Scînteia, iulie 1986 (Anul 55, nr. 13640-13666)
1986-07-01 / nr. 13640
PAGINA 2 Planul naţional unic de dezvoltare economico - socială a tării 9 pe iuerioada 1L9IB6-1990 ÎMAITMAIA A«OAf mc*IT A CImi:dmadX Înalt dinamism, eficientă superioară IN ÎNTREAGA activitate productivă (Urmare din pag. I) gurare a bazei energetice şi de materii prime a tării. Un calcul arată că, la nivelul anului 1990, fiecare procent de reducere a ponderii cheltuielilor materiale in produsul social echivalează cu un spor de venit national de circa 36 miliarde lei, ceea ce înseamnă posibilităţi suplimentare de dezvoltare a economiei, de ridicare a nivelului de trai. In strînsă legătură cu aceasta, se poate arăta că, pe ansamblul industriei, gradul de valorificare a materiilor prime, materialelor, combustibilului şi energiei — în condiţiile reducerii în continuare a consumurilor şi îmbunătăţirii substanţiale a structurilor de producţie — va spori cu 30—32 la sută. Ca urmare, cheltuielile materiale la 1 000 lei producţiemarfă, în industria republicană, se vor reduce, în 1990, cu 110 lei faţă de 1985. O asemenea abordare calitativă, eficientă a dezvoltării se regăseşte de fapt în aproape fiecare prevedere a planului cincinal. In acest context, este de reţinut accentul care se pune pe creşterea susţinută a productivităţii muncii. Astfel, in industria republicană, productivitatea muncii va spori cu 70,4 la sută pe întregul cincinal, respectiv, într-un ritm mediu anual de 11,2 la sută, peste jumătate din această creştere urmînd a fi asigurată pe calea promovării hotărite a progresului tehnic, adică prin extinderea mecanizării şi automatizării producţiei, dotarea cu maşini şi utilaje de înalt randament şi modernizarea celor existente, aplicarea pe scară largă a unor tehnologii superioare. De asemenea, sunt avute in vedere cuprinzătoare măsuri de perfecţionare a organizării producţiei şi a muncii, precum şi de ridicare a pregătirii profesionale a tuturor oamenilor muncii. Pe acelaşi plan ca Însemnătate, prevederile actualului cincinal situează sarcinile referitoare la utilizarea mai bună, cu randament superior a capacităţilor de producţie existente sau care vor fi create în aceşti ani. Concret, pe această cale producţia-marfă la 1 000 lei fonduri fixe din activitatea de bază, la valoarea rămasă, în industria republicană — urmează să crească, in cinci ani, cu 36 la sută. Este locul să mai enunţăm aici că, în strînsă concordanţă cu cerinţele dezvoltării economicosociale a ţării, planul cincinal prevede înfăptuirea unui vast program de investiţii, care însumează 1400 miliarde lei ; în întreagă această perioadă vor fi puse în funcţiune circa 900 capacităţi de producţie importante, industriale şi agrozootehnice. Acest proces de dezvoltare dinamică a economiei naţionale, prefigurat de planul cincinal, prevederile referitoare la dezvoltarea relaţiilor economice externe asigură participarea activă, cu eficienţă sporită, a ţării noastre la diviziunea internaţională a muncii. Astfel, în perioada 1986—1990, volumul comerţului exterior urmează să crească cu 52,7 la sută, faţă de cincinalul anterior, in cadrul căruia exportul va spori cu peste 75 la sută, deci cu mult mai repede decît venitul naţional şi producţia industrială. Deosebit de importante sunt în acest scop modificările care intervin în structura exportului prin creşterea aportului produselor cu prelucrare superioară. De exemplu, ponderea construcţiilor de maşini în exportul românesc va ajunge în 1990 la peste 32 la sută. Aşadar, creşterea in ritm susţinut a exporturilor şi a eficienţei acestora, dimensionarea la strictul necesar a importurilor sunt de natură să asigure lichidarea, în cel mai scurt timp, a datoriei externe. Evident, asemenea măsuri de ordin tehnic şi organizatoric pentru dezvoltarea amplă a economiei şi ridicarea eficienţei activităţii productive vor prinde viaţă prin munca stăruitoare, prin acţiunile practice, novatoare, creatoare ale tuturor colectivelor de oameni ai muncii. In acest sens se impun întărirea în continuare şi exercitarea cu inaltă competenţă şi răspundere a autoconducerii muncitoreşti şi autogestiunii economice, aplicarea fermă a mecanismului economico-financiar, care, în esenţă, presupune gospodărirea judicioasă a mijloacelor tehnice, materiale şi financiare încredinţate de societate spre administrare şi dezvoltare în scopul realizării integrale şi ritmice a producţiei, la un nivel tehnic şi calitativ înalt, cu cheltuieli de producţie cit mai reduse, evitîndu-se orice imobilizări de fonduri sau resurse. Pe această cale, fiecare colectiv de oameni ai muncii este dator să asigure creşterea producţiei nete şi a beneficiilor, a rentabilităţii, sporindu-şi contribuţia la ridicarea susţinută a venitului naţional — sursă sigură de progres şi bunăstare. Este cit se poate de limpede că numai pe baza dezvoltării susţinute, in ritmurile prevăzute, a economiei, a modernizării producţiei materiale, a creşterii tot mai accentuate a eficienţei economice se pot crea resursele necesare pentru înfăptuirea prevederilor referitoare la ridicarea nivelului de trai. Legătura dintre rezultatele obţinute in producţie şi ridicarea continuă a bunăstării reiese cu pregnanţă din prevederile planului cincinal. Bunăoară, veniturile din muncă vor constitui calea principală de majorare a veniturilor populaţiei, retribuţia medie reală a personalului muncitor, ca, de altfel, şi veniturile reale ale ţărănimii urmind să sporească cu 6,8 la sută. In raport cu creşterea veniturilor, a puterii de cumpărare a populaţiei, volumul desfacerilor de mărfuri prin comerţul socialist va fi în 1990 cu 9,4 la sută mai mare decît în 1985, iar prestările de servicii pentru populaţie vor spori într-un ritm mediu anual de 12,3 la sută. Şi aceasta, de reţinut, în condiţiile în care se are in vedere o evoluţie a indicelui preţurilor şi tarifelor riguros controlate, în limitele planificate, de 1,1—1,3 la sută anual. De asemenea, în perioada 1986—1990 se vor construi 750 000 locuinţe noi, din care 100 000 în comune şi sate, se va asigura perfecţionarea in continuare a invăţămîntului, dezvoltarea culturii, îmbunătăţirea ocrotirii sănătăţii şi a asistenţei sociale. Avem, aşadar, un amplu şi mobilizator program de muncă pentru o perioadă de cinci ani, program consacrat progresului economic necontenit al ţării şi creşterii bunăstării întregului popor. Reprezintă o inaltă îndatorire patriotică pentru fiecare om al muncii, pentru fiecare cetăţean ca, în spiritul acestor însufleţitoare prevederi, al exigenţelor şi orientărilor subliniate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, să acţioneze energic, ferm, punindu-şi in valoare întreaga energie creatoare pentru transpunerea lor neabătută în viaţă. Comuniştii, toţi oamenii muncii sunt chemaţi să dea dovadă de răspundere şi spirit revoluţionar, militînd pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor ce decurg din planul cincinal, cu convingerea nestrămutată că in acest fel asigură ridicarea patriei pe o treaptă nouă, superioară, de dezvoltare, înaintarea fermă a României spre ţelurile luminoase ale socialismului și comunismului. Capacitatea organizaţiilor de partid de a mobiliza obştea satelor reflectată in ritmul muncii din actuala campanie agricolă Este bine ştiut că Teleormanul se înscrie in rindul judeţelor cu o agricultură puternic „dezvoltată, el aducindu-şi o contribuţie importantă ,la asigurarea fondului central alstatului şi aprovizionarea populaţiei cu produse agroalimentare. Deţinînd o suprafaţă de aproape 500 mii hectare, aici se realizează anual însemnate cantităţi de cereale, legume şi alte produse agricole. Pornind de la această situaţie, este firesc ca biroul comitetului judeţean de partid să elaboreze în domeniul agriculturii, pe baza hotărârilor Congresului al XIII-lea al partidului, a indicaţiilor conducerii partidului, o strategie a dezvoltării, concretizată în programe anuale şi de perspectivă care vizează creşterea producţiilor în condiţiile realizării unei agriculturi intensive, de mare randament. Pornind de la asemenea cerinţe, vom urmări. In cele ce urmează, modul in care sunt implicate organizaţiile de partid în efectuarea la timp si de calitate a marelui volum de lucrări agricole din această perioadă, acţiunile declanşate si iniţiativele care au apărut, astfel ca in fiecare localitate, unitate agricolă, fermă şi echipă să se asigure intensificarea ritmului de execuţie a lucrărilor de sezon şi realizarea lor fără nici o abatere de la normele tehnologice stabilita. Activitatea politică şi organizatorică în sprijinul înfăptuirii programelor de dezvoltare a agriculturii Am reţinut mai întii cîteva aprecieri şi date prezentate de tovarăşul Paul Manole, secretar al comitetului judeţean de partid, asupra formelor folosite pentru implicarea deplină a organelor şi organizaţiilor de partid in bătălia pentru recolte sporite in acest an. „Ţinînd seama de cerinţa ca activiştii de partid să-şi desfăşoare cea mai mare parte a activităţii lor în unităţile economice, acolo unde prind viaţă măsurile şi programele adoptate, membrii biroului comitetului judeţean de partid au fost repartizaţi pe consilii agroindustriale pentru a îndruma, sprijini şi controla concret activitatea politico-organizatorică desfăşurată de organele şi organizaţiile de partid şi a răspunde, alături de acestea, de executarea întocmai, la timp şi de calitatea corespunzătoare, a tuturor lucrărilor. Prin intermediul lor, birourile de coordonare a activităţii politico-organizatorice au fost instruite periodic pe problemele curente şi de perspectivă izvorite din hotărîrile de partid şi legile ţării, din programele comitetului judeţean de partid. Ne propunem astfel ca acest an agricol să coincidă cu dobîndirea unor rezultate bune, pe măsura exigenţelor puse in faţa noastră de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi cu prilejul recentei vizite de lucru în unităţi agricole teleormanene, prilej cu care secretarul general al partidului ne-a îndemnat să ne organizăm mai bina activitatea pentru a folosi in mod superior baza tehnico-materială de care dispune agricultura din judeţul nostru“. Munca de la om la om s-a dovedit şi se dovedeşte, aşa cum o demonstrează practica activităţii da partid, de o deosebită eficienţă. „Invăţind din neajunsurile care s-au manifestat anul trecut — ne-a spus tovarăşul Nicolae Meca, secretar al comitetului comunal de partid Cringu — cînd pe unele suprafeţe cultivate cu porumb şi sfeclă de zahăr nu s-au executat praşile ori de cîte ori a fost nevoie, recoltele fiind mai mici decît cele planificate, imediat după încheierea însămînţărilor de primăvară, printr-o intensă muncă politică de la om la om, am acţionat în toate fermele vegetale, explicîndu-le cooperatorilor cît de important este pentru nivelul recoltelor, deci şi pentru veniturile lor, ca lucrările de întreţinere să fie execu- VIAŢA DE PARTID tate exemplar". Am aflat că organizaţiile de partid din cele două unităţi agricole din comună au iniţiat dezbateri ample cu cooperatorii, cu mecanizatorii . in faţa unor panouri s-au făcut comparaţii privind producţiile mari sau mici obţinute pe sole cu condiţii asemănătoare. Fruntaşii recoltelor bogate au explicat că o praşilă „face cu o ploaie bună“, că numai participarea la lucru nu este suficientă, ea cerîndu-se însoţită de perfecta organizare a muncii, de întărirea ordinii şi disciplinei, a răspunderii faţă de calitatea lucrărilor. Aceste schimburi de opinii îşi dovedesc eficienţa acum. în cimp , lanurile sînt curate, iar densitatea plantelor la hectar este optimă. Demn de remarcat este faptul că biroul comitetului comunal de partid, pe baza unui program judicios întocmit, şi-a repartizat membrii săi pe ferme, aceştia exercitînd un control permanent şi exigent asupra îndeplinirii hotăririlor şi antrenînd pe comunişti, pe ceilalţi locuitori din comună la realizarea exemplară a sarcinilor ce revin celor două unităţi agricole. Generalizarea experienţei înaintate şi controlul riguros al îndeplinirii propriilor hotărîri O preocupare permanentă a biroului comitetului judeţean de partid a constituit-o, în ultima perioadă, generalizarea experienţei pozitive, a tot ceea ce s-a dovedit nou şi eficient în organizarea şi conducerea muncii pentru obţinerea unor recolte tot mai bogate. In cadrul unor unităţi agricole cu rezultate bune — C.A.P. Liţa, Slobozia Mindra, Furculeşti, Purani, Dragăneşti Vlaşca, I.A.S. Turnu Măgurele şi Alexandria — s-au organizat dezbateri cu activul de partid şi de stat, cu specialiştii, în legătură cu organizarea producţiei şi a muncii, aplicarea unor tehnologii, consecinţele unei bune zonări a culturilor, respectarea programelor de udări, folosirea oricărei surse de apă spre a contracara seceta prelungită din lunile aprilie şi mai. O direcţie de acţiune în această perioadă priveşte stringerea la timp şi fără pierderi a recoltei de cereale păioase. Membrilor organelor de partid, comuniştilor cu experienţă politică şi organizatorică — repartizaţi în toate verigile importante ale campaniei de recoltare a păioaselor — li s-au încredinţat, în acelaşi timp, sarcini concrete privind transportul şi depozitarea recoltei, eliberarea terenurilor şi însămînţarea culturilor duble. După cum ne spunea tovarăşul Ion Ghercu, secretar al Comitetului municipal de partid Turnu Măgurele, accentul a fost pus pe organizarea temeinică a întregii activităţi, folosirea eficientă, cu randament sporit, a mijloacelor mecanice şi mobilizarea puternică la munca din cîmp a forţelor umane. Cele 70 de combine au fost pregătite minuţios pentru a intra la momentul oportun in lanuri. La un moment dat exista pericolul ca lucrările de reparaţii să nu se încheie la termenul stabilit. S-a apelat atunci la muncitori, lăcătuşi, sudori si mecanici de la Combinatul de îngrăşăminte chimice şi întreprinderea de maşini electrice, care au dat un ajutor operativ în punerea la punct a tuturor combinelor. In fiecare fermă s-au amenajat tabere de cîmp, asigurîndu-se ateliere mobile dotate cu tot ceea ce este necesar pentru ca eventualele defecţiuni tehnice să fie remediate cu operativitate. Esenţial este faptul că înfăptuirea planurilor de măsuri se controlează sistematic. Nu se aşteaptă — cum s-a mai întîmplat în trecut — să treacă campania pentru ca să se constate cum şi-au îndeplinit atribuţiile unii membri ai comitetului de partid. Seara, la sfîrşitul fiecărei zile de lucru, cînd se face bilanţul, cînd se analizează activitatea şi se constată rămîneri în urmă într-un sector sau altul, se intervine operativ, se iau măsurile cuvenite. Sînt toate acestea doar cîteva secvenţe din activitatea depusă de organele şi organizaţiile de partid, de comunişti, de ceilalţi lucrători din agricultura judeţului Teleorman pentru realizarea producţiilor prevăzute în acest an. Acţionînd în lumina orientărilor şi indicaţiilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta plenară a Comitetului Central, precum şi cu prilejul vizitei de lucru în unităţi agricole din judeţul Teleorman, se depun eforturi susţinute pentru ca, în condiţiile deosebite din acest an, cerealele păioase să fie strînse în termene scurte, să se obţină recolte cit mai mari la culturile prăşitoare. Neculai ROSCA Stan ŞTEFAN BOTOŞANI: Angajamentul asumat, exemplar îndeplinit Colectivul întreprinderii „Electrocontact“ din Botoşani raportează îndeplinirea înainte de termen a angajamentului asumat în întrecerea socialistă pe 1986, ca urmare a livrării unei producţii fizice suplimentare in valoare de 47 milioane lei. Constituit din mijloace pentru automatizări electrotehnice şi electronice, aparataj electric de joasă tensiune şi produse de mecanică fină, acest spor, care s-a realizat în devans la solicitările unor unităţi ale industriei extractive şi energetice, reprezintă rezultatul, aplicării cu consecvenţă a măsurilor privind organizarea superioară a proceselor de producţie. (Silvestri Ailenei). LONEA : 22 000 tone cărbune peste prevederi De la Lonea, de unde a fost lansată în acest an chemarea la întrecere către toţi minerii ţării, transmitem o veste îmbucurătoare : s-au extras, peste prevederile de plan, 22 000 tone cărbune de bună calitate, cu 12 000 tone mai mult decît angajamentul asumat. Secretarul comitetului de partid de la mina Lonea, tovarăşul Ilie Păducel, sublinia importanţa extinderii şi aplicării metodei de exploatare cu tavan artificial de rezistenţă, precum şi a valoroasei iniţiative mun-’ citoreşti : „Brigada înaltei productivităţi“. In acest fel se obţine o productivitate cu 1—2 tone cărbune mai mult pe post. (Sabin Cerbu). SIBIU . Livrări suplimentare la export Sporindu-şi eforturile pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan, colectivul de oameni ai muncii de la întreprinderea automecanica Mediaş , a realizat, de la începutul anului şi pină in prezent, o producţie suplimentară destinată exportului în valoare de aproximativ 10 milioane lei. Succesul se datorează unei mai bune organizări a muncii, modernizării producţiei şi creşterii productivităţii muncii. Există aici o preocupare constantă pentru înnoirea şi ridicarea continuă a calităţii şi competitivităţii produselor pe piaţa externă. (Ion Onuc Nemeş). VASLUI : In plus faţă de planul la zi Acţionînd cu înaltă răspundere pentru realizarea ritmică a producţiei destinate exportului, 8 colective muncitoreşti vasluiene şi-au îndeplinit încă de pe acum sarcinile de livrare a produselor către partenerii de peste hotare pentru primul semestru al acestui prim an al actualului cincinal. Cele mai bune rezultate au înregistrat colectivele întreprinderii de materiale izolatoare din Vaslui și întreprinderii de elemente pneumatice și aparate de măsură din Birlad. (Fetru Necula). BORZEŞTI : Produse noi, de înaltă tehnicitate înnoirea şi modernizarea producţiei constituie un obiectiv de prim ordin în întrecerea pe care o desfăşoară muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la întreprinderea de utilaj chimic din Borzeşti. Ca urmare, peste 35 la sută din producţia realizată de la începutul anului şi pină acum o reprezintă produsele noi şi reproiectate. La această dată se află pe banda de montaj, un stadii de finisaj, o modernă linie tehnologică pentru fabricarea sucurilor concentrate din fructe şi alte utilaje de înaltă tehnicitate. Tehnologiile de fabricaţie pentru toate acestea au fost elaborate în concordanţă cu noii indicatori de plan care prevăd o reducere simţitoare a consumurilor specifice de metal, materiale, energie electrică şi combustibil. (Gheorghe Baltă). SCINTEIA - marți 1 iulie 1986 „ZIUA ÎNVĂŢĂTORULUI“ Adunări ale cadrelor didactice in întreaga ţară „Ziua învăţătorului“ a fost sărbătorită, prin adunări ale cadrelor didactice ce au avut loc, luni, in întreaga ţară. Desfăşurate în atmosfera de puternică angajare a întregului popor pentru înfăptuirea hotăririlor Congresului al XIII-lea al partidului, in cadrul adunărilor festive au fost evidenţiate transformările revoluţionare din patria noastră, marile succese înregistrate in perfecţionarea şi modernizarea învăţămîntului românesc în anii socialismului. In lumina exigenţelor formulate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la recenta plenară a C.C. al P.C.R. şi la plenara Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale, s-a analizat, în spirit critic şi cu responsabilitate, activitatea desfăşurată de cadrele didactice, în colaborare cu organizaţiile de tineret, cu familia şi ceilalţi factori educaţionali, pentru formarea şi educarea tinerei generaţii in spiritul concepţiei şi ideologiei partidului nostru, al devotamentului nemărginit faţă de patrie, partid şi popor, al dragostei şi respectului faţă de muncă, faţă de creatorii bunurilor materiale şi spirituale din societatea noastră socialistă. Cu prilejul „Zilei învăţătorului" au fost evidenţiate cadrele didactice care s-au distins in activitatea instructiv-educativă şi social-obştească. Intr-o atmosferă de puternică angajare, participanţii la adunările festive au trimis tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, telegrame în care, in numele tuturor cadrelor didactice, al copiilor, elevilor şi studenţilor, au fost exprimate cele mai alese sentimente de dragoste şi preţuire faţă de neobosita activitate a conducătorului partidului şi statului nostru dedicată împlinirii idealurilor socialiste şi comuniste ale României, făuririi unei lumi mai bune şi mai drepte pe planeta noastră. Sunt adresate, totodată, calde mulţumiri pentru condiţiile de viaţă şi muncă asigurate, pentru concepţia nouă, modernă pusă la temelia şcolii de toate gradele, pentru grija pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu o poartă dezvoltării şi perfecţionării continue a învăţămîntului românesc un pas cu cerinţele progresului economic, social şi cultural al ţării, al cunoaşterii umane, pentru posibilităţile largi de care se bucură astăzi toţi fiii României socialiste de a se pregăti pentru muncă şi viaţă, de a-şi dezvolta şi afirma plenar capacităţile creatoare. In telegrame se aduce, de asemenea, un cald omagiu tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, pentru deosebita competenţă, pasiunea şi căldura cu care, din funcţia de înaltă răspundere de preşedinte al Consiliului Naţional al Ştiinţei şi învăţămîntului, îndrumă învăţămîntul românesc in afirmarea sa ca factor de progres şi civilizaţie. Oamenii muncii din învăţămînt şi-au reafirmat şi cu acest prilej adeziunea totală la politica partidului şi statului faţă de valoroasele iniţiative de pace ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi s-au angajat solemn să muncească cu dăruire şi pasiune revoluţionară pentru înfăptuirea exemplară a sarcinilor ce revin Învăţămîntului din indicaţiile şi orientările tovarăşului Nicolae Ceauşescu, din măreţele obiective stabilite de Congresul al XIII-lea al partidului. (Agerpres) Duminici au avut loc in toate unităţile de invăţămint primar şi gimnazial serbările de sfirşit de an, desfăşurate in cadrul festiv al sărbătoririi „Zilei pionierilor“. Ceremonialul pionieresc, emoţionantă manifestare a celor mai tinere vlăstare ale ţării, a prefaţat acordarea de premii, menţiuni, distincţii de onoare celor mai merituoşi elevi, evidenţiaţi la învăţătură şi disciplină, la activităţile din cadrul organizaţiei de pionieri. Moment de împlinire a muncii unui an întreg, serbarea a încununat eforturile celor mai buni, evidenţiind totodată competenta şi pasiunea pe care toţi învăţătorii, profesorii, educatorii le pun in slujba formării tinerei generaţii a ţării. In fotografie , cifiva dintre fruntaşii scolii nr. 150 din Bucureşti. Foto : E. Dichiseanu TIMPUL PROBABIL PENTRU LUNA IULIE După cum ne comunică Institutul de meteorologie și hidrologie, atît din punct de vedere termic, cît și pluviometric, luna iulie se va încadra în limite normale. In intervalul 1—10 iulie, vremea va fi în general frumoasă, iar cerul variabil, mai mult senin în nordvestul ţării. In primele zile, în estul ţării vor cădea ploi locale, apoi se vor semnala averse izolate in zonele de deal şi de munte. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 10 şi 20 de grade, izolat mai coborîte în centrul şi nordul ţării in ultimele nopţi ale decadei, iar cele maxime se vor situa între 22 și 32 de grade, mai ridicate in sud-vest. Intre 11—20 iulie va predomina o vreme instabilă, cu deosebire în primele zile. Cerul va fi variabil, cu înnorări mai accentuate in prima parte a perioadei, cînd și ploile vor fi mai frecvente și mai extinse ca arie. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 12 şi 22 de grade, local mai coborîte în a doua parte a decadei în centrul şi nordul ţării, iar cele maxime se vor situa intre 21 şi 31 de grade, mai ridicate în ultimele zile in zonele de cîmpie. In decada 21—31 iulie vremea va fi in general frumoasă şi caldă, cu cerul variabil. Se vor semnala ploi de scurtă durată însoţite de descărcări electrice în zonele de deal şi de munte, precum şi în nord-estul ţării în primele şi ultimele zile ale intervalului. In rest, ploile vor fi cu totul izolate. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 14 şi 22 de grade, iar spre mijlocul perioadei vor coborî în Transilvania şi sub 8 grade. Temperaturile maxime se vor situa între 24 şi 34 de grade, local mai ridicate în sudul şi vestul ţării. (Agerpres) Şcoala românească (Urmare din pag. I) nr. 160 din Bucureşti — obiectivele principale ale muncii învăţătorului. Practic, la clasele mici copilul trebuie învăţat să înveţe. Principalele deprinderi formate acum îl însoţesc pe om toată viaţa, de aceea esenţial mi se pare ca, in această etapă, o dată cu transmiterea noţiunilor fundamentale, efortul cadrelor didactice să se indrepte către formarea şi dezvoltarea capacităţii de înţelegere, educarea voinţei, dezvoltarea gindirii creatoare, pentru că numai astfel se pot pune bazele unei bune evoluţii şcolare“. Maximă competenţă şi Indeminare pedagogică. ..Nici o generaţie tinără de vină acum nu a beneficiat de condiţii de viaţă, muncă şi învăţătură atit de bune cum sunt cele asigurate de conducerea partidului şi statului nostru. personal de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. O atenţie deosebită se cuvine acordată educării tinerelor vlăstare — susţine învăţătoarea Viorica Gurban, de la Şcoala din comuna Bujoru, judeţul Teleorman — în spiritul dragostei şi respectului faţă de muncă şi făuritorii bunurilor materiale, faţă de avutul obştesc, învăţind copiii să preţuiască lucrurile din jurul lor, să nu risipească nimic. Formarea conştiinţei comuniste, a comportamentului moral-civic consonant cu idealurile societăţii noastre este un proces care trebuie început cu maximă competenţă şi îndemînare pedagogică de la cele mai fragede virate“. Perfecţionarea şi autoperfecţionarea cadrelor didactice, condiţie esenţială a noii calităţi. „Sarcinile de importanţă majoră privind instruirea temeinică, multilaterală a tineretului din patria noastră, concretizate în documentele Congresului al XIII-lea al Partidului Comunist Român, ale Congresului stiintei si învătămîntului. In orientările si indicaţiile de inestimabilă valoare ale secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, fixează cu claritate strategia perfecţionării invătămintului românesc. Intr-un liceu pedagogic, care are menirea de a forma cadre didactice — arăta prof. Cornelia Stoica, directoare adjunctă a Liceului pedagogic din Bucureşti — noua calitate înseamnă promoţii de tineri Învăţători şi educatoare pregătiţi la nivelul cel mai înalt al pedagogiei si didacticii moderne. Toate acestea presupun in primul rind lecţii deosebite prin organizare, rigoare ştiinţifică si suntete metodică, din partea noastră, a celor încredinţaţi cu educarea viitorilor educatori. In acelaşi timp, perioada in care ne aflăm, a noii calităţi, va solicita o şi mai concentrată atenţie, un efort deosebit acordat eficienţei tuturor acţiunilor de perfecţionare, de îndrumare metodico-ştiinţifică la disciplinele fundamentale". Promovarea noului premisă a stimulării creativităţii. „Asigurarea acelei mobilităţi a omului capabil să treacă în mod firesc de la o specialitate la alta, definirea unei personalităţi multilaterale, de care vorbeşte secretarul general al partidului în recenta cuvîntare la plenara C.C. al P.C.R., privesc, după părerea mea, şi două alte posibile aspecte, afirma prof. Nicolae Tărău, de la Liceul industrial din Jibou, judetul Sălaj. Pe de o parte, ar fi vorba de realizarea unei predări interdisciplinare. Prin care elevul să ia cunoştinţă de complexitatea fenomenelor (mă refer la cele ţinînd de universul material) descrise si care să-i asigure, în acelaşi timp, condiţiile integrării optime a instruirii teoretice cu cea practică. Punem un accent deosebit de experimentul integrat in lecţie, care, corelat cu problematizarea, se dovedeşte a fi deosebit de eficient in dezvoltarea gindirii ştiinţifice si in stimularea creativităţii. Atingem astfel cel de-al doilea aspect la care mă refeream. Dar dezvoltarea spiritului creator, cultivarea lui prin forme şi activităţi variate, cu finalitate practică, presupune abordarea cu mai mult curaj in procesul instructiv-educativ a unor teme din domenii de vîrf, cum ar fi informatica, electronica, genetica, energetica“. Sunt gînduri, preocupări, atitudini venite de la oamenii scolii, educatori dăruiţi si devotati ai tinerei generaţii. Si există, prin grija partidului si statului, a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, condiţii optime create pentru ca invăţămintul, împreună cu toate sectoarele de activitate, să treacă în această etapă la o nouă calitate, devenind, aşa cum i se cere, o autentică şi puternică forţă de producţie, factor hotăritor al progresului general al patriei. Neconcordante intre realitatea cîmpului şi optica unor unităţi comerciale In nota „Un semnal pe adresa I. L.F. Berceni" (publicată in „Scînteia de simbătă, 21 iunie, a.c.), referitoare la cauzele ce fac să se deprecieze, în unele locuri, legume pe cîmp, în loc,să ajungă la vreme în, pieţe, precizam că răspunderea nu revine doar beneficiarului vizat direct, ci şi unor interpuşi in drumul legumelor de la producător la consumator, suferind de aceeaşi meteahnă a neonorării contractelor încheiate. După cum ne-a informat directorul comercial al I.L.F. Berceni, Marin . Militant, întreaga cantitate de varză timpurie contractată de această unitate cu furnizorii (peste 75 la sută dintre ei fiind din judeţul Giurgiu) este recontractată cu un alt beneficiar — noua întreprindere comercială de stat pentru legume şi fructe (I.C.S.L.F.) Bucureşti, mai exact, cu „sucursalele“ acesteia din sectoarele 2, 3 şi 4. Or, acest beneficiar nu a preluat pină acum decit un sfert din cantitatea contractată — astfel că şi I.L.F. Berceni a fost pusă in situaţia de a-şi achita numai în aceeaşi proporţie obligaţiile. Aşadar, lanţul neonorărilor a pornit de la comerciant, respectiv de la gestionarii unităţilor care nu fac comenzi la nivelul necesarului pe care îl planifică săptămînal, de comun acord, conducerile celor două întreprinderi de profil bucureştene. Din această pricină, legumele se depreciază nu numai în câmp, ci şi în depozitele din Berceni. „Chiar acum, ne spunea vineri, 20 iunie, directorul comercial al I.L.F. Berceni, avem blocate depozitele cu 100 de tone de varză. Am avea cu ce să o transportăm la unităţi, dar noi nu le putem obliga dacă nu ne dau comenzi“. Cele spuse sunt reale. Dar cum se explică şi cum poate fi calificat faptul că, în chiar ziua respectivă, I.L.F. Berceni nu aproviziona opt unităţi din reţeaua de desfacere, deşi unităţile respective făcuseră totuşi comenzi, cu o zi înainte, pentru cantităţi cuprinse între 300 şi 1 000 de kilograme ? „Amănuntul“ ni l-a furnizat directorul I.C.S.L.F. Bucureşti, Constantin Rapcea, care ne-a mai pus la dispoziţie din replică — o întreagă listă de asemenea cazuri, din care reiese că nemulţumiţii săi furnizori nu respectă nici ei comenzile, aprovizionînd unităţile neritmic şi neuniform, creînd cînd stocuri nevandabile (în anumite perioade şi în anumite unităţi), cinci „goluri" nejustificate. După cum au încercat conducerile celor două întreprinderi să explice, o cauză a frecventelor dereglări ar fi „indisciplina" unor gestionari ai unităţilor de desfacere, şefi de depozite, şoferi şi delegaţi, care preiau marfa după criterii „oculte“, fac aprovizionarea preferenţială a unor unităţi, instituie relaţii „comerciale" personale. Realitatea arată că aspectele semnalate sunt favorizate şi de un anume birocratism, de lipsa unei informări exacte între cele două întreprinderi cu atribuţii in preluarea şi desfacerea legumelor, ca şi de neînţelegerile ce au apărut între ele. Neînţelegeri pe care conducerile celor două întreprinderi nu le ascund cituşi de puţin, ilustrindu-le cu numeroase exemple, cel cu varza fiind doar unul din serie. De altfel, chiar în aceste zile a apărut și „problema" conopidei, care urmează exact același traiect (perioadă de „penurie" artificială în plin sezon, urmată de o perioadă de desfacere supraabundentă). Totul — din aceleaşi motive: neonorarea contractelor la vreme, nerespectarea graficelor şi comenzilor stabilite săptămînal sau zilnic între furnizori şi beneficiari. Nu ne propunem analiza cauzelor care au generat această situaţie, surprinsă săptămînile precedente. Vrem doar să amintim că ea este in defavoarea consumatorilor şi producătorilor si să subliniem că trebuie remediată de urgenţă, prin relaţii de reală conlucrare intre toţi factorii interesaţi. Aceasta cu atit mai mult cu cit volumul produselor din grădinile de legume, bune pentru desfacere va creşte considerabil în perioada ce urmează şi nimic nu trebuie să împiedice ori să încetinească ajungerea lor, în stare cît mai proaspătă, în pieţe şi magazine. Ion MARIN