Scînteia, ianuarie 1986 (Anul 55, nr. 13487-13512)
1986-01-15 / nr. 13497
PAGINA 2 CREŞTEREA CALITĂŢII MUNCII DE PARTID- la baza creşterii eficienţei activităţii economice Sîntem la începutul unui an nou, primul din cel de-al 8-lea cincinal. Anul unei perioade de muncă avîntată în care dezvoltarea economico-socială a patriei continuă pe o nouă treaptă, calitativ superioară, însufleţiţi de vibrantele chemări adresate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, comuniştii, toţi oamenii muncii acţionează cu hotărîre şi abnegaţie, cu însufleţire şi răspundere muncitorească pentru realizarea ritmică, integrală, la un inait nivel calitativ a tuturor indicatorilor de plan şi, cu deosebire, pentru depăşirea planului la toate produsele necesare şi solicitate de economia naţională. În această amplă acţiune un rol deosebit revine, aşa cum subliniază tovarăşul Nicolae Ceauşescu, organelor şi organizaţiilor de partid care, prin creşterea calităţii şi eficienţei întregii activităţi politico-organizatorice, trebuie să asigure mobilizarea comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii la îndeplinirea exemplară, zi de zi, decadă de decadă, lună de lună, a sarcinilor de plan. Cum acţionează, ce îşi propun să întreprindă în această privinţă organele şi organizaţiile de partid ? In scopul facilitării schimbului de experienţă, redacţia a organizat, cu ajutorul corespondenţilor judeţeni ai „Scinteii", o largă anchetă. ' * . PREOCUPĂRI CONVERGENTE PENTRU SPORIREA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII 1) CE EXPERIENŢE DIN STILUL ŞI METODELE DE MUNCĂ ALE COMITETULUI DE PARTID, ALE ORGANIZAŢIILOR DE BAZA SI-AU DOVEDIT EFICIENTA IN ANUL TRECUT ? 2) CE VA PROPUNEŢI PENTRU PERFECŢIONAREA SI GENERALIZAREA LOR IN ACEST AN, ÎN VEDEREA CREŞTERII CONTINUE A CALITĂŢII ŞI EFICIENŢEI MUNCII POLITICO-ORGANIZATORICE ÎN MOBILIZAREA COMUNIŞTILOR, A TUTUROR OAMENILOR MUNCII LA ÎNFĂPTUIREA EXEMPLARĂ A SARCINILOR ECONOMICE ? La aceste întrebări au fost şi sunt invitaţi să răspundă prim-secretari şi secretari ai comitetelor municipale şi orăşeneşti de partid, secretari de comitete de partid din întreprinderi industriale, şantiere de construcţii, organizatori de partid ai consiliilor unice agroindustriale, secretari ai comitetelor de partid comunale, alţi activişti de partid. Publicăm primele răspunsuri primite. 1. Colectivul întreprinderii „Unio“ Satu Mare a încheiat anul 1985 şi întregul cincinal cu un bilanţ bogat, îndeplinind încă la 20 iulie 1985 prevederile cincinalului, colectivul nostru a realizat suplimentar peste sarcinile de plan ale perioadei 1981— 1985 o producţie industrială marfă in valoare de 1,5 miliarde lei. Putem afirma cu îndreptăţit temei că aceste realizări au fost posibile, in primul rind, datorită afirmării puternice a capacităţii politico-organizatorice a comuniştilor in mobilizarea întregului colectiv la realizarea sarcinilor mari ce i-au revenit din planul de producţie, din programele prioritare pentru construcţia de utilaj minier şi energetic. Din experienţele bune statornicite în munca de partid, aş releva acţiunile întreprinse în vederea creşterii productivităţii muncii, în conformitate cu obiectivele reieşite din hotărârile Congresului al XIII-lea al partidului. Comitetul de partid s-a îngrijit, pe de o parte, de asigurarea cunoaşterii posibilităţilor reale de creştere a productivităţii muncii, existente la fiecare loc de muncă, iar pe de altă parte, a întreprins acţiuni susţinute pentru aplicarea măsurilor stabilite in vederea realizării acestui scop. Dar să precizez : in 1985 productivitatea muncii a crescut în întreprinderea noastră cu 20,2 la sută faţă de anul 1984. Concret, cum am acţionat ? Membrii comitetului de partid şi ai consiliului oamenilor muncii au fost repartizaţi pentru o perioadă mai îndelungată, pe subunităţi de producţie, şi organizaţii de bază, pentru a urmări zilnic modul cum se realizează sarcinile de producţie şi pentru identificarea operativă a resurselor de creştere a productivităţii muncii, în vederea valorificării lor imediate. Paralel au fost întreprinse, cu ajutorul activului de partid, o serie de studii şi analize, controale în diferite compartimente vizînd organizarea superioară a producţiei şi a muncii, datele, propunerile şi constatările făcute fiind valorificate într-o analiză desfăşurată, la sfirşitul semestrului I, in plenară comitetului de partid cu activul. Una dintre măsurile stabilite atunci, şi care la noi a dat rezultate foarte bune, a fost aceea ca specialiştii de la atelierele de proiectare tehnologică să fie detaşaţi, o bună parte a zilei lor de muncă, în secţiile de producţie, pentru a urmări şi sprijini nemijlocit realizarea, împreună cu oamenii muncii din ateliere şi secţii, a acţiunilor hotărîte în direcţia îmbunătăţirii fluxurilor tehnologice, a normelor de muncă, optimizarea exploatării utilajelor etc., adică a aplicării tuturor măsurilor ce conduc la creşterea productivităţii muncii. Rezultatul cel mai revelator al acestei acţiuni a fost, pe lingă volumul important de măsuri transpuse în practică, timpul scurt în care acestea au fost aplicate. Viaţa, experienţa au validat astfel acele măsuri politico-organizatorice care au determinat stimularea conlucrării mai directe a specialiştilor din sectoarele de concepţie şi proiectare cu muncitorii a căror experinţă creatoare este astfel mult mai rapid şi eficient pusă in valoare, fiind eliminaţi-în cea mai mare parte acei „timpi morţi“ care s-ar fi pierdut cu prilejul discuţiilor, al vizelor şi aprobărilor pentru aplicarea unor propuneri cum ar fi, de pildă, remedierile la unele documentaţii tehnice vizind creşterea nivelului tehnic şi funcţional al produselor, reducerea consumului de materii prime, energie, a manoperei. Printre noile tehnologii introduse ca urmare a acestei colaborări directe dintre specialişti şi muncitori la locul de producţie, menţionez doar matriţarea roţilor dinţate şi de acţionare la locomotivele de mină, care, spre deosebire de cea utilizată anterior (forjare liberă), determină reducerea substanţială a timpului de execuţie, aduce importante economii de materii prime şi diminuarea adaosului mare de prelucrare prin aşchiere, dar conduce şi la creşterea importantă a calităţii produselor. 2. Aş vrea să relev că, în spiritul cuvîntării tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului nostru, la Plenara C.C. al P.C.R., din 13—14 noiembrie 1985, comitetul de partid, organizaţiile de bază şi-au concentrat cu şi mai multă hotărîre atenţia în direcţia mobilizării tuturor forţelor colectivului la creşterea în continuare a productivităţii muncii, pentru respectarea riguroasă a disciplinei tehnologice şi a muncii, în direcţia reducerii cheltuielilor materiale de producţie, a îmbunătăţirii calităţii produselor şi ridicării nivelului lor tehnic. In acest sens, în adunările generale, în cadrul invăţămintului politico-ideologic, prin toate formele şi mijloacele muncii politice de masă acţionam in direcţia unei largi şi atotcuprinzătoare cunoaşteri şi însuşiri de către comunişti, de către toţi oamenii muncii, a hotăririlor de partid şi legilor ţării, a orientărilor şi indicaţiilor secretarului general al partidului. Avem deplina convingere că astfel va creşte continuu conştiinţa revoluţionară a comuniştilor, a întregului colectiv, ceea ce se va reflecta in întărirea disciplinei, ordinii, in preluarea şi generalizarea operativă a experienţei pozitive. In acelaşi context, ţin să subliniez că ne propunem, de fapt acţionăm, pentru a asigura din primele zile ale anului aplicarea măsurilor vizînd creşterea productivităţii muncii in 1986 cu 6,5 la sută in comparaţie cu anul recent încheiat. Pentru aceasta, aş aminti doar două direcţii mai importante ale activităţii politico-organizatorice. In primul rind măsurile stabilite pentru creşterea considerabilă a gradului de perfecţionare şi policalificare profesională a tuturor membrilor colectivului — de la cadrele de conducere şi ingineri pînă la ultimul lucrător. In al doilea rind este vorba de mobilizarea comuniştilor, a specialiştilor, a tuturor oamenilor muncii la perfecţionarea organizării muncii, a producţiei. Ne preocupă, spre exemplu, părerile, propunerile, observaţiile oamenilor muncii pentru o mai bună profilare a formaţiilor de lucru în realizarea unor produse şi subansamble, măsură impusă de necesitatea de a se elimina risipa destul de mare de timp care se înregistrează încă prin desele schimbări de produse executate. Gavril COSTEA secretar al comitetului de partid din întreprinderea „Unio" — Satu Mare unele mentalităţi care dovedeau comoditate. Dar am considerat că aceasta acţiune are un rol hotăritor în asigurarea energiei necesarebunei funcţionări a instalaţiilor şi utilajelor, implicit pentru asigurarea îndeplinirii sarcinilor de plan. Măsurile tehnico-organizatorice întreprinse, dar şi munca politico-organizatorica desfăşurată, dezbaterile din cadrul adunărilor generale ale organizaţiilor de bază, propaganda vizuală, discuţiile individuale au asigurat recuperarea a circa 40 800 tone combustibil convenţional, ceea ce echivalează cu consumul de energie al unităţii pe timp de 80 de zile. Este numai un exemplu, din atitea altele, în care comitetul de partid, organizaţiile de bază au acţionat cu perseverenţă şi au dobindit o bună experienţă in cursul anului trecut. 2. Bineînţeles, in acest an, primul din cincinalul 1986—1990, ne aşteaptă sarcini mult mai mari. Fiind totuşi una din unităţile economice mureşene care in 1985 nu şi-a îndeplinit planul la unii indicatori, am analizat la sfirşitul anului trecut, intr-un puternic spirit critic şi autocritic, intreaga noastră activitate. Concluzia principală desprinsă in urma analizei, la fiecare loc de muncă, atît a cauzelor care au generat anumite nerealizări, cit şi a căilor prin care vom acţiona pentru încadrarea strictă in normele de consum a fost aceea că avem posibilităţi pentru realizarea tuturor sarcinilor de plan. In acest scop, măsurile luate au pus accentul pe valorificarea posibilităţilor tehnico-organizatorice interne de care dispunem. Propria experienţă ne-a demonstrat că implicarea mai profundă, creşterea calităţii muncii politico-organizatorice a organizaţiei de partid determină in mod nemijlocit creşterea, eficienţei,, activităţii economice. Că este aşa, că avem încă numeroase posibilităţi care, printr-o mai largă mobilizare a întregului colectiv la valorificarea lor, pot asigura prevenirea neajunsurilor manifestate in anul precedent, o dovedeşte şi următorul fapt. In urma intensificării controlului organizaţiilor de partid asupra cauzelor care au determinat neincadrarea în consumurile de energie riguros stabilite, au fost depistate nu numai anumite „supape“ ale risipei, ci au fost identificate noi rezerve de economisire a energiei şi combustibilului care vor fi puse in valoare în cel mai scurt timp. Aşa sunt căldura topiturii de carbid (care părăseşte cuptorul o dată cu şarja la temperatura de 1 700—1 300” Celsius), utilizarea pe scară mai largă a gazelor reziduale — oxidul de carbon — arse la faclă, termoficarea în grad sporit, cu resurse proprii, a combinatului şi chiar încălzirea in perspectivă a blocurilor de locuinţe din zona combinatului cu gazele reziduale din unitatea noastră. Iată, aşadar, ce rezerve importante există, rezerve care printr-o mai eficientă muncă politico-organizatorică a organizaţiei de partid pot fi valorificate prompt în scopul sporirii eficienţei întregii activităţi economice a colectivului nostru. Tudor SPINEANU secretar al comitetului de partid din Combinatul chimic Tîrnăveni Insuşindu-şi aprecierea tovarăşului Nicolae Ceauşescu privind necesitatea dezvoltării mult mai puternice a micii industrii alimentare, Congresul al III-lea al consiliilor populare a cerut organelor locale ale puterii de stat să dezvolte amplu producţia de preparate şi semipreparate culinare, sectoarele de conserve, de industrializare a produselor agricole, să organizeze pe scară largă centre de pregătire a hranei pentru populaţie. Materializînd aceste prevederi, Programul privind dezvoltarea producţiei de preparate culinare în perioada 1986—1990 vine să precizeze modul în care să se asigure valorificarea superioară a resurselor agroalimentare de care dispune economia naţională, pentru realizarea unor condiţii tot mai bune de satisfacere a cerinţelor de consum ale populaţiei. Cum îşi găsesc materializare aceste preocupări în judeţul Arad ? — Pentru aplicarea acestor prevederi — ne spune tovarăşul Trifon Darie, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Arad — in prezent se definitivează în judeţul nostru programe riguroase pe fiecare sector de activitate şi pe fiecare localitate — înscrise în cadrul programelor teritoriale de autoconducere şi autoaprovizionare — astfel incit în 1990 să se ajungă la dublarea volumului micii industrii alimentare. Se are în vedere in acest scop ca toate unităţile arădene din cadrul industriei alimentare, comerţului şi cooperaţiei să-şi dezvolte baza materială destinată prelucrării şi desfacerii produselor alimentare, o dată cu îmbunătăţirea calităţii şi diversificarea meniurilor oferite. In mod deosebit, a ţinut să releve interlocutorul, se urmăreşte orientarea micii industrii alimentare către valorificarea posibilităţilor locale, domeniu care oferă largi posibilităţi de acţiune. O RESURSĂ INEPUIZABILĂ. CAPACITATEA COLECTIVULUI DE A VALORIFICA REZERVELE EXISTENTE LA FIECARE LOC DE MUNCĂ 1. Sîntem o unitate economică puternică, unda, ca și în alte întreprinderi, succesul sau insuccesul în îndeplinirea sarcinilor de plan depind în mod hotăritor de modul in care fiecare membru al colectivului, în frunte cu comuniştii, işi îndeplineşte sarcina încredinţată la locul de muncă. Cind afirm aceasta, am în vedere că la noi, în Combinatul chimic din Tîrnăveni, cele 36 organizaţii de bază cuprind nu mai puţin de 2 450 membri de partid, o forţă puternică a cărei capacitate poate, dacă este bine organizată şi pusă în valoare, să soluţioneze numeroase probleme considerate la un moment dat chiar insolubile. Aş vrea să mă refer la un singur exemplu care demonstrează cît de eficientă poate fi munca politico-organizatorică în mobilizarea forţelor colectivului la valorificarea tuturor resurselor, a tuturor posibilităţilor existente în vederea îndeplinirii cu eficienţă sporită a sarcinilor economice. Prin specificul său tehnologic, combinatul nostru este un mare consumator de energie şi combustibil — circa 130 MW energie electrică in fiecare oră. Or, pentru a depăşi in parte greutăţile ivite in cursul anului 1985 din cauza deselor întreruperi de curent, comitetul de partid, organizaţiile de bază si-au axat întreaga activitate politico-organizatorică spre mobilizarea eforturilor întregului colectiv în direcţia, economisirii, a identificării şi valorificării tuturor resurselor energetice refolosibile existente in combinat. Şi studiile întreprinse la fiecare loc de muncă cu ajutorul activului de partid ne-au demonstrat, la o evaluare chiar aproximativă a acestor rezerve, că există posibilitatea de economisire, anual, a circa 65 000 de tone combustibil convențional. Acesta a fost primul pas. Al doilea, și cel mai important, a fost mobilizarea concretă a forțelor colectivului la valorificarea acestor posibilităţi. Adică a aplicării propunerilor şi sugestiilor oamenilor muncii, a măsurilor stabilite de către comitetul de partid şi consiliul oamenilor muncii. Sigur, am avut de înfruntat şi unele greutăţi. Chiar şi Exigenţe ale autoaprovizionării în noul an In acest cadru general, răspunderi importante revin unităţilor cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor. Un început pe care se pune bază : dezvoltarea bazei materiale. „Dezvoltarea producţiei industriei alimentare este una din preocupările de prim ordin ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor, ne-a declarat tovarăşul Traian Neagu, preşedintele UJECOOP Arad. Ca urmare, acest sector a ajuns să reprezinte mai bine de o treime din totalul producţiei noastre de mică industrie. Unităţile respective desfac anual mărfuri alimentare, în special preparate din legume şi carne, semiconserve şi produse semiindustrializate, in valoare de circa 100 de milioane de lei. Dar, dincolo de rezultate, de creşterile înregistrate de la an la an, este de remarcat preocuparea unităţilor cooperatiste de a adapta oferta de produse la cerinţele cetăţenilor, ale clienţilor noştri. Mai sintetic, această adevărată concepţie s-ar putea formula astfel : reţete locale din resurse locale potrivit cerinţelor locale, deci cu mare eficienţă economică şi socială“. Practic, s-a pornit de la constituirea bazei materiale proprii de realizare a produselor agroalimentare. Intrucît „materia primă“ pentru preparatele culinare ce se desfac prin reţeaua cooperaţiei provine, in cea mai mare parte, din gospodăriile-anexă şi microfermele proprii. In total, cooperaţia de producţie, achiziţie şi desfacere a mărfurilor are in judeţ 30 de asemenea unităţi agrozootehnice, cele mai dezvoltate fiind cele din oraşele Pincota, Sebiş, Ineu, Nădlac, Curtici, Chişineu-Criş. Cum arată, cum s-au înfiinţat şi dezvoltat aceste unităţi ? Un răspuns îl oferă „istoria“ fermei cooperaţiei din Pincota, una dintre cele mai mari şi mai bine gospodărite din judeţ. Totul a început în urmă cu ciţiva însemnări din judeţul Arad ani, când cooperaţia a solicitat să i se încredinţeze introducerea in circuitul agricol a unor terenuri considerate improprii acestei utilizări. Apoi, toţi angajaţii cooperativei au muncit efectiv cîteva luni după orele de program: s-au curăţat terenurile de pietriş, s-a săpat la cazma întreaga suprafaţă, s-au făcut repetate fertilizări. Eforturile nu au fost in zadar, cum se temeau unii. „Astăzi — ne spune preşedintele cooperativei de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor Pincota. Nicolae Stoian — acea suprafaţă reprezintă o puternică bază furajeră, cultivată in sistem intensiv, care asigură cea mai mare parte a hranei necesare unui şeptel apreciabil : 24 de vaci în lactaţie, 70 de scroafe de reproducţie, 100 de iepuri matcă, 2 000 de păsări. La care se adaugă in fiecare an circa 65 de tăuraşi şi 250 de porci la îngrăşat, sute de iepuri pentru carne şi blană, zeci de mii de pui“. Această veritabilă unitate zootehnică, avîrnd o producţie in valoare de 3 milioane lei pe an şi o foarte bună rentabilitate, este servită doar de 12 „permanenţi“, conduşi de inginera Elena Lazea (dar, conform obiceiului rămas incă de la amenajarea fermei, toţi angajaţii cooperativei — 167 la număr — continuă să dea o mină de ajutor în timpul lor liber). Ce inseamnă această bază de producţie agroalimentară in peisajul oraşului Pincota o pot spune cel mai bine locuitorii săi, care se aprovizionează curent prin intermediul unităţii „Gospodina“ şi al celorlalte unităţi de consum colectiv ale cooperaţiei. De notat că legumele folosite pentru producerea preparatelor culinare se obţin tot prin autoaprovizionare, deoarece ferma zootehnică se învecinează cu o seră de legume, aparţinind aceleiaşi cooperative. Dar unde este specificul local al reţetelor ? Şi totuşi, in valorificarea produselor, producătorii din reţeaua micii industrii alimentare locale întimpină un neajuns. Atît cei din Pincota, cit şi cei din Chişineu-Criş sau din alte unităţi de acest fel din judeţ. Este vorba de faptul că reţetele lor (provenite din „resurse locale“) nu pot avea, deocamdată, decât în mică măsură şi un specific de preparare local. De ce ? „Pentru că ni se impun reţete „stas“, aplicate de marea industrie alimentară, ne-a declarat preşedintele UJECOOP. Dar cetăţenii localnici, ca şi turiştii, caută şi secele preparate şi semipreparate care ţin de tradiţia locală şi care fac şi ele faima acestor locuri. Pentru a le produce avem tot ce ne trebuie. Ne lipsesc însă aprobările necesare şi preţurile“. Cum se vede, lipsa aceasta ţine mai mult de un anume formalism, pînă acum reţetele locale fiind tratate... in general. Spunem aceasta deoarece la compartimentul de preturi al secţiei de planificare-dezvoltare a consiliului popular judeţean ni s-a spus ba că nu ar exista posibilitate legală, ba că nu ar exista solicitări. Ulterior insă, adjunctul şefului secţiei respective, tovarăşul Cornel Părăoan, ne-a declarat că există cîteva cereri mai vechi in acest sens, nesoluţionate insă, deşi posibilităţi de soluţionare există. In judeţul Arad, unităţile cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor, alături de celelalte unităţi cooperatiste, au un potenţial notabil de extindere a producţiei agroalimentare. Desigur, cu condiţia ca unităţile de mică industrie alimentară şi producţie culinară să fie sprijinite in valorificarea superioară a resurselor proprii, prin toate mijloacele, inclusiv prin reglementări locale. Cu atît mai mult cu cit aceasta este una din modalităţile importante prin care consiliul popular judeţean poate sprijini şi stimula diversificarea preparatelor culinare, satisfacerea în condiţii tot mai bune a cerinţelor de consum ale populaţiei. Ion MARIN Tristan MIHUŢA corespondentul „Scinteii" Dezvoltarea micii industrii alimentare locale SCINTEIA — miercuri 15 ianuarie 1986 Alba. lulia, străveche cetate pe coordonatele noilor dimensiuni edilitare Foto: Sandu Cristian Şi municipiul Alba lulia a cunoscut in ultimii ani o puternică dezvoltare economică şi socială, care a conferit acestei străvechiaşezări o înfăţişare nouă, întinerită. Cartiere întregi şi ansambluri de locuinţe au fost înălţate pe Platoul Romanilor, în zona preuzinală şi lingă riul Ampoi. Au început lucrările de sistematizare a zonei centrale şi de înălţare a centrului civic. Indiferent însă de perimetrul in care s-a construit în aceşti ani, edilii municipiului au avut mereu in vedere cetatea istorică a Albei Iulii. Obiectivul urmărit este acela de a asigura integrarea cetăţii şi a incintei sale in organismul viu al oraşului. Adică evitarea situaţiei create laun moment dat ca această impunătoare amenajare să constituie un fel de pată albă pe harta municipiului sau numai un spaţiu de trecere. Realizările de pînă acum fac parte dintr-un program inclus, aşa cum am amintit, in preocupările edililor. Miile de turişti care vizitează Alba lulia şi poposesc la Muzeul Unirii, la Sala Unirii sau la Celula lui Horea au înregistrat cu siguranţă rezultatul acestor preocupări. La aceste realizări şi la preocupările actuale se referă tovarăşul Gheorghe Ilişiu, prim-vicepreşedinte al consiliului popular municipal . „ In primul rind, în atenţia organelor locale judeţene şi municipale s-a situat problema valorificării spaţiului, a unor clădiri din incinta cetăţii. In afara clădirilor care, prin tradiţie, au o destinaţie anume, au fost vizate edificiile care pot dobîndi o utilitate publică dintr-un domeniu care să fie în armonie cu semnificaţia primită de aceste locuri datorită evenimentelor istorice petrecute aici. Cea mai vie ilustrare a acestei orientări este înfiinţarea în 1968, la indicaţia secretarului general al partidului, a Muzeului Unirii, într-o clădire cunoscută sub numele de Babilon. Alte clădiri au fost renovate, devenind sediile unor instituţii judeţene: Comitetul judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă, Inspectoratul şcolar judeţean, Consiliul judeţean al pionierilor, filiala judeţeană a Uniunii artiştilor plastici. In prezent se execută lucrări de reparaţii la palatul Apor, edificiu în care va fi amenajată Casa pionierilor din municipiul Alba lulia. O altă clădire, care intr-o anumită perioadă a servit ca sediu administrativ, a fost preluată de Liceul industrial nr. 4, lucrările de reparaţii şi renovare fiind in curs de execuţie. La biblioteca documentară Batthyaneum se lucrează la restaurarea Observatorului astronomic. De asemenea, o serie de construcţii înălţate ulterior, fără nici o valoare practică sau arhitecturală, au fost demolate, in locul lor fiind amenajate scuaruri. Dind unor clădiri destinaţia menţionată, se înfăptuieşte, implicit, dezideratul restaurării şi conservării lor. De altfel, toate clădirile cu valoare arhitecturală au fost renovate, punîndu-se astfel în evidenţă elementele şi detaliile caracteristice stilului şi epocii în care au fost construite. Au fost, de asemenea, executate importante lucrări edilitar-gospodăreşti, extinderea reţelelor de apă şi canal, modernizarea străzilor. A fost oprită circulaţia auto în incinta cetăţii. Toate aceste lucrări nu acoperă însă sfera preocupărilor noastre. — Ce alte acţiuni au fost iniţiate? Cu ce rezultate? — O construcţie de asemenea f invergură şi cu o asemenea vapare istorică, parte integrantă a municipiului, trebuie conservată şivalorificată în întregime, cu toate implicaţiile urbanistice. Pentru ammanarea şanţurilor exterioare deapărare ale cetăţii, cu sprijinul unor unităţi economice şi al cetăţenilor, prin muncă patriotică, au fost amenajate cinci terenuri sportive şi un teatru de vară în aer liber, un spaţiu cultural unic în felul său. Tot pentru apropierea cetăţii de viaţa oraşului, de activităţile sociale ale locuitorilor, in vecinătatea acesteia au fost construite ansamblul de locuinţe „Parc-Cetate“, hotelul turistic „Cetate“, Casa de cultură a sindicatelor, sediul filialei judeţene a Arhivelor Statului, un parc. In jurul cetăţii au fost construite alte două ansambluri de locuinţe într-o arhitectură specifică zonei: Muzeul Unirii, in cadrul căruia funcţionează şi Oficiul judeţean Alba al patrimoniului cultural naţional, este in fapt un veritabil custode al cetăţii. Iată de ce am notat şi opinia dr. Gheorghe Anghel, directorul muzeului, cu privire la rezultatele şi cerinţele valorificării acestor vestigii : — Fără îndoială că s-a pornit pe un drum bun şi s-a perseverat cu folos. De mai multă vreme ne gîndim la amenajarea în incinta cetăţii a unui parc şi a unei rezervaţii arheologice. Săpăturile arheologice efectuate în acest an ne-au indicat şi locul cel mai nimerit : zona monetăriei, situată în mijlocul cetăţii, deosebit de accesibilă turiştilor. Un spaţiu de aproximativ un hectar ne oferă o parte din zidul vechii cetăţi medievale a Albei Iulii in care a intrat triumfal Mihai Viteazul, o parte din castrul roman de la P Apulum şi un zid al vechii monetării a oraşului. Sondajele arheologice efectuate indică existenţa in această zonă a unor vechi construcţii romane. Un obiectiv pe care edilii municipiulu ’Şi l-ah 'trecut, cerutatoritate, pe agenda lor de lucru. Ştefan DUMICA corespondentul „Scinteii" DIN JUDEŢELE TĂRII ALBA IULIA Istorie nouâ într-o străveche cetate Fapte, iniţiatice, preocupări BACĂU . Apartamente mai multe pentru oamenii muncii în centrul municipiului Bacău, ca şi în noile cartiere de locuinţe, au fost înălţate şi predate „la cheie“ oamenilor muncii, în ultima vreme, blocuri însumind peste 1 800 de apartamente. Cu acestea, numărul apartamentelor nou construite in municipiul de pe Bistriţa a ajuns la 50 000. Locuinţe noi au fost înălţate şi în centrele muncitoreşti de pe văile Bistriţei şi Trotuşului, in staţiunea balneoclimaterică Slănic Moldova, ca şi in comunele judeţului. Numai in anul de curînd încheiat au fost construite în județ şi predate beneficiarilor peste 3 300 de noi apartamente, iar pentru anul acesta, primul din cel de-al VIII-lea cincinal, se prevăd a fi construite alte 2 800 de apartamente. (Gheorghe Baltă, corespondentul „Scinteii“). — 1B—M De la „Litoral“ la „Poarta Mării“ Ştiţi ciţi paşi sunt de la „Litoral“ la „Poarta Mării“ ? Exact 415. Este vorba de distanţa dintre două unităţi de alimentaţie publică. Ambele pe frumoasa magistrală Colentina din Capitală. Dar are vreo importanţă distanţa dintre ele ? Are, pentru că, deşi este mică, ea este totuşi... foarte mare. Sunt paşii pe care ii fac mulţi cetăţeni care doresc să ia masa. Dar numai în sens unic : de la „Litoral“ la „Poarta Mării“. Despre ce este vorba ? în localul autoservirii „Litoral“, pe fiecare din stilpii interiori, ba şi pe peretele din fund, litere mari anunţă „Fumatul oprit“. Dar consumatorii abia se văd, ca prin ceaţă, din cauza... fumului de tutun. De unde întrebarea pe care şi-o pune cetăţeanul : a rămine sau a nu rămine ? Mai ales că în această împărăţie a fumatului, scrumul e rege , îl poţi găsi chiar şi deasupra mămăliguţei cu brinză şi smintînă din vitrina deschisă. Pe peretele din spatele vitrinei — alte inscripţii, în număr de cinci : două avertizind că „Berea se serveşte numai cu mincare“, două îndemnind la „Nici o bere fără mincare“, iar una avertizind „Verificaţi gramajul la bere“. (Cum?) Iar „obişnuiţii casei“ se... conformează. Unul ia un iaurt şi... şase halbe; altul — un măr şi... patru halbe, iar altul îşi manifestă „preferinţa“ pentru o „gustare“ la cele trei halbe, constînd din... „oţet cu ulei“ pe fundul unei farfurioare. La mese — 24 de clienţi, înecaţi în fum de tutun şi... bere. Nici urmă de mişcare. Gestionarul, Anton Răducanu, este de acord că „nu-i cum ar trebui să fie“, dar in acelaşi timp ridică din umeri neputincios : „Ce să te fac ?“. Întrebare ce-şi găseşte soluţia foarte simplu : făcind cei 415 paşi spre unitatea similară, „Poarta Mării“. Unde, dinspre supermagazinul de vizavi, „Bucur-Obor“, sau, la ora prinzului, dinspre unităţile industriale vecine, se scurg adevărate şuvoaie de oameni, întimpinaţi de ghivecele cu flori de la ferestre, de vitrinele strălucind de curăţenie, din care îmbie preparatele alimentare ademenitoare. In ziua respectivă — 25 de feluri, dintre care 13 pe bază de peşte. Volumul vînzărilor zilnice — 25 000—30 000 lei. Intr-un cuvint, oamenii au de ce să-şi spună „poftă bună“ şi „să vă fie de bine“. Desigur, paşii amintiţi nu reprezintă o distanţă mare. Ce-ar fi ca cei de la „Litoral“ să-i parcurgă, pentru o vizită de informare la „Poarta Mării“ ? N-ar fi deloc obositor — şi cu cît mai curind, cu atît mai bine. Laurentiu DUŢA Prin ceaţă artificială Despre repercusiunile nefaste ale fumatului asupra sănătăţii oamenilor s-a scris mult in presă. Dar — din păcate — nu întotdeauna încercările de convingere s-au soldat cu rezultatele scontate. Motiv pentru care a fost nevoie să se recurgă şi la unele măsuri organizatorice şi chiar administrative care să interzică fumatul în anumite locuri: în unităţile economice cu grad sporit de periculozitate, în unele unităţi de alimentaţie publică, în vagoanele de nefumători ale C.F.R. etc. Cu toate acestea sunt încă multe alte locuri — mult prea multe — in care asemenea măsuri ar fi la fel de necesare. Bunăoară, şoferii autobuzelor de pe traseele transportului in comun fumează în cabine, in timp ce maşinile sunt pline cu călători ; unii medici îşi consultă pacienţii — chiar şi atunci cînd consultă cardiaci, suferinzi de maladii pulmonare sau copil — trăgînd vîrtos din ţigară etc. Sunt doar citeva aspecte despre care mai mulţi cititori ai „Scinteii“ ne-au scris recent, prezentindu-ne diferite cazuri concrete. Totodată cititorii ne sesizează că nici măcar în locurile unde fumatul este interzis, dispoziţia nu se respectă întotdeauna. „Deşi s-au stabilit vagoane speciale pentru nefumători, organele de control C.F.R. nu intervin întotdeauna pentru a sancţiona pe cei care poluează aerul din aceste vagoane — ne sesizează într-o scrisoare ing. pensionar Ion Zlătescu din Bucureşti. Am călătorit mult şi mi-am putut da seama cit îi este de greu unui nefumător să suporte fumul de ţigară. Dacă s-au introdus vagoane pentru nefumători, de ce nu se iau şi măsurile necesare pentru a se respecta regulile stabilite ?“ — se întreabă in finalul scrisorii corespondentul nostru, întrebare valabilă şi pentru alte sectoare de activitate , de pildă, in cofetării şi in restaurantele-pensiune. Corespondentul nostru voluntar Aurelian Tatomir din Bucureşti ne precizează in scrisoarea sa că ar fi o plăcere să serveşti meniurile de la restaurantul „Cişmigiu“, atit de gustos sunt preparate, dar plăcerea dispare şi se transformă in contrariul ei deoarece in local domneşte o ceaţă artificială, intr-atit este aerul imbicsit de fumul de ţigară al unor tineri care îşi sorb cafeaua sau coniacul. Cu toate că nu sunt împotriva acestor tabieturi, continuă corespondentul în scrisoarea sa, m-am întrebat nu o dată: cum pot sta aceşti tineri care poluează aerul ore întregi in restaurante fără ca şefii de sală să intervină ? Măcar în orele de prînz, de servire a abonaţilor, să se asigure puţin aer curat, un climat plăcut in unităţile de alimentaţie publică. O cerinţă legitimă, care trebuie — de fapt, trebuia de mult! — respectată şi îndeplinită. Cu fermitate şi consecvenţă, Dumitru MANOLE