Scînteia, iunie 1986 (Anul 55, nr. 13615-13639)

1986-06-01 / nr. 13615

PAGINA 4 CONGRESUL AL III-LEA AL ŢĂRĂNIMII Din cuvîntul participanţilor la dezbateri (Urmare din pag. a II-a) fost, cum spunea Iriviu Rebrea­­nu în Laudă ţăranului român, „cel mai umil român“, ţăranul adică, este astăzi chemat,­in so­cietatea socialistă multilateral dezvoltată din ţara noastră, să joace un rol de prim-plan, ală­turi de muncitor, de savant, de artist, este chemat in constru­irea unei lumi noi, întemeiate pe relaţii drepte şi echitabile intre toţi oamenii. Scriitorii români dintotdeauna i-au iubit pe ţăranii români şi i-au aşezat in cărţile lor pe lo­cul care li s-a cuvenit de crea­tori ai Istoriei. Alecsandri, Coşbuc, Goga, Arghezi, Rebrea­­nu, Sadoveanu, Zaharia Stancu, Marin Preda şi alţi reprezen­tanţi de seamă ai culturii noas­tre naţionale au fost cintăreţi ai suferinţelor trecute ale ţăranu­lui român, observatori ai trans­formării sale în istorie, sub in­fluenţa ideilor Înnoitoare ale veacului nostru. Astăzi, satul românesc, o ştim cu toţii atît de bine, a încetat să mai fie un re­fugiu in afara istoriei, ţăranul însuşi nu mai e, ca în vremuri de tristă amintire, un om ţinut departe de treburile ţării de că­tre cei interesaţi, pe-atunci, sâ-şi croiască pe spinarea lui o fericire care s-a dovedit pină la urmă trecătoare, fiind intemeia­­ta pe nedreptate. Astăzi, prin politica înţeleaptă a Partidului Comunist Român şi datorită concepţiei luminoase a condu­cătorului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ţăranul ro­mân, toţi cei ce muncesc la sate adică, de fapt, noi toţi, suntem­ chemaţi să decidem asupra vi­itorului României, al societăţii noastre socialiste. S-a transfor­mat satul românesc, prin pă­trunderea in agricultură, in viaţa însăşi a oamenilor de a­­colo, a ştiinţei şi a tehnologiei Înaintate, dar s-a transformat şi omul de la sat, ca şi cel de la oraş, şi-a recăpătat, acest om, încrederea în forţele sale crea­toare, încrederea în ideea de om, constructor conştient al so­cialismului şi comunismului. In repetate rinduri, a spus în continuare vorbitorul, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, evocînd exemplul de creaţie al îna­intaşilor, ne-a îndemnat pe noi, scriitorii, să mergem direct la izvor, să ne inspi­răm din faptele eroice de muncă ale poporului, să redăm in operele noastre viaţa, nă­zuinţele şi aspiraţiile creatori­lor de bunuri materiale, să fa­cem astfel ca eroii cărţilor noas­tre să fie constructorii socialis­mului, cei ce înalţă astăzi România pe noi culmi de pro­gres şi civilizaţie. Acest îndemn generos, adresat în cuvinte vibrante de secre­tarul general al partidului nos­tru scriitorilor şi artiştilor, con­stituie ideea de căpătâi a lite­raturii noastre noi. Au fost rea­lizate în anii socialismului, şi mai ales în anii „Epocii Nicolae Ceauşescu“, opere remarcabile despre viaţa nouă a satului ro­mânesc, a poporului nostru. Dar suntem­ conştienţi că mai avem mari îndatoriri pentru a reflecta în operele noastre noua epopee a muncii ce se desfă­şoară pentru transformarea re­voluţionară a satului românesc. Scriitorii, toţi creatorii de frumos din România, împreună cu întregul popor, susţin cu toa­tă căldura apelul la raţiune şi iniţiativele preşedintelui ţării pentru triumful păcii in lume, pentru liniştea şi viaţa oameni­lor pe planeta noastră. Ridicăm cu tărie glasul nostru pentru încetarea cursei înarmărilor, pentru înfăptuirea dezarmării, astfel ca sfîrşitul acestui mile­niu să fie încununat de aureola păcii şi să deschidă drumul spre un mileniu eliberat de coş­marul războaielor, spre un mi­leniu al împlinirii marilor idea­luri ale umanismului, ale Încre­derii, colaborării şi securităţii tuturor popoarelor. Să facem to­tul, aşa cum a cerut tovarăşul Nicolae Ceauşescu, să triumfe raţiunea şi pacea pe planeta noastră. tru realizarea sarcinilor ce le revin, pentru obţinerea unor recolte mari, sigure şi renta­bile, aducindu-şi, astfel, o con-Congresul­ nostru se desfă­şoară in anul aniversării a 65 de ani de la făurirea glorio­sului partid comunist, stega­rul luptei pentru împlinirea as­piraţiilor noastre supreme de li­bertate şi demnitate, de progres şi bunăstare, in atmosfera de puternică angajare patriotică în care întregul popor acţionează cu dăruire exemplară pentru în­făptuirea neabătută a hotăriri­­lor Congresului al XIII-lea al partidului. Această aniversare, scumpă Inimilor noastre, ne-a oferit noi prilejuri pentru a ne exprima sentimentele de profundă dra­goste şi nesfîrşită recunoştinţă pe care toţi oamenii muncii ro­mâni şi maghiari din judeţul Covasna le nutrim faţă de partid, faţă de genialul său conducător, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sub a cărui înţeleaptă conducere ţara noas­tră, judeţul nostru au cunos­cut perioada cea mai fertilă in împliniri din anii luminoşi ai socialismului. Raportez congresului — înalt forum democratic al ţărănimii, al oamenilor muncii din agri­cultură — că, acţionînd în spiri­tul preţioaselor indicaţii şi orientări ale secretarului gene­ral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cel mai iubit fiu al poporului, erou între eroii neamului, am realizat în cincinalul tre­cut însemnate progrese in dezvoltarea producţiei vegetale şi animale a cooperativei agri­cole, care au condus la creşte­rea averii obşteşti, a proprietă­ţii socialiste şi a veniturilor membrilor cooperatori din Tu­­ria. Astfel, la cartofi am ob­ţinut recolte medii la hectar de peste 30 000 kg. la sfecla de zahăr 46 000—47 000 kg. la griu de circa 3 500 kg. Am acordat, în acelaşi timp, o atenţie prio­ritară întăririi sectorului zo­otehnic. Drept urmare, efecti­vele­ de bovine au crescut, în cincinalul 1981—1985, de la 1 700 la 2 200 de capete, reali­­zînd integral planul de livrări la fondul de stat. Prin acţiunile de urmărire ri­guroasă a costurilor de produc­ţie, in vederea creşterii eficien­ţei economice a întregii activi­tăţi, am realizat, anul trecut, un beneficiu peste plan de 1 300 000 lei. Cu toate aceste rezultate, apreciem că posibilităţile noas­tre sunt mult mai mari. Produc­ţiile ar fi fost superioare, aşa cum a reliefat pe bună dreptate tovarăşul Nicolae Ceauşescu la congresul nostru, dacă s-ar fi asigurat peste tot respectarea tehnologiilor de cultură, dacă am fi imprimat o ordine şi o disciplină desăvîrşite in gestio­narea şi folosirea la maximum a mijloacelor din dotare, a for­ţei de muncă, a tuturor resur­selor locale. In vederea realizării unei co­tituri radicale în activitatea noastră, pe baza indicaţiilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, vom adopta un pro­gram de măsuri tehnico-organi­­zatorice de natură să asigure îndeplinirea în cele mai bune condiţii a planului pe acest an şi pe întregul cincinal, pentru înfăptuirea neabătută a obiec­tivelor noii revoluţii agrare, sarcină fundamentală ce revine lucrătorilor de pe ogoare în această perioadă de dezvoltare intensivă economico-socială a patriei. Printr-o mai bună mo­bilizare a cooperatorilor, a me­canizatorilor şi a specialiştilor la executarea lucrărilor agrico­le, la care au obligaţia de a par­ticipa direct şi nemijlocit şi ca­drele de conducere din unitate, vom asigura cultivarea integra­lă şi corectă a pâmîntului — bun al întregului popor, pe care avem datoria patriotică să-l gos­podărim cu cea mai înaltă res­ponsabilitate. în prezent ac­ţionăm din plin la efectuarea praşilei la cartofi, mac şi sfeclă de zahăr, pentru strîngerea fu­rajelor, pregătirea exemplară a secerişului, tribuţie tot mai importantă la ridicarea scumpei noastre patrii pe culmile progresului şi civi­lizaţiei. Unitatea noastră dispune de o însemnată suprafaţă de păşuni şi fineţe naturale, care repre­zintă o sursă ieftină de furaje ce trebuie să o folosim cu mai mult randament în dezvoltarea sectorului creşterii animalelor. Ne vom angaja cu toate forţele la materializarea unor lucrări complexe privind îmbunătăţirea şi ameliorarea acestora in scopul dublării producţiei de masă verde. Au fost executate deja acţiuni de curăţire, fertilizare şi suprainsamînţare pe 360 hec­ Cel de-al III-lea Congres al lu­crătorilor ogoarelor demonstrea­ză, o dată in plus, grija pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, cel mai iubit fiu al naţiunii noastre, o poartă dezvoltării in­­­­tensive a agriculturii, înfloririi multilaterale a patriei noastre socialiste. Acţionînd în spiritul orientărilor şi indicaţiilor date de secretarul general al parti­dului, cooperatorii şi mecaniza­torii din comuna Sintandrei, ju­deţul Bihor, sunt angajaţi cu toate forţele pentru folosirea cu maximă eficienţă a bogatei baze tehnico-materiale şi cultivarea ştiinţifică a pămîntului, întărind permanent proprietatea socialis­tă a unităţii noastre. In anul 1985 am realizat. In medie, peste 8 000 kg griu şi 12 000 kg po­rumb ştiute» la hectar, în regim neirigat, rezultate care ne-au creat posibilitatea să livrăm su­plimentar la fondul de stat în­semnate cantităţi de cereale. Este pentru noi o mare bucurie să putem raporta aceste reali­zări, care sunt de peste două ori mai mari faţă de cele obţinute la începutul cincinalului trecut, ceea ce demonstrează forţa creatoare a ţărănimii intr-o pa­trie liberă. Independentă şi su­verană, efectul pozitiv al muncii pe ogoarele înfrăţite, in care îmbinăm tradiţia îndelungată a ţăranului român cu ştiinţa con­temporană. Pe bună dreptate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, a relevat în magistrala cuvîntare la con­gresul nostru — care cuprinde pilduitoare învăţăminte pentru Întreaga ţărănime — că, n­umai printr-o organizare exemplară a muncii, prin folosirea judicioasă a pămîntului şi a bazei tehnico­­materiale de care dispunem, printr-o largă şi exemplară mo­bilizare a forţelor din comună, vom putea realiza recolte şi mai îmbelşugate. In acest spirit, vom acţiona cu mai multă fer­mitate, aducindu-ne contribuţia tare de păşune şi 420 hectare de fineţe, suprafeţe pe care efectivele de animale au fost repartizate in funcţie de specii şi categorii de virstă pentru a se realiza un păşunat raţional. Asigur congresul că vom fo­losi întregul potenţial tehnic şi uman pentru a înfăptui exem­plar obiectivele actualului cin­cinal de a obţine la principale­le culturi recolte medii la hec­tar de peste 32 000 kg cartofi, 50 000 kg sfeclă de zahăr, pre­cum şi a­ sarcinilor în domeniul zootehniei. Puternic mobilizaţi de însufleţitoarea cuvîntare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu rostită la congresul nostru, vom face totul pentru îndeplinirea neabătută a hotăririlor pe care le va adopta acest înalt forum democratic al ţărănimii, sporin­­du-ne astfel contribuţia la în­florirea scumpei noastre patrii — Republica Socialistă Româ­nia, la asigurarea autoaprovizionării şi satisfacerea tuturor obligaţi­ilor la fondul central. Vom acorda o importanţă deosebită aplicării normelor de organizare a terenurilor in sole şi parcele optime, în vederea asigurării unui control cît mai riguros al executării lucrărilor agricole. Ne vom preocupa stăruitor de sporirea continuă a fertilităţii şi creşterea capacităţii productive a pămîntului, prin efectuarea unor ample acţiuni de îmbună­tăţiri funciare, redarea în cir­cuitul agricol a noi suprafeţe şi aplicarea unor cantităţi tot mai mari de îngrăşăminte organice, în complex cu­­amendamente pentru corectarea acidităţii. Pentru acest an ne-am propus să obţinem recolte de peste 8 000 kg griu, 40 000 kg sfeclă, 15 000 kg porumb ştiuleţi la hectar, precum şi 3 800 litri lapte de la fiecare vacă. în ce priveşte executarea lu­crărilor agricole de sezon, coo­peratorii şi mecanizatorii desfă­şoară în aceste zile hotărîtoare pentru recoltă o intensă activi­tate la prăşit şi udarea culturi­lor in legumicultura şi pentru strîngerea furajelor. In vederea efectuării secerişului, ce se apropie cu rapiditate, suntem­ pregătiţi cu toate forţele nece­sare pentru recoltarea, trans­portul, depozitarea şi valorifi­carea tuturor produselor la timp şi fără pierderi,­­ încredinţăm congresul, pe mult iubitul şi stimatul secretar general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, că toţi cei ce lucrăm in cooperativa agricolă din Sintandrei vom acţiona cu multă răspundere, în spirit re­voluţionar, pentru aplicarea ne­abătută în viaţă a sarcinilor care ne revin din programele de dezvoltare­ intensivă economico­­socială a patriei in cincinalul actual, a preţioaselor orientări şi indicaţii date de conducăto­rul nostru iubit, pentru a rea­liza recolte tot mai mari şi mai eficiente, cu costuri cit mai reduse de producţie, materializeze la toamnă în pro­ducţii cit mai bune. De altfel, lucrările pe care le-am realizat pină acum au fost de un nivel calitativ superior anilor prece­denţi, ceea ce ne întăreşte con­vingerea că în 1986 vom obţine producţii medii cel puţin la ni­velul prevederilor de plan. In acest scop, am stabilit sar­cini şi responsabilităţi concrete pentru fiecare fermă şi sector de producţie, pentru fiecare ca­dru de conducere şi formaţie de lucru, in conformitate cu Le­gea privind retribuirea persona­lului in acord global, iar consi­liul de conducere acţionează e­­nergic pentru organizarea te­meinică şi cu simţ de răspun­dere a întregii activităţi de pro­ducţie, pentru întărirea ordinii­­ şi disciplinei, a implicării fiecă­rui cooperator în soarta produc­ţiei. Din toată inima dorim să ne îndeplinim cu cinste angaja­mentele asumate şi îndatoririle ce ne revin în tripla calitate de proprietari, producători şi be­neficiari, perpetuînd înaltele va­lori ale dragostei faţă de pă­­mînt a ţăranului, ale muncii sale nobile încorporate in roadele holdelor. Asigur forumul democraţiei noastre socialiste că oamenii muncii din cooperativa agricolă de producţie Pristol vor depune toate strădaniile pentru înde­plinirea măreţelor obiective sta­bilite de Congresul al XIII-lea al partidului, a indicaţiilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la acest important forum al ţă­rănimii române, aducindu-şi în acest fel o contribuţie sporită la continua prosperitate şi înflo­rire a scumpei noastre patrii, căror pondere in structura cul­turilor furajere este de circa 70 la sută. In sectorul zootehnic, preo­cupările noastre sunt orientate, cu prioritate, spre creşterea, in condiţii optime, a tineretului de reproducţie, în scopul folosirii forţei de muncă în condiţii de maximă eficienţă in perioadele dintre campaniile agricole, cît şi al valorificării depline a resurse­lor locale de materii şi mate­riale, pe lingă fermele de pro­ducţie au fost create sectoare industriale, de unde, în anul trecut am obţinut venituri de peste 14 milioane lei. Dar rezultatele obţinute pină acum nu ne mulţumesc. Ele ar fi fost cu certitudine mai bune dacă am fi acţionat cu mai multă fermitate şi responsabi­litate pentru aplicarea corectă a tehnologiilor, pentru execu­tarea tuturor lucrărilor la timp şi la cel mai înalt nivel calita­tiv. Am reţinut din ampla cu­vântare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu necesitatea perfecţionării continue a acti­vităţii consiliilor de conducere din unităţile agricole şi aplică­rii cu toată hotărirea a noului mecanism economico-financiar, astfel incit fiecare unitate să funcţioneze pe principiul auto­­conducerii şi autogestiunii, să-şi acopere din veniturile proprii cheltuielile, apelînd cît mai puţin la credite. Hotărîţi să ridice întreaga ac­tivitate la nivelul cerinţelor şi exigenţelor noii revoluţii agra­re, lucrătorii din agricultura de stat a judeţului .Vîlcea se angajează să nu precupeţească nici un efort pentru a transpu­ne in viaţă preţioasele indica­ţii şi orientări din magis­trala cuvîntare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, prevederile din documentele adoptate de congresul nostru, în scopul creşterii substanţiale a produc­ţiilor, productivităţii muncii şi a eficientei economice, sporirii aportului la progresul general al tării. CUVÎNTUL TOVARĂȘULUI PETRE CSICSIO CUVÎNTUL TOVARĂȘULUI IOAN POP CUVÎNTUL TOVARĂŞEI ELEONORA MOGA îndeplinind mandatul încre­dinţat, îmi revine deosebita cinste să exprim, în numele oamenilor muncii din judeţul Tulcea, sentimentele de profun­dă dragoste şi preţuire, recu­noştinţa deosebită faţă de conducătorul iubit şi stimat al partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, înflăcâratul patriot comunist, care şi-a dedicat întreaga acti­vitate revoluţionară înfăptuirii nobilelor idealuri ale poporului nostru de independenţă şi pro­gres, edificării societăţii socia­liste multilateral dezvoltate pe pămîntul românesc. Exprim vibrantul nostru oma­giu, stima şi recunoştinţa to­varăşei academician doctor in­giner Elena Ceauşescu, emi­nent om de ştiinţă, de amplă recunoaştere internaţională, pen­tru activitatea sa neobosită consacrată înfloririi patriei. În contextul progresului eco­nomic general, agricultura ju­deţului Tulcea s-a dezvoltat şi modernizat continuu, înfăptui­rea programului de amenajare şi exploatare a Deltei Dunării a permis creşterea cu peste 28 000 de hectare a suprafeţei arabile. Amplele lucrări de îm­bunătăţiri funciare au determi­nat ca suprafaţa amenajată pentru irigaţii să ajungă in prezent la peste 141 mii hec­tare. In cincinalul 1981—1985, com­parativ cu cincinalul anterior, producţiile totale au sporit cu 77 000 tone cereale, 16 000 tone fasole, 136 000 tone sfeclă de zahăr, 261 000 tone cartofi şi legume, peste 30 000 tone stru­guri şi alte produse. în mod autocritic, trebuie să arătăm că rezultatele obţinute, atît la pro­ducţia vegetală, cit şi in zooteh­nie, sunt departe de a ne mul­ţumi, ele nefiind la nivelul planului şi a bazei tehnico-ma­­teriale de care dispunem. Ne­­realizarea producţiilor planifi­cate, îndeosebi pe terenurile irigate, se datoreşte, în princi­pal, deficienţelor existente în organizarea şi controlul activi­tăţii. Direcţia agricolă jude­ţeană n-a reuşit întotdeauna să determine conducerile de uni­tăţi­­ şi cadrele tehnice să acţio­neze cu toată răspunderea pen­tru respectarea întocmai a teh­nologiilor. S-a acţionat cu in­suficientă perseverenţă pentru utilizarea corespunzătoare a mijloacelor materiale şi forţei umane de care dispunem, in vederea îndeplinirii programe­lor de creştere a producţiei ve­getale şi animaliere. Pornind de la concluziile desprinse din activitatea desfă­şurată până acum, comitetul ju­deţean de partid a stabilit un program concret de măsuri po­­litico-organizatorice menite să pună o bază temeinică produc­ţiei din acest an, cit şi pe întregul cincinal. Pe baza lui, in toate unităţile se lucrează cu mai multă răspundere pentru calitatea lucrărilor. Raportăm congresului că am încheiat la termenele prevăzute insămin­­tările de primăvară pe cele peste 150 mii hectare, întreaga noastră atenţie fiind îndreptată, in această perioadă, în direcţia efectuării la timp şi de cali­tate a tuturor lucrărilor de în­treţinere şi irigare. De aseme­nea, ne-am pregătit temeinic pentru recoltarea cerealelor pâ­­ioase la timp, în perioade scurte, fără pierderi, să în­­sămînţăm integral suprafeţele prevăzute de culturi duble, sur­să importantă in judeţul nostru pentru asigurarea bazei fura­jere. Acţionăm, totodată, cu mai multă exigenţă şi răspun­dere pentru întărirea ordinii şi disciplinei in folosirea mijloa­celor băneşti, pentru reducerea cheltuielilor de producţie şi creşterea eficienţei economice, astfel incit, pe baza realizării unor recolte şi venituri mari, să se creeze condiţii pentru autofinanţarea fiecărei unităţi agricole. Călăuziţi de preţioasele idei, orientări şi indicaţii cuprinse în strălucita cuvîntare rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, oamenii muncii din agricultura judeţului Tulcea se angajează să muncească fără preget pen­ V- Premiile Concursului şi de poezii patriotice In Studioul de concerte al Ra­­dioteleviziunii române a avut loc, simbătă, spectacolul de gală al ce­lei de-a II-a ediţii a Concursului de cintece şi de poezii patriotice pentru copi, organizat de Consi­liul Naţional al Organizaţiei Pio­nierilor, in colaborare cu Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, U­­niunea compozitorilor şi muzico­logilor, Uniunea scriitorilor şi Ra­­dioteleviziunea română, dedicat aniversării a 65 de ani de la făuri­rea P.C.R., eveniment de excepţio­nală importanţă pentru destinele patriei noastre. Concursul a contribuit, prin se­lecţionarea celor mai valoroase lu­crări, la îmbogăţirea creaţiei mu­zicale şi poetice pentru copi, lu­crările exprimind sentimentele de înalt respect şi cinstire pentru tre­cutul glorios de luptă al poporului nostru, de mindrie patriotică faţă de realizările obţinute in anii con­strucţiei socialiste, dragostea şi re­cunoştinţa fierbinte a copiilor faţă de patrie şi partid, faţă de tova­răşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, preşedintele Republicii Socialiste România, cel­­i mai iubit părinte şi îndrumător al tinerei generate, faţă de tovarăşa Elena Ceauşescu, pentru minuna­tele condiţii de viaţă şi învăţătură asigurate, pentru dragostea şi grija cu care veghează ca toţi copiii din patria noastră să crească in dem­nitate, dreptate şi pace. Totodată, lucrările premiate contribuie la educarea copiilor României socia­liste în spiritul umanismului şi pa­triotismului revoluţionar, al idea­lurilor păcii şi prieteniei cu toţi copiii lumii. Juriile celor două secţiuni ale concursului au acordat următoarele premii : — Secţiunea de poezie Premiile Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor : Premiul I : „Al patriei erou între eroi“, „Ţara noastră“ de Nicuşor Con­­stantinescu ; Premiul II — „Culori nemuri­toare“, „Ce poate fi mai minu­nat,“ de Niculae Tache ; Premiul III — „Ţara păcii“, „Sărbătoare“ de Iuliu Raţiu . Menţiune — „Ţâ­rii“­ de Victor Mihalache. Premii speciale : — Premiul O­­piunii scriitorilor — „Patria“ de Miron Ţie. Premiul­­ Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste — de cintece pentru copii „Creştem în lumină" de Corneliu Şerban. Secţiunea «­e creaţie muzicală ; Premiul I — „Noi, copiii, i­. iu­bim", muzica Mihai Elekes, ver­surile Aristide Mircea ; Premiul II — „De ziua partidu­lui“, muzica Mircea Rădulescu, versuri Ion Ţîrlea ; Premiul III -- „Şoimii patriei vă mulţumesc“, muzica Dan Beiza­dea, versuri Petre Idriceanu ; Menţiune — „Noi suntem­ viitorul ţării“, muzica Dan Bălan, versurile Mircea Block, „Ce pot face două mîini , dibace“, muzica Gabriela Sauciuc, versuri Gina Tedo­­rescu şi „Primul spic“, muzica Romeo Vanica, versuri Niculae Tache. Premiul Uniunii compozitorilor şi muzicologilor — „In frumoasa Românie“, muzica Gh. Bazavan, versurile Petre Nicolae, şi „Să fie pace pe pămînt", muzica Temisto­­cle Popa, versuri Mircea Block. Premiul Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste — „Omagiu to­varăşei Elena Ceauşescu“, muzica Iovan Miclea, versuri Niculae Ta­che, şi „Partid, iubit părinte“, mu­zica Anton Dogaru, versuri Nicu­şor Constantinescu. CUVÎNTUL TOVARĂŞULUI ILIE LECA Ne stăruie in conştiinţă bogă­ţia de idei şi îndemnuri cuprin­să în cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, document care atestă încă o dată capacita­tea de analiză şi clarviziune şti­inţifică a iubitului nostru con­ducător, genial strateg şi ctitor al României socialiste moderne, care îşi dedică cu eroism şi abnegaţie întreaga activitate re­voluţionară fericirii şi bunăstă­rii poporului, înălţării patriei pe noi culmi de civilizaţie şi pro­gres. Raportez congresului că, prin muncă entuziastă, cooperatorii din Pristol au obţinut, in cin­cinalul 1981—1985, producţii me­dii de peste 4 800 kg griu, 4 950 kg orz şi aproape 7 000 kg po­rumb boabe, reuşind să-şi în­deplinească sarcinile planificate, iar la unele culturi, chiar să le depăşească. Pentru a asigura producte le­gumicole superioare anilor tre­cuţi, cu consum redus de ener­gie electrică, carburanţi şi lu­­brifianţi, am instalat o salbă de roţi de udat cu ajutorul cărora asigurăm, prin brazde, apa ne­cesară pentru 34 ha cultivate cu legume. în continuare, suntem­ preocupaţi de extinderea unor asemenea instalaţii tradiţionale, realizate din resurse şi cu for­ţe locale, astfel incit, in acest an, 80 la sută din suprafaţa cul­tivată cu legume să fie irigată cu mijloace simple, de o deose­bită eficienţă. Evaluîndu-ne cu exigenţă re­zultatele dobindite, nu ne putem declara nicidecum mulţumiţi, deoarece acestea nu reflectă pe deplin potenţialul real al pă­­mintului nostru, buna înzestra­re tehnică de care dispunem şi capacitatea oamenilor. Ascultînd cu deosebită aten­ţie cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la deschide­rea congresului, mi-am dat sea­ma că multe din criticile for­mulate sunt valabile şi în cazul unităţii noastre. Sintem­ ferm hotărîţi să acţionăm in aşa fel incit autocritica ce ne-o facem acum cu toată sinceritatea să se SCI­NT­EIA — duminica I iunie 1986 CUVÎNTUL TOVARĂŞULUI EMIL TEODORESCU Ingăduiţi-mi ca, de la tribu­na acestui înalt forum demo­cratic al agriculturii, să exprim, în numele oamenilor muncii din judeţul Vîlcea, sentimentele noastre de aleasă recunoştinţă tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, preşedintele Republicii, ctitorul României de azi, care, cu fermi­tate şi consecvenţă revoluţiona­ră, dinamizează întreaga acti­vitate a poporului nostru con­sacrată progresului continuu al naţiunii, edificării societă­ţii socialiste multilateral dez­voltate pe pămîntul patriei. Raportez congresului că, pe baza programelor de dezvolta­re a producţiei vegetale şi zoo­tehnice, elaborate în lumina indicaţiilor şi orientărilor deo­sebit de preţioase date de to­varăşul Nicolae Ceauşescu, colectivul nostru de muncă, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, desfă­şoară o intensă activitate pen­tru a face din fermele noastre de producţie unităţi fruntaşe. Acţionînd pentru valorifica­rea cit mai bună a condiţiilor pedoclimatice ale zonei in care se află fermele întreprinderii şi a bazei tehnico-materiale din dotare, punem accentul pe dezvoltarea în ritm susţinut a pomiculturii, viticulturii şi zoo­tehniei, acordînd prioritate la­turilor intensive, calitative, sporirii eficienţei economice a întregii activităţi. Pe această bază, am reuşit să dublăm valoarea producţiei globale agricole faţă de anul 1981. Acordăm o atenţie deosebită folosirii intensive a fondului funciar, mecanizării lucrărilor in plantaţiile de pomi şi viţă de vie, îmbunătăţirii însuşiri­lor fizico-chimice ale solului, prin aplicarea amendamentelor calcaroase şi acţiuni de scarifi­­care, nivelare şi fertilizare cu îngrăşăminte organice, în vederea realizării necesa­rului de furaje, întreaga su­prafaţă de livezi clasice a fost însăminţată cu plante de nu­treţ, obţinîndu-se, în medie, peste 3 500 kg fin la hectar, fără să fie afectată producţia de fructe. Am, acţionat pentru extinderea leguminoaselor, a înaltă răspundere pentru viitorul ţării, pentru vigoarea şi tinereţea poporului (Urmare din pag. 1) a indemnizaţiilor de naştere, toate constituind încă o mărturie grăi­toare a grijii partidului şi statului faţă de tînăra generaţie. Pentru condiţiile minunate de viaţă, pentru accesul neîngrădit la tezaurul ştiinţei şi culturii, parti­dul le cere copiilor un singur lu­cru, atît de sugestiv exprirr­at de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Fo­rumul naţional al tinerei generaţii: de a munci, învăţa, munci şi iar Învăţa. „Pregătiţi-vă — s-a adre­sat tineretului secretarul general al partidului — pentru muncă şi viaţă, pentru a fi prezenţi întot­deauna acolo unde poporul, patria o vor cere !“. Sunt cuvinte care au avut o puternică rezonanţă în ti­nerele conştiinţe. Dovadă stau re­zultatele bune la învăţătură, inte­resul copiilor faţă de muncă. Participarea amplă a şoimilor pa­triei şi a pionierilor la Festivalul naţional „Cîntarea României“ con­stituie un prilej de a pătrunde marea frumuseţe şi autenticitatea folclorului nostru, de a prelua şi duce mai departe tradiţii a căror vechime se pierde in negura timpului. Totodată, formaţiile ar­tistice ale celor mai mici partici­panţi la festival, prin programele lor, dau glas gindurilor de dragos­te curată şi de adîncă recu­noştinţă faţă de Partidul Co­munist Român, faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi­­tovarăşa Elena Ceauşescu, pentru copilă­ria fericită ce le este asigu­rată. Cu entuziasmul specific „virstei­ de aur“, copiii se avinta in competiţiile sportive organizate sub egida „Daciadei“. Şi nu puţini sunt aceia care au cucerit înalte piscuri ale performanţei, făcind să răsune imnul ţării­ noastre în com­petiţii de anvergură internaţio­nală. Generaţia de copa­ce se află pe băncile şcolii face, încă de pe acum, dovada înţelegerii marilor răspunderi ce-i vor reveni, în vii­tor, misiunii de o covîrşitoare im­portanţă pentru România de miine, în cadrul organizaţiilor de pionieri şi şoimi ai patriei, copiii participă, pe măsura puterii lor, la viaţa ce­tăţii, răsplătind astfel efortul con­siderabil pe care societatea 11 face pentru a-i ajuta să devină oameni de nădejde, continuatori entuziaşti ai operei de edificare a noi orîn­­duiri, a unui om nou. Prevederile Congresului al XIII- lea al partidului merg pină in anul 2000. înfăptuirea multora din­tre acestea, ca şi a celor ce vor de­păşi pragul mileniului, revine copiilor de azi, celor care-şi flu­tură voioşi, in vînt, cravatele roşi cu tricolor. Ei vor Împlini visul de aur al omenirii — comunismul. Ei se vor bucura, pe deplin, de toate roadele eforturilor pe care părinţii şi bunicii lor Ie fac pentru a le asi­gura un viitor fericit, pe măsura aspiraţiilor înaripate, caracteristice virstei tinere, a trecutului glorios al poporului nostru, a faptelor de vitejie ale înaintaşilor. Este darul pe care-1 facem copiilor de ziua lor, in atmosfera de entuziasm ce va caracteriza, desigur, toate ma­nifestările organizate. In această zi, spre a sărbători Copilul — sim­bolul bucuriei de a trăi, al încre­derii In ziua de miine a României socialiste, a­ omenirii întregi. Rodică ȘERBAN tv 11.30 Telex. 11.35 Lumea copiilor (parţial color) • sintem­ copiii Epocii Nicolae Ceauşescu. Documentar Mlodiţe înmugurite din trunchiul strămoşesc. Selecţiuni din specta­colul de gală al celei de-a doua ediţii a concursului de creaţie lite­rară şi muzicală pentru şoimii pa­triei . Teatru pentru pionieri şi şcolari — Indicativul „Prietenie“. 12.40 Din cununa cântecului românesc (color). Muzică populară. 13.00 Album duminical (parţial color). 14.43 însemne ale unui timp eroic (co­lor). 15.00 închiderea programului. 19.00 Telejurnal 19.15 Copiii, primăvara şi viitorul na­ţiunii — documentar (color). 19.30 Din inimi de copii, un imn parti­dului iubit (color). Spectacol lite­­rar-muzical-coregrafic realizat In colaborare cu Consiliul National al Organizaţiei Pionierilor. 10.10 Film artistic (color). „Copil In­ventatorului“. 21.50 Telejurnal. LUNI,­­ IUNIE 20.00 Telejurnal. 20.20 Orizont tehnico-ştiinţific (color). 20.35 Copiii — Înaltă datorie faţă de vii­torul naţiunii (color). Flori de la Năruja. Reportaj. 20.45 Tezaur folcloric (color). 21.00 Film serial (color). „Wilhelm cu­ceritorul“. Coproducţie Internaţio­nală realizată în Centrul de pro­ducţie cinematografică „Bucu­reşti“. Regia : Sergiu Nicolaescu şi Gilles Grangier. Ultimul episod. 21.50 Telejurnal.

Next