Scînteia, martie 1986 (Anul 55, nr. 13537-13562)

1986-03-01 / nr. 13537

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Anul LV Nr. 13 537 Simbătă 1 martie 1986 6 PAGINI-50 BANI ÎNTÎLNIRE PRIETENEASCĂ intre tovarăşii Nicolae Ceausescu si Mihail Gorlnv La 28 februarie 1938 a avut Ioc o intilnire intre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Republicii Socialiste Roma­nia, care in fruntea unei delegaţii de partid a participat la lucrările Congresului al XXVII-lea al P.C.U.S., şi Mihail Gorbaciov, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Secretarul general al Partidului Comunist Român a dat o înaltă apre­ciere lucrărilor celui de-al XXVIX-lea Congres al P.C.U.S., raportului po­litic prezentat de secretarul general al C.C. al P.C.U.S., tovarăşul Mihail Gorbaciov, şi a urat, incă o dată, succes deplin lucrărilor congresului, care au o mare însemnătate pentru Înfăptuirea programelor privind con­strucţia socialistă şi comunistă in Uniunea Sovietică, pentru cauza ge­nerala a socialismului şi păcii. In cursul intîlnirii a fost expri­mată satisfacţia reciprocă faţă de dezvoltarea pe­ linie ascendentă a colaborării dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist al Uniu­nii Sovietice, dintre Republica Socia­listă România şi Uniunea Republici­lor Sovietice Socialiste, au fost examinate perspectivele extinderii raporturilor economice in direcţiile prioritare ale progresului tehnico-şti­­inţific pe bază bilaterală, precum şi pe baza Programului complex al ţă­rilor membre ale C.A.E.R. S-a con­venit ca organele corespunzătoare din cele două ţări să continue activitatea pentru­­ găsirea de noi posibilităţi în vederea extinderii relaţiilor de cola­borare economică şi cooperare in producţie. Conducătorii român şi so­vietic au reafirmat linia constantă a celor două partide privind adîncirea relaţiilor româno-sovietice in toate domeniile de activitate, pe baza principială a marxism-leninismului şi internaţionalismului socialist. A fost exprimată părerea unanimă că evoluţia situaţiei internaţionale impune întărirea continuă a unităţii şi coeziunii ţărilor socialiste, acţiuni intense, convenite, ale statelor parti­cipante la Tratatul de la Varşovia, eforturi constante din partea tuturor forţelor iubitoare de pace, dezvol­tarea unui dialog politic productiv intre state cu orinduiri sociale dife­rite. A avut loc un schimb de păreri cu privire la căile de realizare a pro­gramului prezentat de Uniunea So­vietică privind lichidarea, pină la sfirșitul acestui secol, a armamente­lor nucleare. Secretarul general al Partidului Comunist Român a reafir­mat sprijinul deplin al României faţă de acest program şi a subliniat necesitatea intensificării eforturilor in vederea Înfăptuirii dezarmării, a întăririi păcii şi securităţii interna­ţionale. A fost evidenţiată însemnă­tatea creării în diferite regiuni ale Europei şi lumii, inclusiv în Balcani, de zone libere de arma nucleară şi chimică, ceea ce ar avea o mare în­semnătate pentru cauza eliberării omenirii de acest gen deosebit de periculos de arme de distrugere în masă. Intilnirea s-a desfăşurat într-o at­mosferă prietenească, deschisă și de înțelegere reciprocă. ­r CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU la intilnirea cu oamenii muncii de la Uzina de linii automate 50-a aniversare a U.R.S.S." din Moscova Dragi tovarăşi şi prieteni, Aş dori, în primul rînd, să vă adresez dumneavoastră, în numele delegaţiei, care participă la Con­gresul i­i XXVII-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, al muncitorimii române, îndeosebi al muncitorilor din construcţiile de maşini-unelte, un salut călduros, împreună cu cele mai bune urări de succes în întreaga dumneavoas­­­­tră activitate. (Aplauze puternice, prelungite). Ne aflăm în Uniunea Sovietică în calitate de invitaţi la cel de-al XXVII-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Am ascultat cu mult interes Raportul prezentat de tovarăşul Mihail Gorbaciov. Ne-au reţinut, în mod deosebit, atenţia obiectivele de mare însemnătate privind dezvol­tarea accelerată economico-socială a Uniunii Sovietice, perfecţionarea întregii activităţi de conducere, de planificare, de dezvoltare continuă a democraţiei socialiste. Conside­răm aceste obiective de o însem­nătate deosebită, deoarece prin realizarea lor popoarele Uniunii Sovietice vor parcurge încă o cale importantă spre visul de aur al omenirii — spre societatea comu­nistă. (Aplauze puternice). în al doilea rînd, ne-au reţinut atenţia preocuparea şi accentul pus pe necesitatea dezarmării, a dezarmării nucleare în primul rînd, a asigurării păcii. (Aplauze pu­ternice). Considerăm accentuarea acestor probleme în Raportul to­varăşului Mihail Gorbaciov ca deosebit de importantă, avînd în vedere că, in situaţia internaţio­nală de astăzi, problema păcii con­stituie obiectivul fundamental al ţărilor socialiste, al întregii ome­niri. (Aplauze îndelungate). Iată de ce se poate, într-adevăr, spune că hotărîrile Congresului al XXVII-lea dau o măreaţă per­spectivă activităţii oamenilor mun­cii, popoarelor Uniunii Sovietice, atît pe calea socialismului, cit şi pe calea luptei pentru pace. Ele au o mare însemnătate interna­ţională ! (Aplauze prelungite). Aş dori să evoc, la această adu­nare, cu multă satisfacţie, relaţiile bune de colaborare între Partidul Comunist Român şi Partidul Co­munist al Uniunii Sovietice, între poporul român şi popoarele Uniunii Sovietice — relaţii cu adînci şi în­delungate tradiţii, care, în anii socialismului, s-au ridicat la un nivel nou şi se bazează pe lupta comună pentru socialism, pentru bunăstarea popoarelor noastre, pentru pace în întreaga lume. (Aplauze puternice). Dăm o înaltă apreciere remarca­bilelor realizări ale Uniunii Sovie­tice în construcţia societăţii socia­liste dezvoltate — şi aş dori, şi in acest cadru, să adresez popoarelor sovietice cele mai calde felicitări pentru aceste realizări, precum şi urarea de a obţine realizări tot mai mari, în toate domeniile! (Aplauze puternice, îndelungate). In ce priveşte situaţia din Româ­nia. Am trecut, cu 40 de ani în urmă, la construcţia societăţii so­cialiste ; este un timp relativ scurt. Dar în această perioadă România s-a transformat dintr-o ţară agri­colă înapoiată într-o ţară socialis­tă industrial-agrară în plin pro­gres. Voi menţiona numai faptul că, în industrie, am produs anul trecut de peste 100 de ori mai mult decât acum 40 de ani, ceea ce înseamnă că realizăm în mai puţin de trei zile întreaga produc­ţie pe care o realizam într-un an acum 40 de ani. Aceasta demon­strează forţa socialismului, capa­citatea unui popor devenit stăpîn pe destinele sale, ce poate el rea­liza atunci cînd clasa muncitoare devine clasă conducătoare în so­cietate. (Aplauze puternice). în agricultură, producţia a cres­cut în această perioadă de aproape 4 ori. Venitul naţional este de pes­te 32 de ori mai mare, iar pe a­­ceastă bază am asigurat ridicarea nivelului de trai al poporului. Faţă de aceeaşi perioadă, retribuţia reală a crescut de peste 8 ori. Realizăm un puternic volum de construcţii sociale, industriale, agricole, inclusiv construcţii de lo­cuinţe. Practic, am transformat în mod radical întreaga înfăţişare a ţării. Oricine vizitează România — şi ştiu că sunt mulţi prieteni so­vietici care vin în ţara noastră — poate să constate că, in anii socia­lismului, poporul român a făcut totul pentru a demonstra capaci­tatea sa creatoare, dar şi faptul că numai şi numai socialismul asigu­ră popoarelor calea spre dez­voltare rapidă, spre bunăstare, spre independenţă! (Aplauze puternice). Am menţionat deja relaţiile bune cu Uniunea Sovietică — şi doresc să subliniez că colaborarea cu Uniunea Sovietică, cu alte ţări socialiste a avut şi are o mare în­semnătate în întreaga dezvoltare a ţării noastre. Viaţa a demonstrat că colaborarea între ţările socia­liste, activitatea în C.A.E.R. au o contribuţie de seamă la dezvoltarea fiecărei economii naţionale, la îna­intarea fiecărei ţâri pe calea so­cialismului, la consolidarea, pe an­samblu, a socialismului, la creş­terea prestigiului socialismului in întreaga lume. (Aplauze îndelun­gate). Suntem­ ferm hotărîţi să acţio­năm în vederea realizării progra­melor adoptate in comun in­ dome­­niul'dP2v*,:i,ării li'.iiiu a pro-o gramului tehnico-ştiinţific pină în anul 2000, considerind că aceste programe asigură ţărilor socialiste membre ale C.A.E.R. posibilitatea de a realiza un progres mai rapid, de a lichida unele rămîneri in urmă şi de a putea să ocupe, pină in anul 2000, primul loc in lume în ce priveşte producţia, în ce pri­veşte nivelul tehnic şi ştiinţific al producţiei. Avem această posibili­tate şi trebuie să realizăm acest obiectiv ! (Aplauze puternice). De altfel, am înţeles că la con­gresul partidului dumneavoastră se discută tocmai despre aceasta — şi am reţinut că toţi vorbitorii silit hotăriţi să acţioneze în această direcţie. Şi poporul român a trecut la realizarea cel­ui de-al 8-lea plan cincinal, a hotârîrilor­ Congresului al XIII-lea al partidului nostru, înfăptuind cu­ fermitate Programul de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de înain­tare spre comunism. Am încheiat prima lună a cincinalului cu re­zultate bune, dar, desigur, aceasta este doar prima lună. Suntem­ insă hotărîţi să realizăm întregul cinci­nal în condiţii cit mai bune şi să ne aducem în acest fel contribuţia la dezvoltarea şi întărirea patriei, a tuturor ţărilor socialiste, la creş­terea prestigiului socialismului in lume. (Aplauze puternice). Accentuăm mult necesitatea unei noi calităţi, a înfăptuirii re­voluţiei tehnico-ştiinţifice. Con­strucţia de maşini-unelte — între care şi uzina dumneavoastră — are, în această direcţie, un rol deo­sebit. Intr-adevăr, comunismul nu se poate realiza decit pe baza ce­lor mai înalte cunoştinţe, tehnice şi ştiinţifice. însuşi comunismul re­prezintă tot ce are mai bun con­ştiinţa lumii. Şi trebuie să reali­zăm societatea comunistă pe baza celor mai noi şi mai înaintate cu­ceriri ale ştiinţei şi tehnicii, ale cunoaşterii umane în general ! (Aplauze puternice). Suntem­ şi noi preocupat, de re­ducerea cheltuielilor materiale, de creşterea eficienţei economice şi rentabilităţii întregii activităţi. Am introdus principiile autoconducerii muncitoreşti şi autogestiunii in toate sectoarele de activitate. A­­plicam un nou mecanism eco­nomic, care, in esenţă, porneşte de la faptul că orice activitate tre­buie să fie la cel mai înalt ni­vel tehnic, dar şi la cel mai înalt nivel de eficienţă economică, în­treaga activitate trebuie să se ba­zeze pe autofinanţare. Punem un mare accent pe dezvoltarea demo­craţiei muncitoreşti­ revoluţionare, înţelegînd prin aceasta partici­parea directă a clasei muncitoa­re, a intelectualităţii, a tuturor ca­tegoriilor sociale la conducerea tu­turor sectoarelor de activitate. So­cialismul nu se poate realiza de­cât cu participarea directă a în­tregului popor. Noi în România spunem că socialismul îl reali­zăm cu poporul şi pentru popor — şi trebuie să facem totul pentru dezvoltarea democraţiei socialiste — factor hotâritor pentru victo­ria comunismului ! Poporul este constructorul comunismului — el trebuie să aibă rolul hotâritor (Continuare in pag. a III-a) TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A REVENIT IN CAPITALĂ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, care, in frun­tea delegaţiei Partidului Comunist Român, a participat, la Moscova, la lucrările celui de-al XXVII-lea Con­gres al Partidului Comunist al Uni­unii Sovietice, a revenit, vineri seara, în Capitală. La sosire, pe aeroportul Otopeni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost salutat de membri şi membri su­pleanţi ai Comitetului Politic Execu­tiv al C.C. al P.C.R., de secretari ai Comitetului Central al partidului, de membri ai C.C. ai P.C.R., ai Consi­liului de Stat şi ai guvernului, de conducători ai unor instituţii cen­trale, organizaţii de masă şi obşteşti, de alte persoane oficiale. Erau prezenţi V. G. Pozdniakov, Însărcinatul cu afaceri ad-interim­al La plecarea din Moscova, pe aeroportul Vnukovo, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost condus de tovarăşul D. A. Kunaev, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., de alte persoane oficiale sovietice. Conducătorul partidului şi statului nostru a fost condus de tovarăşul Constantin Dăscălescu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. Un grup de pionieri au oferit to­varăşului Nicolae Ceauşescu şi to­varăşei Elena Ceauşescu buchete de flori. al P.C.R., prim-ministru al Guver­nului Republicii Socialiste România, de ceilalţi membri ai delegaţiei Partidului Comunist Român, care participă în continuare la lucrările Congresului al XXVII-lea al P.C.U.S. A fost prezent E. M. Tiajelnikov, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe tovarăşul Dimee Belovski Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, joi seara, la Moscova,­­ pe tovarăşul Dimee Belovski, secretarul Prezi­diului Comitetului Central al Uniu­­niii-corma­tiştilor din Iugoslavia, con­ducătorul­­ delegaţiei U.C.I. care participă la Congresul al XXVII-lea al P.C.U.S. Mulţumind pentru întrevederea acordată, tovarăşul Dimee Be­lovski * a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un cordial salut prietenesc din partea Prezidiului Comitetului Central al Uniunii Co­muniştilor din Iugoslavia. Tovarăşul Nicolae­ Ceauşescu a exprimat mulţumiri pentru mesaj şi a transmis, la rindul său, un cald salut prietenesc conducerii Uniunii Comuniştilor din­ Iugoslavia.. MU cadral ’ convorbirii, desfăşurată intr-o atmosferă caldă, tovărăşească,­­ a fost exprimată satisfacţia pentru dezvoltarea continuă a raporturilor de prietenie şi colaborare multilate­rală româno-iugoslave, in folosul şi spre binele popoarelor celor două ţări vecine şi prietene, al socialis-­­­mului şi păcii în lume. La convorbire au participat to­varăşii Constantin Dăscălescu, mem­bru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, Ion Stoian, membru su­pleant al Comitetului Politic Execu­tiv, secretar al C.C. al P.C.R. Din partea Iugoslavă a participat tovarăşul Stanislav Stoianovici, se­cretar executiv al Prezidiului C.C. al U.C.I. Au fost de faţă Traian Dudaş, ambasadorul României in Uniunea Sovietică, şi Milok­o Drulovici, am­basadorul Iugoslaviei în U.R.S.S. Puternică angajare muncitorească pentru îndeplinirea planului la toţi indicatorii! De astăzi intrăm in cea de-a treia lună a primului an al noului cinci­nal. Ştirile sosite in ultimele zile la­ redacţie atestă că numeroase unităţi industriale, practic din toate ramu­rile şi judeţele, au încheiat cu bune rezultate primele două luni din acest an, că la un şir de produse s-au de­păşit prevederile planului. Rezulta­tele obţinute in acest răstimp ilus-­ trează voinţa de neclintit a oa­menilor muncii de a răspunde prin fapte remarcabile vibrantelor che­mări adresate de­­tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul gene­ral al partidului, de a asigura înde­plinirea şi depăşirea planului pe acest an la toţi indicatorii cantitativi şi calitativi, de eficienţă, spre a crea astfel o bază trainică Înfăptui­rii obiectivelor pe întregul cincinal 1986—1990, a hotăririlor Congresului al XIII-lea al partidului. Exigenţele şi sarcinile planului pe acest an sunt mari şi complexe şi, tocmai de aceea, important este ca în­ luna martie — pornind de la ana­liza realistă, responsabilă a realiză­rilor de pină acum — în fiecare în­treprindere şi ramură a industriei să fie intensificat ritmul de producţie, să fie consolidate şi amplificate re­zultatele obţinute, astfel ca sarcinile de plan şi prevederile programului suplimentar de producţie industria­lă pe­ primul trimestru* al acestui an să fie îndeplinite integral, ca întrea­ga activitate economică să fie ridi­cată la un nivel superior de calitate şi eficienţă. De fapt, aceasta este o cerinţă fundamentală pentru dezvol­tarea dinamică şi intensivă a indus­triei în anul 1986. In spiritul orientărilor şi sarcinilor formulate de secretarul general al partidului, cu cea­ mai mare răspun­dere trebuie să se acţioneze in fie­care întreprindere şi ramură pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan la producţia-marfă, prin realizarea ritmică, la toate sortimen­tele, a producţiei fizice, prin fabri­carea peste plan a unor cantităţi cit mai mari de produse, in­­trinsă concordantă cu prevederile progra­mului suplimentar adoptat de Co­mitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R., cu cerințele economiei na­tionale. Subliniem această necesita­te întrucît, cu toate rezultatele bune obţinute în primele două luni de nu­meroase întreprinderi. într-o serie de unităţi sarcinile de plan nu au fost îndeplinite integral la anumite exigenţe ale activităţii economice in industrie in ultima lună a trimestrului produse de primă importanţă şi absolut utile economiei naţionale. Este cât se poate de evident că sarcini deosebite revin în această privinţă oamenilor muncii din uni­tăţile industriei extractive şi ener­getice. Ei au datoria să muncească fără preget, cu abnegaţie şi spirit de răspundere revoluţionar, pentru creşterea mai puternică a producţiei de cărbune, ţiţei, minereuri, energie electrică — resurse absolut necesare pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii din întreaga economie ; practic, prevederile privind creşterile suplimentare de producţie in unită­ţile din aceste sectoare trebuie con­siderate ca minime, planul puţind fi depăşit în mod nelimitat, orice de­păşire contribuind la progresul eco­nomic al ţării. De bună seamă, aşa cum a subliniat recent tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe primul plan al activităţii oamenilor muncii din toate unităţile şi ramurile, al preocupări­lor tuturor cadrelor din economie trebuie să se afle realizarea riguroa­să a planului la export. Esenţial in acest scop este să se asigure lansarea din timp, cu prioritate în fabricaţie a produselor destinate exportului, realizarea şi livrarea lor In structura sortimentală, la nivelul tehnic şi ca­litativ şi la termenele prevăzute in contractele încheiate cu partenerii externi ; totodată, important este să se acţioneze cu hotărire pentru creşterea ponderii produselor cu grad ridicat de prelucrare, pentru adaptarea operativă a producţiei la cerinţele partenerilor de peste ho­tare, pentru sporirea continuă a aportului valutar al produselor ce se livrează la export. Cu cea mai mare răspundere trebuie să se înţeleagă că realizarea ritmică şi integrală a planului la export, depăşirea preve­derilor în acest domeniu, creşterea competitivităţii produselor româneşti pe pieţele externe constituie o nece­sitate obligatorie pentru desfăşu­rarea în cele mai bune condiţii a in­­tregii activităţi economice, o cerin­ţă esenţială a dezvoltării economico­­sociale a ţării. Desigur, eforturile pentru îndepli­nirea şi depăşirea planului la pro­ducţia fizică şi la export trebuie să se împletească în această perioadă cu desfăşurarea, în fiecare între­prindere, a unor acţiuni ferme, stă­ruitoare pentru creşterea mai pu­ternică a productivităţii muncii, ri­dicarea continuă a nivelului tehnic şi calitativ al produselor, valorifi­carea superioară a resurselor mate­riale şi energetice şi reducerea mai substanţială a cheltuielilor materiale şi de producţie d­intr-un cuvînt, pentru sporirea mai susţinută, pe toate căile, a eficienţei economice. In fond, accentuarea factorilor cali­tativi, de eficienţă ai activităţii eco­nomice constituie un obiectiv fin-Mircea ANGELESCU (Continuare în pag. a IlI-a) 1 PENTRU RECOLTE MARI — PĂMÎNTULUI \ î O PRODUCTIVITATE SPORITĂ! ! ! Programul cu privire la organizarea­­­­ teritoriului şi creşterea fertilităţii ș­i solurilor în perioada 1986-1990 | ! PAGINA A ll-A |

Next