Scînteia, august 1986 (Anul 55, nr. 13667-13693)
1986-08-01 / nr. 13667
PAGINA 2 O prioritate a muncii politice: EXTINDEREA EXPERIENŢEI VALOROASE IN ZOOTEHNIE Vizita la obiectivele care figurau pe agenda schimbului de experienţă interjudetean organizat la Slobozia pe tema „Sporirea contribuţiei activităţii politico-ideologice la creş-terea răspunderii pentru realizarea sarcinilor de producţie din agricultură“ se încheiase. Urmau, acum, dezbaterile, în cadrul cărora cei prezenţi, veniţi din judeţele învecinate, urmau să aprecieze ceea ce văzuseră şi să împărtăşească din propria experienţă. Cum se intimplă in asemenea situaţii, cei ce urmau să ia cuvintul aveau deja întocmit un imaterial. Fapt semnificativ : de data aceasta, vorbitorii au renunţat să mai dea citire respectivelor materiale. Explicaţia ? Ceea ce văzuseră in cadrul schimbului de experienţă întrecuse cu mult aşteptările. Toţi cei de faţă ştiau că, în judeţul Ialomiţa se obţinuseră o serie de rezultate bune în domeniul zootehniei. Dar, probabil, nimeni nu bănuia contururile exacte, proporţiile acestor realizări. Că nu Ialomiţa, unde ani de-a rîndul s-a spus că zootehnia nu prinde, că nu are tradiţie, acum această preocupare deţine o pondere de circa 40 la sută în totalul activităţilor agricole. Că, alături de unităţi binecunoscute, precum Grindu, Smirna, care realizează anual peste 4 000 kg de lapte , pe vacă furajată, indici de natalitate ce depăşesc 85 la sută, sporuri de greutate care se ridică la 700 g pe zi, au apărut altale cum ar fi IIA.S. „Scînteia“, C.A.P. Amara etc., care bat la uşa consacrării, obţinînd deja rezultate asemănătoare, uneori chiar mai bune decit primele. Cum se explică adevăratul salt intervenit in dezvoltarea zootehniei . .. La începutul dezbaterilor, tovarăşa Constanţa Czervinschi, secretar al Comitetului judeţean de partid Ialomiţa, a reluat această întrebare în.alt fel: „Pe parcursul vizitări unităţilor am fost întrebată direct sau am auzit remarca : ce contribuţie are activitatea de propagandă in toate aceste realizări? Aş dori să vă răspund proiectind un film. Unul din cele 12 filme realizate de secţia de propagandă a comitetului judeţean în „Ultimul an“. ...Pelicula înfăţişează scene din viaţa A.E.I. Condeeşti : scene dezolante de neorânduială şi lipsă de răspundere. Pierderi de milioane. .Prin platforma grajdurilor se vede cerul liber pe mari porţiuni. Vitele înotau în noroi. Oamenii care sunt solicitaţi să-şi spună opinia se ruşinează. După o perioadă, se revine cu aparatul de filmat. Intre timp, Pierderile crescuseră. De data aceasta sunt chestionate şi cadrele de la direcţia agricolă judeţeană. Urmarea? Situaţia a fost dezbătută într-o plenară a judeţului unde au fost adoptate, intr-o viziune unitară, măsuri organizatorice, politice etc. In mai puţin de cîteva luni, situaţia s-a schimbat radical. „Ceea ce s-a realizat mai întîi in judeţul nostru — continuă vorbitoarea — a fost o schimbare de optică, de mentalitate cu privire la zootehnie. Iar o asemenea schimbare nu se poate face numai prin mijloacele muncii politico-educative. Ea este — şi nu poate fi — decit rodul unei acţiuni conjugate in care măsurile de organizare de valorificare a condiţiilor fiecărei unităţi, a capacităţii specialiştilor se îmbină strins la cele politico-educative, de ridicare a conştiinţei socialiste, a răspunderii în muncă. Este tocmai ceea ce a avut în vedere comitetul judeţean de partid, este tocmai ceea ce explică saltul real făcut de zootehnia ialomiţeană“. Intr-adevăr, progresul evident al zootehniei judeţului a fost determinat de adoptarea acestor măsuri unitare : specialiştii au fost repartizaţi pe unităţi de care răspund direct (in dezbateri s-a arătat că nu de puţine ori pentru o sacrificare nejustificată, cadrele care răspundeau de unitatea respectivă au fost discutate în plenara judeţeană) ; suprafaţa destinată cultivării “furajelor bine delimitată, comasată şi amplasată de obicei lingă grajduri ; structura culturilor furajere s-a îmbunătăţit, astfel incit să se asigure conţinutul proteic necesar : grajdurile au fost amenajate, curăţite, rasele bine selectate , un climat de ordine şi disciplină riguroase s-a instaurat în fiecare sector zootehnic. Nu un factor, ci îngemănarea tuturor acestor măsuri si a altora nenumite aici au contribuit la saltul ,de caream amintit. Aceste concluzii sînt cu atît mai actuale cu cit ele se intîlnesc în diferite forme şi în celelalte judeţe. „Principala problemă cu care ne confruntăm — spunea tovarăşa Elena Vusco, secretar adjunct cu propaganda al comitetului de partid din comuna Valul lui Traiău-Constanţa — constă în menţinerea incă a unor mari diferenţe intre producţia unităţilor şi fermelor din cadrul consiliului agroindustrial. De pildă, C.A.P. Ovidiu obţine 4 200 de lapte pe cap de vacă, pe cînd C.A.P. Valul lui Traian numai 2 600—2 800. Aceste diferenţe reflectă şi diferenţele existente in munca politico-organizatorică desfăşurată de organele şi organizaţiile de partid. Iată deci o prioritate a muncii noastre in perioada următoare“. In cadrul schimbului de experienţă s-a discutat mult, cum era si firesc, despre importanţa calificării forţei de muncă, a stabilităţii acesteia. „Stabilizarea forţei de muncă la sate reprezintă pentru multe unităţi din judeţul Buzău o preocupare centrală — relata tovarăşul Victor Andreica, şeful secţiei propagandă a comitetului judeţean de partid. S-a crezut la art moment dat că adoptarea unor programe de redresare — chiar bune — ar soluţiona problema, ar asigura progresul activităţii din zootehnie. Dar şi acestea sunt condiţionate tot de oameni. Iată de ce comitetul judeţean de partid a iniţiat un complex de măsuri organizatorice, politico-educative pentru soluţionarea acestei probleme. Periodic se analizează activitatea unităţilor cu rezultate slabe, stabilindu-se măsuri de perfecţionare a muncii , lunar se organizează „Ziua zootehnistului", iniţiativă menită să prilejuiască cunoaşterea rezultatelor bune. Să cultive ataşamentul faţă de profesia de agricultor“. Desigur, progresul zootehniei depinde de mai mulţi factori. Intre aceştia, „casa“ şi „masa“ au un rol deosebit. „Biroul comitetului judeţean de partid a iniţiat analize periodice, la faţa locului privind modul cum se realizează aceste două cerinţe — spunea tovarăşul Constantin Beşleagă, şeful secţiei de propagandă al Comitetului judeţean de partid Tulcea. Graţie acestei măsuri, cu „casa“ sintem pe gătate , au fost construite sau amenajate grajduri, padocuri ş.a.m.d. „Masa“ constituie încă o problemă, întrucit nu peste tot s-au comasat suprafeţele destinate furajelor, iar producţia obţinută ni asigură cantităţile de proteine necesare. Ceea ce am văzut aici, la Ialomiţa, constituie un exemplu pe care îl vom prelua“. Cum spuneam, rezultatele dobîndite de judeţul Ialomiţa în domeniul zootehniei sunt bune. Este plăcut să constaţi că ele sunt considerate însă drept un punct de plecare către alte realizări şi mai frumoase, că mai peste totse previne şi se elimină automulţumirea. Este adevărat — s-a spus in cadrul schimbului de experienţă — că noi obţinem 3 200 kg de lapte, pe cap de vacă furajată, dar nu putem uita că alte ţări ating 6 000—7 000 kg la nivelul întregii ţări , este adevărat că sporul de greutate se situează în medie la 600—700 g pe zi, dar în alte state el se ridică la un kg şi chiar 1,5 kg pe zi.. Impresionează în mod deosebit grija pentru asigurarea calităţii biologice a tineretului bovin, a vitalităţii raselor. La I.A.S. Amara, de pildă, încrucişările între Bălţată şi Holstein erau la a cincea generaţie, iar metişii erau viguroşi, promiţînd de pe acum producţii mari în viitor. Se detaşează, de asemenea, cu pregnanţă preocuparea pentru calificarea personalului. Liceul de specialitate din Slobozia pregăteşte cadre în strînsă legătură cu nevoile unităţilor agricole, în mai toate unităţile ordinea şi disciplina te intimpina de la intrarea pe poartă. Da, intr-adevăr la C.A.P. Amara in 1981 se obţineau 1 182 lapte pe cap de vacă furajată, iar în ’85 s-au obţinut 4 665, pentru ca anul acesta media să se situeze în jur de 5 000. Să recunoaştem, nu este uşor lucru ca în fiecare an să se dubleze practic producţia de lapte. Tovarăşul Dumitru Vasile, preşedintele C.A.P., arăta că vacile au fost selectate.. lotizate, furajate în funcţie de producţie, că 57 de lucrători care nu s-au împăcat cu disciplina au plecat din sectorul zootehnic , că acum cooperativa dispune de peste 100 de vaci care dau peste 6 000 lapte, că „copiii“ acestora sunt atent urmăriţi pentru a se obţine exemplare valoroase. — Şi totuşi, întrebăm, dacă ar fi să vă referiţi la un singur factor, care ar fi acela ? — Pasiunea. Nu faci nimic dacă nuci pasiune. — Dar de ce pasiunea s-a trezit tocmai acum ? — Aici e aici ! Pentru că pasiunea trebuie întreţinută, susţinută de munca de organizare. Numai Îngemănarea lor produce saltul. Paul DOBRESCU Mihai VÎŞOIU, însemnări pe marginea unui schimb de experienţă interjudeţean Fapte, inițiative, preocupări ■----------BB WWWTM--------- TIRGU JIU, în două decenii-un nou oraş Intr-o discuţie avută cu Gheorghe Murez, primarul municipiului Tirgu Jiu, aflăm motivul care l-a făcut să rămină statornic aici, in frumoasa aşezare de la poalele munţilor : oamenii locului, harnici şi destoinici, care şi-au făurit, in anii care au trecut de la Congresul al IX-lea al partidului, un oraş nou, modern, înfloritor. Au rămas doar in amintire imaginile vechiului tirg prăfuit, cu căruţele care treceau pe strada principală spre tirgul de vite, cu magherniţele de tot felul. Astăzi, Tirgu Jiul lui Tudor Vladimirescu, al Ecaterinei Teodoroiu, al lui Brâncuşi, al lui Arghezi .O vreme, este de nerecunoscut. Doar Jiul şi parcul central, doar citeva monumente şi citeva clădiri vechi au mai rămas martori ai naşterii din fier, beton şi sticlă a unui nou oraş. Pentru că nimic din străzile întortocheate şi casele intr-o rună n-a mai rămas. Chiar de-al locului fiind şi revenind aici după zece ani, să zicem, numai dacă ai norocul să dai imediat cu ochii de casa de lingă Muzeul oraşului unde-şi are sediul Şcoala populară de artă sau să nimereşti pe strada Tipografilor, mai recunoşti ceva din tirgul de odinioară. . Creşterea potenţialului economic în ultimii 20 de ani, prin construirea unor întreprinderi republicane de utilaj minier, de sticlărie şi menaj, de maşini-unelte pentru precare şi forjare etc., a impus dezvoltarea corespunzătoare a numărului de locuinţe pentru oamenii muncii. Au apărut noi cartiere şi ansambluri moderne — Republicii, Unirea, 1 Mai Est, 1 Mai Vest, Gării, 9 Mai, 8 Mai, Bradului, Traian, Debarcader, Spitalul Nou, Simboteanu. In ampla dezvoltare urbanistică a Tirgu Jiului, după cum ne spunea ,primarul municipiului, se detaşeazăcentrul civic al acestuia. El va cuprinde blocuri moderne, numeroase magazine comerciale şi unităţi prestatoare de servicii, o casă a cărţii, un cinematograf cu peste 600 de locuri şi alte edificii socialculturale. Prevăzut a se realiza până la sfirşitul acestui cincinal, noul centru civic va fi cuprins între străzile Unirii, Griviţei, Traian şi Bulevardul Brâncuşi. Urmărim machetele, concomitent cu harta desfăşurată a centrului civic. Cu o linie indicatoare, primarul marchează străzile Unirii, Victoriei, Popa Şapcă şi Eroilor, unde se va desfăşura prima etapă de construcţii şi finisare a unor blocuri. De pe harta-proiect se detaşează o vastă arteră cu patru benzi de circulaţie care va lega bulevardul 1 Mai cu strada Victoriei, realizindu-se astfel, ni se precizează, o trecere de-a lungul oraşului dinspre Petroşani înspre Craiova pe o stradă în lungime de 7 kilometri. Zona centrală va cuprinde o mare piaţă publică, prevăzută cu spaţii verzi, cu echipare urbanistică adecvată. Calea Eroilor va fi flancată de noi blocuri de locuinţe, cu spaţii destinate activităţilor culturale, toate acestea integrindu-se armonios complexului sculptural brăncuşian. In acest cadru de sistematizare a zonei centrale, după cum ne subliniază primarul Gheorghe Ciurez, in cincinalul trecut a fost construită şi dată in folosinţă o modernă piaţă agroalimentară la intersecţia străzii Unirii cu bulevardul Brâncuşi şi s-au realizat alte două în cartierele 9 Mai şi Debarcader, acesta din urmă fiind inzestrat in cursul acestui an şi cu un complex sportiv si de agrement. Urmare firească a înălţării noului oraş, s-au extins reţelele de aoi, de telecomunicaţii. De altfel, pină la sfirşitul acestui an, localnicii vor beneficia de o nouă poştă modernă, iar din decembrie anul trecut a început construcţia unei noi gări. Tirgu Jiul, un vast şantier dominat de macarale, îşi trage parcă seva din Coloana Infinitului, deschidere spre ţară, spre lume. Marfa CUIBUŞ Dumitru PRUNĂ Intr-adevăr, în numai două decenii, Tirgu Jiu a devenit un oraş nou, aşa cum se vede şi în imaginea de faţă Foto : V. Barbu Dispensarele urbane de circumscripţie, sau de cartier, cum sunt cunoscute, deţin un loc specific şi un rol însemnat intre unităţile de acordare a asistenţei sanitare, chiar dacă mulţi pacienţi beneficiază şi de asistenţa dispensarelor de întreprinderi. De aceea, ne-am şi propus să cercetăm cum răspund ele cerinţelor actuale de îmbunătăţire a stării de sănătate, cum contribuie la educarea sanitară a populaţiei într-un mare municipiu — respectiv la Galaţi — unde reţeaua de asemenea dispensare este numeroasă. Şi acest municipiu are, pe ansamblu, o bună zestre materială destinată ocrotirii sănătăţii — spitale, policlinici, dispensare, farmacii — îmbogăţită cu realizări de ultimă oră : noul spital pentru copii cu 300 de locuri, policlinica combinatului ■ siderurgic, cu zeci de cabinete, un dispensar modern rezervat oamenilor muncii din comerţ şi cooperaţie. De la început trebuie subliniat că aceste eforturi ale statului, de îmbunătăţire a bazei materiale, au fost însoţite de eforturile cadrelor sanitare gălăţene, de răspunderea lor sporită pentru ameliorarea stării de sănătate a populaţiei. Prin prisma lor se cer privite şi aspectele intilnite la unele dispensare de cartier. Dispensare care aşteaptă un... tratament mai bun. De la început, în raidul nostru, ce a cuprins mai toate cele 28 dispensare de circumscripţie pentru adulţi din municipiu, am rămas cu părerea că în multe dintre ele se munceşte cu aceeaşi abnegaţie ca şi in celelalte unităţi sanitare din municipiu, că se depun eforturi notabile pentru o continuă îmbunătăţire a stării de sănătate a populaţiei. Din păcate însă, după anumite aspecte, unele dintre ele fac notă discordantă in peisajul reţelei de asistenţă sanitară, situîndu-se cam la periferia preocupărilor celor ce răspund de gospodărirea şi administrarea lor. De pildă, unele dintre localurile de acest fel aşteaptă cam de mult o mină de meşter (dispensarele comasate din Ţiglina I, din „Micro“ 17 şi altele), ori au un mobilier ce necesită, la rîndul său, reparaţii. împreună cu echipa de control al oamenilor muncii condusă de tovarăşa Elena Ciupercă, pătrundem în dispensarul nr. 17. Chiar de la început izbeşte lipsa de curăţenie, cu totul nefirească într-o asemenea instituţie. „Motivul“ — de-a dreptul penibil , ar lipsi, chipurile, materialele minim necesare (găleţi, mături etc.). Aspectul, deloc minor, mai ridică o întrebare : cu ce exigenţă se desfăşoară controlul antiepidemic în unităţile arondate, dacă se admit asemenea aspecte chiar la dispensar ? în plus, echipa ia act de conduita profesională cu totul necorespunzătoare a doctoriţei Maria Banu, ce generează de multă vreme nemulţumirea pacienţilor , mai puţin a direcţiei sanitare care, deşi la curent, nu întreprinsese încă măsurile adecvate. Reţinem şi o constatare plăcută (de fapt, mai multe, dar nici pe celelalte nu le-am inventariat in totalitate). La circa nr. 18, personalul este la post, ordinea si curăţenia sunt la ele acasă, iar pacienţii au motive să mulţumească chiar celor trei femei din echipa de control. Deoarece în urmă cu cîtva timp ele au consemnat, de mai multe ori, o situaţie total diferită, motiv pentru care medicul a fost în cele din urmă schimbat. In raidul nostru am urmărit şi afluenţa pacienţilor, modul în care sunt ei primiţi, consultaţi şi trataţi în dispensarele de cartier. Am observat astfel că aglomeraţie, propriu-zis, nu se formează decit la uşa anumitor medici, in special din dispensarele comasate, unde se produce o adevărată redistribuire a pacienţilor, după alte criterii decit cel teritorial, şi apar suprasolicitările. In cele mai multe din dispensarele de cartier însă ne-a frapat mai curind „liniştea“ ce domneşte în ele, prezenţa redusă a pacienţilor. Una dintre cauze ne este explicată de medicul-şef al municipiului, dr. Grigore Rusu , pe lingă faptul că „indicele de adresabilitate“ (cum este numit) nu este prea mare, în unele dintre aceste dispensare se face o muncă mai curind de dispecerat, bolnavii fiind „operativ“ diagnosticaţi şi apoi trimişi către policlinici. In afară de aceasta şi numărul de tratamente aplicate în dispensare este destul de scăzut. „Adevărul este că în unele din aceste dispensare teritoriale s-au acumulat destule probleme, în mai mare măsură decât în alte categorii de unităţi de asistenţă sanitară din reţeaua municipiului“, arăta şi tovarăşul dr. Ion Dina, directorul policlinicii judeţene, care ne-a însoţit o parte din raid. Aspectele „perfectibile“, deficienţele existente impun o acţiune hotărîtă de îndreptare a lor, spunea, la rîndul său, tovarăşa Rodica Olteanu, secretara cu probleme sociale a comitetului municipal de partid. Se vede clar că, acaparaţi de alte probleme ale reţelei sanitare, presaţi de alte imperative, noi, cei îndrituiţi să le controlăm şi să le sprijinim, am scăpat din vedere — în ultima perioadă — dispensarele de cartier. Lăcaş de sănătate şi educaţie sanitară, nucleu de medicină a omului sănătos. Acestea sunt determinările pe care ar trebui să le aibă un dispensar de cartier, după cum unele chiar le au, inclusiv la Galaţi. Ancheta noastră a scos însă în evidenţă că mai sînt încă multe de făcut pină cînd toate vor deveni aşa ceva. — Aportul acestor dispensare de cartier poate să crească mult, spunea şi tovarăşa directoare adjunctă a direcţiei sanitare judeţene, dr. Elena Renea, referindu-se la asemenea aspecte. Pentru aceasta medicii lor au datoria să-şi lărgească competenţa şi tehnicitatea, să aplice cele însuşite in stagiile de specializare, să utilizeze punctele de laborator create, să mărească numărul de deplasări la bolnavii din circumscripţie care sunt netransportabili. Dar, pe lingă această activitate medicală propriu-zisă, medicului de cartier îi revin sarcini noi, sporite şi, am putea zice, i se deschid mari posibilităţi de a face muncă de profilaxie, de educaţie sanitară. încercarea noastră însă de a găsi acţiuni profilactice deosebite a eşuat tocmai în dispensarele cu o afluenţă mai redusă. In mod „paradoxal“, pentru asemenea activităţi îşi găsesc mai mult timp tot acei medici care au şi numeroşi pacienţi — ca, de pildă, la dispensarele 2, 11, 14, 13, 20 şi altele — unde există şi o activitate bună, atît curativă, cit şi de profilaxie, se primesc şi urgenţe, se fac şi vizite la domiciliu, unde am întîlnit şi preocupare pentru educaţia sanitară a elevilor, a viitoarelor mame, a celor ajunşi la vîrsta a treia, adică a principalelor lor grupe de pacienţi. Să ne oprim la un singur exemplu ce demonstrează ce se poate face acolo unde există dăruire, dragoste pentru profesie, pentru oameni. Dispensarul comasat din strada Nicolae Bălcescu, in care profesează doctoriţa Maria Ciuchi. In faţa uşii, pacienţii aşteaptă răsfoind zecile de broşuri al căror autor este chiar medicul la care urmează să intre. Toate scrise competent şi accesibil, pe cele mai diverse teme : „îngrijirea bolnavului la domiciliu“, „Pentru prevenirea aterosclerozei“, „Igiena locuinţei“, „Igiena gravidei“ şi multe altele, unele tipărite, altele xeroxate sau doar bătute la maşină. Pereţii (deşi clădirea se află în renovare) amplifică şi ei acelaşi „dialog“ cu bolnavii prin multe afişe, grafice, articole, etc.. Din dialogul cu doctorul Maria Ciuchi aflăm şi alte amănunte despre activitatea sa profilactică ce nu se reduce la cea de educaţie (făcută şi prin conferinţe, întilniri cu elevi, cu părinţii acestora şi mai ales printr-un dialog cald, apropiat cu fiecare pacient), ci cuprinde studii şi investigaţii pe mari grupe de pacienţi sau pe categorii de afecţiuni. Nu ne propunem să prezentăm pe larg cele intilnite, ci, pur şi simplu, să sugerăm şi altora ce bogăţie, ce multitudine de posibilităţi are totuşi un medic „generalist“ atunci când înţelege ce importanţă are munca sa de profilaxie, coroborată cu cea curativă. De fapt, cînd îşi înţelege pe deplin menirea sa — nobila datorie de a fi medic de primă linie în asistenţa sanitară, după cum le placa unora dintre medicii de medicină generală să afirme, pe bună dreptate, Ion MARIN PROBLEME ALE OCROTIRII SĂNĂTĂŢII Dispensare de cartier nu înseamnă „periferia“ reţelei sanitare Anchetă în municipiul Galaţi SANTEIA - vineri 1 august 1986 ÎN SPIRITUL DEMOCRAŢIEI SOCIALISTE Rezolvarea promptă, temeinică a scrisorilor oamenilor muncii Cu exigenţă şi principialitate, pentru restabilirea legalităţii In coloanele ziarului nostru s-a publicat, la jumătatea lunii mai a.c., un articol intitulat „O CERERE ÎNDREPTĂŢITĂ, O REZOLVARE POTRIVITĂ... ŞI APOI RĂSTĂLMĂCITĂ“, in care se relata un caz, sesizat redacţiei, petrecut la Sectorul de reglementare a spaţiului locativ al sectorului 4, unde o cerere de spaţiu locativa cetaţenei Liliana Maftei, om al muncii la un institut de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică) a fost examinată de Comitetul executiv al Consiliului popular al sectorului 4, care, constatindu-i temeinicia, a aprobat-o. Ulterior însă, o funcţionară de la Sectorul de reglementare a spaţiului locativ, ignorînd hotărîrea amintită, a schimbat pur şi simplu repartiţia şi a deturnat respectivul apartament, atribuindu-l unui alt cetăţean (Neagu Petre de la întreprinderea „Autobuzul“), în mod nedrept. Relevînd caracterul ilegal şi abuziv al acestui procedeu, un articol se sublinia că redacţia „Scînteii“ „aşteaptă din partea comitetului executiv al consiliului popular respectiv un răspuns, in termenul stabilit de normele de partid şi de lege, privind modul in care a fost soluţionat acest caz, adică sancţiunile aplicate celor vinovaţi de ilegalităţile comise, precum şi măsurile de repunere in drepturi şi de reparare a nedreptăţii comise“. S-a putut constata, cu surprindere, că, deşi faptele erau cit se poate de clare — aşa cum clare sunt şi termenele prevăzute de Legea presei — de la Comitetul executiv al sectorului 4 nu a sosit nici un răspuns. Pentru că, de fapt, nici nu se luase vreo măsură reparatorie... In aceste condiţii, de faptele semnalate a fost sesizat Comitetul municipal Bucureşti al P.C.R. Factori de conducere ai comitetului municipal au analizat şi cercetat îndeaproape, direct cazul respectiv cu principialitate şi exigenţă partinică, în spiritul respectării stricte a legalităţii, ancheta întreprinsă soldindu-se cu un şir de măsuri concrete, ce au fost comunicate recent redacţiei. Astfel, în răspuns, se subliniază că „deoarece Consiliul popular al sectorului 4, care era obligat să răspundă ziarului în termenul legal, nu a făcut acest lucru, la indicaţia Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., o comisie de control a Consiliului popular al Capitalei a fost însărcinată să stabilească măsurile ce se impuneau pentru rezolvarea corespunzătoare a problemelor ridicate in articolul amintit“. In continuare, în răspuns, după ce se arată că cercetările întreprinse au validat conţinutul articolului publicat, sunt înfăţişate măsurile concrete ce au fost adoptate pentru înlăturarea nedreptăţii comise. Astfel, se arată că s-a stabilit ca apartamentul, sâ fie repartizat destinatarului, inițial, conform ,hotărîrii adoptate de biroul executiv a! Consiliului popular al sectorului 4 ; locatarului care a primit în mod neîntemeiat repartiţia i-a fost atribuit un alt apartament (care a fost acceptat de cel în cauză) ; inspectoarea care a deturnat repartiţia iniţială a fost schimbată din funcţie, apreciindu-se că „fapta comisă o face incompatibilă cu calitatea de lucrător in cadrul sectorului spaţiu locativ“ ; şeful Sectorului de reglementare a spaţiului locativ a fost sancţionat cu retragerea a două gradaţii pe timp de două luni, pentru că a semnat acte fără să verifice dacă există pentru ele aprobarea cuvenită a comitetului executiv al consiliului popular. In răspuns se mai arată că s-a hotărit ca respectivul caz să fie prelucrat cu toţi lucrătorii din cadrul aparatului propriu al Comitetului executiv al Consiliului popular al sectorului 4, precum şi cu ceilalţi lucrători de la compartimentele de spaţiu locativ ale sectoarelor teritoriale ale Capitalei. Totodată, se exprimă mulţumiri pentru sprijinul acordat prin publicarea articolului. Deci, o soluţionare judicioasă şi cuprinzătoare, în spiritul eticii comuniste, al corectitudinii şi legalităţii. Felul in care, prin intervenţia Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., a fost rezolvat acest caz dovedeşte incă o dată că un abuz sau o ilegalitate nu pot avea viaţă lungă, că — chiar înfruntînd temporar manifestări de inerţie, rea-voinţă sau subiectivism — principiile de ordine, dreptate şi legalitate se afirmă şi înving. Sprijin concret pentru îndeplinirea sarcinilor de producţie Intr-o scrisoare adresată redacţiei se arăta că secţia „motor“ a întreprinderii de autoturisme ARO — Cîmpulung, judeţul Argeş, se confruntă cu unele greutăţi in îndeplinirea sarcinilor de plan, îndeosebi ca urmare a aprovizionării necorespunzătoare cu piese şi diverse scule. Trimisă spre soluţionare Comitetului judeţean Argeş al P.C.R., scrisoarea a fost analizată la faţa locului de către activişti de partid şi cadre din conducerea întreprinderii. A reieşit că, intr-adevăr, la secţia respectivă au existat unele greutăţi, constatîndu-se lipsa unor repere executate de secţia forjă, care la rîndul ei nu a primit oţeluri de la principalii furnizori (Combinatul de oţeluri speciale Tirgovişte, Laminorul Brăila etc.), precum şi lipsa unor piese ce trebuiau procurate prin coo- perare de la întreprinderile de autocamioane și „Tractorul“ — ambela din Brașov. Pentru eliminarea acestor neajunsuri s-au întreprins demersurile necesare la furnizori, intocmindu-se grafice lunare de coope- rare, care sunt urmărite zilnic de compartimentul „aprovizionare“ şi de biroul executiv al consiliului oamenilor muncii. In ce priveşte asigurarea cu sculele necesare, se arată un răspuns, s-a întocmit, de asemenea, un program special de aprovizionare, a cărui îndeplinire este urmărită de către inginerul-şef cu fabricaţia. Răspunsul menţionează, totodată, ■ că utilajele şi capacităţile de pro- ,ducţie sunt întreţinute şi folosite corespunzător, respectindu-se graficele de revizii şi reparaţii. La semnalele cititorilor . Mai buna organizare a activităţii şi întărirea disciplinei la Oficiul P.T.T.R. din comuna Gogoşu, judeţul Mehedinţi, au fost avute în vedere de Direcţia generală a poştelor şi telecomunicaţiilor din M.T.Tc. ca urmare a soluţionării unei sesizări trimise de redacţie. Pe lingă alte măsuri adoptate, s-a dispus destituirea din funcţie a dirigintelui oficiului, iar celor două telefoniste li s-au desfăcut contractele de muncă pentru abaterile disciplinare săvirşite. • Aprovizionarea corespunzătoare a magazinelor din comuna Mărgău, judeţul Cluj, cu mărfuri solicitate de săteni (unelte agricole, încălţăminte de cauciuc, articole de îmbrăcăminte specifice zonei de munte, vase emailate etc.), precum şi menţinerea unităţilor comerciala intr-o perfectă stare de curăterie au făcut, obiectul analizei efectuate de un colectiv de activişti şi specialişti de la inspectoratul comercial judeţean, consiliul popular judeţean şi UJECOOP, pa baza sesizării îndrumate de redacţie, pentru rezolvare, la Comitetul judeţean Cluj al P.C.R. • Aplicarea corectă a prevederi-lor legale privind organizarea muncii; în acord global la întreprinderea caulei Podari-Craiova a format subiectul cercetărilor cu prilejul soluţiona- rii unei scrisori din partea unui ci- titor trimise de redacţie Comitetului judeţean Dolj al P.C.R. în răs- punsul comunicat ziarului se arată că s-a dispus conducerii unităţii să , organizeze munca pe baza acordului global in toate secţiile, să asi- , gure materia primă necesară realizării planului de producţie, să ana- : . Uzeze în secţii gradul de încărcare în acord global. Răspunderi sporite, calitativ superioare cooperaţiei (Urmare din pag. I) căile de atragere in mai mare măsură în circuitul economic a resurselor locale de materiale şi forţă de muncă. Este vorba în principal de de acţiunile care conduc la extinderea producţiei de materii prime locale. In mod deosebit, In cadrul cooperaţiei se cere a fi larg extinsă pe plan local mica industrie alimentară, pentru prelucrarea superioară şi în condiţii de calitate ridicată a produselor agricole şi, îndeosebi, a legumelor şi fructelor achiziţionate de la gospodăriile populaţiei. După cum este necesară dezvoltarea producţiei de sucuri şi băuturi răcoritoare. In cadrul măsurilor pe care urmează să le stabilească adunările generale şi conferinţele cooperaţiei pentru dezvoltarea micii industrii, un loc important îl ocupă extinderea muncii la domiciliu — formă eficientă de valorificare a disponibilului de forţă de muncă din fiecare localitate. Experienţa acumulată de numeroase cooperative demonstrează marile avantaje ale unei asemenea forme de organizare, experienţă ce se cere multiplicată şi generalizată în toate ramurile de producţie ale micii industrii. In legătură cu aceasta, reţine atenţia faptul că uneori se trece cu vederea peste „amănuntul“ că extinderea micii industrii este una din sursele importante ale autofinanţării — şi, tocmai prin înţelegerea acestui adevăr, prin dezvoltarea şi diversificarea producţiei micii industrii, fiecare cooperativă (în prezent, abia 40 la sută din cooperativele de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor se autofinanţează), ca şi organele locale ale administraţiei de stat îşi pot asigura surse sporite de venituri, în ce priveşte STIMULAREA SCHIMBULUI DE MĂRFURI DINTRE SAT ŞI ORAŞ, avîndu-se în vedere sarcinile sporite ce revin cooperativelor rurale — sunt prevăzute pentru actualul cincinal creşteri ale cantităţilor de produse contractate cu gospodăriile populaţiei de 2—4 ori — în adunările generale şi conferinţele cooperaţiei urmează să se definitiveze programe de acţiune pe localităţi şi grupe de produse. In acest sens apare necesar să se aducă îmbunătăţiri simţitoare în activitatea de aprovizionare a contractanţilor cu material biologic, seminţe, puieţi de pomi fructiferi, îngrăşăminte chimice, insecto-fungicide, unelte şi utilaje agricole, alte materiale necesare dezvoltării producţiei agricole. In înfăptuirea programelor de autoconducere şi autoaprovizionare în profil teritorial, alături de mărfurile contractate şi achiziţionate de la gospodăriile populaţiei, o contribuţie importantă sunt chemate să aducă gospodăriile anexe şi fermele zootehnice proprii ale cooperaţiei, al căror volum de producţie va spori simţitor. La ordinea de zi a dezbaterilor din adunările generale şi conferinţe se impun şi problemele EXTINDERII ŞI DIVERSIFICĂRII PRESTĂRILOR DE SERVICII CĂTRE POPULAŢIE. O idee de cea mai mare însemnătate care se impune a fi dezbătută în adunările generale şi conferinţele cooperaţiei o constituie creşterea contribuţiei prestărilor de servicii la îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor. După cum se ştie, actualul cincinal urmează să marcheze o etapă calitativ nouă in procesul de extindere şi diversificare a serviciilor publice, volumul acestora fiind prevăzut să crească, cu aproape 80 la sută. Eforturile materiale şi organizatorice pentru dezvoltarea şi diversificarea prestărilor de servicii se cer însoţite şi de o schimbare radicală in însuşi modul de a gîndi al organizatorilor de servicii, al lucrătorilor din întregul ansamblu al unităţilor cooperatiste. Aceste eforturi pot fi cu adevărat eficiente numai dacă se asociază, totodată, şi cu promovarea unei atitudini noi, a unei înţelegeri mai adinei a importanţei acestui sector, cu măsuri de întărire a ordinii şi disciplinei, a spiritului de răspundere în relaţiile cu publicul. Prin vasta problematică abordată, prin interesul major al măsurilor pe care le adoptă, actualele adunări , generale şi conferinţe ale cooperaţiei se înscriu ca un moment important in viaţa economico-socială a ţării.