Scînteia, septembrie 1986 (Anul 55, nr. 13694-13718)

1986-09-02 / nr. 13694

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Anul LVI Nr. 13 694 Marţi 2 septembrie 1986 Prima ediţie 4 PAGINI - 50 BANI ÎN PREGĂTIREA CONGRESULUI AL lll-LEA AL OAMENILOR MUNCII Puternică afirmare a democraţiei muncitoreşti revoluţionare Una din trăsăturile distinctive, originale ale politicii partidului nos­tru in anii construcţiei socialiste, si îndeosebi in perioada deschisă de Congresul al IX-lea, o constituie adincirea continuă a democraţiei muncitoreşti revoluţionare, a de­mocraţiei socialiste, in general. Potrivit concepţiei secretarului ge­neral al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, perfecţionarea democraţiei constituie o parte inte­grantă, obiectivă a procesului de făurire a societăţii socialiste multila­teral dezvoltate, un factor hotărîtor in asigurarea participării clasei muncitoare, a întregului popor la conducerea societăţii, un larg cadru politic şi organizatoric pentru afir­marea iniţiativei creatoare a tutu­ror celor ce muncesc. Pornind de la acest principiu de bază, conducerea partidului şi sta­tului nostru a adoptat, o dată cu în­tărirea proprietăţii socialiste şi dez­voltarea multilaterală a economiei naţionale, o serie­ de măsuri con­crete pentru ridicarea pe un plan superior a autoco­nducerii muncito­reşti şi întărirea autogestiunii eco­­nomico-financiare. In felul acesta s-au asigurat participarea largă a fiecărui om a muncii, stimularea Iniţiativelor muncitoreşti, creşterea rolului colectivelor de proprietari, producători şi beneficiari la condu­cerea întregii vieţi economico-sociale şi aplicarea efectivă în practică a măsurilor preconizate pentru dezvol­tarea susţinută a forţelor de pro­ducţie, pentru progresul multilateral al patriei socialiste. In acest context se cuvine subli­niat faptul "că sistemul democraţiei noastre muncitoreşti, ca parte inte­grantă a democraţiei socialiste, cu­prinde un ansamblu instituţionalizat de principii, norme, forme şi me­tode, care asigură şi creează posibi­litatea participării permanente, con­ştiente, efective a­­ tuturor oamenilor muncii la opera tot mai complexă de organizare şi conducere a econo­miei, incepind de la celula ei de bază — întreprinderea — şi pină la nivel macroeconomic. România se numără astăzi printre puţinele ţări din lume care au elaborat o lege specială (nr. 5, din anul 19781 cu privire la organizarea şi conducerea unităţilor socialiste de stat, precum şi la funcţionarea acestora pe baza autoconducerii muncitoreşti şi auto­gestiunii economico-financiare. Exis­tenţa acestui cadru instituţionalizat pune de acord exigenţele autocon­ducerii muncitoreşti şi ale mecanis­mului economico-financiar cu cadrul organizatoric creat, asigură unităţi­lor economice şi organelor lor de conducere colectivă pirghiile şi mij­loacele necesare pentru exercitarea efectivă a drepturilor şi răspunderi­lor ce le revin, pentru gospodărirea cu maximă eficienţă a părţii din avuţia naţională încredinţată de societate spre administrare. Ţinindu-se seama de necesitatea perfecţionării continue a relaţiilor socialiste de producţie, in perioada care a trecut de la Congresul al IX-lea al partidului, din iniţiativa şi sub directa îndrumare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, toate pirghiile şi domeniile activităţii economice au fost supuse unor minuţioase reexa­minări critice, cu consultarea între­gului popor, în vederea punerii de acord a sistemului şi formelor de organizare şi conducere din economie cu cerinţele progresului multilateral al societăţii. Ca urmare, sistemul democraţiei noastre are în prezent o cuprindere largă, atît pe orizon­tală, cit şi pe verticală, incepind de la întreprinderi şi pină la nivelul organelor centrale de sinteză şi decizie. Astfel, prin instituţionaliza­­rea adunărilor generale ale oameni­lor muncii şi organizarea de consi­lii ale oamenilor muncii la toate întreprinderile şi celelalte unităţi socialiste de stat, prin acordarea de atribuţii sporite tuturor acestor or­gane de conducere colectivă şi lăr­girea competenţei lor, s-a creat cadrul organizatoric necesar pentru participarea efectivă a clasei munci­toare, a tuturor oamenilor mumii la procesul de elaborare şi adoptare a deciziilor, la conducerea nemijlo­cită a activităţii economice. In ultimii ani, din iniţiativa to­varăşului Nicolae Ceauşescu, în sis­temul democraţiei noastre economice au fost instituţionalizate congresele oamenilor muncii — largi forumuri democratice la nivel naţional — care se înscriu in practica consecventă a conducerii partidului şi statului nos­tru de a se consulta sistematic cu făuritorii bunurilor materiale din di­verse sectoare de activitate in adop­tarea hotăririlor ce privesc progresul necontenit, multilateral al ţării, ridicarea nivelului de trai material şi spiritual al întregului popor. pri­mind să-şi înceapă lucrările peste citeva zile, Congresul al III-lea al oamenilor muncii a fost precedat, săptămîna trecută, de conferinţele judeţene ale reprezentanţilor oame­nilor muncii, care au avut pe ordinea de zi o amplă problematică referi­toare la modul în care organele de conducere colectivă, toţi muncitorii şi specialiştii au acţionat pentru înfăptuirea hotăririlor partidului, a obiectivelor stabilite pentru dezvol­tarea intensivă, la un nivel calitativ superior a economiei naţionale. Dacă avem în vedere că nu cu mult timp în urmă au avut loc şi adunările generale ale oame­nilor muncii se poate afirma cu de­plin temei că apropiatul forum al democraţiei noastre muncitoreşti re­voluţionare va sintetiza practic acti­vitatea întregii clase muncitoare, a întregului popor. Se va putea face, deci, un bilanţ cuprinzător al expe­rienţei acumulate, al progreselor fă­cute in acţiunea de perfecţionare a organizării şi modernizarea produc­ţiei, in aplicarea noului mecanism economic, relevîndu-se deschis, in spirit critic şi autocritic, cu exigen­ţă revoluţionară, şi neajunsurile ma­nifestate in activitatea unor consilii ale oamenilor muncii, în stilul şi metodele de lucru ale unor organe de conducere colectivă. Rezultatele nesatisfăcătoare obţi­nute de unele întreprinderi în înde­plinirea sarcinilor de plan demon­strează din păcate că nu pretutin­deni s-a înţeles cerinţa obiectivă a perfecţionării metodelor de conduce­re, a creşterii răspunderii tuturor ce­lor învestiţi de societate să îndepli­nească un astfel de mandat. Refe­­rindu-se, de pildă, la necesitatea aplicării cu mai multă fermitate a n­oului mecanism economic de­ fintan­­etar, secretarul general al partidului nostru a subliniat in mai multe rin­­duri că în acest domeniu se mani­festă încă o serie de lipsuri. „Mai sunt consilii de conducere, cadre de conducere — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu la plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie anul trecut — care înţeleg autoconducerea in sensul de a putea cheltui şi consuma fără a da socoteală şi de a apela la credite sau subvenţii de la stat. Tre­buie să lichidăm cu desăvirşire această stare de lucruri ! Autocon­­ducerea, autogestiunea presupun ca fiecare unitate să desfăşoare o acti­vitate pe principii economice, să aibă Ion TEODOR (Continuare în pag. a l1-a) Clădiri noi, moderne in oraşul Galaţi In avans faţă de grafice Pe raza localităţii Rogojeşti, ju­deţul Botoşani, unde se amenajea­ză o mare acumulare de apă ce va dispune de o uzină hidroelectrică, lucrătorii Trustului de antrepriză generală pentru lucrări hidrotehni­ce speciale aparţini­nd Consiliului Naţional al Apelor au încheiat lu­crările la evacuatorul principal, fapt ce a creat posibilitatea schim­bării albiei riului Siret. Evenimen­tul, produs cu aproape 3 luni in devans, a fost precedat de finali­zarea lucrărilor la alte elemente componente ale acumulării, între care excavarea din incinta viito­rului lac a peste 4 milioane mc pămint, construirea din beton a unui ecran de etanşare a digului pe o lungime de 6 km şi o adinci­­me de pină la 11 metri, turnarea in corpul barajului a 2,5 milioane mc pămint şi a 150 000 mc beton, construirea corpului de clădire al viitoarei uzine hidroelectrice. Fina­­lizind aceste lucrări, constructorii şi-au concentrat forţele la instala­rea hidroagregatelor în uzina elec­trică, executarea de terasamente pe malul drept al riului şi acoperirea cu beton a barajului, obiectivul ur­­mind să fie pus in curind în func­ţiune. Pe seama noii acumulări, ce va însuma circa 50 milioane mc apă, se va amenaja­ un mare sis­tem de irigaţii. (Silvestri Ailenei). Se pregăteşte o nouă lansare la apă Ne aflăm la dana nr. 2 printre vrednicii constructori de la Şan­tierul naval Galaţi. Aici se contu­rează silueta zveltă şi impunătoare a primului petrolier de 35 000 tdw construit la Galaţi. Această navă „cap de serie“ a ajuns momentul în care trebuie să ia drumul spre Marea Neagră şi, după ce va fi trecut asprele probe ale marşului pe mare, va intra in dotarea în­treprinderii „Petromar“ Constanţa. Momentul cind nava pătrunde hotărit pe şenalul navigabil, salu­tată cs. sirene,.. ,jr.«nataaji­­­r, dţmtopii»,, momentul de implinire a eforturi­lor mai multor colective de muncă din Galaţi şi din ţară, care au con­tribuit la realizarea ei.­­Aşadar, după etapele de deplină afirmare, in care au fost consem­nate, succesiv, realizarea navelor de 4 500 tdw, 7 500 tdw, 12 500 tdw, 18 000 tdw, 55 000 tdw, construc­ţii metalice pentru poduri şi plat­forme de foraj marin, iată acum că petrolierul ,.Buştenari“ deschi­de seria navelor de 35 000 tdw, cu caracteristici tehnico-funcţionale superioare. (Ştefan Dimitriu). Instalaţie cu înalte performanţe tehnice Ne aflăm într-una din secţiile de la întreprinderea de celuloză, hirtie şi cartoane din Piatra Neamţ. Citeva apăsări pe butoa­nele de pe panoul de comandă şi o nouă şarjă de materie primă pen­tru fabricarea hîrtiei este gata de expediţie. — Am obţinut această şarjă in noua instalaţie de producere a ce­lulozei sub­it, pusă de curind in funcţiune — ne spune inginerul Vasile Faraon, şeful secţiei de celuloză. Este o instalaţie care asigură creşterea cu peste 40 la sută a capacităţii de producţie de celuloză în fabrica noastră. Chiar de la prima şarjă, instalaţia funcţionează ireproşabil, la capa­citatea proiectată. Interlocutorul ne-a mai furnizat şi alte amănunte : ciclul de pro­ducere a celulozei in noua instala­ţie este mult mai scurt decit în celelalte instalaţii existente, pro­dusul obţinut este de calitate su­perioară şi va fi folosit şi în fa­bricile de la Buşteni şi Zărneşti, înlocuind importante cantităţi de celuloză aduse din import. Aceste performanţe se datorează înaltului nivel tehnic la care a fost con­cepută şi realizată instalaţia, do­tată in Întregime cu utilaje de fabricaţie românească. (Constantin Blagovici). MESAJUL preşedintelui Republicii Socialiste România, TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, adresat celei de-a VIII-a Conferinţe la nivel înalt a ţărilor nealiniate de la Harare­t - Cea de-a VIII-a Conferinţă la nivel înalt a ţărilor f1 nealiniate"îmi oferă plăcutul prilej de a adresa un salut cordial, împreună cu cele mai bune urări, şefilor de stat şi guvern, precum şi celorlalţi reprezentanţi ai ţărilor nealiniate şi ai mişcărilor de eliberare naţio­nală care iau parte la această importantă reuniune internaţională. Actuala conferinţă a ţărilor nealiniate se desfă­şoară Intr-un moment cind situaţia internaţională con­tinuă* să se menţină încordată, cind popoarele de pe toate continentele sint confruntate cu probleme grave şi complexe. Cunoaşte o amploare deosebită cursa înarmărilor, in primul rînd înarmările nucleare, se menţin vechile conflicte şi apar altele noi, continuă manifestările politicii de forţă, de amestec in treburile interne ale altor state. Agravarea crizei economice mondiale a dus la o înrăutăţire a situaţiei ţărilor in curs de dezvoltare, adincind şi mai mult decalajele dintre acestea şi statele dezvoltate. In aceste condiţii problema fundamentală a epocii noastre este de a se face totul pentru oprirea cursului periculos al evenimentelor şi pentru trecerea la dezar­mare, în primul rînd la dezarmare nucleară, pentru a înlătura pericolul unui război mondial, care s-ar transforma, inevitabil, intr-o catastrofă nucleară ce ar duce la distrugerea a înseşi condiţiilor pentru exis­tenţa vieţii pe planeta noastră. Aceasta face mai ne­cesară ca oricînd unirea eforturilor şi întărirea con­lucrării tuturor popoarelor, a forţelor înaintate d­e pretutindeni pentru a apăra bunul cel mai de preţ al umanităţii — pacea. România dă o înaltă apreciere rolului mişcării de nealiniere în soluţionarea problemelor grave ale lumii contemporane, in afirmarea unei politici noi, demo­cratice, de libertate şi independenţă, de respect al­­ dreptului fiecărui popor de a-şi alege liber calea dez­voltării sale economico-sociale. Promovînd o politică activă de pace şi largă colaborare internaţională, ba­zată pe principiile deplinei egalităţi, independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului in treburile in­terne şi avantajului reciproc. România — ea însăşi tară socialistă în curs de dezvoltare — acţionează in consens cu obiectivele principiale ale mişcării de nealiniere, este solidară cu acţiunile şi eforturile ţă­rilor nealiniate şi un curs de dezvoltare pentru depă­şirea problemelor cu care sunt confruntate, pentru consolidarea independenţei naţionale şi dezvoltarea lor economică şi socială de sine stătătoare. Este o realitate — pusă în evidenţă şi de ordinea de zi a conferinţei — că principalele probleme care preocupă in prezent ţările nealiniate şi in curs de dezvoltare sunt problemele economice, ale lichidării subdezvoltării. Soluţionarea acestor probleme presu­pune, in primul rînd, intensificarea eforturilor proprii ale ţărilor nealiniate şi în curs de dezvoltare pentru punerea largă în valoare a resurselor de care dispun, pe baza unor programe naţionale de dezvoltare eco­nomică şi socială care să pornească de la priorităţile şi posibilităţile concrete ale fiecărei ţări, în acelaşi timp. România consideră că o deosebită importanţă are lichidarea conflictelor şi stărilor de tensiune dintre unele ţări in curs de dezvoltare, neali­niate, întărirea unităţii şi colaborării lor în vederea rezolvării, cu forţe unite, a gravelor probleme cu care se confruntă. Apreciem că actualei conferinţe de la Harare îi revine un rol deosebit în această pri­vinţă in lichidarea divergenţelor şi afirmarea forţei şi unităţii mişcării de nealiniere pe plan internaţional, în lupta pentru promovarea destinderii, colaborării şi păcii in lume.. .. •• România,­pa»*- tn. centrul­­politicii­ sale.externe pro- ■ blemele dezarmării şi păcii, pornind de la convingerea că planurile sale de dezvoltare economică şi socială — ca, de altfel, progresul tuturor popoarelor — nu pot fi asigurate decit in condiţii de pace şi colaborare internaţională. Suntem­ hotărîţi să acţionăm larg, îm­preună cu celelalte popoare, cu forţele iubitoare de pace din întreaga lume pentmu a se ajunge cit mai curind la înţelegeri corespunzătoare privind oprirea cursei înarmărilor şi trecerea la măsuri concrete de dezarmare. In acest spirit, ne pronunţăm pentru în­făptuirea unui program complex de dezarmare, în centrul căruia să se afle dezarmarea nucleară, care să ducă la lichidarea, pe etape, a tuturor armelor nucleare pină la sfirşitul secolului şi, in paralel, la reducerea cu 25 la sută, pină in 1990, a armamentelor convenţionale, precum şi a efectivelor şi cheltuielilor militare, urmind să se acţioneze in continuare pentru a se ajunge la o reducere de cel puţin 50 la sută pină în anul 2000. Considerăm că trebuie făcut totul pentru încetarea experienţelor cu arme nucleare. Sprijinim ferm pro­punerile Uniunii Sovietice privind instituirea unui moratoriu in această privinţă şi considerăm că S.U.A.­ alte state nucleare trebuie să răspundă pozitiv acestor propuneri, astfel incit să se ajungă cit mai curind la înţelegeri concrete privind încetarea experienţelor nucleare şi trecerea la măsuri practice de oprire a cursei înarmărilor, de dezarmare. Dată fiind situaţia gravă existentă în Europa, apre­ciem că trebuie intensificate eforturile pentru a se ajunge la înţelegeri corespunzătoare care să ducă la oprirea amplasării rachetelor nucleare cu rază medie de acţiune şi, apoi, la eliminarea tuturor armelor nu­cleare de pe continent. In general, ne pronunţăm pen­tru dezvoltarea largă a colaborării şi conlucrării între toate statele europene, fără deosebire de orînduire socială, pentru o Europă unită, a colaborării şi păcii, fără nici un fel de arme nucleare. Milităm pentru încheierea Conferinţei de la Stock­holm cu Înţelegeri corespunzătoare, care să contri­buie la intărirea încrederii, securităţii şi cooperării pe continent. Considerăm că propunerile prezentate in cadrul conferinţei oferă o bază reală pentru a se pu­tea ajunge la acorduri corespunzătoare. Ne pronun­ţăm, de asemenea, pentru încheierea in cel mai scurt timp, printr-un acord reciproc acceptabil, a negocie­rilor de la Viena privind reducerea armamentelor si a trupelor în centrul Europei. Ţara noastră acordă o deosebită însemnătate dez­voltării, colaborării şi bunei vecinătăţi in Balcani, transformării acestei regiuni intr-o zonă a păcii, fără arme nucleare şi chimice şi fără baze militare străine. Acţionăm, totodată, pentru realizarea de astfel de zone în nordul şi centrul Europei, precum şi pe alte continente. Interesele păcii şi securităţii popoarelor cer să se renunţe cu desăvirşire la calea acţiunilor militare, a folosirii forţei şi să se treacă la soluţionarea exclusiv pe calea paşnică, prin tratative, a problemelor liti­gioase dintre state. In acest spirit, România se pro­nunţă in favoarea unei conferinţe internaţionale, sub egida O.N.U., pentru soluţionarea problemelor din Orientul Mijlociu, cu participarea tuturor statelor in­teresate, inclusiv a Organizaţiei pentru Eliberarea Pa­lestinei. Ne pronunţăm, de asemenea, pentru înceta­rea neîntirziată a războiului dintre Iran şi Irak şi tre­cerea la soluţionarea pe cale politică, paşnică a pro­blemelor dintre cele două ţâri. România sprijină in mod activ mişcările de elibe­rare naţională, lupta popoarelor pentru eliminarea to­tală a colonialismului, a oricăror forme de exploatare şi dominaţie colonialistă şi neocolonialistă. Ne ma­nifestăm întreaga solidaritate cu lupta poporului na­­m­ibian, sub conducerea S.VVA.P.O., pentru cucerirea independenţei naţionale, condamnăm cu toată tăria politica rasistă şi de apartheid, măsurile represive ale regimului din Africa de Sud împotriva populaţiei ma­joritare din această ţară. Cerem un modul cel mai ferm să înceteze acţiunile militare agresive ale Africii de Sud împotriva Angolei, Mozambicului, Zimbabwe, Botswanei şi a altor state independente şi suverane din zonă. Pornind de la situaţia grea generată de criza eco­nomică mondială, România se pronunţă pentru solu­ţionarea globală a problemelor subdezvoltării , in­clusiv a datoriilor externe, care împovărează tot mai greu ţările in curs de dezvoltare. Ţara noastră consi­deră necesară adoptarea unui ansamblu de măsuri care să prevadă anularea datoriei externe a ţărilor cu un venit naţional de pină la 500—600 de dolari pe locuitor, reducerea cu pină la 50 la sută a datoriei celorlalte ţări in curs de dezvoltare, reeşalonarea­ pe 10—15 ani a rambursării restului datoriei cu o do­­bîndă redusă sau fără dobîndă, stabilirea unui plafon pentru plăţile anuale în contul datoriei externe care să nu depăşească 10 la sută din încasările obţinute din exporturile ţărilor în curs de dezvoltare. Ne pronun­ţăm, de asemenea, pentru stabilirea unei limite maxime, de 3—4 la sută, a dobinzilor pentru creditele vechi, precum şi pentru acordarea, in continuare, de credite pentru ţările în curs de dezvoltare, cu o do-­ bîndă de cel mult 5 la sută. Apreciem că ar avea o mare însemnătate organi­zarea unei conferinţe internationale, in cadrul O.N.U., cu participarea statelor in curs de dezvoltare şi a ţărilor dezvoltate, în vederea soluţionării globale a problemelor subdezvoltării şi in­staurării noii ordini economice mondiale, a realizării unor relaţii de co­laborare, bazate pe deplină egalitate şi echitate. Totodată, România se pronunţă în mod ferm pentru eliminarea practicilor protecţioniste din comerţul mondial, pentru facilitarea exporturilor­­ţărilor în curs de dezvoltare pe pieţele statelor dezvoltate şi asigurarea accesului larg al acestor ţări la cuceririle ştiinţei şi tehnicii. In acelaşi timp, ne pronunţăm pentru organizarea unei conferinţe la nivel înalt a tarilor in curs de dez­voltare, care să dezbată şi să promoveze noi căi si mijloace de întărire a colaborării lor şi, totodată, să stabilească o strategie comună in negocierile cu ţările dezvoltate. Soluţionarea trainică şi durabilă a marilor şi com­plexelor probleme ale lumii de azi impune­ unirea eforturilor şi participarea in condiţii de deplină ega­litate la viaţa internaţională a tuturor statelor — în primul rind a ţărilor în curs de dezvoltare, nealiniare, a statelor mici şi mijlocii, care constituie marea majoritate a omenirii şi sunt nemijlocit interesate în­­tr-o politică de independenţă, de colaborare şi pace. Este necesar să crească şi mai mult rolul O.N.U. în viaţa internaţională, in dezbaterea şi soluţionarea ma­rilor probleme ale lumii de azi. Doresc să exprim, în încheiere, speranţa şi convin­gerea că actuala conferinţă la nivel inai­ va marca un moment important pe calea întăririi unităţii şi solidarităţii ţărilor nealiniate, că ea se va înscrie ca o nouă contribuţie de seamă la eforturile generale pentru promovarea păcii, dezarmării, Înţelegerii şi colaborării între naţiuni. Cu această convingere, urez succes deplin lucrărilor conferinţei ! Adresez poporului prieten din Zimbabwe — ţară care găzduieşte conferinţa — precum şi popoarelor tuturor ţărilor participante la această importantă reuniune internaţională cele mai bune urări de progres, prosperitate şi pace. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Primul ministru al Republicii Bene, Andreas Papandreu, va face o vizită de prietenie in tara noastră La Invitaţia preşedintelui nistru al guvernului român, Constan­­dreu, va face o vizită de prietenie Republicii Socialiste România, tin Dăscălescu, primul ministru al in Republica Socialistă România, in Nicolae Ceaușescu, și a primului mi­ Republicii Elene, Andreas Papan- perioada 10—11 septembrie 1986. Sfecla de zahăr­­ recoltată şi transportată corespunzător graficelor stabilite • Utilajele şi forţa­tăţile agricole să fie recoltate A început campania de recolta­re şi prelucrare a sfeclei de za­hăr. In aproape fiecare judeţ exis­tă suprafeţe mari unde această plantă a ajuns la maturitate teh­nologică, ceea ce impune grăbi­rea lucrărilor de recoltare, ele­ de muncă din uni­­folosite din plin la­ ment de cea mai mare însemnă­tate pentru a se realiza randamen­te superioare la prelucrare. De alt­fel, incepind de ieri, 1 septembrie, au început să funcţioneze, practic, toate fabricile de zahăr. Pentru asigurarea lor cu materia primă au fost întocmite grafice de recoltare şi livrare a sfeclei, în multe uni­tăţi agricole, datorită bunei orga­nizări a muncii, recoltarea şi trans­portul sfeclei de zahăr se desfă­şoară în acelaşi ritm. Aşa cum re­zultă şi din cifrele înscrise pe harta alăturată — cifre furnizate de Centrala industriei zahărului — unităţile agricole din judeţele Ba­cău, Buzău, Prahova şi Ialomiţa au recoltat şi livrat cele mai mari cantităţi de sfeclă. Totuşi, grafi­cele de livrare n-au fost îndepli­nite. Astfel, potrivit acestor grafi­ce, trebuia strinsă şi livrată o can­titate de 647 900 tone sfeclă de za­hăr, insă la fabrici nu au ajuns decit 92 000 tone. Sunt unele jude­ţe — Mehedinţi, Vrancea, Sălaj, Cluj, Alba, Sibiu — în care, deşi s-au întocmit grafice de recolta­re, nu a fost livrată nici o can­titate de sfeclă. Pentru a se asi­gura funcţionarea fabricilor de za­hăr la întreaga capacitate, este ne­cesar ca prevederile din graficele de recoltare şi livrare să fie res­pectate punct cu punct. Aceasta presupune ca specialiştii şi cadre­le de conducere din unităţile agri­cole să identifice suprafeţele unde sfecla de zahăr a ajuns la matu­ritate tehnologică şi să organizeze recoltarea ei. Condiţiile climatice din acest an — temperaturi ridicate în majori­tatea zonelor ţării — impun să se acorde cea mai mare atenţie trans­portării sfeclei de zahăr din cimp la fabricile prelucrătoare. Mai exact, tot ce se stringe in cursul unei zile să se transporte imediat la fabrici sau la bazele de prelu­crare ale acestora. După cum se ştie, sfecla de zahăr lăsată 24 de ore in cimp pierde 1,2 la sută din greu­tate, iar conţinutul de zahăr se reduce cu 0,24 la sută. De aseme­nea, în cazul sfeclei de zahăr care stă mai mult timp in grămezi pe cimp, procesul de extracţie a za­hărului este mult mai greu, folo­­sindu-se şi cantităţi suplimentare de combustibil. Bazele de recepţie şi fabricile de zahăr au asigura­te suficiente mijloace de încărca­re şi descărcare, astfel incit staţio­nările pot fi evitate. In scopul sporirii producţiei de zahăr şi al prevenirii pierderilor de orice fel, este necesar ca or­ganele de specialitate şi conduce­rile unităţilor agricole să acorde prioritate recoltării şi transportă­rii sfeclei de zahăr. Pentru ca în­treaga cantitate ce se recoltează să ajungă in cel mai scurt timp la fabrici, se impune să fie repar­tizate mijloacele de transport ne­cesare, să se organizeze temeinic folosirea deplină a acestora. In acest scop, trebuie urmărit ca fie­care mijloc de transport să reali­zeze zilnic un număr sporit de curse, să fie prevăzut cu mai multe remorci, care să fie încărca­te la capacitatea maximă. Trebuie făcut totul pentru a fi îndeplini­te exemplar graficele de recoltare și livrare a sfeclei, astfel incit, din primele zile, fabricile de zahăr să lucreze la Întreaga capacitate. • Pentru randamente înalte la prelucra­re, întreaga producţie ce se strînge să ajungă în timp scurt la bazele de recep­ţie şi fabricile de prelucrare • Cu fiecare mijloc de transport să se realizeze zilnic un număr sporit de curse STADIUL LIVRĂRII SFECLEI DE ZAHĂR, IN PROCENTE, PE JUDEŢE, FATA DE GRAFICUL LA ZI, LA DATA DE 1 SEPTEMBRIE (judeţele notate cu o linie nu au avut grafic de livrare sau nu cultivă sfeclă de zahăr. Date comunicate de Centrala industrializării zahărului)

Next