Scînteia, iunie 1986 (Anul 55, nr. 13615-13639)

1986-06-01 / nr. 13615

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LV Nr. 13 615 Duminică 1 iunie 1986 6 PAGINI — 50 BANI Intr-o atmosferă de puternic entuziasm, exprimind hotărirea fermă a tuturor oamenilor muncii de pe ogoare de a acţiona cu energie şi pasiune revoluţionară pentru a transpune in viaţă indicaţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru a asigura avintul şi non puternic al agriculturii româneşti, ieri şi-a încheiat lucrările MARELE FORUM AL ŢĂRĂNIMII Sâmbătă, 31 mai, s-au Înche­iat lucrările Congresului al III-lea al consiliilor de condu­cere ale unităţilor agricole so­cialiste, al întregii ţărănimi, al consiliilor oamenilor muncii din industria alimentară, silvi­cultură şi gospodărirea apelor, care, prin importanţa probleme­lor dezbătute şi a hotăririlor a­­doptate, avind la bază magis­trala cuvintare a secretarului general al partidului, preşedin­tele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se înscrie ca un eveniment de seamă în viaţa social-politică a ţării, in dezvoltarea democraţiei noastre muncitoreşti­ revoluţionare. In ultima zi, congresul şi-a­­desfăşurat lucrările in plen. In şedinţa de dimineaţă, con­dusă de tovarăşul Ştefan Tolcer, directorul Trustului S.M.A. al judeţului Mureş, au luat cuvîn­­tul tovarăşii Tudor Danacu, profectie de C.A.P. Cozieni, Ju­deţul Olt, Georgeta Oprea, se­cretar al Comitetului judeţean Giurgiu al P.C.R., Ion Neamu, directorul S.M.A. Miroşi, jude­ţul Argeş, Eugen Tarhon, mi­nistrul silviculturii, Lucreţia Asoficăi, cooperatoare la C.A.P. Dumbrăveni, judeţul Suceava, Dumitru Radu Popescu, pre­şedintele Uniunii scriitorilor, Eleonora Moga, director gene­ral al Direcţiei agricole jude­ţene Tulcea, Petre Csicsio, pre­şedintele C.A.P. Turia, judeţul Covasna, Ioan Pop, preşedinte­le C.A.P. Sintandrei, judeţul Bihor, Ilie Leca, preşedintele C.A.P. Pristol, judeţul Me­hedinţi, Emil Teodorescu, direc­torul I.A.S. Rimnicu Vîlcea. Participanţii la dezbateri au relevat valoarea excepţională, teoretică şi practică a cuvin­­tării rostite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la deschi­derea lucrărilor congresului, care orientează întreaga activi­tate consacrată, înfăptuirii noii revoluţii agrare în ţara noas­tră, creşterii susţinute a produc­ţiei şi asigurării unei eficien­ţe sporite in aceste ramuri şi sectoare ale economiei naţiona­le, corespunzător prevederilor actualului plan cincinal, hotărî­­rilor stabilite de Congresul al XIII-lea al P.C.R. In cuvîntul lor, vorbitorii au reafirmat neţărmurita dragoste, stimă şi recunoştinţă faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a cărui contribuţie determinantă la elaborarea şi Înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului constituie chezăşia progresului multilate­ral al patriei noastre socialiste, binelui şi fericirii poporului, afirmării puternice a României în lume. In acelaşi timp, s-a dat ex­presie sentimentelor de pro­fund respect şi aleasă pre­ţuire faţă de tovarăşa aca­demician doctor inginer Elena Ceauşescu pentru aportul în­semnat la realizarea planurilor şi programelor de dezvoltare (Continuare in pag. a II-a) HOTĂRlREA cu privire la adoptarea cuvîntării tovarăşului Nicolae Ceauşescu — rostită la Congresul al II-ea al consiliilor de conducere ale unităţilor agricole socialiste, al întregii ţărănimi, al consiliilor oamenilor muncii din industria alimentară, silvicultură şi gospodărirea apelor — ca program de acţiune şi muncă al tuturor oamenilor muncii din agricultură, industria alimentară, silvicultură şi gospodărirea apelor Congresul al III-lea al consiliilor de conducere ale unităţilor agricole socialiste, al întregii ţără­nimi, al consiliilor oamenilor muncii din indus­tria alimentară, silvicultură şi gospodărirea apelor acordă cea mai înaltă apreciere tezelor, orientărilor şi sarcinilor de excepţională însem­nătate cuprinse în magistrala cuvintare a tova­răşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, preşedintele Republicii Socialiste România, rostită la deschiderea lucrărilor con­gresului. în unanimitate, cei 11 000 de participanţi la congres hotărăsc adoptarea Cuvîntării, docu­ment de excepţională importanţă pentru deveni­rea agriculturii noastre socialiste, drept Program de acţiune şi muncă pentru organele şi organi­zaţiile de partid, pentru organele de stat şi eco­nomice, pentru organizaţiile de masă şi obşteşti, pentru toţi oamenii muncii din agricultură, in­dustria alimentară, silvicultură şi gospodărirea apelor în vederea înfăptuirii noii revoluţii agra­re în ţara noastră, creşterii accentuate a produc­ţiei şi productivităţii muncii, sporirii eficienţei economice în aceste importante ramuri şi sec­toare, corespunzător sarcinilor stabilite de Con­gresul al XIII-lea al partidului. Manifestîndu-şi cu entuziasm adeziunea de­plină faţă de acest amplu şi insufleţitor docu­ment programatic, dragostea şi admiraţia ne­ţărmurită faţă de conducătorul iubit şi stimat al partidului şi statului nostru, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, participanţii la congres se angajează solemn, un spirit revolu­ţionar, să dea deplina dovadă a capacităţii lor de muncă, să mobilizeze puternic toate forţele umane şi materiale la înfăptuirea neabătută a planului de producţie pe acest an şi pe întregul cincinal, a sarcinilor măreţe ce revin agricultu­rii, industriei alimentare, silviculturii şi gospo­dăririi apelor în cadrul amplului program ini­ţiat de partid de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare fermă a patriei spre comunism. TELEGRAMA ADRESATĂ TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, Secretar general al Partidului Comunist Român, Preşedintele Republicii Socialiste România Mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Congresul al III-lea al consiliilor de condu­cere ale unităţilor agricole socialiste, al întregii ţărănimi, al consiliilor oamenilor muncii din industria alimentară, silvicultură şi gospodări­rea apaşilor n­amari­şi, co­ntuuer­e şi exigenţă comunistă, in lumina clarvăzătoare­­lor orientări cuprinse in magistrala dumnea­voastră cuvintare — document pe care l-am adoptat ca program de muncă pentru viitor — rezultatele obţinute de oamenii muncii de la sate in perioada 1981—1985, precum şi căile şi modalităţile de înfăptuire cu succes a noii revo­luţii agrare — obiectiv fundamental stabilit de Congresul al XIII-lea pentru cel de-al 8-lea cincinal. Evocând cu mindrie patriotică glorioasele tra­diţii de luptă ale Partidului Comunist Român în cei 65 de ani de existenţă eroică, bogata sa activitate revoluţionară pusă in slujba cauzei nobile a edificării socialismului şi comunismu­lui pe pămintul românesc, participanţii la con­gres îşi îndreaptă gindul lor de cea mai înaltă stimă, de profundă dragoste şi caldă recunoş­tinţă către dumneavoastră, mult iubite şi sti­mate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, strălucit mi­litant revoluţionar şi patriot înflăcărat, ce v-aţi dedicat întreaga viaţă, cu pilduitoare dăruire, luptei pentru libertatea, demnitatea­ şi fericirea naţiunii noastre, slujirii idealurilor de dreptate socială şi naţională, de independenţă şi progres ale poporului român, înfloririi multilaterale a patriei. Asemenea întregului nostru popor, ţărănimea — luptătoare neînfricată pentru apărarea gliei strămoşeşti, pentru păstrarea fiinţei naţionale — vede în personalitatea dumneavoastră de excepţie întruchiparea cea mai luminoasă a dir­­zeniei revoluţionare, a curajului şi eroismului, calităţi ce s-au ilustrat cu deosebită pregnanţă la procesul luptătorilor comunişti şi antifascişti de la Braşov din 1936, precum şi cu ocazia ma­rilor demonstraţii antifasciste de la 1 Mai 1939, In organizarea cărora un rol hotărîtor l-aţi avut dumneavoastră şi tovarăşa Elena Ceauşescu, exemple pilduitoare de militanţi revoluţionari, de luptători neobosiţi pentru demnitatea şi feri­cirea poporului, împotriva nedreptăţii şi ex­ploatării, a fascismului şi războiului, pentru vii­torul de aur al României. Intr-o deplină unitate de simţire cu întreaga naţiune, dăm o înaltă preţuire rolului hotărîtor şi contribuţiei dumneavoastră determinante la marile realizări ale poporului nostru din cea mai glorioasă perioadă a existenţei sale multimilenare, pe care cu îndreptăţită mîndrie şi înaltă cinstire o numim „Epoca Nicolae Ceauşescu“, epocă ce a asigurat ridi­carea pe o treaptă nouă, înfloritoare a tuturor judeţelor patriei, a satului românesc, a nive­lului de viaţă şi de civilizaţie al oamenilor muncii, însoţim omagiul nostru sincer de fier­binte recunoştinţă de cele mai alese urări de fericire, sănătate şi multă putere de muncă in tot ceea ce faceţi pentru binele poporului ro­mân, pentru triumful cauzei păcii, socialismului şi progresului in lume. împreună cu întregul partid şi popor, tiprim să vă exprimăm, mult iubite şi stimate­­ neavoastră inestimabilă la definirea ideului şi rolului agriculturii in cadrul economiei naţio­nale, pentru concepţia ştiinţifică pe care o aşe­zaţi la baza amplului proces de revoluţionare a acestei ramuri deosebit de importante, la fun­damentarea opţiunii strategice de creare a unei agriculturi înaintate, de inaltă eficienţă şi pro­ductivitate, bazată pe cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, ceea ce a permis ca în cin­cinalul trecut să realizăm o tonă de cereale pe locuitor, cea mai mare producţie obţinută vreo­dată in ţara noastră. Acţionînd cu hotărîre pe baza orientărilor date de dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe secretar general, beneficiind de spri­jinul generos şi directa îndrumare şi coordona­re a tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, personalitate de seamă a partidului şi statului nostru, savant de largă recunoaştere internaţională, cercetarea ştiinţi­fică în domeniul agriculturii se va implica puternic in înfăptuirea obiectivelor noii revo­luţii agrare, prin descoperirea şi punerea in va­loare a unor noi rezerve şi posibilităţi menite să contribuie la creşterea continuă a producţiei vegetale şi animale. Ţara întreagă, toţi lucrătorii ogoarelor vă sunt profund recunoscători dumneavoastră, mult iu­bite şi stimate tovarăşe secretar general, pentru tot ceea ce aţi făcut şi faceţi în vederea dezvol­tării şi modernizării bazei tehnico-materiale a agriculturii, extinderii irigaţiilor şi a altor lu­crări de înnobilare a pămîntului, introducerii de noi tehnologii în cultura plantelor şi creş­terea animalelor, îmbunătăţirii organizării mun­cii şi a producţiei, aplicării mecanismului eco­­nomico-financiar şi perfecţionării sistemului de conducere a unităţilor agricole. Acum, la începutul unui nou cincinal, ce va marca trecerea ţării noastre intr-o etapă supe­rioară de dezvoltare, ne angajăm solemn in faţa dumneavoastră ca, sub îndrumarea organelor şi organizaţiilor de partid, să muncim cu abne­gaţie şi dăruire, cu înalt spirit revoluţionar pentru înfăptuirea exemplară a obiectivelor noii revoluţii agrare, pe care le-aţi definit cu atita claritate şi temei ştiinţific, a sarcinilor ce ne revin din hotăririle istorice adoptate de cel de-al XIII-lea Congres al Partidului Comunist Român. Pornind de la aprecierea dumneavoastră refe­ritoare la însemnătatea deosebită pe care o are pămintul ca principal mijloc de producţie, ţă­ranii cooperatpsti,pj.ecanizat£giiciirepeialúúii. lui( »SSfâgith&Ghetoi' tufe ferm- -»«ţări'... s â utilizeze ^ cu cea mai mare ihibzuinţă fiecare palmă de pămint, să participe cu toate forţele la intro­ducerea in circuitul agricol a noi suprafeţe de teren, să asigure, inclusiv prin extinderea cul­turilor intercalate şi a celor succesive, folosirea intensivă a întregului fond funciar. Aşa cum ne-aţi indicat şi cu acest prilej, vom acţiona neabătut pentru înfăptuirea principiilor socia­liste de retribuţie, prin aplicarea cu fermitate a acordului global, astfel incit veniturile fiecă­rui cooperator şi lucrător din agricultură să fie direct determinate de munca depusă. Situînd in continuare in centrul atenţiei în­deplinirea obiectivului prioritar al agriculturii — producţia de cereale — vom acţiona cu cea mai mare răspundere, in spiritul cerinţelor şi exigenţelor puse de dumneavoastră in faţa ţă­rănimii, pentru creşterea mai puternică a pro­ducţiei de cartofi, legume, fructe, struguri şi plante tehnice. Participanţii la congres, analizînd, în spirit critic şi autocritic, rezultatele obţinute in cin­cinalul trecut în zootehnie, sunt hotăriţi să facă totul pentru a onora in mod exemplar sarcina trasată de dumneavoastră ca fiecare unitate de stat şi cooperatistă să crească animale, să asi­gure sporirea efectivelor in ritmurile şi pro­porţiile stabilite. Vom acorda cea mai mare atenţie îmbunătăţirii activităţii de reproducţie şi selecţie, aplicării cu stricteţe a regulilor sa­­nitar-veterinare, dezvoltării bazei furajere prin valorificarea în întregime a păşunilor şi fîneţe­­lor, prin gospodărirea judicioasă a tuturor re­surselor de hrănire a animalelor. Ne vom preo­cupa susţinut de înfăptuirea exemplară a pro­gramelor cu privire la sericicultură, apicultură, piscicultura, creşterea iepurilor de casă şi ani­malelor pentru blană, dezvoltarea la sate a in­dustriei mici. Conştienţi pe deplin că noua revoluţie agra­ră înseamnă producţii cit mai ridicate cu chel­tuieli materiale cît mai reduse, vă asigurăm, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vom face totul pentru sporirea rodniciei pă­­mintului, vom creşte cu­ mai multe animale şi (Continuare in pag. a Il-a) CONGRESUL AL lll-LEA AL CONSILIILOR DE CONDUCERE ALE UNITĂŢILOR AGRICOLE SOCIALISTE, AL ÎNTREGII ŢĂRĂNIMI, AL CONSILIILOR OAMENILOR MUNCII DIN INDUSTRIA ALIMENTARĂ, SILVICULTURĂ ȘI GOSPODĂRIREA APELOR 1 IUNIE-ZIUA INTERNAŢIONALA A COPILULUI A înaltă răspundere pentru viitorul ţării, pentru vigoarea şi tinereţea poporului Prima zi de iunie este pretutin­deni in lume „Ziua copilului“. O zi in care cei mai mici locuitori ai planetei albastre se află in cen­trul atenţiei mondiale, find Ilimé»! " spre" vab mai "■ frageda - vlăstare — copiii. Ei simbolizează viitorul, ziua de mîine a fiecărui popor, a întregii umanități. In această zi, mai mult ca in oricare din cele 365 ale anului, iar in acest an, în Anul Internaţional al Păcii, mai intens ca oricind, gîn­­durile tuturor se împletesc in­tr-unui singur : pacea. Pentru ca gingaşii muguri de om să înflo­rească, fără ameninţarea norilor radioactivi, sub cerul pururi senin al copilăriei este nevoie de linişte, de certitudinea zilei de miine, care aparţine copiilor, tinerei generaţii de pe toate continentele. Copiii României privesc cu în­credere viitorul, un viitor ocrotit cu părintească grijă de partid, de secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, eroul păcii, ale cărui iniţiative şi apeluri la pace şi înţelegere au un puternic ecou internaţional, de tovarăşa aca­demician doctor inginer Elena Ceauşescu, preşedintele Comitetu­lui Naţional „Oamenii de ştiinţă şi pacea“, savant de renume mondial, care depune o neobosită activitate pe ţărim politic şi ştiinţific pentru , ca ştiinţa, cuceririle ei să serveas­că omului, îmbunătăţirii vieţii lui, dezvoltării libere a tinerilor, a copiilor. Pentru aceasta, recunoş­tinţa caldă a copiilor se face auzi­tă, nu o dată, în vers şi cint, în poezie. 1 Iunie este sărbătorit, anul acesta, in tara noastră, sub sem­nul gloriosului jubileu al partidu­lui — împlinirea a 65 de ani de la făurirea sa. In bilanţul măreţelor înfăptuiri ale anilor socialismului, cele destinate tinerei generaţii sunt dintre cele mai grandioase, mai elocvente pentru ilustrarea politi­cii umaniste a partidului nostru. Nu există localitate pe harta ţă­rii care să nu dispună de instituţii medicale, şcoli, grădiniţe, aşezămin­te culturale, baze sportive ai căror principali beneficiari sunt copiii. Pruncul adus pe lume in umbra căruţei, pe brazdă , este o reali­tate dramatică rămasă intre fi­lele cărţii lui Alexandru Sahia. România se poate mindri cu insti­tuţiile sale medicale moderne, în­­ care se nasc aproape toţi copiii, sub o strictă supraveghere medi­cală, şi care din prima zi de viaţă şi pină in pragul maturităţii le ur­măresc dezvoltarea, le îngrijesc sănătatea. Ţara noastră dispune de o minunată bază materială desti­nată învăţămîntului de toate gra­dele. Aproape un milion de copii sunt cuprinşi in creşe şi grădiniţe, mii şi mii de şcoli îşi deschid larg porţile, in fiecare toamnă, pentru ca incă o generaţie să pătrundă tainele cunoaşterii, ale ştiinţei, al­tădată rezervate doar unor privile­giaţi. Această puternică bază ma­terială, dascălii şcolii româneşti asigură înfăptuirea dreptului la ştiinţa de carte al tuturor fiilor şi fiicelor ţării, “le des­chid orizontul împlinirii profesio­nale, a personalităţii de mai tirziu, le îndrumă primii paşi in viaţă, le sădesc in suflete sentimentul dato­riei faţă de poporul căruia îi apar­ţin, dragostea faţă de patrie şi partid, respectul faţă de înaintaşi, faţă de istoria neamului. Cheltuielilor însemnate de la bugetul statului, destinate bunei funcţionări a tuturor lăcaşurilor de invăţămint, cultură şi sănătate, li s-au alăturat, incepind cu acest an, şi importantele sume acordate, ca ajutor, mamelor cu mai mulţi copii, majorării alocaţiilor de stat. (Continuare în pag. a IV-a)

Next