Scînteia, iunie 1986 (Anul 55, nr. 13615-13639)
1986-06-01 / nr. 13615
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LV Nr. 13 615 Duminică 1 iunie 1986 6 PAGINI — 50 BANI Intr-o atmosferă de puternic entuziasm, exprimind hotărirea fermă a tuturor oamenilor muncii de pe ogoare de a acţiona cu energie şi pasiune revoluţionară pentru a transpune in viaţă indicaţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru a asigura avintul şi non puternic al agriculturii româneşti, ieri şi-a încheiat lucrările MARELE FORUM AL ŢĂRĂNIMII Sâmbătă, 31 mai, s-au Încheiat lucrările Congresului al III-lea al consiliilor de conducere ale unităţilor agricole socialiste, al întregii ţărănimi, al consiliilor oamenilor muncii din industria alimentară, silvicultură şi gospodărirea apelor, care, prin importanţa problemelor dezbătute şi a hotăririlor adoptate, avind la bază magistrala cuvintare a secretarului general al partidului, preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se înscrie ca un eveniment de seamă în viaţa social-politică a ţării, in dezvoltarea democraţiei noastre muncitoreşti revoluţionare. In ultima zi, congresul şi-adesfăşurat lucrările in plen. In şedinţa de dimineaţă, condusă de tovarăşul Ştefan Tolcer, directorul Trustului S.M.A. al judeţului Mureş, au luat cuvîntul tovarăşii Tudor Danacu, profectie de C.A.P. Cozieni, Judeţul Olt, Georgeta Oprea, secretar al Comitetului judeţean Giurgiu al P.C.R., Ion Neamu, directorul S.M.A. Miroşi, judeţul Argeş, Eugen Tarhon, ministrul silviculturii, Lucreţia Asoficăi, cooperatoare la C.A.P. Dumbrăveni, judeţul Suceava, Dumitru Radu Popescu, preşedintele Uniunii scriitorilor, Eleonora Moga, director general al Direcţiei agricole judeţene Tulcea, Petre Csicsio, preşedintele C.A.P. Turia, judeţul Covasna, Ioan Pop, preşedintele C.A.P. Sintandrei, judeţul Bihor, Ilie Leca, preşedintele C.A.P. Pristol, judeţul Mehedinţi, Emil Teodorescu, directorul I.A.S. Rimnicu Vîlcea. Participanţii la dezbateri au relevat valoarea excepţională, teoretică şi practică a cuvintării rostite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la deschiderea lucrărilor congresului, care orientează întreaga activitate consacrată, înfăptuirii noii revoluţii agrare în ţara noastră, creşterii susţinute a producţiei şi asigurării unei eficienţe sporite in aceste ramuri şi sectoare ale economiei naţionale, corespunzător prevederilor actualului plan cincinal, hotărîrilor stabilite de Congresul al XIII-lea al P.C.R. In cuvîntul lor, vorbitorii au reafirmat neţărmurita dragoste, stimă şi recunoştinţă faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a cărui contribuţie determinantă la elaborarea şi Înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului constituie chezăşia progresului multilateral al patriei noastre socialiste, binelui şi fericirii poporului, afirmării puternice a României în lume. In acelaşi timp, s-a dat expresie sentimentelor de profund respect şi aleasă preţuire faţă de tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu pentru aportul însemnat la realizarea planurilor şi programelor de dezvoltare (Continuare in pag. a II-a) HOTĂRlREA cu privire la adoptarea cuvîntării tovarăşului Nicolae Ceauşescu — rostită la Congresul al II-ea al consiliilor de conducere ale unităţilor agricole socialiste, al întregii ţărănimi, al consiliilor oamenilor muncii din industria alimentară, silvicultură şi gospodărirea apelor — ca program de acţiune şi muncă al tuturor oamenilor muncii din agricultură, industria alimentară, silvicultură şi gospodărirea apelor Congresul al III-lea al consiliilor de conducere ale unităţilor agricole socialiste, al întregii ţărănimi, al consiliilor oamenilor muncii din industria alimentară, silvicultură şi gospodărirea apelor acordă cea mai înaltă apreciere tezelor, orientărilor şi sarcinilor de excepţională însemnătate cuprinse în magistrala cuvintare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, preşedintele Republicii Socialiste România, rostită la deschiderea lucrărilor congresului. în unanimitate, cei 11 000 de participanţi la congres hotărăsc adoptarea Cuvîntării, document de excepţională importanţă pentru devenirea agriculturii noastre socialiste, drept Program de acţiune şi muncă pentru organele şi organizaţiile de partid, pentru organele de stat şi economice, pentru organizaţiile de masă şi obşteşti, pentru toţi oamenii muncii din agricultură, industria alimentară, silvicultură şi gospodărirea apelor în vederea înfăptuirii noii revoluţii agrare în ţara noastră, creşterii accentuate a producţiei şi productivităţii muncii, sporirii eficienţei economice în aceste importante ramuri şi sectoare, corespunzător sarcinilor stabilite de Congresul al XIII-lea al partidului. Manifestîndu-şi cu entuziasm adeziunea deplină faţă de acest amplu şi insufleţitor document programatic, dragostea şi admiraţia neţărmurită faţă de conducătorul iubit şi stimat al partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, participanţii la congres se angajează solemn, un spirit revoluţionar, să dea deplina dovadă a capacităţii lor de muncă, să mobilizeze puternic toate forţele umane şi materiale la înfăptuirea neabătută a planului de producţie pe acest an şi pe întregul cincinal, a sarcinilor măreţe ce revin agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi gospodăririi apelor în cadrul amplului program iniţiat de partid de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare fermă a patriei spre comunism. TELEGRAMA ADRESATĂ TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, Secretar general al Partidului Comunist Român, Preşedintele Republicii Socialiste România Mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Congresul al III-lea al consiliilor de conducere ale unităţilor agricole socialiste, al întregii ţărănimi, al consiliilor oamenilor muncii din industria alimentară, silvicultură şi gospodărirea apaşilor namarişi, contuuere şi exigenţă comunistă, in lumina clarvăzătoarelor orientări cuprinse in magistrala dumneavoastră cuvintare — document pe care l-am adoptat ca program de muncă pentru viitor — rezultatele obţinute de oamenii muncii de la sate in perioada 1981—1985, precum şi căile şi modalităţile de înfăptuire cu succes a noii revoluţii agrare — obiectiv fundamental stabilit de Congresul al XIII-lea pentru cel de-al 8-lea cincinal. Evocând cu mindrie patriotică glorioasele tradiţii de luptă ale Partidului Comunist Român în cei 65 de ani de existenţă eroică, bogata sa activitate revoluţionară pusă in slujba cauzei nobile a edificării socialismului şi comunismului pe pămintul românesc, participanţii la congres îşi îndreaptă gindul lor de cea mai înaltă stimă, de profundă dragoste şi caldă recunoştinţă către dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, strălucit militant revoluţionar şi patriot înflăcărat, ce v-aţi dedicat întreaga viaţă, cu pilduitoare dăruire, luptei pentru libertatea, demnitatea şi fericirea naţiunii noastre, slujirii idealurilor de dreptate socială şi naţională, de independenţă şi progres ale poporului român, înfloririi multilaterale a patriei. Asemenea întregului nostru popor, ţărănimea — luptătoare neînfricată pentru apărarea gliei strămoşeşti, pentru păstrarea fiinţei naţionale — vede în personalitatea dumneavoastră de excepţie întruchiparea cea mai luminoasă a dirzeniei revoluţionare, a curajului şi eroismului, calităţi ce s-au ilustrat cu deosebită pregnanţă la procesul luptătorilor comunişti şi antifascişti de la Braşov din 1936, precum şi cu ocazia marilor demonstraţii antifasciste de la 1 Mai 1939, In organizarea cărora un rol hotărîtor l-aţi avut dumneavoastră şi tovarăşa Elena Ceauşescu, exemple pilduitoare de militanţi revoluţionari, de luptători neobosiţi pentru demnitatea şi fericirea poporului, împotriva nedreptăţii şi exploatării, a fascismului şi războiului, pentru viitorul de aur al României. Intr-o deplină unitate de simţire cu întreaga naţiune, dăm o înaltă preţuire rolului hotărîtor şi contribuţiei dumneavoastră determinante la marile realizări ale poporului nostru din cea mai glorioasă perioadă a existenţei sale multimilenare, pe care cu îndreptăţită mîndrie şi înaltă cinstire o numim „Epoca Nicolae Ceauşescu“, epocă ce a asigurat ridicarea pe o treaptă nouă, înfloritoare a tuturor judeţelor patriei, a satului românesc, a nivelului de viaţă şi de civilizaţie al oamenilor muncii, însoţim omagiul nostru sincer de fierbinte recunoştinţă de cele mai alese urări de fericire, sănătate şi multă putere de muncă in tot ceea ce faceţi pentru binele poporului român, pentru triumful cauzei păcii, socialismului şi progresului in lume. împreună cu întregul partid şi popor, tiprim să vă exprimăm, mult iubite şi stimate neavoastră inestimabilă la definirea ideului şi rolului agriculturii in cadrul economiei naţionale, pentru concepţia ştiinţifică pe care o aşezaţi la baza amplului proces de revoluţionare a acestei ramuri deosebit de importante, la fundamentarea opţiunii strategice de creare a unei agriculturi înaintate, de inaltă eficienţă şi productivitate, bazată pe cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, ceea ce a permis ca în cincinalul trecut să realizăm o tonă de cereale pe locuitor, cea mai mare producţie obţinută vreodată in ţara noastră. Acţionînd cu hotărîre pe baza orientărilor date de dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe secretar general, beneficiind de sprijinul generos şi directa îndrumare şi coordonare a tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, personalitate de seamă a partidului şi statului nostru, savant de largă recunoaştere internaţională, cercetarea ştiinţifică în domeniul agriculturii se va implica puternic in înfăptuirea obiectivelor noii revoluţii agrare, prin descoperirea şi punerea in valoare a unor noi rezerve şi posibilităţi menite să contribuie la creşterea continuă a producţiei vegetale şi animale. Ţara întreagă, toţi lucrătorii ogoarelor vă sunt profund recunoscători dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe secretar general, pentru tot ceea ce aţi făcut şi faceţi în vederea dezvoltării şi modernizării bazei tehnico-materiale a agriculturii, extinderii irigaţiilor şi a altor lucrări de înnobilare a pămîntului, introducerii de noi tehnologii în cultura plantelor şi creşterea animalelor, îmbunătăţirii organizării muncii şi a producţiei, aplicării mecanismului economico-financiar şi perfecţionării sistemului de conducere a unităţilor agricole. Acum, la începutul unui nou cincinal, ce va marca trecerea ţării noastre intr-o etapă superioară de dezvoltare, ne angajăm solemn in faţa dumneavoastră ca, sub îndrumarea organelor şi organizaţiilor de partid, să muncim cu abnegaţie şi dăruire, cu înalt spirit revoluţionar pentru înfăptuirea exemplară a obiectivelor noii revoluţii agrare, pe care le-aţi definit cu atita claritate şi temei ştiinţific, a sarcinilor ce ne revin din hotăririle istorice adoptate de cel de-al XIII-lea Congres al Partidului Comunist Român. Pornind de la aprecierea dumneavoastră referitoare la însemnătatea deosebită pe care o are pămintul ca principal mijloc de producţie, ţăranii cooperatpsti,pj.ecanizat£giiciirepeialúúii. lui( »SSfâgith&Ghetoi' tufe ferm- -»«ţări'... s â utilizeze ^ cu cea mai mare ihibzuinţă fiecare palmă de pămint, să participe cu toate forţele la introducerea in circuitul agricol a noi suprafeţe de teren, să asigure, inclusiv prin extinderea culturilor intercalate şi a celor succesive, folosirea intensivă a întregului fond funciar. Aşa cum ne-aţi indicat şi cu acest prilej, vom acţiona neabătut pentru înfăptuirea principiilor socialiste de retribuţie, prin aplicarea cu fermitate a acordului global, astfel incit veniturile fiecărui cooperator şi lucrător din agricultură să fie direct determinate de munca depusă. Situînd in continuare in centrul atenţiei îndeplinirea obiectivului prioritar al agriculturii — producţia de cereale — vom acţiona cu cea mai mare răspundere, in spiritul cerinţelor şi exigenţelor puse de dumneavoastră in faţa ţărănimii, pentru creşterea mai puternică a producţiei de cartofi, legume, fructe, struguri şi plante tehnice. Participanţii la congres, analizînd, în spirit critic şi autocritic, rezultatele obţinute in cincinalul trecut în zootehnie, sunt hotăriţi să facă totul pentru a onora in mod exemplar sarcina trasată de dumneavoastră ca fiecare unitate de stat şi cooperatistă să crească animale, să asigure sporirea efectivelor in ritmurile şi proporţiile stabilite. Vom acorda cea mai mare atenţie îmbunătăţirii activităţii de reproducţie şi selecţie, aplicării cu stricteţe a regulilor sanitar-veterinare, dezvoltării bazei furajere prin valorificarea în întregime a păşunilor şi fîneţelor, prin gospodărirea judicioasă a tuturor resurselor de hrănire a animalelor. Ne vom preocupa susţinut de înfăptuirea exemplară a programelor cu privire la sericicultură, apicultură, piscicultura, creşterea iepurilor de casă şi animalelor pentru blană, dezvoltarea la sate a industriei mici. Conştienţi pe deplin că noua revoluţie agrară înseamnă producţii cit mai ridicate cu cheltuieli materiale cît mai reduse, vă asigurăm, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vom face totul pentru sporirea rodniciei pămintului, vom creşte cu mai multe animale şi (Continuare in pag. a Il-a) CONGRESUL AL lll-LEA AL CONSILIILOR DE CONDUCERE ALE UNITĂŢILOR AGRICOLE SOCIALISTE, AL ÎNTREGII ŢĂRĂNIMI, AL CONSILIILOR OAMENILOR MUNCII DIN INDUSTRIA ALIMENTARĂ, SILVICULTURĂ ȘI GOSPODĂRIREA APELOR 1 IUNIE-ZIUA INTERNAŢIONALA A COPILULUI A înaltă răspundere pentru viitorul ţării, pentru vigoarea şi tinereţea poporului Prima zi de iunie este pretutindeni in lume „Ziua copilului“. O zi in care cei mai mici locuitori ai planetei albastre se află in centrul atenţiei mondiale, find Ilimé»! " spre" vab mai "■ frageda - vlăstare — copiii. Ei simbolizează viitorul, ziua de mîine a fiecărui popor, a întregii umanități. In această zi, mai mult ca in oricare din cele 365 ale anului, iar in acest an, în Anul Internaţional al Păcii, mai intens ca oricind, gîndurile tuturor se împletesc intr-unui singur : pacea. Pentru ca gingaşii muguri de om să înflorească, fără ameninţarea norilor radioactivi, sub cerul pururi senin al copilăriei este nevoie de linişte, de certitudinea zilei de miine, care aparţine copiilor, tinerei generaţii de pe toate continentele. Copiii României privesc cu încredere viitorul, un viitor ocrotit cu părintească grijă de partid, de secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, eroul păcii, ale cărui iniţiative şi apeluri la pace şi înţelegere au un puternic ecou internaţional, de tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu, preşedintele Comitetului Naţional „Oamenii de ştiinţă şi pacea“, savant de renume mondial, care depune o neobosită activitate pe ţărim politic şi ştiinţific pentru , ca ştiinţa, cuceririle ei să servească omului, îmbunătăţirii vieţii lui, dezvoltării libere a tinerilor, a copiilor. Pentru aceasta, recunoştinţa caldă a copiilor se face auzită, nu o dată, în vers şi cint, în poezie. 1 Iunie este sărbătorit, anul acesta, in tara noastră, sub semnul gloriosului jubileu al partidului — împlinirea a 65 de ani de la făurirea sa. In bilanţul măreţelor înfăptuiri ale anilor socialismului, cele destinate tinerei generaţii sunt dintre cele mai grandioase, mai elocvente pentru ilustrarea politicii umaniste a partidului nostru. Nu există localitate pe harta ţării care să nu dispună de instituţii medicale, şcoli, grădiniţe, aşezăminte culturale, baze sportive ai căror principali beneficiari sunt copiii. Pruncul adus pe lume in umbra căruţei, pe brazdă , este o realitate dramatică rămasă intre filele cărţii lui Alexandru Sahia. România se poate mindri cu instituţiile sale medicale moderne, în care se nasc aproape toţi copiii, sub o strictă supraveghere medicală, şi care din prima zi de viaţă şi pină in pragul maturităţii le urmăresc dezvoltarea, le îngrijesc sănătatea. Ţara noastră dispune de o minunată bază materială destinată învăţămîntului de toate gradele. Aproape un milion de copii sunt cuprinşi in creşe şi grădiniţe, mii şi mii de şcoli îşi deschid larg porţile, in fiecare toamnă, pentru ca incă o generaţie să pătrundă tainele cunoaşterii, ale ştiinţei, altădată rezervate doar unor privilegiaţi. Această puternică bază materială, dascălii şcolii româneşti asigură înfăptuirea dreptului la ştiinţa de carte al tuturor fiilor şi fiicelor ţării, “le deschid orizontul împlinirii profesionale, a personalităţii de mai tirziu, le îndrumă primii paşi in viaţă, le sădesc in suflete sentimentul datoriei faţă de poporul căruia îi aparţin, dragostea faţă de patrie şi partid, respectul faţă de înaintaşi, faţă de istoria neamului. Cheltuielilor însemnate de la bugetul statului, destinate bunei funcţionări a tuturor lăcaşurilor de invăţămint, cultură şi sănătate, li s-au alăturat, incepind cu acest an, şi importantele sume acordate, ca ajutor, mamelor cu mai mulţi copii, majorării alocaţiilor de stat. (Continuare în pag. a IV-a)