Scînteia, iulie 1986 (Anul 55, nr. 13640-13666)

1986-07-01 / nr. 13640

PAGINA 2 Planul naţional unic de dezvoltare economico - socială a tării 9 pe iuerioada 1L9IB6-1990 ÎMAITMAIA A«OAf mc*IT A CImi:dmadX Înalt dinamism, eficientă superioară IN ÎNTREAGA activitate productivă (Urmare din pag. I) gurare a bazei energetice şi de ma­terii prime a tării. Un calcul arată că, la nivelul anului 1990, fiecare procent de reducere a ponderii chel­tuielilor materiale in produsul social echivalează cu un spor de venit na­tional de circa 36 miliarde lei, ceea ce înseamnă posibilităţi suplimentare de dezvoltare a economiei, de ridi­care a nivelului de trai. In strînsă legătură cu aceasta, se poate arăta că, pe ansamblul indus­triei, gradul de valorificare a mate­riilor prime, materialelor, combusti­bilului şi energiei — în condiţiile re­ducerii în continuare a consumurilor şi îmbunătăţirii substanţiale a struc­turilor de producţie — va spori cu 30—32 la sută. Ca urmare, cheltuieli­le materiale la 1 000 lei producţie­­marfă, în industria republicană, se vor reduce, în 1990, cu 110 lei faţă de 1985.­­ O asemenea abordare calitativă, e­­ficientă a dezvoltării se regăseşte de fapt în aproape fiecare prevedere a planului cincinal. In acest context, este de reţinut accentul care se pune pe creşterea susţinută a productivi­tăţii muncii. Astfel, in industria re­publicană, productivitatea muncii va spori cu 70,4 la sută pe întregul cin­cinal, respectiv, într-un ritm mediu anual de 11,2 la sută, peste jumătate din această creştere urmînd a fi asi­gurată pe calea promovării hotărite a progresului tehnic, adică prin ex­tinderea mecanizării şi automatizării producţiei, dotarea cu maşini şi uti­laje de înalt randament şi moderni­zarea celor existente, aplicarea pe scară largă a unor tehnologii supe­rioare. De asemenea, sunt avute in vedere cuprinzătoare măsuri de per­fecţionare a organizării producţiei şi a muncii, precum şi de ridicare a pregătirii profesionale a tuturor oa­menilor muncii. Pe acelaşi plan ca Însemnătate, prevederile actualului cincinal si­tuează sarcinile referitoare la utili­zarea mai bună, cu randament supe­rior a capacităţilor de producţie exis­tente sau care vor fi create în aceşti ani. Concret, pe această cale produc­­ţia-marfă la 1 000 lei fonduri fixe­­ din activitatea de bază, la valoarea rămasă, în industria republicană — urmează să crească, in cinci ani, cu 36 la sută. Este locul să mai enun­ţăm aici că, în strînsă concordanţă cu cerinţele dezvoltării economico­­sociale a ţării, planul cincinal pre­vede înfăptuirea unui vast program de investiţii, care însumează 1400 miliarde lei ; în întreagă această pe­rioadă vor fi puse în funcţiune circa 900 capacităţi de producţie impor­tante, industriale şi agrozootehnice. Acest proces de dezvoltare dina­mică a economiei naţionale, prefigu­rat de planul cincinal, prevederile referitoare la dezvoltarea relaţiilor economice externe asigură participa­rea activă, cu eficienţă sporită, a ţă­rii noastre la diviziunea internaţio­nală a muncii. Astfel, în perioada 1986—1990, volumul comerţului exte­rior urmează să crească cu 52,7 la sută, faţă de cincinalul anterior, in cadrul căruia exportul va spori cu peste 75 la sută, deci cu mult mai repede decît venitul naţional şi pro­ducţia industrială. Deosebit de im­portante sunt în acest scop modifi­cările care intervin în structura ex­portului prin creşterea aportului pro­duselor cu prelucrare superioară. De exemplu, ponderea construcţiilor de maşini în exportul românesc va a­­junge în 1990 la peste 32 la sută. Aşadar, creşterea in ritm susţinut a exporturilor şi a eficienţei acestora, dimensionarea la strictul necesar a importurilor sunt de natură să asi­gure lichidarea, în cel mai scurt timp, a datoriei externe. Evident, asemenea măsuri de or­din tehnic şi organizatoric pentru dezvoltarea amplă a economiei şi ri­dicarea eficienţei activităţii produc­tive vor prinde viaţă prin munca stă­ruitoare, prin acţiunile practice, no­vatoare, creatoare ale tuturor colec­tivelor de oameni ai muncii. In acest sens se impun întărirea în continua­re şi exercitarea cu inaltă compe­tenţă şi răspundere a autoconducerii muncitoreşti şi autogestiunii econo­mice, aplicarea fermă a mecanismu­lui economico-financiar, care, în e­­senţă, presupune gospodărirea judi­cioasă a mijloacelor tehnice, mate­riale şi financiare încredinţate de so­cietate spre administrare şi dezvol­tare în scopul realizării integrale şi ritmice a producţiei, la un nivel teh­nic şi calitativ înalt, cu cheltuieli de producţie cit mai reduse, evitîndu-se orice imobilizări de fonduri sau re­surse. Pe această cale, fiecare colec­tiv de oameni ai muncii este dator să asigure creşterea producţiei nete şi a beneficiilor, a rentabilităţii, spo­­rindu-şi contribuţia la ridicarea sus­ţinută a venitului naţional — sursă sigură de progres şi bunăstare. Este cit se poate de limpede că numai pe baza dezvoltării susţinute, in ritmurile prevăzute, a economiei, a modernizării producţiei materiale, a creşterii tot mai accentuate a efi­cienţei economice se pot crea resur­sele necesare pentru înfăptuirea pre­vederilor referitoare la ridicarea ni­velului de trai. Legătura dintre re­zultatele obţinute in producţie şi ri­dicarea continuă a bunăstării reiese cu pregnanţă din prevederile planu­lui cincinal. Bunăoară, veniturile din muncă vor constitui calea principală de majorare a veniturilor populaţiei, retribuţia medie reală a personalului muncitor, ca, de altfel, şi veniturile reale ale ţărănimii urmind să spo­rească cu 6,8 la sută. In raport cu creşterea veniturilor, a puterii de cumpărare a populaţiei, volumul desfacerilor de mărfuri prin comer­ţul socialist va fi în 1990 cu 9,4 la sută mai mare decît în 1985, iar prestările de servicii pentru popu­laţie vor spori într-un ritm mediu anual de 12,3 la sută. Şi aceasta, de reţinut, în condiţiile în care se are in vedere o evoluţie a indicelui pre­ţurilor şi tarifelor riguros controlate, în limitele planificate, de 1,1—1,3 la sută anual. De asemenea, în perioa­da 1986—1990 se vor construi 750 000 locuinţe noi, din care 100 000 în co­mune şi sate, se va asigura perfec­ţionarea in continuare a invăţămîn­­tului, dezvoltarea culturii, îmbună­tăţirea ocrotirii sănătăţii şi a asis­tenţei sociale. Avem, aşadar, un amplu şi mobi­lizator program de muncă pentru o perioadă de cinci ani, program con­sacrat progresului economic neconte­nit al ţării şi creşterii bunăstării între­gului popor. Reprezintă o inaltă în­datorire patriotică pentru fiecare om al muncii, pentru fiecare cetăţean ca, în spiritul acestor însufleţitoare prevederi, al exigenţelor şi orientă­rilor subliniate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, să acţioneze e­­nergic, ferm, punindu-şi in valoare întreaga energie creatoare pentru transpunerea lor neabătută în viaţă. Comuniştii, toţi oamenii muncii sunt chemaţi să dea dovadă de răspunde­re şi spirit revoluţionar, militînd pentru îndeplinirea cu succes a sar­cinilor ce decurg din planul cincinal, cu convingerea nestrămutată că in acest fel asigură ridicarea patriei pe o treaptă nouă, superioară, de dez­voltare, înaintarea fermă a Româ­niei spre ţelurile luminoase ale so­cialismului și comunismului. Capacitatea organizaţiilor de partid de a mobiliza obştea satelor reflectată in ritmul muncii din actuala campanie agricolă Este bine ştiut că Teleormanul se înscrie in rindul judeţelor cu o agri­cultură puternic „dezvoltată, el adu­­cindu-şi o contribuţie importantă ,la asigurarea fondului central al­­statu­­lui şi aprovizionarea populaţiei cu produse agroalimentare. Deţinînd o suprafaţă de aproape 500 mii hectare, aici se realizează anual însemnate cantităţi de cereale, legume şi alte produse agricole. Pornind de la a­­ceastă situaţie, este firesc ca biroul comitetului judeţean de partid să elaboreze în domeniul agriculturii, pe baza hotărârilor Congresului al XIII-lea al partidului, a indicaţiilor conducerii partidului, o strategie a dezvoltării, concretizată în programe anuale şi de perspectivă care vizea­ză creşterea producţiilor în condi­ţiile realizării unei agriculturi inten­sive, de mare randament. Pornind de la asemenea cerinţe, vom urmări. In cele ce urmează, modul in care sunt implicate organizaţiile de partid în efectuarea la timp si de calitate a marelui volum de lucrări agricole din această perioadă, acţiunile de­clanşate si iniţiativele care au apă­rut, astfel ca in fiecare localitate, unitate agricolă, fermă şi echipă să se asigure intensificarea ritmului de execuţie a lucrărilor de sezon şi realizarea lor fără nici o abatere de la normele tehnologice stabilita. Activitatea politică şi orga­nizatorică­­ în sprijinul înfăptuirii programelor de dezvoltare a agriculturii Am reţinut mai întii cîteva apre­cieri şi date prezentate de tovarăşul Paul Manole, secretar al comitetului judeţean de partid, asupra formelor folosite pentru implicarea deplină a organelor şi organizaţiilor de partid in bătălia pentru recolte sporite in acest an. „Ţinînd seama de cerinţa ca activiştii de partid să-şi desfă­şoare cea mai mare parte a activi­tăţii lor în unităţile economice, aco­lo unde prind viaţă măsurile şi pro­gramele adoptate, membrii biroului comitetului judeţean de partid au fost repartizaţi pe consilii agroin­dustriale pentru a îndruma, sprijini şi controla concret activitatea politi­­co-organizatorică desfăşurată de or­ganele şi organizaţiile de partid şi a răspunde, alături de acestea, de executarea întocmai, la timp şi de ca­litatea corespunzătoare, a tuturor lu­crărilor. Prin intermediul lor, birou­rile de coordonare a activităţii po­­litico-organizatorice au fost instruite periodic pe problemele curente şi de perspectivă izvorite din hotărîrile de partid şi legile ţării, din progra­mele comitetului judeţean de partid. Ne propunem astfel ca acest an a­­gricol să coincidă cu dobîndirea unor rezultate bune, pe măsura exigenţe­lor puse in faţa noastră de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi cu prilejul re­centei vizite de lucru în unităţi agri­cole teleormanene, prilej cu care secretarul general al partidului ne-a îndemnat să ne organizăm mai bina activitatea pentru a folosi in mod superior baza tehnico-materială de care dispune agricultura din jude­ţul nostru“. Munca de la om la om s-a dove­dit şi se dovedeşte, aşa cu­m o de­monstrează practica activităţii da partid, de o deosebită eficienţă. „In­­văţind din neajunsurile care s-au manifestat anul trecut — ne-a spus tovarăşul Nicolae Meca, secretar al comitetului comunal de partid Cringu — cînd pe unele suprafeţe cultivate cu porumb şi sfeclă de zahăr nu s-au executat praşile ori de cîte ori a fost nevoie, recoltele fiind mai mici decît cele planificate, imediat după încheierea însămînţărilor de primăvară, printr-o intensă muncă politică de la om la om, am acţio­nat în toate fermele vegetale, expli­­cîndu-le cooperatorilor cît de impor­tant este pentru nivelul recoltelor, deci şi pentru veniturile lor, ca lu­crările de întreţinere să fie execu- VIAŢA DE PARTID tate exemplar". Am aflat că organi­zaţiile de partid din cele două uni­tăţi agricole din comună au iniţiat dezbateri ample cu cooperatorii, cu mecanizatorii . in faţa unor panouri s-au făcut comparaţii privind pro­ducţiile mari sau mici obţinute pe sole cu condiţii asemănătoare. Frun­taşii recoltelor bogate au explicat că o praşilă „face cu­ o ploaie bună“, că numai participarea la lucru nu este suficientă, ea cerîndu-se însoţi­tă de perfecta organizare a muncii, de întărirea ordinii şi disciplinei, a răspunderii faţă de calitatea lucră­rilor. Aceste schimburi de opinii îşi dovedesc eficienţa acum. în cimp , lanurile sînt curate, iar densitatea plantelor la hectar este optimă. Demn de remarcat este faptul că biroul comitetului comunal de partid, pe baza unui program judicios întoc­mit, şi-a repartizat membrii săi pe ferme, aceştia exercitînd un control permanent şi exigent asupra înde­plinirii hotăririlor şi antrenînd pe comunişti, pe ceilalţi locuitori din comună la realizarea exemplară a sarcinilor ce revin celor două unităţi agricole. Generalizarea experienţei înaintate şi controlul ri­guros al îndeplinirii pro­priilor hotărîri O preocupare permanentă a birou­lui comitetului judeţean de partid a constituit-o, în ultima perioadă, ge­neralizarea experienţei pozitive, a tot ceea ce s-a dovedit nou şi eficient în organizarea şi conducerea muncii pentru obţinerea unor recolte tot mai bogate. In cadrul unor unităţi agri­cole cu rezultate bune — C.A.P. Liţa, Slobozia Mindra, Furculeşti, Purani, Dragăneşti Vlaşca, I.A.S. Turnu Mă­gurele şi Alexandria — s-au orga­nizat dezbateri cu activul de partid şi de stat, cu specialiştii, în legătură cu­ organizarea producţiei şi a mun­cii,­ aplicarea unor­ tehnologii, con­secinţele unei bune zonări a cultu­rilor, respectarea programelor de udări, folosirea oricărei surse de apă spre a contracara seceta prelungită din lunile aprilie şi mai. O direcţie de acţiune în această perioadă pri­veşte stringerea la timp şi fără pier­deri a recoltei de cereale păioase. Membrilor organelor de partid, comu­niştilor cu experienţă politică şi or­ganizatorică — repartizaţi în toate verigile importante ale campaniei de recoltare a păioaselor — li s-au în­credinţat, în acelaşi timp, sarcini concrete privind transportul şi de­pozitarea recoltei, eliberarea terenu­rilor şi însămînţarea culturilor duble. După cum ne spunea tovarăşul Ion Ghercu, secretar al Comitetului mu­nicipal de partid Turnu­ Măgurele, accentul a fost pus pe organizarea temeinică a întregii activităţi, folosi­rea eficientă, cu randament sporit, a mijloacelor mecanice şi mobilizarea puternică la munca din cîmp a forţe­lor umane. Cele 70 de combine au fost pregătite minuţios pentru a intra la momentul oportun in lanuri. La un moment dat exista pericolul ca lu­crările de reparaţii să nu se încheie la termenul stabilit. S-a apelat a­­tunci la muncitori, lăcătuşi, sudori si mecanici de la Combinatul de în­grăşăminte chimice şi întreprinde­rea de maşini electrice, care au dat un ajutor operativ în punerea la punct a tuturor combinelor. In fiecare fermă s-au amenajat tabere de cîmp, asigurîndu-se ate­liere mobile dotate cu tot ceea ce este necesar pentru ca even­tualele defecţiuni tehnice să fie remediate cu operativitate. Esen­ţial este faptul că înfăptuirea pla­nurilor de măsuri se controlează sistematic. Nu se aşteaptă — cum s-a mai întîmplat în trecut — să treacă campania pentru ca să se constate cum şi-au îndeplinit atribuţiile unii membri ai comitetului de partid. Seara, la sfîrşitul fiecărei zile de lucru, cînd se face bilanţul, cînd se analizează activitatea şi se con­stată rămîneri în urmă într-un sec­tor sau altul, se intervine operativ, se iau măsurile cuvenite. Sînt toate acestea doar cîteva sec­venţe din activitatea depusă de or­ganele şi organizaţiile de partid, de comunişti, de ceilalţi lucrători din agricultura judeţului Teleorman pentru realizarea producţiilor prevă­zute în acest an. Acţionînd în lumi­na orientărilor şi indicaţiilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la re­centa plenară a Comitetului Central, precum şi cu prilejul vizitei de lu­cru în unităţi agricole din judeţul Teleorman, se depun eforturi susţi­nute pentru ca, în condiţiile deosebi­te din acest an, cerealele păioase să fie strînse în termene scurte, să se obţină recolte cit mai mari la cultu­rile prăşitoare. Neculai ROSCA Stan ŞTEFAN BOTOŞANI: Angajamentul asumat, exemplar îndeplinit Colectivul întreprinderii „Elec­­trocontact“ din Botoşani raportea­ză îndeplinirea înainte de termen a angajamentului asumat în între­cerea socialistă pe 1986, ca urmare a livrării unei producţii fizice su­plimentare in valoare de 47 mi­lioane lei. Constituit din mijloace pentru automatizări electrotehnice şi electronice, aparataj electric de joasă tensiune şi produse de me­canică fină, acest spor, care s-a realizat în devans la solicitările unor unităţi ale industriei extrac­tive şi energetice, reprezintă re­zultatul, aplicării cu consecvenţă a măsurilor privind organizarea su­perioară a proceselor de produc­ţie. (Silvestri Ailenei). LONEA : 22 000 tone cărbune peste prevederi De la Lonea, de unde a fost lansată în acest an chemarea la întrecere către toţi minerii ţării, transmitem o veste îmbucurătoare : s-au extras, peste prevederile de plan, 22 000 tone cărbune de bună calitate, cu 12 000 tone mai mult decît angajamentul asumat. Secre­tarul comitetului de partid de la mina Lonea, tovarăşul Ilie Păducel, sublinia importanţa extinderii şi aplicării metodei de exploatare cu tavan artificial de rezistenţă, pre­cum şi a valoroasei iniţiative mun-’ citoreşti : „Brigada înaltei produc­tivităţi“. In acest fel se obţine o productivitate cu 1—2 tone cărbune mai mult pe post. (Sabin Cerbu). SIBIU . Livrări suplimentare la export Sporindu-şi eforturile pentru în­deplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan, colectivul de oameni ai mun­cii de la întreprinderea automeca­­nica Mediaş , a realizat, de la în­ceputul anului şi pină in prezent, o producţie suplimentară destinată exportului în valoare de aproxima­tiv 10 milioane lei. Succesul se da­torează unei mai bune organizări a muncii, modernizării producţiei şi creşterii productivităţii muncii. Există aici o preocupare constantă pentru înnoirea şi ridicarea conti­nuă a calităţii şi competitivităţii produselor pe piaţa externă. (Ion Onuc Nemeş). VASLUI : In plus faţă de planul la zi Acţionînd cu înaltă răspundere pentru realizarea ritmică a produc­ţiei destinate exportului, 8 colecti­ve muncitoreşti vasluiene şi-au în­deplinit încă de pe acum sarcini­le de livrare a produselor către partenerii de peste hotare pentru primul semestru al acestui prim an al actualului cincinal. Cele mai bune rezultate au înregistrat co­lectivele întreprinderii de materia­le izolatoare din Vaslui și între­prinderii de elemente pneumatice și aparate de măsură din Birlad. (Fetru Necula). BORZEŞTI : Produse noi, de înaltă tehnicitate înnoirea şi modernizarea produc­ţiei constituie un obiectiv de prim ordin în întrecerea pe care o des­făşoară muncitorii, inginerii şi teh­nicienii de la întreprinderea de utilaj chimic din Borzeşti. Ca ur­mare, peste 35 la sută din produc­ţia realizată de la începutul anu­lui şi pină acum o reprezintă pro­dusele noi şi reproiectate. La această dată se află pe banda de montaj, un stadii de finisaj, o mo­dernă linie tehnologică pentru fa­bricarea sucurilor concentrate din fructe şi alte utilaje de înaltă teh­nicitate. Tehnologiile de fabricaţie pentru toate acestea au fost elabo­rate în concordanţă cu noii indica­tori de plan care prevăd o reducere simţitoare a consumurilor specifi­ce de metal, materiale, energie electrică şi combustibil. (Gheorghe Baltă). SCINTEIA - marți 1 iulie 1986 „ZIUA ÎNVĂŢĂTORULUI“ Adunări ale cadrelor didactice in întreaga ţară „Ziua învăţătorului“ a fost săr­bătorită, prin adunări ale cadrelor didactice ce au­ avut loc, luni, in întreaga ţară. Desfăşurate în atmosfera de pu­ternică angajare a întregului popor pentru înfăptuirea hotăririlor Con­gresului al XIII-lea al partidului, in cadrul adunărilor festive au fost evidenţiate transformările revolu­ţionare din patria noastră, marile succese înregistrate in perfecţionarea şi modernizarea învăţămîntului ro­mânesc în anii socialismului. In lumina exigenţelor formulate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la recenta plenară a C.C. al P.C.R. şi la plenara Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii şi Consiliului Su­prem al Dezvoltării Economice şi Sociale, s-a analizat, în spirit critic şi cu responsabilitate, activitatea desfăşurată de cadrele didactice, în colaborare cu organizaţiile de tine­ret, cu familia şi ceilalţi factori educaţionali, pentru formarea şi educarea tinerei generaţii in spiritul concepţiei şi ideologiei partidului nostru, al devotamentului nemărgi­nit faţă de patrie, partid şi popor, al dragostei şi respectului faţă de muncă, faţă de creatorii bunurilor materiale şi spirituale din societatea noastră socialistă. Cu prilejul „Zilei învăţătorului" au fost evidenţiate cadrele didactice care s-au distins in activitatea instructiv-educativă şi social-ob­­ştească. Intr-o atmosferă de puternică an­gajare, participanţii la adunările festive au trimis tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Republicii­ So­cialiste România, telegrame în care, in numele tuturor cadrelor didactice, al copiilor, elevilor şi studenţilor, au fost exprimate cele mai alese sentimente de dragoste şi preţuire faţă de neobosita activitate a condu­cătorului partidului şi statului nos­tru dedicată împlinirii idealurilor socialiste şi comuniste ale Româ­niei, făuririi unei lumi mai bune şi mai drepte pe planeta noastră. Sunt adresate, totodată, calde mulţumiri pentru condiţiile de viaţă şi muncă asigurate, pentru concepţia nouă, modernă pusă la temelia şcolii de toate gradele, pentru grija pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu o poartă dezvoltării şi perfecţionării conti­nue a învăţămîntului românesc un pas cu cerinţele progresului eco­nomic, social şi cultural al ţării, al cunoaşterii umane, pentru posibili­tăţile largi de care se bucură astăzi toţi fiii României socialiste de a se pregăti pentru muncă şi viaţă, de a-şi dezvolta şi afirma plenar capacităţile creatoare. In telegrame se aduce, de ase­menea, un cald omagiu tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, pentru deosebita compe­tenţă, pasiunea şi căldura cu care, din funcţia de înaltă răspundere de preşedinte al Consiliului Naţional al Ştiinţei şi învăţămîntului, în­drumă învăţămîntul românesc in afirmarea sa ca factor de progres şi civilizaţie. Oamenii muncii din învăţămînt şi-au reafirmat şi cu acest prilej adeziunea totală la politica partidu­lui şi statului faţă de valoroasele iniţiative de pace ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi s-au angajat solemn să muncească cu dăruire şi pasiune revoluţionară pentru înfăp­tuirea exemplară a sarcinilor ce revin Învăţămîntului din indicaţiile şi orientările tovarăşului Nicolae Ceauşescu, din măreţele obiective stabilite de Congresul al XIII-lea al partidului. (Agerpres) Duminici au avut loc in toate unităţile de invăţămint primar şi gimnazial serbările de sfirşit de an, des­făşurate in cadrul festiv al sărbătoririi „Zilei pionierilor“. Ce­remonialul pionieresc, emoţionantă manifes­tare a celor mai tinere vlăstare ale ţării, a prefaţat acordarea de premii, menţiuni, dis­tincţii de onoare celor mai merituoşi elevi, evidenţiaţi la învăţă­tură şi disciplină, la activităţile din cadrul organizaţiei de pio­nieri. Moment de îm­plinire a muncii unui an întreg, serbarea a încununat eforturile celor mai buni, evi­denţiind totodată com­petenta şi pasiunea pe care toţi învăţătorii, profesorii, educatorii le pun in slujba for­mării tinerei generaţii a ţării. In fotografie , cifiva dintre fruntaşii scolii nr. 150 din Bucureşti. Foto : E. Dichiseanu TIMPUL PROBABIL PENTRU LUNA IULIE După cum ne comunică Institutul de meteorologie și hidrologie, atît din punct de vedere termic, cît și pluviometric, luna iulie se va înca­dra în limite normale. In intervalul 1—10 iulie, vremea va fi în general frumoasă, iar cerul variabil, mai mult senin în nord­­vestul ţării. In primele zile, în estul ţării vor cădea ploi locale, apoi se vor semnala averse izolate in zonele de deal şi de munte. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 10 şi 20 de grade, izolat mai coborîte în cen­trul şi nordul ţării in ultimele nopţi ale decadei, iar cele maxime se vor situa între 22 și 32 de grade, mai ri­dicate in sud-vest. Intre 11—20 iulie va predomina o vreme instabilă, cu deosebire în pri­mele zile. Cerul va fi variabil, cu în­­norări mai accentuate in prima parte a perioadei, cînd și ploile vor fi mai frecvente și mai extinse ca arie. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 12 şi 22 de grade, local mai coborîte în a doua parte a de­cadei în centrul şi nordul ţării, iar cele maxime se vor situa intre 21 şi 31 de grade, mai ridicate în ultimele zile in zonele de cîmpie. In decada 21—31 iulie vremea va fi in general frumoasă şi caldă, cu cerul variabil. Se vor semnala ploi de scurtă durată însoţite de descăr­cări electrice în zonele de deal şi de munte, precum şi în nord-estul ţării în primele şi ultimele zile ale inter­valului. In rest, ploile vor fi cu totul izolate. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 14 şi 22 de grade, iar spre mijlocul perioadei vor coborî în Transilvania şi sub 8 grade. Tempe­raturile maxime se vor situa între 24 şi 34 de grade, local mai ridicate în sudul şi vestul ţării. (Agerpres) Şcoala românească (Urmare din pag. I) nr. 160 din Bucureşti — obiecti­vele principale ale muncii în­văţătorului. Practic, la clasele mici copilul trebuie învăţat să înveţe. Principalele deprinderi formate acum îl însoţesc pe om toată viaţa, de aceea esenţial mi se pare ca, in această etapă, o dată cu transmite­rea noţiunilor fundamentale, efortul cadrelor didactice să se indrepte către formarea şi dezvoltarea capa­cităţii de înţelegere, educarea voin­ţei, dezvoltarea gindirii creatoare, pentru că numai astfel se pot pune bazele unei bune evoluţii şcolare“. Maximă competenţă şi Indemina­­re pedagogică. ..Nici o generaţie ti­­nără de vină acum nu a beneficiat de condiţii de viaţă, muncă şi învă­ţătură atit de bune cum sunt cele asigurate de conducerea partidului şi statului nostru. personal de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. O atenţie deose­bită se cuvine acordată educării ti­nerelor vlăstare — susţine învăţă­toarea Viorica Gurban, de la Şcoa­la din comuna Bujoru, judeţul Teleorman — în spiritul dragostei şi respectului faţă de muncă şi făuritorii bunurilor materiale, faţă de avutul obştesc, învăţind copiii să preţuiască lucrurile din jurul lor, să nu risipească nimic. Formarea con­ştiinţei comuniste, a comportamentu­­lui moral-civic consonant cu idealu­rile societăţii noastre este un proces care trebuie început cu maximă competenţă şi îndemînare pedagogi­că de la cele mai fragede virate“. Perfecţionarea şi autoperfecţiona­­rea cadrelor didactice, condiţie esen­ţială a noii calităţi. „Sarcinile de importanţă majoră privind instruirea temeinică, multilaterală a tineretului din patria noastră, concretizate în documentele Congresului al XIII-lea al Partidului Comunist Român, ale Congresului stiintei si învătămîntu­­lui. In orientările si indicaţiile de inestimabilă valoare ale secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, fixează cu clari­tate strategia perfecţionării invătă­­mintului românesc. Intr-un liceu pe­dagogic, care are menirea de a forma cadre didactice — arăta prof. Cor­nelia Stoica,­­ directoare adjunctă a Liceului pedagogic din Bucureşti — noua calitate înseamnă promoţii de tineri Învăţători şi educatoare pregătiţi la nivelul cel mai înalt al pedagogiei si didacticii moderne. Toate acestea presupun in primul rind lecţii deosebite prin organizare, rigoare ştiinţifică si suntete metodi­că, din partea noastră, a celor în­credinţaţi cu educarea viitorilor edu­catori. In acelaşi timp, perioada in care ne aflăm, a noii calităţi, va so­licita o şi mai concentrată atenţie, un efort deosebit acordat eficienţei tuturor acţiunilor de perfecţionare, de îndrumare metodico-ştiinţifică la disciplinele fundamentale". Promovarea noului­­ premisă a stimulării creativităţii. „Asigurarea acelei mobilităţi a omului capabil să treacă în mod firesc de la o specia­litate la alta, definirea unei perso­nalităţi multilaterale, de care vor­beşte secretarul general al partidu­lui în recenta cuvîntare la plenara C.C. al P.C.R., privesc, după părerea mea, şi două alte posibile aspecte, afirma prof. Nicolae Tărău, de la Li­ceul industrial din Jibou, judetul Sălaj. Pe de o parte, ar fi vorba de realizarea unei predări interdis­­ciplinare. Prin care elevul să ia cu­noştinţă de complexitatea fenomene­lor (mă refer la cele ţinînd de uni­versul material) descrise si care să-i asigure, în acelaşi timp, condiţiile integrării optime a instruirii teore­tice cu cea practică. Punem un ac­cent deosebit de experimentul inte­grat in lecţie, care, corelat cu proble­matizarea, se dovedeşte a fi deosebit de eficient in dezvoltarea gindirii ştiinţifice si in stimularea creativi­tăţii. Atingem astfel cel de-al doilea aspect la care mă refeream. Dar dezvoltarea spiritului creator, culti­varea lui prin forme şi activităţi variate, cu finalitate practică, pre­supune abordarea cu mai mult curaj in procesul instructiv-educativ a unor teme din domenii de vîrf, cum ar fi informatica, electronica, gene­tica, energetica“. Sunt gînduri, preocupări, atitudini venite de la oamenii scolii, educatori dăruiţi si devotati ai tinerei generaţii. Si există, prin grija partidului si sta­tului, a secretarului general al parti­dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, condiţii optime create pentru ca in­­văţămintul, împreună cu toate sec­toarele de activitate, să treacă în această etapă la o nouă calitate, de­venind, aşa cum i se cere, o auten­tică şi puternică forţă de producţie, factor hotăritor al progresului gene­ral al patriei. Neconcordante intre realitatea cîmpului şi optica unor unităţi comerciale In nota „Un semnal pe adresa I. L.F. Berceni" (publicată in „Scîn­­teia de simbătă, 21 iunie, a.c.), refe­ritoare la cauzele ce fac să se de­precieze, în unele locuri, legume pe cîmp, în loc,să ajungă la vreme în, pieţe, precizam că răspunderea nu revine doar beneficiarului vizat direct, ci şi unor interpuşi in dru­mul legumelor de la producător la consumator, suferind de aceeaşi me­teahnă a neonorării contractelor în­cheiate. După cum ne-a informat directo­rul comercial al I.L.F. Berceni, Ma­rin . Militant, întreaga cantitate de varză timpurie contractată de aceas­tă unitate cu furnizorii (peste 75 la sută dintre ei fiind din judeţul Giur­giu) este recontractată cu un alt be­neficiar — noua întreprindere comer­cială de stat pentru legume şi fructe (I.C.S.L.F.) Bucureşti, mai exact, cu „sucursalele“ acesteia din sectoarele 2, 3 şi 4. Or, acest beneficiar nu a preluat pină acum decit un sfert din cantitatea contractată­­ — astfel că şi I.L.F. Berceni a fost pusă in situa­ţia de a-şi achita numai în aceeaşi proporţie obligaţiile. Aşadar, lanţul neonorărilor a pornit de la comer­ciant, respectiv de la gestionarii unităţilor care nu fac comenzi la nivelul necesarului pe care îl plani­fică săptămînal, de comun acord, conducerile celor două întreprin­deri de profil bucureştene. Din această pricină, legumele se depre­­ciază nu numai în câmp, ci şi în de­pozitele din Berceni. „Chiar acum, ne spunea vineri, 20 iunie, directorul co­mercial al I.L.F. Berceni, avem blo­cate depozitele cu 100 de tone de varză. Am avea cu ce să o transpor­tăm la unităţi, dar noi nu le putem obliga dacă nu ne dau comenzi“. Cele spuse sunt reale. Dar cum se explică şi cum poate fi calificat fap­tul că, în­ chiar ziua respectivă, I.L.F. Berceni nu aproviziona opt unităţi din reţeaua de desfacere, deşi uni­tăţile respective făcuseră totuşi co­menzi, cu o zi înainte, pentru canti­tăţi cuprinse între 300 şi 1 000 de ki­lograme ? „Amănuntul“ ni l-a fur­nizat directorul I.C.S.L.F. Bucureşti, Constantin Rapcea, care ne-a mai pus la dispoziţie d­in replică — o întreagă listă de asemenea cazuri, din care reiese că nemulţumiţii săi furnizori nu respectă nici ei comen­zile, aprovizionînd unităţile nerit­mic şi neuniform, creînd cînd stocuri nevandabile (în anumite perioade şi în anumite unităţi), cinci „goluri" nejustificate. După cum au încercat conducerile celor două întreprinderi să explice, o cauză a frecventelor dereglări ar fi „indisciplina" unor gestio­nari ai unităţilor de desfacere, şefi de depozite, şoferi şi dele­gaţi, care preiau marfa după criterii „oculte“, fac aprovizionarea preferenţială a unor unităţi, instituie relaţii „comerciale" personale. Realitatea arată că aspectele sem­nalate sunt favorizate şi de un anu­me birocratism, de lipsa unei infor­mări exacte între cele două între­prinderi cu atribuţii in preluarea şi desfacerea legumelor, ca şi de neîn­ţelegerile ce au apărut între ele. Ne­înţelegeri pe care conducerile celor două întreprinderi nu le ascund ci­­tuşi de puţin, ilustrindu-le cu nu­meroase exemple, cel cu varza fiind doar unul din serie. De altfel, chiar în aceste zile a apărut și „problema" conopidei, care urmează exact ace­lași traiect (perioadă de „penurie" artificială în plin sezon, urmată de o perioadă de desfacere supraabun­dentă). Totul — din aceleaşi motive: neonorarea contractelor la vreme, nerespectarea graficelor şi comenzi­lor­­ stabilite săptămînal sau zilnic între furnizori şi beneficiari. Nu ne propunem analiza cauzelor care au generat această situa­ţie, surprinsă săptămînile precedente. Vrem doar să amintim că ea este in defavoarea consumatorilor şi produ­cătorilor si să subliniem că trebuie remediată de urgenţă, prin relaţii de reală conlucrare intre toţi factorii interesaţi. Aceasta cu atit mai mult cu cit volumul produselor din gră­dinile de legume, bune pentru des­facere va creşte considerabil în pe­rioada ce urmează şi nimic nu trebuie să împiedice ori să înceti­nească ajungerea lor, în stare cît mai proaspătă, în pieţe şi maga­zine. Ion MARIN

Next