prevăzute a se recondiţiona, unităţile dispun de tehnologii şi de ateliere dotate cu maşini, dispozitive şi aparate de măsură şi control. Recondiţionarea este un proces continuu. Căutăm mereu alte tehnologii şi procedee mai ieftine, mai rapide, cu consum mai redus de energie, cu rezultate mai bune în ce priveşte rezistenţa piese­lor la uzură. Acum ne concentrăm atenţia in vederea recondiţionării a noi repere, îndeosebi a celor care lipsesc. Aş vrea să dau două exem­ple. Cu sprijinul unor unităţi indus­triale şi institute de cercetări este in curs de finalizare amenajarea unui atelier de recondiţionat cuzineţi şi definitivarea tehnologiei pentru recondiţionarea în unităţile noastre a principalelor piese de la pompele de injecţie, repere de complexitate ridicată, pentru care sunt necesare prelucrări, tratamente şi maşini speciale. O altă modalitate la fel de impor­tantă de asigurare a pieselor de schimb este fabricarea acestora în unităţile agriculturii. In articolul „Prioritate pieselor de schimb pen­tru utilajele agricole­­“, publicat in „Scinteia“ din 31 ianuarie 1985, sa sublinia necesitatea creşterii aportu­lui întreprinderilor mecanice pentru agricultură şi industrie­­alimentară (I.M.A.I.A.) la realizarea a cit mai multor repere. Ne-am interesat la direcţia de resort din Ministerul Agriculturii (director cu problemele de producţie ing. Pompiliu Andrei) în ce măsură s-a acţionat in acest an pentru creş­terea contribuţiei I.M.A.I.A. la asigu­rarea celor mai solicitate piese de schimb. Notînd rezultatele (au fost introduse in fabricaţie 208 repere importante pentru tractoare, combi­ne şi semănători şi 74 repere pen­tru utilaje din import) trebuie făcută precizarea că aceasta nu modifică situaţia de ansamblu, in momentul de faţă, in cele 17 unităţi cu acest profil din ţară se produc numai 252 de repere pentru tractoare şi ma­­­­şini agricole din cele 2 752 aflate in fabricaţie. Corespunde aceasta cerin­ţelor şi posibilităţilor ? — Iată între­barea la care cel mai competent răs­puns pot şi trebuie să-l dea organis­mele care coordonează aceste între­prinderi. — Pe de o parte, reglementările în vigoare, pornind de la considerente de eficienţă, prevăd ca întreprinde­rile care realizează maşinile să facă şi piesele de schimb pentru ele — ne spune in continuare interlocuto­rul. Pe de alta, datorită faptului că­­acestea nu le asigură în totalitate, suntem­­ nevoiţi să le executăm in unităţile noastre, precizăm, numai pe acelea pentru care avem condiţii tehnice. Este avantajos pentru noi să­­fabricăm repere în serie mare ,pentru că asigurăm întreg necesarul i de piese în condiţii de eficienţă.­­Dar pentru aceasta trebuie să ne or­ganizăm corespunzător producţia, să ne asigurăm baza materială necesa­ră. Or, in cele mai multe cazuri, in afara maşinilor din producţie cu­rentă, noi nu facem altceva decit să intervenim in situaţiile in care, din diferite motive, anumite repere lip­sesc din atelierele de reparaţii. Să­­ dau un exemplu : întreprinderea mecanică „Ceahlăul“ din Piatra Neamţ, care fabrică grapele cu discuri, nu asigură în totalitate tale­rele cu piese de schimb. în această situaţie, producerea pieselor respec­tive a fost asimilată, de I.M.A.I.A. Sibiu. — Cum veţi proceda cu reperele pe care le veţi introduce în fabrica­ţie in acest an ? — Am ales in această toamnă din lista de piese circa 600 din cele mai solicitate pentru care avem condiţii de realizare. In momentul de faţă studiem tehnologiile, urmează apoi pregătirea spaţiilor de producţie şi asigurarea materialelor necesare... Din discuţiile avute cu specialişti din acest sector au rezultat şi alte neajunsuri in ce priveşte organiza­rea realizării pieselor de schimb. Intre acestea ne referim la pre­luarea de către producătorii iniţiali a unor repere asimilate de I.M.A.I.A., la depăşirea cheltuielilor de produc­ţie datorită faptului că nu s-au apli­cat cele mai adecvate soluţii de fa­bricaţie, la calitatea necorespunză­toare a unor piese etc. După cum se poate constata, în legătură cu fabricarea pieselor de schimb de către unităţile aparţinind agriculturii există unele fluctuaţii în ce priveşte răspunderea. Cel mai adesea, programele se fac cu o lună­­două înainte de a se începe produc­ţia, fără a fi fundamentate cores­punzător. reperele trec de la o unita­te la alta, nu este asigurată o conti­nuitate în fabricaţie şi ritmicitate in livrare (în acest an se înregistrează o serie de restanţe la principalele repere aflate în fabricaţie), nu s-a statornicit o colaborare permanentă cu întreprinderile industriale din reţeaua M.I.C.M. Sunt probleme ce aşteaptă de mult să fie soluţionate de forurile de resort. In această ordine de idei, socotim necesară sta­bilirea cu exactitate, pe baza unui program de durată întocmit în co­laborare cu Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini, a celor mai solicitate repere care urmează să fie asimilate de I.M.A.I.A. Un alt obiec­tiv ce trebuie avut în vedere este asigurarea tuturor condiţiilor pentru fabricarea în serie mare a pieselor de schimb in scopul realizării unei productivităţi sporite şi al unei acti­vităţi eficiente. Lucian CIUBOTARU­ PREGĂTIREA TRACTOARELOR ŞI A UTILAJELOR AGRICOLE faţă in faţă cu... problema pieselor de schimb oprit cit mai repede! Incepind de pe estacadă, la descăr­carea vagoanelor cu cărbune, pină la tablourile de comandă, pe între­gul flux tehnologic de la TERMO­CENTRALA MINTIA-DEVA, oamen­i­nii se află neîntrerupt la posturi. Peste tot se munceşte cu competenţă şi răspundere, într-un deplin climat­“ de ordine şi disciplină, asigurîndu-se exploatarea in cele mai bune condiţii a celor şase grupuri energetice pentru funcţionarea la capacitatea planificată. Realizările obţinute atestă pe deplin angajarea energeticienilor din aceas­tă puternică centrală de a livra can­tităţi cit mai mari de energie elec- ■ trică. Trebuie să precizăm de la început că rezultatele ar putea fi şi mai bune dacă în anumite perioade n-ar scădea ritmul aprovizionării şi calitatea căr- ' bunelui livrat termocentralei. — Principalul nostru furnizor, Combinatul minier Valea Jiului, şi-a­­ făcut datoria, preciza ing. Ieronim Rusan, directorul întreprinderii elec­trocentrale Deva. Ca urmare a măsu-­­ rilor întreprinse de comitetul jude­ţean de partid, in ultima perioadă a crescut producţia de cărbune ener­getic în minele din Valea Jiului. Faţă de prevederile de plan, minerii de aici au livrat suplimentar in luna noiembrie 17 000 tone cărbune energetic. Demn de subliniat este faptul că toate cele 3 preparaţii ale cărbunelui din Valea Jiului au livrat cărbune energetic cu o putere . Puterea medie şi nivelul pro­ducţiei de energie electrică sunt se­rios diminuate la TERMOCENTRALA DOICEŞTI datorită dificultăţilor pe care le întîmpinăm în aprovizionarea cu cărbune şi calităţii necorespunză­­toare a acestuia, preciza Gheorghe Simion, director comercial al între­prinderii electrocentrale Doiceşti. In acest an, unitatea noastră a primit cu 760 000 tone cărbune mai puţin faţă de cantitatea programată. Pro­bleme avem şi datorită calităţii cărbunelui pe care il primim şi care nu corespunde prevederilor din con­tracte. întreprinderea minieră Cimpu­­lung are o restanţă, in luna, noiembrie, de 25 000 tone cărbune. In ce priveşte puterea calorică, faţă de 1 700 kcal/kg cit se prevede in caietul de sarcini, cărbunele a avut in luna octombrie 1 590 kcal/kg,. im aceeaşi perioadă, mina Urdari din bazinul carbonifer al Olteniei iire­­­gistrează o restanţă de 54 200 tone calorică ceva mai mare decit era stabilit, însă reţeta amestecului de combustibil utilizat prevede şi un adaos de cărbune de import, care nu a fost asigurat la nivelul contractat şi planificat. Pentru acoperirea necesarului de consum s-au folosit 29 000 tone car­­­­bune din stoc. Printre restanţieri se numără şi minerii de la Anina şi Orşova. De aici nu numai că nu s-au expediat aproape 18 mii tone cărbune in această lună, dar şi căr­bunele care soseşte la termocentrală este de o slabă calitate. Chiar in ziua de 25 noiembrie a.c., energeti­­cienii de la Mintia-Deva în loc să descarce o garnitură de 25 vagoane le studiau conţinutul! Concluzia : nu poate fi folosit ! Pe bună dreptate se întrebau energeticienii : „Cine achită transportul şi imobilizarea va­goanelor ?“. , Aşa cum ne asigurau interlocuto­rii noştri, colectivul de muncă al termocentralei este ferm hotărît să asigure energia planificată. In acest scop, toate grupurile energeti­ce se află in funcţiune şi se asigură în­­ mod constant 6,8 mori de căr­bune de fiecare bloc energetic. „Dacă avem cărbune în cantitatea prevă­zută şi de bună calitate, noi ne vom face datoria şi vom acţiona cu toată răspunderea pentru atingerea puterii stabilite“ , ne declara Constantin Neag, secretarul comitetului de partid, cărbune. Aceştia sunt, de altfel, şi principalii furnizori de cărbune ai termocentralei Doiceşti. Puterea me­die a grupurilor energetice este cu citeva zeci de megawaţi mai scăzută din cauza umidităţii ridicate şi ste­rilului. Pe de altă parte, corpurile de dimensiuni mari din metal şi ci­ment existente în masa de cărbune scot frecvent morile din funcţiune, ceea ce atrage, de asemenea, după sine, reducerea puterii. De aceea, a­­dresăm un apel minerilor de la uni­tăţile amintite să facă totul pentru a livra cărbunele ritmic, in cantităţile şi la puterea calorică prevăzute , condiţii esenţiale pentru realizarea sarcinilor de mare răspundere ce ne revin. Intr-un număr viitor al ziarului vom prezenta punctul de vedere al unităţilor miniere. Ion LAZAR, N. BABALAU, S. CERBU şi Gh. MANEA Cum ar putea creşte capacitatea de producţie a termocentralei SCINTEIA - mărfi 3 decembrie 1985 EFICIENŢA ANALIZELOR reflectată în perfecţionarea stilului de muncă, în rezultatele obţinute în economie Alcătuirea unui plan de muncă echilibrat, eficient, atunci cind ai de îndrumat şi controlat aproape 1 000 de organizaţii de bază, nu este şi nu poate fi o operaţie simplă. Grija pentru cuprinderea celor mai im­portante probleme economice, poli­tice, ale vieţii de organizaţie trebuie măsurată — dacă ne putem exprima aşa — farmaceutic. Parcurgind temele vizînd viata de organizaţie înscrise în acest an in planul de muncă al Comitetului mu­nicipal de partid Craiova, pentru a fi analizate in secretariatul sau biroul acestuia, se remarcă faptul că ele au fost alese cu grijă, că re­prezintă efectiv probleme majore menite să ofere posibilitatea unor concluzii oportune atit pentru per­fecţionarea stilului de muncă al co­mitetului municipal în raporturile cu organizaţiile de bază, cit şi pentru perfecţionarea propriu-zisă a activi­tăţii acestora. Simpla enunţare a unor asemenea teme . ..Preocuparea comitetelor de partid de la Fabrica de confecţii şi întreprinderea «Inde­pendenţa» pentru întărirea şi perfec­ţionarea continuă a vieţii de partid“. „Preocuparea comitetelor de partid şi a organizaţiilor de bază de la „ Electr­o­putere» şi întreprinderea de prefabricate din beton pentru plani­ficarea muncii şi repartizarea for­ţelor in vederea cuprinderii sarci­nilor“. „Analiza modului in care au acţionat comitetele de partid de la întreprinderea «Oltcit» şi cooperativa «Arta populară» pentru îndeplinirea măsurilor stabilite in urma controlu­lui complex“ s.a. — subliniază faptul că organul municipal de partid se preocupă stăruitor de îmbunătăţirea continuă a conţinutului vieţii de organizaţie, care reprezintă, cum bine se ştie, motorul întregii acti­vităţi de partid. Evident, stabilirea unor teme im­portante, concrete, cu posibilităţi de a oferi concluzii pentru activitatea tuturor organizaţiilor de bază, con­stituie o primă condiţie pentru atingerea acestui deziderat. Dar nu singura. Esenţiale rămîn, desigur, profunzimea cu care sint analizate aceste probleme si modul concret in care beneficiază organizaţiile de partid de concluziile relevate de aceste analize. Secretarii si secretarii adjuncti ai Comitetelor de partid de la între­prinderea de reparaţii auto, fabrica de confecţii. Trustul antrepriză gene­rală de construcţii industriale s.a. au avut realmente de invătar­e multe, cind, in luna martie, analizîndu-se in biroul comitetului municipal de partid modul in care acţionează co­mitetele de partid de la „Electropu­­tere“ si „Independenta“ pentru în­tărirea şi perfecţionarea continuă a vieţii de organizaţie, au fost invitaţi să participe si, bineînţeles, să-şi spună părerea în legătură cu con­cluziile desprinse. Atît prin parti­ciparea la această analiză a secretari­lor comitetelor de partid din unită­țile amintite, cit si prin prezenta ulterioară a jjT^njțarilor biroului par,­mitetului municipal de partid in ar­“OS___££___JiLuă-----------------------------­ganizatiile de bază, concluziile si în­văţămintele acelei analize n-au ră­mas închise intr-un seif, ci au cir­culat, cu efectele aşteptate, pină jos la organizaţiile de bază. Ne-am fi aşteptat, deci, ca o ase­menea experienţă reuşită să o intil­­nim reeditată si cu ocazia celorlal­te analize, fie in această formă, fie in altele. Dar ce se constată in rea­litate ? In loc să se persevereze în promovarea acestui tip de analiză eficientă, cu foloase imediate si reale, s-a ales calea comodităţii, a mimării unor astfel de analize. Ne oprim, spre edificare, la două exem­ple. In luna august, in secretariatul co­mitetului municipal de partid s-a analizat „Modul în care se preocupă comitetul de partid de la Combinatul chimic Craiova de încredinţarea de sarcini concrete tuturor comunişti­ Din activitatea Comitetului municipal de partid Craiova lor, de raportarea periodică in adu­nările generale despre îndeplinirea lor“. O temă deosebit de importan­tă ale cărei concluzii interesau, în egală măsură, pe toti secretarii co­mitetelor de partid si care puteau deveni — si prin participarea aces­tora, prin confruntarea de opinii si experiente pe care o generau — de o largă utilitate pentru toate orga­nizaţiile de bază din municipiu. Aceste concluzii au rămas insă in seiful secretariatului comitetului municipal si in memoria secretari­lor acestuia. Dar, dincolo de avantajele ulteri­oare ale participării mai multor secretari la analizarea unei aseme­nea teme, se mai produce unul. Cineva întreba — ceea ce nu s-a făcut in respectiva analiză din secretariat — care este eficienta sarcinilor de partid încredinţate celor peste 2 600 comunişti de la combinatul chimic, cum se reflectă ea in rezultatele obţinute in pro­ducţie? Si atunci experienţa comi­tetului de partid de la combinatul chimic, pozitivă în laturile ei canti­tative — peste 1 780 comunişti au sarcini de partid individuale. 580 au sarcini de partid colective vizînd introducerea progresului tehnic, creş­terea productivităţii muncii şi îmbu­nătăţirea calităţii produselor. 230 răs­pund de finalizarea unor hotărîri proprii sau ale organelor superioare — ar fi fost completată cu a altora, unde conţinutul sarcinilor de partid încredinţate comuniştilor se reflectă în primul rînd, datorită fundamen­tării temeinice a acestora, reparti­zării lor in funcţie de capacitate si experienţă, în rezultatele obţinute în producţie. Am crezut că o asemenea posibi­­ l TTtaîe ä fosratöfid aminată oinrTsf' íjnra iBEBL ■ * ______;______ V--------------—­­­ prima ocazie asemănătoare. Care ocazie a a­părui in luna octombrie, cind pe agenda secretariatului comi­tetului municipal de partid a figurat iarăşi o temă importantă : „Mo­dul in care acţionează activul de partid din unităţile C.F.R. pentru dezbaterea, însuşirea si aplicarea in viată a hotăririlor de partid si le­gilor tării“. Faptul că unităţile apar­, ţinînd Regionalei Căi Ferate Craiova aveau, la data analizei, toţi indica­torii de plan realizaţi, că unele au poziţii fruntaşe in întrecerea pe ra­mură, că aici există un activ de partid puternic, de peste 300 de co­munişti, relevă intr-adevăr prezenta unei experienţe pozitive in acest do­meniu. Dar prin analiza „închisă“ desfăşurată in secretariatul comite­tului municipal, numai cu partici­parea celor patru secretari, această experienţă n-a putut fi nici cunos­cută in amănunt, nici confruntată cu aceea a altor comitete de partid de pe raza municipiului. Nu puţine din unităţile economice mari ale municipiului se prezintă cu im­­­portante rămîneri în urmă în reali­zarea sarcinilor de plan pe acest an. Iar analiza respectivă ar fi constituit un prilej atit pentru generalizarea experienţei amintite, cit si pentru semnalarea deficienţelor existenţe în folosirea activului­­de partid în unităţile in cauză. De ce am insistat atît de mult asupra acestui mod de a efectua ana­lize în domeniul vieţii organizaţiei de partid? Pentru că, pe de o parte, ele trebuie să reprezinte — indife­rent de nivelul la care au loc, si cu atit mai mult la nivelul comitetului municipal de partid — momente de referinţă pentru ceea ce se poate face si cum trebuie să se acţioneze în vederea perfecţionării stilului de muncă, a metodelor de condu­cere in activitatea de partid. Aşa cum s-a cerut la recenta ple­nară a C.C. al P.C.R., care a avut loc in luna noiembrie. Pe de altă parte, activitatea organizaţiilor de partid trebuie să fie permanent pur­tătoarea a tot ce este nou şi înain­tat in strategia mobilizării comu­niştilor, a tuturor oamenilor muncii la îndeplinirea importantelor sarcini pe acest an şi, în continuare, a celor prevăzute pentru primul an al cincinalului viitor. Or, această strategie se învaţă şi în asemenea analize,­in asemenea confruntări de opinii şi de experienţe. Aşa cum a procedat Dină acum, deşi­­ posedă o asemenea experienţă. Comitetul mu­nicipal de partid Craiova s-a lipsit singur de învăţămintele ei. Pentru că îndeplinirea în bune condiţii a sarcinilor ce-i revin, mai ales în do­meniul economic, solicită o­ perma­nentă îmbunătăţire a activităţii sale, a organizaţiilor de partid, creşterea răspunderii fiecărui comunist faţă de onorarea propriilor sarcini. Iar dru­mul spre materializarea acestor ce­rinţe are ca busolă sigură propria experienţă bună, perfecţionarea ei de la o etapă la alta.­ ­** Constantin-f*RIESCU ţţ » ul f*. Noul magazin universal din comuna Seini, județul Maramureș Foto : S. Cristian PENTRU ÎNDEPLINIREA INTEGRALA A PLANULUI PE ACEST AN (Urmare din pag. I) me. materiale, energie electrică și combustibili, pentru valorificarea lor superioară — într-un cuvînt, pentru sporirea "susținută, pe toate căile, a eficientei economice. In fond, accen­tuarea laturilor calitative, de efi­cienţă, ale activităţii economice con­stituie un­ obiectiv fundamental al actualei etape de dezvoltare intensi­vă a economiei nationale, care se circumscrie în cel mai inart grad in­teresului general, maior pe care il au toti oamenii muncii de a asigura creşterea mai puternică a avuţiei so­cietăţii, a venitului national si crea­rea, pe această bază, de resurse cit mai mari pentru progresul economi­­co-social al tării. După cum a indicat secretarul ge­neral al partidului, tot atit de im­portant este ca, în aceste zile, să se definitiveze si sa se solutioneze toate problemele care privesc pregătirea temeinică a activității economice din anul viitor. Cu deosebire este nece­sar ca, neîntîrziat, centralele si mi­nisterele să asigure unităților econo­mice condițiile pentru încheierea tuturor contractelor de aproviziona­re cu materii prime şi materiale, a contractelor de cooperare interuzi­­nală si a celor de desfacere a pro­ducţiei. In acelaşi timp, in întreprin­deri trebuie să fie finalizate măsu­rile legate de programarea judicioa­să a fabricaţiei, de perfecţionarea organizării producţiei si a muncii, de lansarea in fabricaţie a noilor pro­duse, de introducerea progresului tehnic, de realizarea nivelurilor de productivitate planificate, de în­cadrarea strictă în consumurile ma­teriale, si energetice stabilite, astfel ca din primele zile ale anului viitor să se lucreze la nivelul sarcinilor şi exigenţelor planului pe 1986. Pentru încheierea cu rezultate cit mai bune a planului pe acest an şi pregătirea în cit mai bune condiţii a producţiei din anul viitor, hotăritoa­­re este acum munca practică organi­zatorică desfăşurată în toate unităţile şi ramurile economiei naţionale. Sarcini deosebite revin în această privinţă activiştilor organelor locale de partid, specialiştilor si cadrelor de conducere din centrale şi­­minis­tere. Ei au datoria să mute centrul de greutate al activităţii lor in între­prinderi, acolo unde se hotărăşte de fapt realizarea planului, să conlu­creze strins cu consiliile oamenilor muncii şi organizaţiile de partid din unităţile economice pentru soluţio­narea cu operativitate şi răspundere a tuturor problemelor care condiţio­nează realizarea integrală a planului pe acest an şi buna pregătire a pro­ducţiei anului viitor. La rîndul lor, organizaţiile­ de partid din întreprin­deri trebuie să desfăşoare o intensă muncă politico-organizatorică pen­tru ca in fiecare zi din această lună să se lucreze la nivelul maxim al potenţialului tehnic şi uman de care dispune fiecare unitate economică. Cu fiecare filă pe care o desprin­dem din calendar ne apropiem tot mai mult de sfîrşitul acestui an, de momentul confluienţei dintre două Cincinale. Răspunzînd îndemnurilor mobilizatoare ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul gene­ral al partidului, comuniştii, toţi oa­menii muncii sunt chemaţi să acţio­neze cu hotărire, abnegaţie şi spirit revoluţionar, să dea zi de zi, la locu­­­rile lor de muncă, în unităţile unde lucrează, tot ce au mai bun ca pu­­tere de" muncă şi iniţiativă creatoare, pentru a încheia cu rezultate cit mai bune planul pe acest an și a pregăti toate condițiile pentru înfăptuirea sarcinilor mari și complexe ale pla­nului din primul an al viitorului cincinal.

Next