Scînteia, februarie 1986 (Anul 55, nr. 13513-13536)

1986-02-01 / nr. 13513

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNITI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Anul LV Nr. 13 513 Sîmbătă 1 februarie 1986 6 PAGINI-50 BANI IN SPIRITUL INDICAŢIILOR Şl ORIENTĂRILOR TOVARĂŞULUI NICOLA MAXIMA răspundere pentru realizarea PLANULUI Şl PRODUCŢIILOR SUPLIMENTARE Şi in acest an, primul din noul cincinal, industria chimică deţine un rol deosebit de important în asigu­rarea economiei naţionale cu pro­duse şi materii prime intens solici­tate, de calitate înaltă. în acelaşi timp, ritmurile dinamice ce caracte­rizează dezvoltarea industriei chi­mice în 1986 decurg şi din necesita­tea de a valorifica la maximum re­sursele naturale ale ţării, prelucrîn­­du-le în condiţii superioare de efi­cienţă. Sintetizind, in faţa industriei chi­mice se află sarcini deosebit de mobilizatoare. Ele sunt menite să determine accentuarea dezvoltării sale intensive, calitative, prin apli­carea pe scară largă a rezultatelor valoroase ale cercetării ştiinţifice proprii, elaborarea de tehnologii noi şi modernizarea celor existente, ast­fel incit să se asigure accelerarea ritmului de creştere a fabricaţiei produselor de inaltă calitate, ob­ţinute cu consumuri energetice sub­stanţial reduse, o dată cu creşterea apreciabilă a productivităţii muncii şi a volumului exportului. Unităţilor din această importantă ramură a economiei naţionale le revin, deopo­trivă, sarcini deosebite in ce priveşte înfăptuirea programului suplimentar de producţie industrială pe anul 1986, dezbătut şi aprobat recent de Comi­tetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. Iată considerentele pentru care am solicitat tovarăşului inginer Victor Sandu, director în Ministerul In­dustriei Chimice, o serie de preci­zări privind sarcinile din 1986, di­recţiile de acţiune prevăzute şi mă­surile aplicate în vederea îndeplini­rii şi depăşirii prevederilor de plan. — Din punct de vedere al ponderii pe ansamblul industriei, ramura noastră va ocupa in 1986, ca de alt­fel în întregul cincinal, un loc de prim rang, contribuind la mai buna aprovizionare a economiei­ naţionale­ , cu o serie de materii prime şi mate­riale, la majorarea exporturilor şi re­ducerea importurilor de prod­use chimice. Este suficient să arăt,­ în acest sens, că, în comparaţie cu anul 1985, producţia-marfă va spori cu 12,5 la sută, exportul pe devize convertibi­le— cu 16,2 la sută, productivitatea muncii­­— cu 14 la sută, în timp ce cheltuielile la 1 000 lei producţie-mar­­fă vor fi diminuate cu circa 6 la sută. Intrînd in detalii, menţionez în pri­mul rînd creşterea importantă a producţiei de metale neferoase, in­tensificarea producţiei pe instalaţiile existente şi punerea în funcţiune de noi capacităţi destinate să contri­buie la creşterea substanţială a pon­derii industriei de sinteză fină, am­plificarea producţiei de antidăună­­tori, medicamente de uz uman şi veterinar, biostimulatori, coloranţi, pigmenţi ,­şi derivate ale acetilenei. — Anticipind bilanţul lunii ianua­rie, care se va definitiva peste citeva zile, cu ce rezultate credeţi că se va încheia prima lună a anului ? — Deşi datele statistice nu sunt­­ încă centralizate la nivelul ministe­rului, din analizele efectuate până acum rezultă că luna ianuarie se în­cheie cu o depăşire a sarcinilor de plan insumind mai multe zeci de milioane de lei, concretizată in spo­ruri apreciabile la producţia de me­tale neferoase, produse anorganice, fibre şi fire celulozice, coloranţi, medicamente şi altele. Sunt rezultate datorate eforturilor susţinute depuse de chimiştii din unităţile ministeru­lui, hotârîrii cu care au trecut la aplicarea orientărilor şi indicaţiilor date de secretarul general al parti­dului privind întărirea spiritului de răspundere în toate compartimen­tele de activitate şi la toate nivelu­rile, preocupării stăruitoare pentru reducerea consumurilor materiale şi energetice,­­pentru­­ creşterea gradului de valorificare a materiilor prime şi materialelor. Dintre unităţile care au realizat ritmic însemnate cantităţi de produse peste prevederile de plan amintesc întreprinderile metalurgice de metale neferoase din Baia Mare şi Copşa Mică, Combinatul chimic din Tirnăveni, întreprinderea de me­dicamente din Bucureşti, Combina­tul de fibre, celuloză şi hirtie din Brăila etc. O precizare : rezultatele obţinute in luna ianuarie le privim doar ca un prim pas in efortul de a asigura in acest an producţii su­plimentare cit mai mari. — Ce direcţii de acţiune aveţi in vedere în acest scop ? * — în spiritul indicaţiilor şi orien­tărilor formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în toate unităţile acţionăm cu fermitate pentru valo­rificarea mai eficientă a bazei de materii prime de care dispunem. Pentru aceasta, au fost elaborate sau sunt in curs de elaborare tehnologii noi, au fost stabilite programe pre­cise de modernizare a instalaţiilor existente, a tehnologiilor energoin­­tensive. Bineînţeles, aceste preocu­pări nu pot fi desprinse de aportul efectiv şi eficient al cercetării ştiin­ţifice şi tehnologice proprii. Pe această cale va fi dezvoltat şi mai puternic potenţialul chimiei de sin­teză fină şi de mic tonaj, vor fi realizate noi materiale, va creşte contribuţia biotehnologiilor şi sinte­zelor electrochimice­ la diversificarea producţiei şi reducerea consumurilor. Sporirea cu peste 40 la sută, faţă de 1985, a fondurilor de investiţii alocate ramurii noastre ne obligă să acordăm cea mai mare atenţie ter­minării rapide şi punerii în func­ţiune la termen şi chiar in avans a noilor capacităţi şi instalaţii — în special a celor din cadrul Combi­natului chimic Giurgiu, Combinatului chimic Craiova, combinatelor de fi­bre, celuloză şi hirtie Adjud şi Brăila etc. Desigur, n-am epuizat nici pe departe aria largă a preocupă­rilor noastre de zi cu zi. Ac­­ţionind pe aceste planuri multi­ple, avem convingerea că in anul 1986, primul din actualul cincinal, oamenii muncii din unităţile minis­terului nostru vor obţine lună de lună depăşiri importante ale sarcini­lor de plan încredinţate. IN PAGINA A III-A : relatări din unităţi ale industriei chimice Strategia făuririi societăţii socia­liste multilateral dezvoltate şi îna­intării României spre comunism, elaborată cu contribuţia decisivă, de excepţională însemnătate a secreta­rului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, include ca o com­ponentă fundamentală accentuarea laturilor calitative ale dezvoltării economiei naţionale. Corespunzător cerinţelor acceleră­rii progresului economic şi social, actualul cincinal înscrie intre obiec­tivele sale esenţiale înfăptuirea unei reproducţii lărgite cu caracter pre­ponderent intensiv, pe baza valorifi­cării superioare a muncii sociale. Necesitatea accentuării contribuţiei factorilor intensivi ai creşterii eco­nomice in etapa actuală şi in per­spectivă este determinată de cerin­ţele utilizării eficiente a bazei teh­­nico-materiale, de caracterul limi­tat şi costul sporit al resurselor ce pot fi atrase în circuitul economic, precum şi de exigenţele impuse de participarea eficientă de schimbul mondial de valori. In ansamblul opţiunilor strategice de orientare fermă a economiei ro­mâneşti pe calea unei dezvoltări in­tensive, un rol primordial il ocupă creşterea mai accentuată a produc­tivităţii muncii. în concepţia secre­tarului general al partidului, produc­tivitatea muncii este abordată într-o viziune complexă, fiind apreciată ca un factor esenţial, fundamental, in asigurarea victoriei noii societăţi pe pămintul României. în această cu­prinzătoare viziune, secretarul ge­neral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sublinia in­cuvin­­tarea rostită la ultima plenară a Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii . „Trebuie să acţionăm in continuare pentru o creştere mai pu­ternică a productivităţii muncii so­ciale. Prevederile planului sunt im­portante — inclusiv pe cincinal — dar trebuie să pornim de la necesita­tea de a dubla, cel puţin in acest cin­cinal, productivitatea muncii. Este un domeniu unde avem multe de făcut şi unde trebuie să acţionăm cu toată hotărirea“. De ce se pune cu atîta acuitate pentru economia noastră problema creşterii productivităţii muncii ? Reflectînd gradul de dezvoltare a forţelor de producţie, productivita­tea muncii este un indicator impor­tant al aprecierii nivelului de dez­voltare economică al unei ţări. Din această perspectivă, înalta produc­tivitate şi sporirea puternică a efi­cienţei activităţii economice consti­tuie un imperativ pentru depăşirea stadiului de ţară in curs de dezvol­tare şi înscrierea României în cin­cinalul viitor în rîndul ţărilor mediu dezvoltate ale lumii. Ţinînd seama de importanţa deo­sebită a creşterii productivităţii mun­cii pentru făurirea societăţii socialis­te multilateral dezvoltate, pentru ridicarea nivelului de dezvoltare al ţării noastre, programul special elaborat pe baza orientărilor şi indi­caţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi adoptat la începutul acestui dece­niu prevede obiectivul strategic de atingere in cîţiva ani a nivelului de productivitate care se realizează in ţările dezvoltate din Europa, în ve­derea asigurării condiţiilor pentru trecerea României in actualul cinci­nal de la stadiul de ţară in curs de dezvoltare la cel de ţară mediu dez­voltată, ţinind seama şi de unele ne­­realizări ale sarcinilor prevăzute in cincinalul trecut, la şedinţa Comite­tului Politic Executiv din 14 decem­brie anul trecut s-a stabilit sarcina de a se asigura cel puţin dublarea productivităţii muncii in anul 1999, faţă de anul 1985. Realizarea sarcinii de creştere mai accentuată a productivităţii muncii în actualul cincinal faţă de preve­derile­­cuprinse în Directive (dubla­rea productivităţii muncii în deceniul 1981—1990) constituie un imperativ al accelerării progresului economic şi social, o condiţie importantă pentru înscrierea fermă a economiei româ­neşti pe calea dezvoltării intensive, pentru ridicarea ţării noastre pe o treaptă superioară de dezvoltare eco­nomi­co-socială. Productivitatea muncii constituie un factor determinant al sporirii avuţiei naţionale şi a venitului na­ţional. Rezultatele unor calcule de sinteză arată că dacă productivita­tea muncii sociale din 1990 s-ar men­ţine la nivelul din 1985, venitul na­ţional ar înregistra pe cincinal o creştere de numai 7 la sută (faţă de 44—49 la sută prevăzut), ceea ce ar însemna un ritm mediu anual de numai 1,4 la sută in perioada 1986— 1990, adică de 5—6 ori mai mic de­cit cel stabilit in Directive (7,6—8,3 la sută). Potrivit aceloraşi calcule, majorarea cu numai 1 la sută a pro­ductivităţii muncii sociale asigură, la nivelul anului 1990, un spor al veni­tului naţional de circa 12 miliarde lei, faţă de numai 7—8 miliarde lei in 1985. Se desprinde deci cu clari­tate faptul că sporirea productivităţii r m­uncii sociale reprezintă o impor­tantă sursă de creştere a avuţiei ţă­rii, care poate şi trebuie să fie pusă în valoare de munca noastră mai bine organizată, mai rodnică. Justeţea orientărilor privind asi­gurarea unor ritmuri înalte de creş­tere a productivităţii muncii în ve­derea sporirii rapide a venitului na­ţional se evidenţiază şi intr-o altă ipostază. Astfel, o ţară în curs de dezvoltare care are, de exemplu, un venit naţional pe locuitor de Dr. Stelian MIUTARU (Continuare in pag. a V-a) în industria chimică, rezultatele din luna ianuarie — îndemn pentru realizări şi mai mari Creşterea rapidă a productivităţii muncii, temelie a dezvoltării intensive a economiei naţionale Din noul peisaj industrial al patriei : Combinatul chimic din Tirgu Mureş - „Azomureş" Foto : E. Dichiseanu PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU cu prilejul prezentării scrisorilor de acreditare Ambasadorul Republicii Ecuador Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri, 31 ianuarie, pe Fi­Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pre­şedintele Republicii Socialiste Româ­nia, a primit, in ziua de 31 ianua­ Ambasadorul Norvegiei Joteo Samaniegh Salazar, care si-a prezentat scrisorile de acreditare in calitate de ambasador extraordinar­rie, pe Knut Erling Sagen, care si-a prezentat scrisorile de acreditare in calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Ecua­dor in ţara noastră. (Continuare in pagina a V-a). şi plenipotenţiar al Norvegiei în România. (Continuare în pagina a V-a). Se ştie totul despre nigrosod­iotele naturale? Sunt pretutindeni folosite cu eficienta? Dintotdeauna, dar mai cu seamă în condiţiile unei agriculturi moderne de tip intensiv şi superintensiv, pămîntul a fost şi trebuie ajutat să-şi sporească fer­tilitatea. Dintre factorii care contribuie la ameliorarea pămîntului exploatat intensiv se detaşează prin importanţa ce o prezintă stabilirea unui sistem raţional de fertilizare pentru fiecare solă şi pentru fiecare plantă cultivată. Ultimele trei-patru decenii au adus în practica agri­colă, în efortul pentru a spori mult producţia, utili­zarea tot mai accentuată a îngrăşămintelor minerale, produse industrial, care s-au impus treptat, ajungînd să deţină ponderea in sistemul de fertilizare a solului. Dar chiar în ţările cu agricultură avansată, în care folosirea îngrăşămintelor chimice a căpătat o extin­dere foarte măreau numai că nu sunt neglijate în­­grăşămintele organice, dar există orientarea fermă de a mări cit mai mult producţia de asemenea îngrăşă­minte, de a le folosi cit mai larg, cit mai eficient, aducîndu-se astfel corecturi însăşi concepţiei privind creşterea fertilităţii solului în condiţiile unei agricul­turi intensive. Din motive lesne de înţeles, agricultura modernă, intensivă, nu poate să renunţe la îngrăşămintele chi­mice. Problema care se pune însă pentru omul de ştiinţă, pentru cercetătorul din agricultură, pentru pro­ducător şi economist este ce pondere trebuie să aibă îngrăşămintele chimice şi ce pondere trebuie să aibă această rezervă uriaşă formată din îngrăşămintele organice, folosite de veacuri de agricultori cu mare eficienţă şi rezultate de producţie bune. Ideal ar fi ca acestea din urmă să deţină ponderea covîrşitoare. Din datele statistice publicate în Anuarul statistic al Republicii Socialiste România din 1985 re­iese că anual se acumulează mai mult de 31 milioane tone îngrăşăminte naturale care, avînd în vedere conţinutul de elemente nutritive, conţin 6 milioane tone substanţe organice şi aproxi­mativ 187 mii tone azot, 94 mii tone fosfor, 250 mii tone potasiu, 78 mii tone calciu, 44 mii tone magne­ziu, precum şi cantităţi apreciabile de microelemente — mangan, zinc, bor, molibden, etc. Incercînd să definim însemnătatea pe care o au îngrăşămintele organice în regenerarea capacităţii productive a solu­lui, vom prezenta succint rezultatele unei experienţe de lungă durată — amplasată la I.C.C.P.T.-Fundulea — unde administrarea unei doze de 40 de tone gunoi de grajd la hectar a determinat, după 20 de ani, creşterea conţinutului de humus cu peste 8 700 kg la hectar. Cu alte cuvinte, din cantitatea totală de substanţă uscată, sub formă de gunoi de grajd, aproape o treime s-a transformat în humus. Conco­mitent, a avut loc şi creşterea conţinutului de azot total cu 921 kg/ha, azot care fără îndoială suplimen­tează nevoile plantelor în acest element. Iată, aşadar, doar citeva elemente care, întregite cu numeroase exemple din cercetare şi producţie privind sporurile mari de recoltă obţinute, întăresc părerea că in momentul de faţă utilizarea pe scară largă a îngrăşămintelor organice constituie o problemă de mare, de foarte mare însemnătate nu numai pentru prezentul, ci şi pentru insuşi viitorul agriculturii. Cerinţa practică care se pune este de a se asigura un echilibru normal, raţional între cele două surse prin­cipale de sporire a fertilităţii pămîntului , de a ne îndrepta cu mai multă hotărîre spre utilizarea tuturor surselor de îngrăşăminte organice, proces ce se petrece pe toate meridianele şi, lucru demn de menţionat, tocmai în ţările cu o puternică bază de producere a îngrăşămintelor chimice pe care le-au utilizat masiv. Nu este lipsit de interes să arătăm că studii şi cercetări întreprinse în diferite locuri de pe glob pun in evidenţă consecinţele negative pe care le au îngrăşămintele chimice administrate fără un suport corespunzător al materiei organice din sol, atît asupra pămintului, cit şi asupra produsului final : griul, porumbul, carnea etc. Totodată insă, aceste studii relevă faptul că folosirea corespunzătoare a îngră­şămintelor chimice în combinaţie cu cele naturale nu constituie un motiv de îngrijorare pentru sănătatea pămîntului sau pentru puritatea produselor agricole. Numai şi aceste citeva considerente sunt suficiente pentru a demonstra că folosirea tuturor rezervelor existente de îngrăşăminte organice de care dispun unităţile agricole trebuie să devină o preocupare sta­tornică, de cea mai mare importanţă pentru agricul­tură. De cea mai mare însemnătate este acum mo­dul în care sunt pregătite şi folosite îngrăşămintele naturale, pentru că, aşa cum rezultă şi din investi­gaţia făcută în unităţi agricole din judeţul Argeş, pe care o publicăm în pagina a lll-a a ziarului, în această privinţă sunt foarte multe lucruri de făcut. In acest scop, controlul organelor agricole, al or­ganelor şi organizaţiilor de partid asupra modului în care se realizează programele de fertilizare cu îngrăşăminte organice trebuie să devină mai siste­matic şi mult mai exigent. Aşa cum sunt controlaţi toţi ceilalţi indicatori de plan, ca şi normele de executare a lucrărilor agricole, tot aşa, chiar şi cu şi mai multă rigoare, trebuie supravegheat şi realizat indicatorul de creştere a fertilităţii pămîntului prin utilizarea tuturor resurselor de îngrăşăminte organice, această bogăţie la îndemîna fiecărei unităţi agricole, care nicăieri nu trebuie lăsată să se degradeze. Două întrebări la care s-ar putea crede că răspunsurile sunt pozi­tive, dar practica arată că, deşi sînt foarte multe experienţe va­loroase, există în această privinţă încă foarte multe lucruri de făcut Azi, începe recensămîntul animalelor domestice De azi, 1 februarie, in toate lo­calităţile are loc recensămîntul animalelor domestice. Este o acţiu­ne de mare însemnătate economică avind drept scop cunoaşterea cu exactitate a efectivelor, pe specii şi categorii de virstă, deţinute de unităţile agricole şi gospodăriile populaţiei. Toţi deţinătorii de ani­male sunt chemaţi să sprijine des­făşurarea în cele mai bune condiţii a acestei acţiuni. După cum se ştie, recensămîntul oferă posibili­tatea obţinerii unor informaţii amă­nunţite şi complete privind numă­rul de animale, păsări și familii de albine existent la data începerii înregistrărilor — 1 februarie ora 8. Pe această bază vor putea fi luate cele mai potrivite măsuri în vede­rea creșterii efectivelor, asigură­rii furajelor, elaborării întregului complex de măsuri tehnico-organi­­zatorice menit să contribuie la pro­gresul mai rapid al zootehniei. Intre aceste măsuri un loc impor­tant ocupă cele care se referă la sprijinirea materială a crescători­lor de animale să-și îndeplinească sarcinile de livrare la fondul de stat a animalelor contractate. In vederea efectuării in cele mai bune condiţii a lucrărilor de înre­gistrare au fost făcute pregătiri temeinice, s-a desfăşurat o inten­să activitate de popularizare. Incit toţi deţinătorii să cunoască obli­gaţiile ce le au de a declara cu exactitate ce număr de animale deţin, de a sprijini activitatea re­­cenzorilor. După cum se ştie, po­trivit prevederilor legale, sunt sanc­ţionaţi cei care nu declară corect numărul animalelor pe care le deţin. Organele şi organizaţiile de partid, consiliile populare şi organ­­nele de specialitate au datoria de mare răspundere de a îndruma şi sprijini îndeaproape comisiile de recensămînt, astfel incit acestea să poată desfăşura o activitate cit mai rodnică, să fie cunoscut in perma­nenţă stadiul înregistrării animale­lor. OAMENI AI MUNCII DIM AGHICULLUK­A, m animale* v :■ Sprijiniți îndeaproape activitatea echi­pelor de recenzare a animatelor, declarind cu exactitate efectivele pe care le deţineţi, contribuind milei la fundamentarea masuri­­lor ce nu întreprind în vederea dezvoltării zootehniei și îndeplinirii prevederilor din contractele de livrare la bodul de stat și la fondul de auto aprovizionare! . Pentru îndeplinirea şi depăşirea planului pe 1986, pentru creşterea substanţială a eficienţei economice MOBILIZATOARE CHEMĂRI LA ÎNTRECERE PAGINA A ll-A I CASA CU MULŢI COPII­­ -------------------------------------------------­­ ­ semnul răspunderii de bun cetăţean pentru viitorul naţiunii Căsătoria este unul din momentele cruciale, fun­damentale din viaţa omu­lui, un moment solemn ce rămîne gravat pentru tot­deauna in memoria fie­căruia. Este momentul fi­resc şi vibrant al unor mari emoţii, dar şi al asumării unor noi şi importante îndatoriri nu numai faţă de partenerul de viaţă, ci şi de ordin social-civic, patriotic — momentul intrării în rân­­dul „celulelor de bază ale societăţii“, cum este denu­mită familia în ţara noas­tră, însemnătatea pe care statul o acordă căsătoriei — temelia viitoarei familii — este subliniată chiar in prima frază, în primul ar­ticol din „Codul Familiei“, care arată, totodată, că interesele mamei şi copilu­lui se bucură în ţara noas­tră de o grijă deosebită, sunt ferm ocrotite de lege. Edificind o ţară nouă, mo­dernă şi prosperă, parti­dul nostru a subliniat in mod sistematic, consec­vent, însemnătatea proble­melor natalităţii, asigu­rării generaţiilor de urmaşi care să preia şi să ducă mai departe opera de dez­voltare şi de înflorire a patriei, să insufle perma­nent naţiunii, poporului, ti­nereţe şi vigoare, prospe­ţime. Se ştie bine că aces­­tea nu sunt preocupări de moment, conjuncturale, ci expresia unei viziuni per­manente, o parte integran­tă — şi esenţială — a con­cepţiei partidului privind viitorul ţării şi poporului român. Mai ales în lumina a­­cestor considerente, sub­liniate în ultimul timp cu deosebită forţă şi plastici­tate de conducerea parti­dului, personal de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, apare firesc, logic — şi, mai ales, necesar — ca încă din cli­pa unirii celor două des­tine, din momentul înteme­ierii familiei, respectiv de la oficierea căsătoriei, să se releve celor doi soţi rolul multilateral şi plin de răspundere al familiei. Să li se arate, cu convingere şi căldură, că unirea lor va fi cu adevărat trainică şi îşi va găsi cu adevărat împlinire prin copii, că sentimentele de dragoste care i-au apropiat şi în­demnat să se lege pe via­ Rodica ŞERB­AN (Continuare in pag. a V-a) Semnificaţia acelui „DA“ solemn care marchează constituirea familiei

Next