Scînteia, august 1986 (Anul 55, nr. 13667-13693)

1986-08-01 / nr. 13667

PAGINA 2 O prioritate a muncii politice: EXTINDEREA EXPERIENŢEI VALOROASE IN ZOOTEHNIE Vizita la obiectivele care figurau pe agenda schimbului de experien­ţă interjudetean organizat­ la Slobo­zia pe tema „Sporirea contribuţiei activităţii politico-ideologice la creş-t­­erea răspunderii pentru realizarea sarcinilor de producţie din agricul­tură“ se încheiase. Urmau, acum, dezbaterile, în cadrul cărora cei pre­zenţi, veniţi din judeţele învecina­te, urmau să aprecieze ceea ce­­ vă­zuseră şi să împărtăşească din pro­pria experienţă. Cum se intimplă in asemenea situaţii, cei ce urmau să ia­ cuvintul aveau deja întocmit un imaterial. Fapt semnificativ : de data aceasta, vorbitorii au renunţat să mai dea citire respectivelor materiale. Explicaţia ? Ceea ce văzuseră in ca­drul schimbului de experienţă în­­trecuse cu mult aşteptările. Toţi cei de faţă ştiau că, în judeţul Ialomiţa se obţinuseră o serie de rezultate bune în domeniul zootehniei. Dar, probabil, nimeni nu bănuia contu­rurile exacte, proporţiile acestor rea­lizări. Că nu Ialomiţa, unde ani de-a rîndul s-a spus că zootehnia nu prinde, că nu are tradiţie, acum a­­ceastă preocupare deţine o pondere de circa 40 la sută în totalul acti­vităţilor agricole. Că, alături de uni­tăţi binecunoscute, precum Grindu, Smirna, care realizează anual peste 4 000 kg de lapte , pe vacă furajată,­­ indici de natalitate ce depăşesc 85­ la sută, sporuri de greutate care se ridică la 700 g pe zi, au apărut al­­­­tale cum ar fi IIA.S. „Scînteia“, C.A.P. Amara etc., care bat la uşa consacrării, obţinînd deja rezultate asemănătoare, uneori chiar mai bune decit primele. Cum se explică adevăratul salt in­tervenit in dezvoltarea zootehniei . .. L­a începutul dezbaterilor, tovarăşa Constanţa Czervinschi, secretar al­­ Comitetului judeţean de partid Ia­lomiţa, a reluat această întrebare în­­.alt fel: „Pe parcursul vizitări uni­­­­tăţilor am fost întrebată direct sau am auzit remarca : ce­ contribuţie are­­ activitatea de propagandă in toate a­­ceste realizări? Aş dori să vă răs­pund proiectind un film. Unul din cele 12 filme realizate de secţia de propagandă a comitetului judeţean în „Ultimul an“. ...Pelicula înfăţişează scene din viaţa A.E.I. Condeeşti : scene dezo­lante de neorânduială şi lipsă de răspundere. Pierderi de milioane. .Prin platforma grajdurilor se vede cerul liber pe mari porţiuni. Vitele înotau în noroi. Oamenii care sunt solicitaţi să-şi spună opinia se ru­şinează. După o perioadă, se revi­ne cu aparatul de filmat. Intre timp, Pierderile crescuseră. De data aceas­ta sunt chestionate şi cadrele de la direcţia agricolă judeţeană. Urma­rea? Situaţia a fost dezbătută în­­tr-o plenară a judeţului unde au fost adoptate, intr-o viziune unitară, mă­suri organizatorice, politice etc. In mai puţin de cîteva luni, situaţia s-a schimbat radical. „Ceea ce s-a realizat mai întîi in judeţul nostru — continuă vorbi­toarea — a fost o schimbare de op­tică, de mentalitate cu privire la zootehnie. Iar o asemenea schimba­re nu se poate face numai prin mij­loacele muncii politico-educative. Ea este — şi nu poate fi — decit ro­dul unei acţiuni conjugate in care măsurile de­ organizare­ de valorifi­care a condiţiilor fiecărei unităţi, a capacităţii specialiştilor se îmbină strins la cele politico-educative, de ridicare a conştiinţei socialiste, a răs­punderii în muncă. Este tocmai ceea ce a avut în vedere comitetul jude­ţean de partid, este tocmai ceea ce explică saltul real făcut de zooteh­nia ialomiţeană“. Intr-adevăr, progresul evident al zootehniei judeţului a fost determi­nat de adoptarea acestor măsuri uni­tare : specialiştii au fost repartizaţi pe unităţi de care răspund direct (in dezbateri s-a arătat că nu de puţine ori pentru o sacrificare­ nejustifica­­tă, cadrele care răspundeau de uni­tatea respectivă au fost discutate în plenara judeţeană) ; suprafaţa des­tinată cultivării “furajelor bine de­limitată, comasată şi amplasată de obicei lingă grajduri ; structura cul­turilor furajere s-a îmbunătăţit, ast­fel incit să se asigure conţinutul pro­teic necesar : grajdurile au fost a­­menajate, curăţite, rasele bine selec­tate , un climat de ordine şi disci­plină riguroase s-a instaurat în fie­care sector zootehnic. Nu un factor, ci îngemănarea tuturor acestor mă­suri si a altora nenumite aici au con­tribuit la saltul ,de care­­am amintit. Aceste concluzii sînt cu atît mai actuale cu cit ele se­ intîlnesc în diferite forme şi în celelalte ju­deţe. „Principala problemă cu care ne confruntăm — spunea tovarăşa Elena Vusco, secretar adjunct cu propagan­da al comitetului de partid din co­muna Valul lui Traiău-Constanţa — constă în menţinerea incă a unor mari diferenţe intre producţia unită­ţilor şi fermelor din cadrul consiliu­lui agroindustrial. De pildă, C.A.P. Ovidiu obţine 4 200­­ de lapte pe cap de vacă, pe cînd C.A.P. Valul lui Traian numai 2 600—2 800­­. Aceste diferenţe reflectă şi diferenţele exis­tente in munca politico-organizatori­­că desfăşurată de organele şi orga­nizaţiile de partid. Iată deci o prio­ritate a muncii noastre in perioada următoare“. In cadrul schimbului de experien­ţă s-a discutat mult, cum era si firesc, despre importanţa calificării forţei de muncă, a stabilităţii aces­teia. „Stabilizarea forţei de muncă la sate reprezintă pentru multe uni­tăţi din judeţul Buzău o preocupa­re centrală — relata tovarăşul Victor Andreica, şeful secţiei propagandă a comitetului judeţean de partid. S-a crezut la art moment dat că adop­tarea unor programe de redresare — chiar bune — ar soluţiona proble­ma, ar asigura progresul activităţii din zootehnie. Dar şi acestea sunt condiţionate tot de oameni. Iată de ce comitetul judeţean de partid a iniţiat un complex de măsuri or­ganizatorice, politico-educative pen­tru soluţionarea acestei probleme. Periodic se analizează activitatea unităţilor cu rezultate slabe, stabilin­­du-se măsuri de perfecţionare a muncii , lunar se organizează „Ziua zootehnistului", iniţiativă menită să prilejuiască cunoaşterea rezultatelor bune. Să cultive ataşamentul faţă de profesia de agricultor“. Desigur, progresul zootehniei de­pinde de mai mulţi factori. Intre aceştia, „casa“ şi „masa“ au un rol deosebit. „Biroul comitetului jude­ţean de partid a iniţiat analize pe­riodice, la faţa locului privind mo­dul cum se realizează aceste două cerinţe — spunea tovarăşul Con­stantin Beşleagă, şeful secţiei de propagandă al Comitetului judeţean de partid Tulcea. Graţie acestei mă­suri, cu „casa“ sintem­ pe gătate , au fost construite sau amenajate grajduri, padocuri ş.a.m.d. „Masa“ constituie încă o problemă, întrucit nu peste tot s-au comasat suprafe­ţele destinate furajelor, iar produc­ţia obţinută ni asigură cantităţile de proteine necesare. Ceea ce am vă­zut aici, la Ialomiţa, constituie un exemplu pe care îl vom prelua“. Cum spuneam, rezultatele dobîn­­dite de judeţul Ialomiţa în dome­niul zootehniei sunt bune. Este plă­cut­ să constaţi că ele sunt conside­rate însă drept un punct de pleca­re către alte realizări şi mai fru­moase, că mai peste tot­­se previne şi se elimină automulţumirea. Este adevărat — s-a spus in cadrul schimbului de experienţă — că noi obţinem 3 200 kg de lapte, pe cap de vacă furajată, dar nu putem uita că alte­ ţări ating 6 000—7 000 kg la ni­velul întregii ţări , este adevărat că sporul de greutate se situează în medie la 600—700 g pe zi, dar în alte state el se ridică la un kg şi chiar 1,5 kg pe zi.. Impresionează în mod deosebit gri­ja pentru asigurarea calităţii biolo­gice a tineretului bovin, a vitalităţii raselor. La I.A.S. Amara, de pildă, încrucişările între Bălţată şi Holstein erau la a cincea generaţie, iar me­tişii erau­ viguroşi, promiţînd de pe acum producţii mari în viitor. Se detaşează, de asemenea, cu pregnanţă preocuparea pentru califi­carea personalului. Liceul de specia­litate din Slobozia pregăteşte cadre în strînsă legătură cu nevoile uni­tăţilor agricole, în mai toate unită­­ţile ordinea şi disciplina te intim­­pina de la intrarea pe poartă. Da, intr-adevăr la C.A.P. Amara in 1981 se obţineau 1 182­­ lapte pe cap de vacă furajată, iar în ’85 s-au obţi­nut 4 665, pentru ca anul acesta me­dia să se situeze în jur de 5 000. Să recunoaştem, nu este uşor lucru ca în fiecare an să se dubleze practic producţia de lapte. Tovarăşul Dumi­tru Vasile, preşedintele C.A.P., ară­ta că vacile au fost selectate.. loti­­zate, furajate în funcţie de produc­ţie, că 57 de lucrători care nu s-au împăcat cu disciplina au plecat din sectorul zootehnic , că acum coope­rativa dispune de peste 100 de vaci care dau peste 6 000­­ lapte, că „co­piii“ acestora sunt atent urmăriţi pen­tru a se obţine exemplare valoroase. — Şi totuşi,­ întrebăm, dacă ar fi să vă referiţi la un singur factor, care ar fi acela ? — Pasiunea. Nu faci nimic dacă nu­ci pasiune. — Dar de ce pasiunea s-a trezit tocmai acum ? — Aici e aici ! Pentru că pasiunea trebuie întreţinută, susţinută de munca de organizare. Numai În­gemănarea lor produce saltul. Paul DOBRESCU Mihai VÎŞOIU, însemnări pe marginea unui schimb de experienţă interjudeţean Fapte, inițiative, preocupări ■----------BB­ WWW­TM---------­ TIRGU JIU, în două decenii-un nou oraş Intr-o discuţie avută cu Gheorghe Murez, primarul municipiului Tirgu Jiu, aflăm motivul care l-a făcut să rămină statornic aici, in frumoa­sa aşezare de la poalele munţilor : oamenii locului, harnici şi destoi­nici, care şi-au făurit, in anii care au trecut de la Congresul al IX-lea al partidului, un oraş nou, modern, înfloritor. Au rămas doar in amin­tire imaginile vechiului tirg prăfuit, cu căruţele care treceau pe strada principală spre tirgul de vite, cu magherniţele de tot felul. Astăzi, Tirgu Jiul lui Tudor Vla­­dimirescu, al Ecaterinei Teodoroiu, al lui Brâncuşi, al lui Arghezi .O vreme, este de nerecunoscut. Doar Jiul şi parcul central, doar citeva monumente şi citeva clădiri vechi au mai rămas martori ai naşterii din fier, beton şi sticlă a unui nou oraş. Pentru că nimic din străzile întortocheate şi casele intr-o rună n-a mai rămas. Chiar de-al locului fiind şi revenind aici după zece ani, să zicem, numai dacă ai norocul să dai imediat cu ochii de casa de lin­gă Muzeul oraşului unde-şi are se­diul Şcoala populară de artă sau să nimereşti pe strada Tipografilor, mai recunoşti ceva din tirgul de­­ odinioară. . Creşterea potenţialului economic în ultimii 20 de ani, prin construi­rea unor întreprinderi republicane de utilaj minier, de sticlărie şi­ me­naj, de maşini-unelte pentru pre­care şi forjare etc., a impus dez­voltarea corespunzătoare a număru­lui de locuinţe pent­ru oamenii mun­cii. Au apărut noi cartiere şi an­sambluri moderne — Republicii, Unirea, 1 Mai Est, 1 Mai Vest, Gă­rii, 9 Mai, 8 Mai, Bradului, Traian, Debarcader, Spitalul Nou, Simbo­­teanu. In ampla dezvoltare urbanistică a­­ Tirgu Jiului, după cum ne spunea ,primarul municipiului, se detaşează­­centrul civic al acestuia. El va cu­prinde blocuri moderne, numeroase magazine comerciale şi unităţi prestatoare de servicii, o casă a cărţii, un cinematograf cu peste 600 de locuri şi alte edificii social­­culturale. Prevăzut a se realiza până la sfirşitul acestui cincinal, noul centru civic va fi cuprins între stră­zile Unirii, Griviţei, Traian şi Bu­levardul Brâncuşi. Urmărim machetele, concomitent cu harta desfăşurată a centrului civic. Cu o­ linie indicatoare, prima­rul marchează străzile Unirii, Vic­toriei, Popa Şapcă şi Eroilor, unde se va desfăşura prima etapă de construcţii şi finisare a unor blocuri. De pe harta-proiect se de­taşează o vastă arteră cu patru benzi de circulaţie care va lega bu­levardul 1 Mai cu strada Victoriei, realizindu-se astfel, ni se preci­zează, o trecere de-a lungul oraşu­lui dinspre Petroşani înspre Cra­iova pe o stradă în lungime de 7 kilometri. Zona centrală va cuprin­de o mare piaţă publică, prevăzută cu spaţii verzi, cu echipare urba­nistică adecvată. Calea Eroilor va fi flancată de noi blocuri de locu­inţe, cu spaţii destinate activităţilor culturale, toate acestea integrin­­du-se armonios complexului sculp­tural brăncuşian. In acest cadru de sistematizare a zonei centrale, după cum ne subliniază primarul Gheor­­ghe Ciurez, in cincinalul trecut a fost construită şi dată in folosinţă o modernă piaţă agroalimentară la intersecţia străzii Unirii cu bu­levardul Brâncuşi şi s-au reali­zat alte două în cartierele 9 Mai şi Debarcader, acesta din­ urmă fiind inzestrat in cursul acestui an şi cu un complex sportiv si de agrement. Urmare firească a înălţării noului oraş, s-au extins reţelele de aoi, de telecomunicaţii. De altfel, pină la sfirşitul acestui an, localnicii vor beneficia de o nouă poştă modernă, iar din decembrie anul trecut a început construcţia unei noi gări. Tirgu Jiul, un vast şantier domi­nat de macarale, îşi trage parcă seva din Coloana Infinitului, des­chidere spre ţară, spre lume. Marfa CUIBUŞ Dumitru PRUNĂ Intr-adevăr, în numai două de­cenii, Tirgu Jiu a devenit un oraş nou, aşa cum se vede şi în imaginea de faţă Foto : V. Barbu Dispensarele urbane de circum­scripţie, sau de cartier, cum sunt cunoscute, deţin un loc specific şi un rol însemnat intre unităţile de acordare a asistenţei sanitare, chiar dacă mulţi pacienţi beneficiază şi de asistenţa dispensarelor de între­prinderi. De aceea, ne-am şi pro­pus să cercetăm cum răspund ele cerinţelor actuale de îmbunătăţire a stării de sănătate, cum contribuie la educarea sanitară a populaţiei într-un mare municipiu — respectiv la Galaţi — unde reţeaua de aseme­nea dispensare est­e numeroasă. Şi acest municipiu are, pe ansamblu, o bună zestre materială destinată ocrotirii sănătăţii — spitale, policli­nici, dispensare, farmacii — îmbo­găţită cu realizări de ultimă­­ oră : noul spital pentru copii cu 300 de locuri, policlinica combinatului ■ si­derurgic, cu zeci de cabinete, un dispensar modern rezervat oameni­lor muncii din comerţ şi cooperaţie. De la început trebuie subliniat că aceste eforturi ale statului, de îmbunătăţire a bazei materiale, au fost însoţite de eforturile cadrelor sanitare gălăţene, de răspunderea lor sporită pentru ameliorarea stării de sănătate a populaţiei. Prin prisma lor se cer privite şi aspectele intilnite la unele dispensare de cartier. Dispensare care aşteaptă un... tratament mai bun. De la început, în raidul nostru, ce a cuprins mai toate cele 28 dispensare de circumscripţie pentru adulţi din municipiu, am rămas cu părerea că în multe dintre ele se munceşte cu aceeaşi abnegaţie ca şi in celelalte unităţi sanitare din municipiu, că se depun eforturi notabile pentru o continuă îmbunătăţire a stării de sănătate a populaţiei. Din păcate însă, după anumite aspecte, unele dintre ele fac notă discordantă in peisajul reţelei de asistenţă sanitară, situîndu-se cam la periferia preo­cupărilor celor ce răspund de gos­podărirea şi administrarea lor. De pildă, unele dintre localurile de acest fel aşteaptă cam de mult o mină de meşter (dispensarele co­masate din Ţiglina I, din „Micro“ 17 şi altele), ori au un­­ mobilier ce necesită, la rîndul său, reparaţii. împreună cu echipa de control al oamenilor muncii condusă de to­varăşa Elena Ciupercă, pătrundem în dispensarul nr. 17. Chiar de la început izbeşte lipsa de curăţenie, cu totul nefirească într-o asemenea instituţie. „Motivul“ — de-a dreptul penibil , ar lipsi, chipurile, mate­rialele minim necesare (găleţi, mă­turi etc.). Aspectul, deloc minor, mai ridică o întrebare : cu ce exi­genţă se desfăşoară controlul an­tiepidemic în unităţile arondate, dacă se admit asemenea aspecte chiar la dispensar ? în plus, echipa ia act de conduita profesională cu totul necorespunzătoare a doctoriţei Maria Banu, ce generează de multă vreme nemulţumirea pacienţilor , mai puţin a direcţiei sanitare care, deşi la curent, nu întreprinsese încă măsurile adecvate. Reţinem şi o constatare plăcută (de fapt, mai multe, dar nici pe celelalte nu le-am inventariat in totalitate). La circa nr. 18, persona­lul este la post, ordinea si curăţenia sunt la ele acasă, iar pacienţii au motive să mulţumească chiar celor trei­ femei din echipa de control. Deoarece în urmă cu cîtva timp ele au consemnat, de mai multe ori, o situaţie total diferită, motiv pentru care medicul a fost în cele din urmă schimbat.­ In raidul nostru am urmărit şi afluenţa pacienţilor, modul­ în care sunt ei primiţi, consultaţi şi trataţi în dispensarele de cartier. Am ob­servat astfel că aglomeraţie, pro­­priu-zis, nu se formează decit la uşa anumitor medici, in special din dispensarele comasate, unde se pro­duce o adevărată redistribuire a pacienţilor, după alte criterii decit cel teritorial, şi apar suprasolicită­rile. In cele mai multe din dispensa­rele­ de cartier însă ne-a frapat mai curind „liniştea“ ce domneşte în ele, prezenţa redusă a pacienţi­lor. Una dintre cauze ne este expli­cată de medicul-şef al municipiu­lui, dr. Grigore Rusu , pe lingă faptul că „indicele de adresabili­tate“ (cum este numit) nu este prea mare, în unele dintre aceste dis­pensare se face o muncă mai curind de dispecerat, bolnavii fiind „ope­rativ“ diagnosticaţi şi apoi trimişi către policlinici. In afară de aceasta şi numărul de tratamente aplicate în dispensare este destul de scăzut. „Adevărul este că în unele din aceste dispensare teritoriale s-au acumulat destule probleme, în mai mare măsură decât în alte categorii de unităţi de asistenţă sanitară din reţeaua municipiului“, arăta şi to­varăşul dr. Ion Dina, directorul policlinicii judeţene, care ne-a în­soţit o parte din raid.­­ Aspectele „perfectibile“, defici­enţele existente impun o acţiune hotărîtă de îndreptare a lor, spunea, la rîndul său, tovarăşa Rodica Olteanu, secretara cu probleme so­ciale a comitetului municipal de partid. Se vede clar că, acaparaţi de alte probleme ale reţelei sani­tare, presaţi de alte imperative, noi, cei îndrituiţi să le controlăm şi să le sprijinim, am scăpat din vedere — în ultima perioadă — dispensa­rele de cartier. Lăcaş de sănătate şi edu­caţie sanitară, nucleu de medicină a omului sănătos. Acestea sunt determinările pe care ar trebui să le aibă un dispensar de cartier, după cum unele chiar le au, inclusiv la Galaţi. Ancheta noastră a scos însă în evidenţă că mai sînt încă multe de făcut pină cînd toate vor deveni aşa ceva. — Aportul acestor dispensare de cartier poate să crească mult, spu­nea şi tovarăşa directoare adjunctă a direcţiei sanitare judeţene, dr. Ele­na Renea, referindu-se la aseme­nea aspecte. Pentru aceasta medicii lor au datoria să-şi lărgească com­petenţa şi tehnicitatea, să aplice cele însuşite in stagiile de specia­lizare, să utilizeze punctele de la­borator create, să mărească numă­rul de deplasări la bolnavii din circumscripţie care sunt netranspor­­tabili. Dar, pe lingă această activi­tate medicală propriu-zisă,­ medicu­lui de cartier îi revin sarcini noi, sporite şi, am putea zice, i se des­chid mari posibilităţi de a face muncă de profilaxie, de educaţie sanitară. încercarea noastră însă de a găsi acţiuni profilactice deosebite a eşuat tocmai în dispensarele cu o aflu­enţă mai redusă. In mod „parado­xal“, pentru asemenea activităţi îşi găsesc mai mult timp tot acei medici care au şi numeroşi paci­enţi — ca, de pildă, la dispensarele 2, 11, 14, 13, 20 şi altele — unde există şi o activitate bună, atît curativă, cit şi de profilaxie, se primesc şi urgenţe, se fac şi vizite la domiciliu, unde am întîlnit şi pre­ocupare pentru educaţia sanitară a elevilor, a viitoarelor mame, a ce­lor ajunşi la vîrsta a treia, adică a principalelor lor grupe de pacienţi. Să­­ ne oprim la un singur exemplu ce demonstrează ce se poate face acolo unde există dăruire, dragoste pentru profesie, pentru oameni. Dispensarul comasat din strada Nicolae Bălcescu, in care profesează doctoriţa Maria Ciuchi. In faţa uşii, pacienţii aşteaptă răsfoind zecile de broşuri al căror autor este chiar medicul la care urmează să intre. Toate scrise competent şi accesibil, pe cele mai diverse teme : „îngri­jirea bolnavului la domiciliu“, „Pen­tru prevenirea aterosclerozei“, „Igie­na locuinţei“, „Igiena gravidei“ şi multe altele, unele tipărite, altele xeroxate sau doar bătute la maşină. Pereţii (deşi clădirea se află în­ renovare) amplifică şi ei acelaşi „dialog“ cu bolnavii prin multe afişe, grafice, articole, etc.. Din dialogul cu doctorul Maria Ciuchi aflăm şi alte amănunte des­pre activitatea sa profilactică ce nu se reduce la cea de educaţie (făcută şi prin conferinţe, întilniri cu elevi, cu părinţii acestora şi mai ales printr-un dialog cald, apropiat cu fiecare pacient), ci cuprinde studii şi investigaţii pe mari grupe de pacienţi sau pe categorii de afec­ţiuni. Nu ne propunem să prezentăm pe larg cele intilnite, ci, pur şi simplu, să sugerăm şi altora ce bogăţie, ce multitudine de posibilităţi are totuşi un medic „generalist“ atunci când înţelege ce importanţă are munca sa de profilaxie, coroborată cu cea cu­rativă. De fapt, cînd îşi înţelege pe deplin menirea sa — nobila datorie de a fi medic de primă linie în asis­tenţa sanitară, după­ cum le placa unora dintre medicii de medicină generală să afirme, pe bună drep­tate, Ion MARIN PROBLEME ALE OCROTIRII SĂNĂTĂŢII Dispensare de cartier nu înseamnă „periferia“ reţelei sanitare Anchetă în municipiul Galaţi SANTEIA - vineri 1 august 1986 ÎN SPIRITUL DEMOCRAŢIEI SOCIALISTE Rezolvarea promptă, temeinică a scrisorilor oamenilor muncii Cu exigenţă şi principialitate, pentru restabilirea legalităţii In coloanele ziarului nostru s-a publicat, la jumătatea lunii mai a.c., un articol intitulat „O CERERE ÎN­DREPTĂŢITĂ, O REZOLVARE PO­TRIVITĂ... ŞI APOI RĂSTĂLMĂCI­TĂ“, in care se relata un caz, sesi­zat redacţiei, petrecut la Sectorul de reglementare a spaţiului locativ al sectorului 4, unde o cerere de spa­ţiu locativ­­a cetaţenei Liliana Maf­tei, om al muncii la un institut de cercetare ştiinţifică şi inginerie teh­nologică) a fost examinată de Comi­tetul executiv al Consiliului popular al sectorului 4, care, constatindu-i temeinicia, a aprobat-o. Ulterior însă, o funcţionară de la Sectorul de reglementare a spaţiului locativ, ig­­norînd hotărîrea amintită, a schim­bat pur şi simplu repartiţia şi a de­turnat respectivul apartament, atri­­buindu-l unui alt cetăţean (Neagu Petre de la întreprinderea „Autobu­zul“), în mod nedrept. Relevînd caracterul ilegal şi abuziv al acestui procedeu, un articol se sublinia că redacţia „Scînteii“ „aşteaptă din partea comitetului executiv al con­siliului popular respectiv un răspuns, in termenul stabilit de normele de partid şi de lege, privind modul in care a fost soluţionat acest caz, adică sancţiunile aplicate celor vinovaţi de ilegalităţile comise,­­ precum şi măsurile de repunere in drepturi şi de reparare a nedreptăţii comise“. S-a putut constata, cu surprinde­re, că, deşi faptele erau cit se poate de clare —­ aşa cum clare sunt şi ter­menele prevăzute de­ Legea presei — de la Comitetul executiv al sectoru­lui 4 nu a sosit nici un răspuns. Pen­tru că, de fapt, nici nu se luase vreo măsură reparatorie... In aceste condiţii, de faptele sem­nalate a fost sesizat Comitetul muni­cipal Bucureşti al P.C.R. Factori de conducere ai comitetului municipal au analizat şi cercetat îndeaproape, direct cazul respectiv cu principiali­tate şi exigenţă partinică, în spiritul respectării stricte a legalităţii, an­cheta întreprinsă soldindu-se cu un şir de măsuri concrete, ce au fost comunicate recent redacţiei. Astfel, în răspuns, se subliniază că „deoarece Consiliul popular al sec­torului 4, care era obligat să răspun­dă ziarului în termenul legal, nu a făcut acest lucru, la indicaţia Comi­tetului municipal Bucureşti al P.C.R., o comisie de control a Consiliului popular al Capitalei a fost însărcina­tă să stabilească măsurile ce se im­puneau pentru rezolvarea corespun­zătoare a problemelor ridicate in ar­ticolul amintit“. In continuare, în răspuns, după ce se arată că cercetările întreprinse au validat conţinutul articolului pu­blicat, sunt înfăţişate măsurile con­crete ce au fost adoptate pentru în­lăturarea nedreptăţii comise. Astfel, se arată că s-a stabilit ca aparta­mentul, sâ­ fie repartizat destinataru­lui, inițial, conform ,hotărîrii adoptate de biroul executiv a! Consiliului popular al sectorului 4 ; locata­rului care a primit în mod neîn­temeiat repartiţia i-a fost atribuit un alt apartament (care a fost ac­ceptat de cel în cauză) ; inspectoa­­rea care a deturnat repartiţia ini­ţială a fost schimbată din funcţie, apreciindu-se că „fapta comisă o face incompatibilă cu calitatea de lucrător in cadrul sectorului spaţiu locativ“ ; şeful Sectorului de regle­mentare a spaţiului locativ a fost sancţionat cu retragerea a două gra­daţii pe timp de două luni, pentru că a semnat acte fără să verifice dacă există pentru ele aprobarea cu­venită a comitetului executiv al con­siliului popular. In răspuns se mai arată că s-a ho­­tărit ca respectivul caz să fie prelu­crat cu toţi lucrătorii din cadrul a­­paratului propriu al Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular al sec­torului 4, precum şi cu ceilalţi lu­crători de la compartimentele de spaţiu locativ ale sectoarelor­ terito­riale ale Capitalei. Totodată, se ex­primă mulţumiri pentru sprijinul a­­cordat prin publicarea articolului. Deci, o soluţionare judicioasă şi cuprinzătoare, în spiritul eticii co­muniste, al corectitudinii şi legalită­ţii. Felul in care, prin intervenţia Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., a fost rezolvat acest caz do­vedeşte incă o dată că un abuz sau o ilegalitate nu pot avea viaţă lungă, că — chiar înfruntînd temporar ma­nifestări de inerţie,­ rea-voinţă sau subiectivism — principiile de ordine, dreptate şi legalitate se afirmă şi înving. Sprijin concret pentru îndeplinirea sarcinilor de producţie Intr-o scrisoare adresată redacţiei se arăta că secţia „motor“ a între­prinderii de autoturisme ARO — Cîmpulung, judeţul Argeş, se con­fruntă cu unele greutăţi in îndepli­nirea sarcinilor de plan, îndeosebi ca urmare a aprovizionării necorespun­zătoare cu piese şi diverse scule. Trimisă spre soluţionare Comitetului judeţean Argeş al P.C.R., scrisoarea a fost analizată la faţa locului de către activişti de partid şi cadre din conducerea întreprinderii. A reieşit că, intr-adevăr, la secţia respectivă au existat unele greutăţi, constatîndu-se lipsa unor repere e­­xecutate de secţia forjă, care la rîn­dul ei nu a primit oţeluri de la prin­cipalii furnizori (Combinatul de oţe­luri speciale Tirgovişte, Laminorul Brăila etc.), precum şi lipsa unor piese ce trebuiau procurate prin coo-­­ perare de la întreprinderile de auto­camioane și „Tractorul“ — ambela din Brașov. Pentru eliminarea aces­tor neajunsuri s-au întreprins de­mersurile necesare la furnizori, in­­tocmindu-se grafice lunare de coope-­­ rare, care sunt urmărite zilnic de compartimentul „aprovizionare“ şi de biroul executiv al consiliului oa­menilor muncii. In ce priveşte asi­gurarea cu sculele necesare, se arată un răspuns, s-a întocmit, de aseme­nea, un program special de aprovi­zionare, a cărui îndeplinire este ur­mărită de către inginerul-şef cu fa­bricaţia. Răspunsul menţionează, totodată, ■ că utilajele şi capacităţile de pro- ,­ducţie sunt întreţinute şi folosite co­respunzător, respectindu-se graficele­­ de revizii şi reparaţii. La semnalele cititorilor . Mai buna organizare a activită­ţii şi întărirea disciplinei la Oficiul P.T.T.R. din comuna Gogoşu, jude­ţul Mehedinţi, au fost avute în ve­dere de Direcţia generală a poştelor şi telecomunicaţiilor din M.T.Tc. ca urmare a soluţionării unei sesizări trimise de redacţie. Pe lingă alte mă­suri adoptate, s-a dispus destituirea din funcţie a dirigintelui oficiului, iar celor două telefoniste li s-au des­făcut contractele de muncă pentru abaterile disciplinare săvirşite. • Aprovizionarea corespunzătoare a magazinelor din comuna Mărgău, judeţul Cluj, cu mărfuri solicitate de săteni (unelte agricole, încălţăminte de cauciuc, articole de îmbrăcămin­te specifice zonei de munte, vase emailate etc.), precum şi menţinerea unităţilor comerciala intr-o perfectă stare de curăter­ie au făcut, obiectul analizei efectuate de un colectiv de activişti şi specialişti de la inspecto­ratul comercial judeţean, consiliul­ popular judeţean şi UJECOOP, pa­ baza sesizării îndrumate de redacţie, pentru rezolvare, la Comitetul jude­ţean Cluj al P.C.R. • Aplicarea corectă a prevederi-­­­lor legale privind organizarea muncii; în acord global la întreprinderea ca­­ulei Podari-Craiova a format subiec­tul cercetărilor cu prilejul soluţiona-­ rii unei scrisori din partea unui ci-­­ titor trimise de redacţie Comitetu­lui judeţean Dolj al P.C.R. în răs-­­ punsul comunicat ziarului se arată că s-a dispus conducerii unităţii să , organizeze munca pe baza acordu­lui global in toate secţiile, să asi- , gure materia primă necesară rea­lizării planului de producţie, să ana- : . Uzeze în secţii gradul de încărcare în acord global. Răspunderi sporite, calitativ superioare cooperaţiei (Urmare din pag. I) căile de atragere in mai mare mă­sură în circuitul economic a resur­selor locale de materiale şi forţă de muncă. Este vorba în principal de de acţiunile care conduc la extin­derea producţiei de materii prime locale. In mod deosebit, In cadrul coope­raţiei se cere a fi larg extinsă pe plan local mica industrie alimen­tară, pentru prelucrarea superioară şi în condiţii de calitate ridicată a produselor agricole şi, îndeosebi, a legumelor şi fructelor achiziţionate de la gospodăriile­ populaţiei. După cum este necesară dezvoltarea pro­ducţiei de sucuri şi băuturi răcori­toare. In cadrul măsurilor pe care ur­mează să le stabilească adunările generale şi conferinţele cooperaţiei pentru dezvoltarea micii industrii, un loc important îl ocupă extinde­rea muncii la domiciliu — formă eficientă de valorificare a disponibi­lului de forţă de muncă din fiecare localitate. Experienţa acumulată de numeroase cooperative demonstrează marile avantaje ale unei asemenea forme de organizare, experienţă ce se cere multiplicată şi generalizată în toate ramurile de producţie ale micii industrii. In legătură cu aceas­ta, reţine atenţia faptul că uneori se trece cu vederea peste „amănun­tul“ că extinderea micii industrii este una din sursele importante ale autofinanţării — şi, tocmai prin înţelegerea acestui adevăr, prin dezvoltarea şi diversificarea produc­ţiei micii industrii, fiecare coopera­tivă (în prezent, abia 40 la sută din cooperativele de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor se autofi­­nanţează), ca şi organele locale ale administraţiei de stat îşi pot asigura surse sporite de venituri, în ce priveşte STIMULAREA SCHIMBULUI DE MĂRFURI DIN­TRE SAT ŞI ORAŞ, avîndu-se în vedere sarcinile sporite ce revin cooperativelor rurale — sunt prevă­zute pentru actualul cincinal creş­teri ale cantităţilor de produse con­tractate cu gospodăriile populaţiei de 2—4 ori — în adunările generale şi conferinţele cooperaţiei urmează să se definitiveze programe de ac­ţiune pe localităţi şi grupe de pro­duse. In acest sens apare necesar să se aducă îmbunătăţiri simţitoare în activitatea de aprovizionare a contractanţilor cu material biologic, seminţe, puieţi de pomi fructiferi, îngrăşăminte chimice, insecto-fun­­gicide, unelte şi utilaje agricole, alte materiale necesare dezvoltării pro­ducţiei agricole. In înfăptuirea pro­gramelor de autoconducere şi auto­­aprovizionare în profil teritorial, alături de mărfurile contractate şi achiziţionate de la gospodăriile populaţiei, o contribuţie importantă sunt chemate să aducă gospodăriile anexe şi fermele zootehnice proprii ale cooperaţiei, al căror volum de producţie va spori simţitor. La ordinea de zi a dezbaterilor din adunările generale şi conferinţe se impun şi problemele EXTINDE­RII ŞI DIVERSIFICĂRII PRESTĂ­RILOR DE SERVICII CĂTRE POPULAŢIE. O idee de cea mai mare însemnătate care se impune a fi dezbătută în adunările generale şi conferinţele cooperaţiei o consti­tuie creşterea contribuţiei prestări­lor de servicii la îmbunătăţirea ca­lităţii vieţii oamenilor. După cum se ştie, actualul cincinal urmează să marcheze o etapă calitativ nouă in procesul de extindere şi diversifi­care a serviciilor publice, volumul acestora fiind prevăzut să crească, cu aproape 80 la sută. Eforturile materiale şi organi­zatorice pentru dezvoltarea şi di­versificarea prestărilor de servicii se cer însoţite şi de o schimbare radicală in însuşi modul de a gîndi al organizatorilor de servicii, al lu­crătorilor din întregul ansamblu al unităţilor cooperatiste. Aceste efor­turi pot fi cu adevărat eficiente nu­mai dacă se asociază, totodată, şi cu promovarea unei atitudini noi, a unei înţelegeri mai adinei a impor­tanţei acestui sector, cu măsuri de întărire a ordinii şi disciplinei, a spiritului de răspundere în relaţiile cu publicul. Prin vasta problematică abordată, prin interesul major al măsurilor pe care le adoptă, actualele adunări , generale şi conferinţe ale coopera­ţiei se înscriu ca un moment im­portant in viaţa economico-socială a ţării.

Next