Scînteia, iunie 1986 (Anul 55, nr. 13615-13639)
1986-06-01 / nr. 13615
PAGINA 4 CONGRESUL AL III-LEA AL ŢĂRĂNIMII Din cuvîntul participanţilor la dezbateri (Urmare din pag. a II-a) fost, cum spunea Iriviu Rebreanu în Laudă ţăranului român, „cel mai umil român“, ţăranul adică, este astăzi chemat,in societatea socialistă multilateral dezvoltată din ţara noastră, să joace un rol de prim-plan, alături de muncitor, de savant, de artist, este chemat in construirea unei lumi noi, întemeiate pe relaţii drepte şi echitabile intre toţi oamenii. Scriitorii români dintotdeauna i-au iubit pe ţăranii români şi i-au aşezat in cărţile lor pe locul care li s-a cuvenit de creatori ai Istoriei. Alecsandri, Coşbuc, Goga, Arghezi, Rebreanu, Sadoveanu, Zaharia Stancu, Marin Preda şi alţi reprezentanţi de seamă ai culturii noastre naţionale au fost cintăreţi ai suferinţelor trecute ale ţăranului român, observatori ai transformării sale în istorie, sub influenţa ideilor Înnoitoare ale veacului nostru. Astăzi, satul românesc, o ştim cu toţii atît de bine, a încetat să mai fie un refugiu in afara istoriei, ţăranul însuşi nu mai e, ca în vremuri de tristă amintire, un om ţinut departe de treburile ţării de către cei interesaţi, pe-atunci, sâ-şi croiască pe spinarea lui o fericire care s-a dovedit pină la urmă trecătoare, fiind intemeiata pe nedreptate. Astăzi, prin politica înţeleaptă a Partidului Comunist Român şi datorită concepţiei luminoase a conducătorului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ţăranul român, toţi cei ce muncesc la sate adică, de fapt, noi toţi, suntem chemaţi să decidem asupra viitorului României, al societăţii noastre socialiste. S-a transformat satul românesc, prin pătrunderea in agricultură, in viaţa însăşi a oamenilor de acolo, a ştiinţei şi a tehnologiei Înaintate, dar s-a transformat şi omul de la sat, ca şi cel de la oraş, şi-a recăpătat, acest om, încrederea în forţele sale creatoare, încrederea în ideea de om, constructor conştient al socialismului şi comunismului. In repetate rinduri, a spus în continuare vorbitorul, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, evocînd exemplul de creaţie al înaintaşilor, ne-a îndemnat pe noi, scriitorii, să mergem direct la izvor, să ne inspirăm din faptele eroice de muncă ale poporului, să redăm in operele noastre viaţa, năzuinţele şi aspiraţiile creatorilor de bunuri materiale, să facem astfel ca eroii cărţilor noastre să fie constructorii socialismului, cei ce înalţă astăzi România pe noi culmi de progres şi civilizaţie. Acest îndemn generos, adresat în cuvinte vibrante de secretarul general al partidului nostru scriitorilor şi artiştilor, constituie ideea de căpătâi a literaturii noastre noi. Au fost realizate în anii socialismului, şi mai ales în anii „Epocii Nicolae Ceauşescu“, opere remarcabile despre viaţa nouă a satului românesc, a poporului nostru. Dar suntem conştienţi că mai avem mari îndatoriri pentru a reflecta în operele noastre noua epopee a muncii ce se desfăşoară pentru transformarea revoluţionară a satului românesc. Scriitorii, toţi creatorii de frumos din România, împreună cu întregul popor, susţin cu toată căldura apelul la raţiune şi iniţiativele preşedintelui ţării pentru triumful păcii in lume, pentru liniştea şi viaţa oamenilor pe planeta noastră. Ridicăm cu tărie glasul nostru pentru încetarea cursei înarmărilor, pentru înfăptuirea dezarmării, astfel ca sfîrşitul acestui mileniu să fie încununat de aureola păcii şi să deschidă drumul spre un mileniu eliberat de coşmarul războaielor, spre un mileniu al împlinirii marilor idealuri ale umanismului, ale Încrederii, colaborării şi securităţii tuturor popoarelor. Să facem totul, aşa cum a cerut tovarăşul Nicolae Ceauşescu, să triumfe raţiunea şi pacea pe planeta noastră. tru realizarea sarcinilor ce le revin, pentru obţinerea unor recolte mari, sigure şi rentabile, aducindu-şi, astfel, o con-Congresul nostru se desfăşoară in anul aniversării a 65 de ani de la făurirea gloriosului partid comunist, stegarul luptei pentru împlinirea aspiraţiilor noastre supreme de libertate şi demnitate, de progres şi bunăstare, in atmosfera de puternică angajare patriotică în care întregul popor acţionează cu dăruire exemplară pentru înfăptuirea neabătută a hotăririlor Congresului al XIII-lea al partidului. Această aniversare, scumpă Inimilor noastre, ne-a oferit noi prilejuri pentru a ne exprima sentimentele de profundă dragoste şi nesfîrşită recunoştinţă pe care toţi oamenii muncii români şi maghiari din judeţul Covasna le nutrim faţă de partid, faţă de genialul său conducător, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sub a cărui înţeleaptă conducere ţara noastră, judeţul nostru au cunoscut perioada cea mai fertilă in împliniri din anii luminoşi ai socialismului. Raportez congresului — înalt forum democratic al ţărănimii, al oamenilor muncii din agricultură — că, acţionînd în spiritul preţioaselor indicaţii şi orientări ale secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cel mai iubit fiu al poporului, erou între eroii neamului, am realizat în cincinalul trecut însemnate progrese in dezvoltarea producţiei vegetale şi animale a cooperativei agricole, care au condus la creşterea averii obşteşti, a proprietăţii socialiste şi a veniturilor membrilor cooperatori din Turia. Astfel, la cartofi am obţinut recolte medii la hectar de peste 30 000 kg. la sfecla de zahăr 46 000—47 000 kg. la griu de circa 3 500 kg. Am acordat, în acelaşi timp, o atenţie prioritară întăririi sectorului zootehnic. Drept urmare, efectivele de bovine au crescut, în cincinalul 1981—1985, de la 1 700 la 2 200 de capete, realizînd integral planul de livrări la fondul de stat. Prin acţiunile de urmărire riguroasă a costurilor de producţie, in vederea creşterii eficienţei economice a întregii activităţi, am realizat, anul trecut, un beneficiu peste plan de 1 300 000 lei. Cu toate aceste rezultate, apreciem că posibilităţile noastre sunt mult mai mari. Producţiile ar fi fost superioare, aşa cum a reliefat pe bună dreptate tovarăşul Nicolae Ceauşescu la congresul nostru, dacă s-ar fi asigurat peste tot respectarea tehnologiilor de cultură, dacă am fi imprimat o ordine şi o disciplină desăvîrşite in gestionarea şi folosirea la maximum a mijloacelor din dotare, a forţei de muncă, a tuturor resurselor locale. In vederea realizării unei cotituri radicale în activitatea noastră, pe baza indicaţiilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, vom adopta un program de măsuri tehnico-organizatorice de natură să asigure îndeplinirea în cele mai bune condiţii a planului pe acest an şi pe întregul cincinal, pentru înfăptuirea neabătută a obiectivelor noii revoluţii agrare, sarcină fundamentală ce revine lucrătorilor de pe ogoare în această perioadă de dezvoltare intensivă economico-socială a patriei. Printr-o mai bună mobilizare a cooperatorilor, a mecanizatorilor şi a specialiştilor la executarea lucrărilor agricole, la care au obligaţia de a participa direct şi nemijlocit şi cadrele de conducere din unitate, vom asigura cultivarea integrală şi corectă a pâmîntului — bun al întregului popor, pe care avem datoria patriotică să-l gospodărim cu cea mai înaltă responsabilitate. în prezent acţionăm din plin la efectuarea praşilei la cartofi, mac şi sfeclă de zahăr, pentru strîngerea furajelor, pregătirea exemplară a secerişului, tribuţie tot mai importantă la ridicarea scumpei noastre patrii pe culmile progresului şi civilizaţiei. Unitatea noastră dispune de o însemnată suprafaţă de păşuni şi fineţe naturale, care reprezintă o sursă ieftină de furaje ce trebuie să o folosim cu mai mult randament în dezvoltarea sectorului creşterii animalelor. Ne vom angaja cu toate forţele la materializarea unor lucrări complexe privind îmbunătăţirea şi ameliorarea acestora in scopul dublării producţiei de masă verde. Au fost executate deja acţiuni de curăţire, fertilizare şi suprainsamînţare pe 360 hec Cel de-al III-lea Congres al lucrătorilor ogoarelor demonstrează, o dată in plus, grija pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, cel mai iubit fiu al naţiunii noastre, o poartă dezvoltării intensive a agriculturii, înfloririi multilaterale a patriei noastre socialiste. Acţionînd în spiritul orientărilor şi indicaţiilor date de secretarul general al partidului, cooperatorii şi mecanizatorii din comuna Sintandrei, judeţul Bihor, sunt angajaţi cu toate forţele pentru folosirea cu maximă eficienţă a bogatei baze tehnico-materiale şi cultivarea ştiinţifică a pămîntului, întărind permanent proprietatea socialistă a unităţii noastre. In anul 1985 am realizat. In medie, peste 8 000 kg griu şi 12 000 kg porumb ştiute» la hectar, în regim neirigat, rezultate care ne-au creat posibilitatea să livrăm suplimentar la fondul de stat însemnate cantităţi de cereale. Este pentru noi o mare bucurie să putem raporta aceste realizări, care sunt de peste două ori mai mari faţă de cele obţinute la începutul cincinalului trecut, ceea ce demonstrează forţa creatoare a ţărănimii intr-o patrie liberă. Independentă şi suverană, efectul pozitiv al muncii pe ogoarele înfrăţite, in care îmbinăm tradiţia îndelungată a ţăranului român cu ştiinţa contemporană. Pe bună dreptate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, a relevat în magistrala cuvîntare la congresul nostru — care cuprinde pilduitoare învăţăminte pentru Întreaga ţărănime — că, numai printr-o organizare exemplară a muncii, prin folosirea judicioasă a pămîntului şi a bazei tehnicomateriale de care dispunem, printr-o largă şi exemplară mobilizare a forţelor din comună, vom putea realiza recolte şi mai îmbelşugate. In acest spirit, vom acţiona cu mai multă fermitate, aducindu-ne contribuţia tare de păşune şi 420 hectare de fineţe, suprafeţe pe care efectivele de animale au fost repartizate in funcţie de specii şi categorii de virstă pentru a se realiza un păşunat raţional. Asigur congresul că vom folosi întregul potenţial tehnic şi uman pentru a înfăptui exemplar obiectivele actualului cincinal de a obţine la principalele culturi recolte medii la hectar de peste 32 000 kg cartofi, 50 000 kg sfeclă de zahăr, precum şi a sarcinilor în domeniul zootehniei. Puternic mobilizaţi de însufleţitoarea cuvîntare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu rostită la congresul nostru, vom face totul pentru îndeplinirea neabătută a hotăririlor pe care le va adopta acest înalt forum democratic al ţărănimii, sporindu-ne astfel contribuţia la înflorirea scumpei noastre patrii — Republica Socialistă România, la asigurarea autoaprovizionării şi satisfacerea tuturor obligaţiilor la fondul central. Vom acorda o importanţă deosebită aplicării normelor de organizare a terenurilor in sole şi parcele optime, în vederea asigurării unui control cît mai riguros al executării lucrărilor agricole. Ne vom preocupa stăruitor de sporirea continuă a fertilităţii şi creşterea capacităţii productive a pămîntului, prin efectuarea unor ample acţiuni de îmbunătăţiri funciare, redarea în circuitul agricol a noi suprafeţe şi aplicarea unor cantităţi tot mai mari de îngrăşăminte organice, în complex cuamendamente pentru corectarea acidităţii. Pentru acest an ne-am propus să obţinem recolte de peste 8 000 kg griu, 40 000 kg sfeclă, 15 000 kg porumb ştiuleţi la hectar, precum şi 3 800 litri lapte de la fiecare vacă. în ce priveşte executarea lucrărilor agricole de sezon, cooperatorii şi mecanizatorii desfăşoară în aceste zile hotărîtoare pentru recoltă o intensă activitate la prăşit şi udarea culturilor in legumicultura şi pentru strîngerea furajelor. In vederea efectuării secerişului, ce se apropie cu rapiditate, suntem pregătiţi cu toate forţele necesare pentru recoltarea, transportul, depozitarea şi valorificarea tuturor produselor la timp şi fără pierderi, încredinţăm congresul, pe mult iubitul şi stimatul secretar general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, că toţi cei ce lucrăm in cooperativa agricolă din Sintandrei vom acţiona cu multă răspundere, în spirit revoluţionar, pentru aplicarea neabătută în viaţă a sarcinilor care ne revin din programele de dezvoltare intensivă economicosocială a patriei in cincinalul actual, a preţioaselor orientări şi indicaţii date de conducătorul nostru iubit, pentru a realiza recolte tot mai mari şi mai eficiente, cu costuri cit mai reduse de producţie, materializeze la toamnă în producţii cit mai bune. De altfel, lucrările pe care le-am realizat pină acum au fost de un nivel calitativ superior anilor precedenţi, ceea ce ne întăreşte convingerea că în 1986 vom obţine producţii medii cel puţin la nivelul prevederilor de plan. In acest scop, am stabilit sarcini şi responsabilităţi concrete pentru fiecare fermă şi sector de producţie, pentru fiecare cadru de conducere şi formaţie de lucru, in conformitate cu Legea privind retribuirea personalului in acord global, iar consiliul de conducere acţionează energic pentru organizarea temeinică şi cu simţ de răspundere a întregii activităţi de producţie, pentru întărirea ordinii şi disciplinei, a implicării fiecărui cooperator în soarta producţiei. Din toată inima dorim să ne îndeplinim cu cinste angajamentele asumate şi îndatoririle ce ne revin în tripla calitate de proprietari, producători şi beneficiari, perpetuînd înaltele valori ale dragostei faţă de pămînt a ţăranului, ale muncii sale nobile încorporate in roadele holdelor. Asigur forumul democraţiei noastre socialiste că oamenii muncii din cooperativa agricolă de producţie Pristol vor depune toate strădaniile pentru îndeplinirea măreţelor obiective stabilite de Congresul al XIII-lea al partidului, a indicaţiilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la acest important forum al ţărănimii române, aducindu-şi în acest fel o contribuţie sporită la continua prosperitate şi înflorire a scumpei noastre patrii, căror pondere in structura culturilor furajere este de circa 70 la sută. In sectorul zootehnic, preocupările noastre sunt orientate, cu prioritate, spre creşterea, in condiţii optime, a tineretului de reproducţie, în scopul folosirii forţei de muncă în condiţii de maximă eficienţă in perioadele dintre campaniile agricole, cît şi al valorificării depline a resurselor locale de materii şi materiale, pe lingă fermele de producţie au fost create sectoare industriale, de unde, în anul trecut am obţinut venituri de peste 14 milioane lei. Dar rezultatele obţinute pină acum nu ne mulţumesc. Ele ar fi fost cu certitudine mai bune dacă am fi acţionat cu mai multă fermitate şi responsabilitate pentru aplicarea corectă a tehnologiilor, pentru executarea tuturor lucrărilor la timp şi la cel mai înalt nivel calitativ. Am reţinut din ampla cuvântare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu necesitatea perfecţionării continue a activităţii consiliilor de conducere din unităţile agricole şi aplicării cu toată hotărirea a noului mecanism economico-financiar, astfel incit fiecare unitate să funcţioneze pe principiul autoconducerii şi autogestiunii, să-şi acopere din veniturile proprii cheltuielile, apelînd cît mai puţin la credite. Hotărîţi să ridice întreaga activitate la nivelul cerinţelor şi exigenţelor noii revoluţii agrare, lucrătorii din agricultura de stat a judeţului .Vîlcea se angajează să nu precupeţească nici un efort pentru a transpune in viaţă preţioasele indicaţii şi orientări din magistrala cuvîntare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, prevederile din documentele adoptate de congresul nostru, în scopul creşterii substanţiale a producţiilor, productivităţii muncii şi a eficientei economice, sporirii aportului la progresul general al tării. CUVÎNTUL TOVARĂȘULUI PETRE CSICSIO CUVÎNTUL TOVARĂȘULUI IOAN POP CUVÎNTUL TOVARĂŞEI ELEONORA MOGA îndeplinind mandatul încredinţat, îmi revine deosebita cinste să exprim, în numele oamenilor muncii din judeţul Tulcea, sentimentele de profundă dragoste şi preţuire, recunoştinţa deosebită faţă de conducătorul iubit şi stimat al partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, înflăcâratul patriot comunist, care şi-a dedicat întreaga activitate revoluţionară înfăptuirii nobilelor idealuri ale poporului nostru de independenţă şi progres, edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate pe pămîntul românesc. Exprim vibrantul nostru omagiu, stima şi recunoştinţa tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, eminent om de ştiinţă, de amplă recunoaştere internaţională, pentru activitatea sa neobosită consacrată înfloririi patriei. În contextul progresului economic general, agricultura judeţului Tulcea s-a dezvoltat şi modernizat continuu, înfăptuirea programului de amenajare şi exploatare a Deltei Dunării a permis creşterea cu peste 28 000 de hectare a suprafeţei arabile. Amplele lucrări de îmbunătăţiri funciare au determinat ca suprafaţa amenajată pentru irigaţii să ajungă in prezent la peste 141 mii hectare. In cincinalul 1981—1985, comparativ cu cincinalul anterior, producţiile totale au sporit cu 77 000 tone cereale, 16 000 tone fasole, 136 000 tone sfeclă de zahăr, 261 000 tone cartofi şi legume, peste 30 000 tone struguri şi alte produse. în mod autocritic, trebuie să arătăm că rezultatele obţinute, atît la producţia vegetală, cit şi in zootehnie, sunt departe de a ne mulţumi, ele nefiind la nivelul planului şi a bazei tehnico-materiale de care dispunem. Nerealizarea producţiilor planificate, îndeosebi pe terenurile irigate, se datoreşte, în principal, deficienţelor existente în organizarea şi controlul activităţii. Direcţia agricolă judeţeană n-a reuşit întotdeauna să determine conducerile de unităţi şi cadrele tehnice să acţioneze cu toată răspunderea pentru respectarea întocmai a tehnologiilor. S-a acţionat cu insuficientă perseverenţă pentru utilizarea corespunzătoare a mijloacelor materiale şi forţei umane de care dispunem, in vederea îndeplinirii programelor de creştere a producţiei vegetale şi animaliere. Pornind de la concluziile desprinse din activitatea desfăşurată până acum, comitetul judeţean de partid a stabilit un program concret de măsuri politico-organizatorice menite să pună o bază temeinică producţiei din acest an, cit şi pe întregul cincinal. Pe baza lui, in toate unităţile se lucrează cu mai multă răspundere pentru calitatea lucrărilor. Raportăm congresului că am încheiat la termenele prevăzute insămintările de primăvară pe cele peste 150 mii hectare, întreaga noastră atenţie fiind îndreptată, in această perioadă, în direcţia efectuării la timp şi de calitate a tuturor lucrărilor de întreţinere şi irigare. De asemenea, ne-am pregătit temeinic pentru recoltarea cerealelor pâioase la timp, în perioade scurte, fără pierderi, să însămînţăm integral suprafeţele prevăzute de culturi duble, sursă importantă in judeţul nostru pentru asigurarea bazei furajere. Acţionăm, totodată, cu mai multă exigenţă şi răspundere pentru întărirea ordinii şi disciplinei in folosirea mijloacelor băneşti, pentru reducerea cheltuielilor de producţie şi creşterea eficienţei economice, astfel incit, pe baza realizării unor recolte şi venituri mari, să se creeze condiţii pentru autofinanţarea fiecărei unităţi agricole. Călăuziţi de preţioasele idei, orientări şi indicaţii cuprinse în strălucita cuvîntare rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, oamenii muncii din agricultura judeţului Tulcea se angajează să muncească fără preget pen V- Premiile Concursului şi de poezii patriotice In Studioul de concerte al Radioteleviziunii române a avut loc, simbătă, spectacolul de gală al celei de-a II-a ediţii a Concursului de cintece şi de poezii patriotice pentru copi, organizat de Consiliul Naţional al Organizaţiei Pionierilor, in colaborare cu Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, Uniunea compozitorilor şi muzicologilor, Uniunea scriitorilor şi Radioteleviziunea română, dedicat aniversării a 65 de ani de la făurirea P.C.R., eveniment de excepţională importanţă pentru destinele patriei noastre. Concursul a contribuit, prin selecţionarea celor mai valoroase lucrări, la îmbogăţirea creaţiei muzicale şi poetice pentru copi, lucrările exprimind sentimentele de înalt respect şi cinstire pentru trecutul glorios de luptă al poporului nostru, de mindrie patriotică faţă de realizările obţinute in anii construcţiei socialiste, dragostea şi recunoştinţa fierbinte a copiilor faţă de patrie şi partid, faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, preşedintele Republicii Socialiste România, celi mai iubit părinte şi îndrumător al tinerei generate, faţă de tovarăşa Elena Ceauşescu, pentru minunatele condiţii de viaţă şi învăţătură asigurate, pentru dragostea şi grija cu care veghează ca toţi copiii din patria noastră să crească in demnitate, dreptate şi pace. Totodată, lucrările premiate contribuie la educarea copiilor României socialiste în spiritul umanismului şi patriotismului revoluţionar, al idealurilor păcii şi prieteniei cu toţi copiii lumii. Juriile celor două secţiuni ale concursului au acordat următoarele premii : — Secţiunea de poezie Premiile Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor : Premiul I : „Al patriei erou între eroi“, „Ţara noastră“ de Nicuşor Constantinescu ; Premiul II — „Culori nemuritoare“, „Ce poate fi mai minunat,“ de Niculae Tache ; Premiul III — „Ţara păcii“, „Sărbătoare“ de Iuliu Raţiu . Menţiune — „Ţârii“ de Victor Mihalache. Premii speciale : — Premiul Opiunii scriitorilor — „Patria“ de Miron Ţie. Premiul Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste — de cintece pentru copii „Creştem în lumină" de Corneliu Şerban. Secţiunea «e creaţie muzicală ; Premiul I — „Noi, copiii, i. iubim", muzica Mihai Elekes, versurile Aristide Mircea ; Premiul II — „De ziua partidului“, muzica Mircea Rădulescu, versuri Ion Ţîrlea ; Premiul III -- „Şoimii patriei vă mulţumesc“, muzica Dan Beizadea, versuri Petre Idriceanu ; Menţiune — „Noi suntem viitorul ţării“, muzica Dan Bălan, versurile Mircea Block, „Ce pot face două mîini , dibace“, muzica Gabriela Sauciuc, versuri Gina Tedorescu şi „Primul spic“, muzica Romeo Vanica, versuri Niculae Tache. Premiul Uniunii compozitorilor şi muzicologilor — „In frumoasa Românie“, muzica Gh. Bazavan, versurile Petre Nicolae, şi „Să fie pace pe pămînt", muzica Temistocle Popa, versuri Mircea Block. Premiul Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste — „Omagiu tovarăşei Elena Ceauşescu“, muzica Iovan Miclea, versuri Niculae Tache, şi „Partid, iubit părinte“, muzica Anton Dogaru, versuri Nicuşor Constantinescu. CUVÎNTUL TOVARĂŞULUI ILIE LECA Ne stăruie in conştiinţă bogăţia de idei şi îndemnuri cuprinsă în cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, document care atestă încă o dată capacitatea de analiză şi clarviziune ştiinţifică a iubitului nostru conducător, genial strateg şi ctitor al României socialiste moderne, care îşi dedică cu eroism şi abnegaţie întreaga activitate revoluţionară fericirii şi bunăstării poporului, înălţării patriei pe noi culmi de civilizaţie şi progres. Raportez congresului că, prin muncă entuziastă, cooperatorii din Pristol au obţinut, in cincinalul 1981—1985, producţii medii de peste 4 800 kg griu, 4 950 kg orz şi aproape 7 000 kg porumb boabe, reuşind să-şi îndeplinească sarcinile planificate, iar la unele culturi, chiar să le depăşească. Pentru a asigura producte legumicole superioare anilor trecuţi, cu consum redus de energie electrică, carburanţi şi lubrifianţi, am instalat o salbă de roţi de udat cu ajutorul cărora asigurăm, prin brazde, apa necesară pentru 34 ha cultivate cu legume. în continuare, suntem preocupaţi de extinderea unor asemenea instalaţii tradiţionale, realizate din resurse şi cu forţe locale, astfel incit, in acest an, 80 la sută din suprafaţa cultivată cu legume să fie irigată cu mijloace simple, de o deosebită eficienţă. Evaluîndu-ne cu exigenţă rezultatele dobindite, nu ne putem declara nicidecum mulţumiţi, deoarece acestea nu reflectă pe deplin potenţialul real al pămintului nostru, buna înzestrare tehnică de care dispunem şi capacitatea oamenilor. Ascultînd cu deosebită atenţie cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la deschiderea congresului, mi-am dat seama că multe din criticile formulate sunt valabile şi în cazul unităţii noastre. Sintem ferm hotărîţi să acţionăm in aşa fel incit autocritica ce ne-o facem acum cu toată sinceritatea să se SCINTEIA — duminica I iunie 1986 CUVÎNTUL TOVARĂŞULUI EMIL TEODORESCU Ingăduiţi-mi ca, de la tribuna acestui înalt forum democratic al agriculturii, să exprim, în numele oamenilor muncii din judeţul Vîlcea, sentimentele noastre de aleasă recunoştinţă tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, preşedintele Republicii, ctitorul României de azi, care, cu fermitate şi consecvenţă revoluţionară, dinamizează întreaga activitate a poporului nostru consacrată progresului continuu al naţiunii, edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate pe pămîntul patriei. Raportez congresului că, pe baza programelor de dezvoltare a producţiei vegetale şi zootehnice, elaborate în lumina indicaţiilor şi orientărilor deosebit de preţioase date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, colectivul nostru de muncă, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, desfăşoară o intensă activitate pentru a face din fermele noastre de producţie unităţi fruntaşe. Acţionînd pentru valorificarea cit mai bună a condiţiilor pedoclimatice ale zonei in care se află fermele întreprinderii şi a bazei tehnico-materiale din dotare, punem accentul pe dezvoltarea în ritm susţinut a pomiculturii, viticulturii şi zootehniei, acordînd prioritate laturilor intensive, calitative, sporirii eficienţei economice a întregii activităţi. Pe această bază, am reuşit să dublăm valoarea producţiei globale agricole faţă de anul 1981. Acordăm o atenţie deosebită folosirii intensive a fondului funciar, mecanizării lucrărilor in plantaţiile de pomi şi viţă de vie, îmbunătăţirii însuşirilor fizico-chimice ale solului, prin aplicarea amendamentelor calcaroase şi acţiuni de scarificare, nivelare şi fertilizare cu îngrăşăminte organice, în vederea realizării necesarului de furaje, întreaga suprafaţă de livezi clasice a fost însăminţată cu plante de nutreţ, obţinîndu-se, în medie, peste 3 500 kg fin la hectar, fără să fie afectată producţia de fructe. Am, acţionat pentru extinderea leguminoaselor, a înaltă răspundere pentru viitorul ţării, pentru vigoarea şi tinereţea poporului (Urmare din pag. 1) a indemnizaţiilor de naştere, toate constituind încă o mărturie grăitoare a grijii partidului şi statului faţă de tînăra generaţie. Pentru condiţiile minunate de viaţă, pentru accesul neîngrădit la tezaurul ştiinţei şi culturii, partidul le cere copiilor un singur lucru, atît de sugestiv exprirrat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Forumul naţional al tinerei generaţii: de a munci, învăţa, munci şi iar Învăţa. „Pregătiţi-vă — s-a adresat tineretului secretarul general al partidului — pentru muncă şi viaţă, pentru a fi prezenţi întotdeauna acolo unde poporul, patria o vor cere !“. Sunt cuvinte care au avut o puternică rezonanţă în tinerele conştiinţe. Dovadă stau rezultatele bune la învăţătură, interesul copiilor faţă de muncă. Participarea amplă a şoimilor patriei şi a pionierilor la Festivalul naţional „Cîntarea României“ constituie un prilej de a pătrunde marea frumuseţe şi autenticitatea folclorului nostru, de a prelua şi duce mai departe tradiţii a căror vechime se pierde in negura timpului. Totodată, formaţiile artistice ale celor mai mici participanţi la festival, prin programele lor, dau glas gindurilor de dragoste curată şi de adîncă recunoştinţă faţă de Partidul Comunist Român, faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şitovarăşa Elena Ceauşescu, pentru copilăria fericită ce le este asigurată. Cu entuziasmul specific „virstei de aur“, copiii se avinta in competiţiile sportive organizate sub egida „Daciadei“. Şi nu puţini sunt aceia care au cucerit înalte piscuri ale performanţei, făcind să răsune imnul ţării noastre în competiţii de anvergură internaţională. Generaţia de copace se află pe băncile şcolii face, încă de pe acum, dovada înţelegerii marilor răspunderi ce-i vor reveni, în viitor, misiunii de o covîrşitoare importanţă pentru România de miine, în cadrul organizaţiilor de pionieri şi şoimi ai patriei, copiii participă, pe măsura puterii lor, la viaţa cetăţii, răsplătind astfel efortul considerabil pe care societatea 11 face pentru a-i ajuta să devină oameni de nădejde, continuatori entuziaşti ai operei de edificare a noi orînduiri, a unui om nou. Prevederile Congresului al XIII- lea al partidului merg pină in anul 2000. înfăptuirea multora dintre acestea, ca şi a celor ce vor depăşi pragul mileniului, revine copiilor de azi, celor care-şi flutură voioşi, in vînt, cravatele roşi cu tricolor. Ei vor Împlini visul de aur al omenirii — comunismul. Ei se vor bucura, pe deplin, de toate roadele eforturilor pe care părinţii şi bunicii lor Ie fac pentru a le asigura un viitor fericit, pe măsura aspiraţiilor înaripate, caracteristice virstei tinere, a trecutului glorios al poporului nostru, a faptelor de vitejie ale înaintaşilor. Este darul pe care-1 facem copiilor de ziua lor, in atmosfera de entuziasm ce va caracteriza, desigur, toate manifestările organizate. In această zi, spre a sărbători Copilul — simbolul bucuriei de a trăi, al încrederii In ziua de miine a României socialiste, a omenirii întregi. Rodică ȘERBAN tv 11.30 Telex. 11.35 Lumea copiilor (parţial color) • sintem copiii Epocii Nicolae Ceauşescu. Documentar Mlodiţe înmugurite din trunchiul strămoşesc. Selecţiuni din spectacolul de gală al celei de-a doua ediţii a concursului de creaţie literară şi muzicală pentru şoimii patriei . Teatru pentru pionieri şi şcolari — Indicativul „Prietenie“. 12.40 Din cununa cântecului românesc (color). Muzică populară. 13.00 Album duminical (parţial color). 14.43 însemne ale unui timp eroic (color). 15.00 închiderea programului. 19.00 Telejurnal 19.15 Copiii, primăvara şi viitorul naţiunii — documentar (color). 19.30 Din inimi de copii, un imn partidului iubit (color). Spectacol literar-muzical-coregrafic realizat In colaborare cu Consiliul National al Organizaţiei Pionierilor. 10.10 Film artistic (color). „Copil Inventatorului“. 21.50 Telejurnal. LUNI, IUNIE 20.00 Telejurnal. 20.20 Orizont tehnico-ştiinţific (color). 20.35 Copiii — Înaltă datorie faţă de viitorul naţiunii (color). Flori de la Năruja. Reportaj. 20.45 Tezaur folcloric (color). 21.00 Film serial (color). „Wilhelm cuceritorul“. Coproducţie Internaţională realizată în Centrul de producţie cinematografică „Bucureşti“. Regia : Sergiu Nicolaescu şi Gilles Grangier. Ultimul episod. 21.50 Telejurnal.