Scînteia, martie 1986 (Anul 55, nr. 13537-13562)

1986-03-01 / nr. 13537

PAGINA 2 O direcţie fundamentala de acţiune: Asigurarea reproducţiei lărgite a fertilităţii solului Intre programele adoptate de recenta Plenară lărgită a Consiliului Naţional al Agriculturii, menite să asigure dezvoltarea mai accelerată a diferitelor sectoare ale producţiei agricole, cel referitor la organizarea teritoriului şi creşterea fertilităţii solurilor in perioada 1986—1990 prezintă neîndoielnic o importanţă cu totul deosebită. Si aceasta deoarece el stabi­leşte intr-o concepţie unitară, de largă perspectivă, complexul de măsuri ce trebuie întreprinse pentru a spori mult potenţialul productiv al pămîn­­tului, principalul mijloc de producţie în agricultură. In legătură cu semnificaţia acestui program, direcţiile principale de acţiune preconizate şi modalităţile concrete de realizare a acestora am solicitat tovarăşului Tiberiu MUREŞAN, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, să facă unele sublinieri. — Mai iuţii, vă rugăm să vă re­feriţi la noutăţile pe care le aduce acest program. — Dintr-un început trebuie subli­niat faptul că Programul cu privire la organizarea teritoriului şi creşte­rea fertilităţii solurilor în perioada 1986—1990, elaborat din iniţiativa şi sub directa îndrumare a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se constituie ca o parte integrantă a Programului na­ţional de îmbunătăţiri funciare de asigurare a unor recolte sigure şi stabile, prin creşterea capacităţii de producţie a solului, program adoptat în anul 1983 şi care este în plin pro­ces de materializare. Esenţial este că programul actual prevede obligativitatea ca sistemele de agricultură specifice diferitelor categorii de sol, amenajările de­­ iri­gaţii, desecări, prevenire şi comba­tere a eroziunii solului, precum şi lucrările agropedoameliorative să se realizeze in baza unei concepţii uni­tare şi în strînsă corelare cu acţiu­nea de organizare a teritoriului, care este în curs de realizare. — Ce anume a determinat adopta­rea acestui nou program? — El constituie o necesitate obiec­tivă, fără de care nu este de conceput realizarea sarcinilor mari din dome­niul agriculturii. Din cauze foarte di­verse, la ora actuală există o mare diferenţiere în ce priveşte nivelul de fertilitate a diferite categorii de so­luri. Avem şi soluri unde datorită unor preocupări sistematice se poate aprecia că fertilitatea a crescut simţitor. Şi, dimpotrivă, există şi în­tinse terenuri a căror fertilitate fie că staţionează, fie că este în scădere. Constituie o realitate faptul că în unele unităţi agricole datorită unor factori limitativi privind calitatea so­lului, realizarea producţiei agricole nu este la nivelul aşteptărilor. Pe baza cercetărilor şi studiilor pedolo­­gice şi agrochimice executate la ni­velul întregii suprafeţe arabile a ţării au fost identificate, atît cantitativ, cit şi calitativ, categoriile de soluri care necesită lucrări speciale pentru creşterea fertilităţii lor. Consider ilustrativ pentru oportunitatea unor asemenea lucrări faptul că pe a­­proape 4,5 milioane hectare trebuie să se aplice un sistem de lucrări de fertilizare cu totul deosebit, împreu­nă cu aplicarea altor măsuri speci­fice pentru a se asigura creşterea cantităţii de humus din sol. Tot­odată, trebuie cunoscut şi fap­tul că starea de aprovizionare cu elemente nutritive de bază a întinse suprafeţe de teren se situează la un nivel scăzut, comparativ cu produc­ţiile ce trebuie realizate. Prin apli­carea măsurilor cuprinse în program, în mod distinct pentru fiecare cate­gorie de sol, trebuie să se ajungă in final să se creeze ceea ce numim în mod obişnuit o bază pentru a se realiza reproducţia lărgită a fertili­tăţii solului de la un an la altul. Acesta este in esenţă scopul progra­mului actual. — In ce măsură organizarea teri­toriului poate contribui la creşterea fertilităţii solurilor ? — Contribuie şi încă foarte mult. Fiindcă organizarea ştiinţifică a te­ritoriului asigură un cadru optim pentru aplicarea tuturor celorlalte măsuri în scopul creşterii fertilităţii solului. Pe baza indicaţiilor date de conducerea partidului, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a fost adoptată în această privinţă o concepţie nouă, care vine în sprijinul realizării mă­surilor din program. Anume, s-a tre­cut la organizarea teritoriului şi in­troducerea asolamentelor în unităţile agricole socialiste pe sole şi parcele mici, care dau posibilitatea aplicării de măsuri agropedoameliorative pen­tru omogenizarea parcelelor, dar şi pentru aplicarea tehnologiilor unitare pe întreaga parcelă, uşurindu-se ast­fel controlul efectuării corecte a lu­crărilor tehnologice. Până în prezent au fost delimitate perimetrele sta­bile pentru toate fermele de produc­ţie vegetală şi s-a început organi­zarea teritoriului şi introducerea de asolamente pe sole şi parcele mici adecvate condiţiilor naturale din fie­care fermă. Finalizarea acestei ac­ţiuni este eşalonată pină în anul 1989 şi vor fi cuprinse 4 462 unităţi agrico­le, ce dispun de 13 098 ferme pentru culturile de cîmp şi legumicole. Caracteristic pentru modul in care s-a căutat soluţionarea diferitelor as­pecte legate de creşterea fertilităţii solului este abordarea interdisciplina­­ră a problemelor, ceea ce, evident, impune ca în faza de aplicare a mă­surilor preconizate să se asigure participarea largă a specialiștilor din diferite sectoare de activitate. — Materializarea întocmai, punct cu punct, a prevederilor din acest program implică și rezolvarea unor probleme de altă natură ? — Este cît se poate de evident că acest program este de o complexitate deosebită. Măsurile şi direcţiile de acţiune stabilite se bazează pe rezul­tatele cercetării ştiinţifice din diferite zone şi pe experienţa unităţilor agricole fruntaşe şi, tocmai de aceea, consider că ele seunt valoroase. Im­portant este ca ele să fie aplicate cît mai aproape de optim, in complex, știut fiind faptul că există o strînsă interdependentă între măsurile reco­mandate, și că lipsa uneia nu poate fi compensată de alta. In programe sînt nominalizate sarcinile ce revin fiecărui județ. Este un lucru bun, dar nu suficient. Este absolut nece­sar ca organele agricole judeţene, in strînsă colaborare cu specialiştii din unităţi, cu cei din staţiunile sau in­stitutele teritoriale de cercetări agricole să analizeze temeinic situa­ţia din fiecare unitate agricolă şi fer­mă de producţie, ca în funcţie de condiţiile specifice să detalieze mă­surile ce se impun a fi luate, lucră­rile ce trebuie executate pentru a se asigura creşterea fertilităţii fiecărei categorii de sol. Fiind vorba de un program a cărui realizare este eşalonată pe mai mulţi ani, asigurarea unei activităţi con­secvente pentru executarea canti­tativ şi calitativ a fiecărei lucrări preconizate constituie condiţia de bază pentru a se obţine rezultate cit mai bune în ce priveşte creşterea fertilităţii solului. In acest sens, con­stituie o garanţie că programul se va aplica fără abatere şi fără întîr­­ziere, faptul că Plenara lărgită a Consiliului Naţional al Agriculturii, concomitent cu programul respectiv, a aprobat şi necesarul de cadre şi baza tehnico-materială pentru reali­zarea lui. Acum este de cea mai mare importanţă ca toţi factorii in­teresaţi — ministere şi organe cen­trale — să se achite exemplar de obligaţiile ce le revin pe linia asigu­rării bazei tehnico-materiale, cores­punzător sarcinilor ce le-au fost sta­bilite prin program, astfel incit toate lucrările preconizate să poată fi realizate ritmic şi la termen. SCÍNTEIA sîmbată 1 martie 1986 Orientările şi sarcinile subliniate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu­­ la baza activităţii pentru creşterea puternică a producţiei agricole PENTRU RECOLTE MARI­­ PĂMÂNTULUI O PRODUCTIVITATE SPORITĂ! ____________________________ . . . . ____ % ■ . . . _ Programul cu privire la organizarea teritoriului şi creşterea fertilităţii solurilor în perioada 1986-1990 Obiective ample care trebuie să mobilizeze toate forţele din agricultură Organizarea teritoriului şi a asolamentelor Pentru a se realiza indicaţia conducerii partidului de a se încheia acţiunea de or­ganizare a teritoriului şi asolamentelor, vor fi întreprinse următoarele măsuri : 1. Ministerul Agriculturii,­­ împreună cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice şi direcţiile agricole judeţene vor asigura în­tocmirea proiectelor de organizare a terito­riului şi asolamentelor, precum si aplicarea lor la termen in perioada 1986—1990, in toate unităţile agricole deţinătoare de terenuri arabile. 2. Pentru organizarea ştiinţifică a terito­riului si asolamentelor si asigurarea folosirii cu eficientă a fondului funciar se va acţiona in următoarele direcţii : — Ministerul Agriculturii cu Institu­tul de economie agrară, Institutul de cercetări pentru pedologie si agrochi­mie, împreună cu organele agricole judeţene, vor încheia in anul 1986 acţiunea de zonare si microzonare a­ culturilor, pe baza căreia se vor sta­bili tipurile de­­asolamente la nivelul fermelor, potrivit recomandărilor cer­cetării științifice ; — se va urmări ca prin zonare și microzonare, pe ansamblul agricultu­rii, să se asigure atît realizarea sar­cinilor de plan și prevederilor Direc­tivelor Congresului al XIII-lea al P.C.R. privind suprafeţele si produc­ţiile totale, cit si o repartizare teri­torială corectă a culturilor , — scoaterea treptată a plantaţiilor de vii şi pomi de pe terenurile plane si reamplasarea acestora pe terenurile in pantă, îndeosebi în zonele consa­crate. Se vor defrişa plantaţiile răzle­ţe de vii si pomi în folosinţa mem­brilor cooperatori şi se vor comasa în apropierea satelor pe terenuri im­proprii culturilor de cimp . — sola va constitui unitatea de cul­tură, formată din una sau mai multe parcele. Numărul de sole intr-un aso­­lament va fi determinat de tipul aso­­lamentului recomandat de cercetarea ştiinţifică în zona respectivă. Mări­mea solelor se va stabili pe tipuri de asolamente, in suprafeţe de pină la 150—200 ha pentru culturile de cîmp în zona de cimpie, irigate şi neiriga­te, 25—100 ha pentru culturi de cimp pe terenuri în pantă, 25 ha pentru le­gume şi 50 ha pentru orezării. Pentru a putea asigura un control cît mai riguros al modului de orga­nizare şi efectuare a lucrărilor tehno­logice specifice fiecărei culturi şi al exploatării cu maximă eficienţă a amenajărilor pentru irigaţii, desecări, combaterea eroziunii solului, în cadrul solelor si parcelelor cadastrale anual se organizează parcele de lucru. — lucrările de irigaţii, desecări, pre­venirea si combaterea eroziunii solu­lui si cele agropedoameliorative se vor stabili, proiecta si executa pe cadrul organizării teritoriului si corelate cu aceasta. Pe terenurile în pantă lucră­rile de combatere a eroziunii solului se vor face astfel ca să permită si irigarea teraselor prin aducerea apei gravitational­e — Ministerul Agriculturii, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, cu or­ganele agricole judeţene şi specialiş­tii din unităţi vor stabili şi aplica tehnologii adecvate tipurilor de aso­lamente organizate în scopul creşterii potenţialului de fertilitate a solurilor şi a producţiilor. In anii 1986—1987 Ministerul Agriculturii va lua măsuri ca împreună cu Ministerul Educaţiei şi Invăţămirntului să specializeze prin cursuri de scurtă durată (2—3 luni) şi prin cursuri postuniversitare de un an, cadre de pedologi şi pentru organizarea teritoriu­lui necesare. Ministerul Agriculturii cu sprijinul Comi­tetului de Stat al Planificării va urmări anual, pe durata întregului cincinal, ca pe judeţe, unităţi si ferme să se respecte struc­tura de culturi prevăzută în plan şi stabilită prin zonare si prin asolamentele proiectate si aplicate. Pentru efectuarea lucrărilor necesare in proiectarea și aplicarea la teren a organiză­rii teritoriului și asolamentelor. Ministerul Agriculturii cu sprijinul Ministerului Apro­vizionării Tehnico-Materiale și Gospodăririi Fondurilor Fixe, în cursul anilor 1986 și 1987, va asigura dotarea Institutului­­de organiza­re a teritoriului şi a oficiilor judeţene de cadastru cu aparatura si materialele nece­sare. Aplicarea îngrășămintelor organice In perioada 1986—1990 se vor lua urmă­toarele măsuri : 1. Se va aplica anual cantitatea de 50 000 mii tone gunoi de grajd si 2 000 mii tone urină, ceea ce echivalează cu 150 mii tone substanţă activă­ îngrăşăminte chimice cu azot, 75 mii tone substanţă activă îngrăşă­minte cu fosfor şi 200 mii tone substanţă activă îngrăşăminte cu potasiu. 2. Din cantitatea de gunoi de grajd şi uri­nă prevăzută a se aplica: 15 600 mii tone gunoi de grajd şi 360 mii tone urină se vor transporta si administra cu atelajele. 3. Ingrăşămintele organice sub formă li­chidă provenite din complexele zootehnice se vor aplica prin sistemele de irigaţie pe suprafaţa de 63 mii ha special amenajate in acest scop. 4. Organele agricole judeţene vor urmări aplicarea in teren a tuturor cantităţilor de îngrăşăminte organice produse în complexele de creştere a animalelor şi în gospodăriile populaţiei. Specialiştii din unităţile agricole de producţie vor asigura aplicarea îngrăşă­mintelor organice cu prioritate pe parcelele cu soluri mai sărace și la culturile mai va­loroase, în special la legume, vie și pomi. Lucrările de scarificare și subsolaj Pentru perioada 1986—1990 se vor lua ur­mătoarele măsuri : 1. Se vor executa anual scarificări pe su­prafaţa de 515 mii ha și subsolaj pe 1370 mii ha, asigurindu-se revenirea pe acelaşi teren o dată la 4 ani. Aceste suprafeţe au fost repartizate pe judeţe pe baza studiilor pedologice. 2. Pe baza lucrărilor de organizare a teri­toriului, specialiştii din unităţile de produc­ţie agricolă, cu asistenţa oficiilor judeţene de studii pedologice si agrochimice, vor sta­bili parcelele pe care se vor executa lucrări de scarificare si subsolaj. Eșalonarea pe ani a acestor lucrări, pe parcele, se va face un acord cu rotatia culturilor. Lucrările de sca­rificare vor fi efectuate în intervalul iulie — noiembrie, iar lucrările de subsolaj în pe­rioada septembrie—noiembrie. 3. Ministerul Agriculturii va asigura utila­jele necesare și va urmări elaborarea docu­mentațiilor tehnice de specialitate privind executarea lucrărilor de scarificare și sub­solaj.­­ Ameliorarea solurilor podzolice şi a altor soluri acide Pentru generalizarea in producţie a tehno­logiilor elaborate de unităţile de cercetare, în vederea valorificării superioare a soluri­lor podzolice şi a altor soluri acide, se vor aplica in perioada 1986—1990 următoarele măsuri: 1. Se vor aplica 5 504 mii tone amenda­mente pe suprafaţa de 1 386 mii ha. eşalo­nate pe ani ; se va realiza creşterea normei medii de aplicare a amendamentelor pină la 5 tone la hectar si o periodicitate medie de 7 ani pe solurile arabile şi de 12 ani pe păşuni si fineţe. Pe solurile acide deficitare in magneziu se va aplica dolomită in locul calca­rului. Ca surse de amendamente se vor folosi in cea mai mare parte materiale re­ziduale si subproduse industriale, după cum urmează (tone/an) : — 200 mii tone carbonat de calciu precipitat, subprodus din industria sodei ; — 50 mii tone spumă de decantare de la fabricile de zahăr ; — 85 mii tone dolomită măcinată din industria materialelor de construcții ; — 45 mii tone calcar măcinat. 2. Se vor realiza amenajările de desecare și de combatere a eroziunii prevăzute in planul pe 1986—1990. Pe terenurile amena­jate cu astfel de lucrări se vor aplica mă­surile agropedoameliorative pentru scurge­rea excesului de apă. 3. Se vor executa, în conformitate cu pro­gramele speciale, lucrări de aplicare a gu­noiului de grajd in doze de 20—30 t/ha o dată la 3—4 ani şi a îngrășămintelor chimice, precum şi cele de scarificare și subsolaj pe­riodic, din 4 in 4 ani in prima etapă și la interval de 5—6 ani după introducerea asola­mentelor cu culturi amelioratoare. 4. Se vor executa arăturile la adîncimea­ maximă permisă de grosimea stratului arabil, mai redusă pe aceste soluri (de regulă 20 cm). Ținind seama de numărul mare de zile ploioase şi de unele caracteristici nefavora­bile ale solurilor podzolice, pentru a permite realizarea lucrărilor in epoca optimă, se va asigura o încărcătură adecvată de teren arabil pe tractor. 5. Direcţiile agricole judeţene şi oficiile de studii pedologice şi agrochimice vor identi­fica prin studii pedologice şi agrochimice la nivel de parcelă terenurile pe care se vor aplica amendamente şi sortimentul acestora, precum şi celelalte lucrări agropedoameliora­tive, împreună cu specialiştii din unităţile de producţie agricolă, vor programa executarea lucrărilor necesare pe ani, în funcţie de rota­ţia culturilor din asolament. 6. Ministerul Agriculturii şi direcţiile agri­cole judeţene vor urmări ca trusturile staţiu­nilor de mecanizare a agriculturii, trusturile întreprinderilor agricole de stat, împreună cu unităţile de producţie agricolă, să organizeze formaţii speciale de lucru pentru executarea lucrărilor de amendare şi a celorlalte lucrări agropedoameliorative prevăzute in program. Ameliorarea solurilor sărăturate Pentru punerea în valoare în continuare şi mărirea capacităţii de producţie a solurilor sărăturate se vor executa următoarele lucrări: 1. Se vor amenaja cu lucrări de îmbunătă­ţiri funciare următoarele suprafeţe în peri­oada 1986—1990 : — amenajări pentru irigaţii la cul­turi de cîmp pe 119 mii ha ; — amenajări pentru orezării pe 4 mii ha. Suprafeţele neprevăzute în program se vor amenaja după 1990, pe măsura asigurării surselor de apă în zonele respective. 2. Se vor aplica sisteme speciale de agri­cultură, diferenţiate in funcţie de categoria de soluri, de folosinţă, de stadiul de amena­jare cu lucrări de imbunătăţiri funciare şi de etapa de ameliorare a solului. 3. In cadrul acestor sisteme speciale de agricultură se vor cultiva plante tolerante la salinitate, se vor executa supraînsăminţări pe pajişti cu ierburi perene tolerante la sa­linitate, se va aplica pe suprafeţele amena­jate rotaţia orez-culturi de cimp şi alterna­rea folosinţei piscicole cu cea agricolă­­(pe solurile foarte puternic sărăturate). 4. Ministerul Agriculturii va urmări execu­tarea amenajărilor complexe de îmbunătăţiri funciare, inclusiv a amenajărilor prizicole şi agropiscicole pe terenurile cu soluri sărătu­rate şi va repartiza sarcinile de plan şi mi­j­loacele necesare executării pe aceste terenuri a lucrărilor agropedoameliorative. Direcţiile agricole judeţene şi oficiile de studii pedologice şi agrochimice vor identi­fica în dinamică, prin studii pedologice pe­riodice, parcelele cu astfel de soluri, stabilind tehnologiile adecvate în fiecare caz concret. Unităţile de producţie agricolă vor executa lucrările stabilite, în corelare cu tehnologia de cultură a plantelor din asolament şi vor urmări amplasarea pe teren a culturilor din plan în funcţie de gradul de salinitate a solului din fiecare parcelă. Ameliorarea solurilor nisipoase şi a nisipurilor Pentru punerea in valoare In continuare a acestor terenuri, se vor lua următoarele măsuri : 1. Se vor extinde lucrările de irigaţii şi nivelare în conformitate cu prevederile Pro­gramului naţional, pină in 1990, la 303,3 mii ha. Ministerul Agriculturii, prin Direcţia gene­rală economică de îmbunătăţiri funciare, va asigura realizarea amenajărilor pentru irigat conform eşalonării pe ani făcută in Progra­mul naţional. 2. Se va analiza schimbarea modului de folosinţă pentru valorificarea superioară a terenurilor nisipoase prin creşterea suprafe­ţelor arabile şi a celor de vii şi pomi. Mi­nisterul Agriculturii şi direcţiile judeţene vor urmări ca prin lucrările ce se vor executa să se realizeze schimbarea in categorii supe­rioare a modului de folosinţă a terenurilor nisipoase, conform acestui program. 3. In raport cu starea de fertilitate a so­lurilor nisipoase şi a nisipurilor, Ministerul Agriculturii şi Academia de Ştiinţe Agricole vor aplica sisteme specifice de agricultură, şi anume : — asolamente cu structuri speciale de culturi, incluzind ingrăşămintele verzi in cultură succesivă pe 37 mii ha anual­; — fertilizare ameliorativă cu în­grăşăminte organice (pină la 40—60 t/ha la 2—4 ani, revenind anual ( 117 mii t pe 104 mii ha) şi minerale, fo­losind un sortiment specific cu solu­­bilizare lentă ; — 'măsuri de protecţie împotriva spulberării nisipurilor (perdele şi cu­lise de­ protecţie, culturi succesive) ; — irigaţia cu norme mici şi dese ; — lucrări ale solului la adîncime redusă. Lucrări de agrotehnică antierozională Pentru protecţia şi sporirea capacităţii de producţie a solurilor situate pe pante se vor lua următoarele măsuri: 1. Ministerul Agriculturii, prin Direcţia generală economică de îmbunătăţiri funciare, va asigura proiectarea şi execuţia amenajă­rilor de combatere a eroziunii, care vor ajunge in 1990 la o suprafaţă de 3 050 mii ha, conform eşalonării prevăzute in Progra­mul naţional. 2. Ministerul Agriculturii va asigura întoc­mirea şi aplicarea proiectelor de amenajare şi organizare antierozionale, care vor in­clude lucrările de agrotehnică antieroziona­lă, în cadrul cărora se va generaliza pe ju­deţe experienţa de la Perieni, complet­­ă cu experienţa locală dobindita in perimetrele etalon. 3. Unităţile de producţie agricolă vor apli­ca in continuare sisteme specifice de agri­cultură, şi anume : — in zona secetoasă din Dobrogea, sudul Moldovei, Cimpia Jijiei, Cîmpia Olteniei şi Munteniei, pe lingă pro­tecţia împotriva eroziunii provocate de ploi se vor aplica măsuri speciale de prevenire a eroziunii pe terenurile irigate ; —­in zona semiumedă a Podişului Moldovei, Cîmpia Transilvaniei, dea­lurile şi colinele subcarpatice, pe lin­gă măsurile de protecţia solului îm­potriva eroziunii se vor executa lu­crări de prevenire a alunecărilor, de desecare şi, local, de ameliorare a să­raturilor ; — în zona umedă din Podişul Su­cevei, dealurile din Subcarpaţii Meri­dionali, Podişul Tirnavelor, dealurile din vestul ţării, pe lingă protecţia so­lului împotriva eroziunii se vor exe­cuta lucrări de desecare şi de preve­nire a alunecărilor. 4. Pentru­­realizarea sistemelor de agri­cultură antierozională se va asigura produc­ţia tractoarelor pe şenile şi a maşinilor spe­cifice, prevăzute in sistema de maşini apro­bată de conducerea de partid şi de stat. Pagină realizată de Aurel PAPADIUC Aspect de la executarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare Sculeni-Ţuţora-Gorbani, din judeţul Iaşi pe şantierul Foto : E. Dichiseanu influenta Îngrăşămintelor naturale şi a celor CHIMICE ASUPRA PRODUCŢIEI DE PORUMB In grafic sunt prezentate rezultatele obţinute in creşterea producţiei de porumb boabe prin administrarea îngrăşămintelor naturale separat, sau împreună cu îngră­şăminte chimice, in diferite doze la hectar. Rezultatele­­ reprezentînd media pe 5 ani a experienţelor organizate la Institutul de cercetări pentru cereale şi plante tehnice Fundulea şi in reţeaua staţiunilor de cercetări agricole de profil situate în 16 locali­tăţi din ţară — pun in evidenţă sporurile mari de porumb boabe ce se pot obţine prin administrarea împreună, cu doze moderate, a îngrăşămintelor naturale şi chimice.

Next