Scînteia, octombrie 1986 (Anul 55, nr. 13719-13745)
1986-10-01 / nr. 13719
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITIMAI ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Anul LVI Nr. 13 719 Miercuri 1 octombrie 1986 6 PAGINI - 50 BANI In spiritul sarcinilor subliniate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu MUNCA RESPONSABILA, BINE ORGANIZATA PENTRU ÎNDEPLINIREA INTEGRALA a PLANULUI PE 1386! In conştiinţa tuturor oamenilor muncii, a întregului popor sunt proaspete îndemnurile vibrante, mobilizatoare adresate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de la înalta tribună a Congresului al III-lea al oamenilor muncii şi la marile adunări populare prilejuite de vizitele de lucru efectuate săptămîna trecută în judeţele Buzău, Dîmboviţa şi Prahova, de a acţiona stăruitor, cu toată hotărîrea şi răspunderea, pentru realizarea integrală a planului pe acest prim an al noului cincinal. Tocmai de aceea, săptămînile şi lunile următoare trebuie transformate pretutindeni, în fiecare întreprindere, în fiecare ramură a economiei şi judeţ, intr-o perioadă a rezultatelor maxime în producţie, pentru ca planul pe anul 1996 să fie îndeplinit integral, la toţi indicatorii, spre a se pune astfel o bază trainică realizării cu succes a prevederilor întregului cincinal. Desigur, este pozitiv faptul că, în răstimpul care a trecut din acest an, pe ansamblul industriei s-au obţinut o serie de rezultate bune în realizarea planului. Totuşi, aşa cum s-a subliniat la marele forum al democraţiei muncitoreşti revoluţionare, in unele ramuri, centrale şi unităţi economice rezultatele înregistrate nu se ridică la nivelul prevederilor planului, se manifestă o serie de lipsuri şi rămîneri în urmă. De aceea, în spiritul înaltelor exigenţe formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Congresul al III-lea al oamenilor muncii, ca şi cu prilejul recentelor vizite de lucru efectuate in cele trei judeţe din sudul ţârii, realizările din această perioadă trebuie examinate cu maxima răspundere în fiecare unitate, ramură industrială şi judeţ, trăgîndu-se învăţămintele şi concluziile ce se impun atit din experienţa pozitivă acumulată, cit şi din neajunsurile ce s-au manifestat, aplicindu-se măsuri ferme pentru ca planul anual să fie îndeplinit la toţi indicatorii cantitativi şi calitativi, de eficienţă. De bună seamă, eforturile creatoare ale colectivelor muncitoreşti din toate unităţile — atit din ramurile industriei extractive, cît şi din cele prelucrătoare — trebuie să fie puternic concentrate în aceste zile asupra îndeplinirii ritmice, integrale, la toate sortimentele,, a planului şi a sarcinilor suplimentare la producţia fizică. Aşa cum a subliniat secretarul general al partidului, cu atit mai mult este nevoie să se acţioneze în acest sens in acele unităţi, ramuri şi judeţe unde realizările de pină acum, la anumite produse de primă importanţă, absolut utile economiei naţionale sau destinate exportului, nu se situează la nivelul prevederilor planului, ale programului suplimentar de producţie industrială pe anul 1986. Exigente cu totul deosebite in această privinţă se pun în faţa oamenilor muncii din industria extractivă şi energetică. In acest ultim trimestru al anului in care am intrat, datoria lor de căpetenie este de a munci fără preget, cu elan revoluţionar pentru sporirea mai puternică a producţiei de cărbune, ţiţei, minereuri şi energie electrică — resurse absolut necesare pentru desfăşurarea normală, in cît mai bune condiţii, a activităţii «în întreaga economie, pentru îndeplinirea si depăşirea prevederilor planului în celelalte ramuri ale economiei naţionale. Evident, un efort susţinut pentru îndeplinirea ritmică, integrală, in structura sortimentală prevăzută, a planului la producţia fizică trebuie să se depună in această perioadă şi in unităţile din industria metalurgică, a construcţiilor de maşini, chimică şi din celelalte ramuri industriale. Tot ceea ce se produce să corespundă prevederilor planului, să aibă desfacerea asigurată, evitîndu-se acumularea de stocuri de produse peste normativele stabilite, care contravine intereselor între,prinderii, ale economiei naţionale ! Dintre sarcinile majore evidenţiate din nou de secretarul- general al partidului, cu prilejul vizitelor de lucru in cele trei judeţe din sudul ţării, se detaşează, ca un obiectiv prioritar, fundamental, realizarea riguroasă a planului la export. Esenţial în acest scop este ca în fiecare întreprindere organele de conducere colectivă şi organizaţiile de partid să asigure pregătirea şi lansarea din timp, cu precădere,in fabricaţie a produselor destinate exportului, să concentreze eforturile oamenilor muncii spre realizarea şi livrarea lor în structura sortimentală, la nivelul tehnic şi calitativ şi la termenele prevăzute în contractele încheiate cu partenerii externi ; practic, aşa cum a indicat secretarul general al partidului, întreaga producţie destinată exportului în luna octombrie trebuie să fie finalizată in prima jumătate a lunii. Totodată, important este ca ministerele, centralele şi întreprinderile să acţioneze cu fermitate pentru acoperirea integrală cu contracte externe a planului la export, pentru creşterea ponderii produselor cu grad superior de prelucrare, pentruadaptarea mai operativă a producţiei la cerinţele partenerilor de peste hotare, pentru sporirea continuă a aportului valutar al produselor ce se livrează la export. Fireşte, în fiecare întreprindere, străduinţele pentru realizarea planului la producţia fizică şi la export trebuie să se împletească permanent, aşa cum a indicat secretarul general al partidului, cu desfăşurarea unor acţiuni ferme, energice pentru sporirea mai puternică a productivităţii muncii, ridicarea continuă a performanţelor tehnice şi calitative ale produselor, creşterea mai substanţială a producţiei-marfă la 1 090 lei fonduri fixe, reducerea mai accentuată a consumurilor de materii prime, materiale şi energie şi valorificarea lor superioară, încadrarea riguroasă în costurile stabilite pe produse dintr-un cuvint, pentru sporirea mai susţinută, pe toate căile, a eficienţei economice, a rentabilităţii. In fond, toate acestea sunt sarcini de importanţă vitală pentru actuala etapă de dezvoltareintensivă a industriei şi cu toţii suntem interesaţi în cel mai înalt grad să le înfăptuim spre a asigura creşterea mai rapidă a venitului naţional, a avuţiei generale a societăţii — garan(Continuare în pag. a V-a) Din noua arhitectură a unei străvechi localități — Tirgovişte Foto : S. Cristian MAI MULTA ORDINE, MAI MULTĂ DISCIPLINĂ IN ACTIVITATEA UNITĂŢILOR COMERCIALE! Cum ajung mijloacele publice de control să nu fie totdeauna eficiente Un adevăr uneori uitat: lucrătorii comerţului, la dispoziţia cetăţeanului — şi nu invers îmbunătăţirea hotărită a serviciilor in unităţile comerciale, practic realizarea unei cotituri in activitatea acestora, eradicarea fermă a unor neajunsuri care stimesc nemulţumiri justificate ale cetăţenilor impun instaurarea unui climat de ordine şi disciplină riguroasă — s-ar putea spune reintronarea acestor principii, de ordine şi disciplină, în acele unităţi in care acestea au început să dispară, să se estompeze. Pentru că subiectul de faţă este comerţul, să ne permitem să comparăm activitatea acestuia cu o vitrină, în care totul se află la vedere, sub privirile directe ale publicului cumpărător. Scopul final al oricărei activităţi comerciale fiind acela de a răspunde, cit mai bine, cerinţelor solicitanţilor, este de la sine înţeles că toate sursele de cunoaştere a părerii cetăţeanului trebuie folosite efectiv şi în mod permanent. Este adevărat, în sistemul democraţiei noastre socialiste există un şir de structuri organizate şi de instrumente de legătură cu populaţia, care şi-au dovedit eficacitatea — cu adunările cetăţeneşti, „Tribuna democraţiei“, întîlnirile dintre deputaţi şi alegători etc. CLIENTUL NOSTRU, STAPlNUL — SAU SUPUSUL — NOSTRU?“ Dar toate aceste forme şi căi de acces şi transmitere a părerilor şi observaţiilor cetăţenilor către factorii de răspundere nu sunt — nu pot fi — de uz cotidian şi nici omniprezente. Ele au loc la anumite intervale de timp, cuprind anumite unităţi sau sectoare, cu o periodicitate variabilă. Or, sunt împrejurări când cetăţeanul simte nevoia unei sesizări pe loc, a unei intervenţii prompte, chiar instantanee. Dar şi pentru asemenea cazuri există instrumentele necesare : ele se află — sau, mai precis, ar trebui să se afle ! — la faţa locului, la indemîna oricui. Din păcate insă, în nu puţine unităţi comerciale aceste mijloace au fost tot mai mult neglijate, pină ce au căzut in desuetudine. Si este de presupus că acest proces „discret“ s-a petrecut nu întîmplător. Pentru că de asemenea carenţe — respectiv de îngreunarea comunicării sau de îngrădirea accesului cetăţeanului la mijloacele de sesizare — profită din plin acele elemente certate cu disciplina, cu principiile etice şi cu regulile unui comerţ civilizat : casierii cu „amnezie“ la rest, vânzătorii incorecţi, „certaţi“ cu cîntarul, metrul sau preţul afişat, ori cei caracterizaţi prin insolenţă, neserviabili, care au convingerea că fac un hatîr cetăţeanului atunci cind se „ostenesc“, cu plictis şi aroganţă, să-l „servească“. ECUSONUL ANONIM. Vinzătorul nu este doar un intermediar intre marfă şi cumpărător. Nu exagerăm afirmind că el reprezintă o verigă de seamă în vastul angrenaj de acţiuni şi servicii prin care se înfăptuieşte politica statului in ce priveşte calitatea vieţii, nivelul de trai al poporului. El se află direct in faţa cetăţeanului, la rafturi sau tejghea, lui i se adresează cetăţeanul cînd vrea să cumpere ceva — şi nu fabricilor sau ministerelor. Iată de ce este atit de important ca această „verigă“ să funcţioneze exemplar, să-şi îndeplinească cu conştiinciozitate rolul şi datoria. In unităţi lucrează numeroşi absolvenţi a diferite şcoli de specialitate, care se disting prin corectitudine, prin atenţie şi atitudine prevenitoare faţă de public, demni de tot respectul pentru felul in care-şi exercită meseria. Dar, din păcate, există şi aspecte contrastante — cînd cumpărătorului i se creează sentimentul că prezenta lui intr-un magazin este inoportună, ba chiar deranjantă, vînzătorii fiind ocupaţi cu alte „treburi“, mult mai importante (pentru ei), „mustrindu-i“ pe cetăţeni, în cuvinte deloc politicoase, pentru întreruperea, enervantă, pe care le-o solicită. Asemenea atitudini arată că mai există lucrători in comerţ care au uitatsau se prefac că au uitat rostul lor, pentru care primesc retribuţie ,din partea societăţii — şi anume acela de a răspunde, cu promptitudine, solicitărilor publicului. Că ei se află la dispoziţia acestuia, şi nu invers. Că solicitudinea nu este o favoare, ci face parte din obligaţiile de serviciu. Intre aceste obligaţii se numără şi aceea de a purta ecuson. Este o modalitate de a-şi asuma nominal răspunderea calităţii serviciului pe care îl depune fiecare lucrător din comerţ. Iată, însă, că, mai ales in situaţiile criticabile, cetăţeanul nu-şi cunoaşte „interlocutorul“ : vînzătorul insolent nu poartă ecuson. Numele lui râmîne necunoscut. De ce să ştie cetăţeanul cine s-a comportat necorespunzâtor ? Anonimatul il ascunde pe lucrătorul incorect de răspunderea atitudinii sale, de reclamaţii — sau cel puţin îi ingreu-' iază identificarea. Deşi, pină la urmă, anonimatul ajunge să fie deconspirat — ca, de pildă, in cazul Ioanei Simion, şefa unităţii nr. 1 a întreprinderii comerciale pentru alimentaţie publică — CAIAIAŞI, al lucrătorilor din raioanele 1 şi 3 ale magazinului „Mercur“, unităţilor 1 a I.C.S.L.F., 6 şi 100 „Alimentara“ din PLOIEŞTI, a căror ţinută necorespunzâtoare — inclusiv lipsa ecusonului — a fost sesizată de echipele de control al oamenilor muncii. La restaurantul „Delta“ din GALAŢI, această lipsă s-a dovedit a fi „corolarul“ unei serii întregi de neglijenţe in ţinuta personalului şi a unităţii. JURNALUL CUMPĂRĂTORULUI EXISTA, DAR... BINE FERECAT ! Unul dintre mijloacele destinate Rodica ŞERBAN (Continuare in pag. a II-a) TOATE DRUMURILE OAMENILOR DE LA SATE SPRE CÂMP, LA CULES ŞI SEMĂNAT! ÎN PAGINA A 3-A publicăm relatări ale reporterilor şi corespondenţilor noştri privind desfăşurarea lucrărilor agricole în judeţele Bistriţa-Năsăud, Galaţi şi Bihor şi cîteva concluzii impuse de stadiul recoltării şi transportării sfeclei de zahăr şi al însămînţării orzului STADIUL RECOLTĂRII PORUMBULUI, în procente, pe judeţe, in seara zilei de 29 septembrie. (Date comunicate de Ministerul Agriculturii). . în judeţul Timiş s-au încheiat recoltarea porumbului şi alte importante lucrări agricole de toamnă TELEGRAMA ADRESATĂ TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Oamenii muncii din agricultura judeţului Timiş au încheiat cu succes, la termenele stabilite, importante lucrări agricole de toamnă. Cu acest prilej, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Romăn, preşedintele Republicii Socialiste România, i-a fost adresată, de către Comitetul judeţean Timiş al P.C.R., următoarea telegramă : Mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu. Pe deplin conştienţi de realismul şi importanţa măreţului program al noii revoluţii agrare, fundamentat de istoricele hotăriri ale Congresului al XIII-lea al partidului, puternic mobilizaţi de preţioasele indicaţii, îndemnuri şi orientări formulate de dumneavoastră, cu prilejul Consfătuirii de lucru de la C.C. al P.C.R. pe probleme de agricultură, vă raportăm că, sub permanenta conducere şi îndrumare a organelor şi organizaţiilor de partid, oamenii muncii de pe ogoarele judeţului Timiş — mecanizatori, cooperatori, specialişti — acţionind cu întreaga răspundere şi dăruire pentru organizarea superioară a muncii, pentru folosirea cu maxim de randament a maşinilor, utilajelor şi a timpului de lucru, au încheiat, la termenele stabilite, recoltarea pe întreaga suprafaţă a porumbului pentru consum, a soiei şi cartofilor, precum şi semănatul orzului şi orzoaicei pe toate cele 60 900 hectare prevăzute. In prezent, in această amplă şi insufleţitoare campanie de toamnă, hotăriţi să înlăturăm lipsurile şi neajunsurile anterioare, acţionăm cu toate forţele in vederea însămînţării griului pe cele 164 000 hectare, în cele mai bune condiţii şi in perioada optimă, pină cel tirziu la 10 octombrie, premisă a realizării de recolte superioare, pe măsura puternicei baze tehnico-materiale create în ultimii 21 de ani, a potenţialului productiv al pămintului timişean, a experienţei judeţului Olt şi a unităţilor fruntaşe, inclusiv din judeţul Timiş. Vă raportăm, de asemenea, că desfăşurăm un ritm susţinut, fiind aproape de finalizare, depănuşatul şi transportul porumbului la bazele de recepţie, eliberarea terenului de producţia secundară, efectuarea arăturilor pe ultimele suprafeţe, strinsul şi depozitatul tuturor resurselor furajere, recoltatul legumelor, fructelor şi strugurilor, livrarea acestora la export, la fondul pieţei şi la fabricile prelucrătoare. Se acţionează intens pentru executarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, aplicarea amendamentelor şi îngrăşămintelor organice, realizarea ogoarelor de toamnă, totul in vederea pregătirii in cele mai bune condiţii a insăminţărilor de primăvară, a producţiilor agricole din anul viitor. Vă încredinţăm, mult stimate tovarăşe secretar general, că, aşa cum ne cereţi, şi in lumina criticilor îndreptăţite pe care ni le-aţi adresat, comitetul judeţean, organele şi organizaţiile de partid, conducerile unităţilor agricole vor desfăşura o susţinută muncă politică şi organizatorică, vor dovedi spirit revoluţionar, mai multă exigenţă şi răspundere, pentru mobilizarea forţelor umane şi materiale, a tuturor locuitorilor de la sate la executarea la timp şi de bună calitate a lucrărilor agricole din acest sfirşit de an, folosirea integrală a fondului funciar, in scopul obţinerii de producţii tot mai mari, sigure şi stabile, adueîndu-ne astfel o contribuţie mereu sporită la dezvoltarea intensivă a agriculturii, la creşterea bunăstării poporului şi înflorirea ascendentă a scumpei noastre patrii — Republica Socialistă România. C.U.A.S.C. Roseţi, judeţul Călăraşi — o suprafaţă agricolă imensă : 27 000 ha. Trei cooperative, două întreprinderi agricole de stat, o staţiune de mecanizare, două asociaţii economice... Sute şi sute de oameni, mecanizatori, agronomi, ţărani cooperatori, economişti, cuprinşi în aceste zile în viitoarea celei mai frenetice şi mai dense campanii agricole, cu două fundamentale operaţii ce se suprapun : recoltările şi insăminţările de toamnă. Şiruri de combine înaintează în lanurile de porumb. Rămine in urmă pămintul pe care vor veni să-l răscolească adine plugurile... A produs mult pămîntul acesta ? A produs cît ar fi fost posibil ? înainte de a pune aceste întrebări tovarăşului Octavian Movilaru, preşedintele consiliului, realitatea din cimp mi-a scos în cale un răspuns... Străbatem cîmpurile fermei nr. 1 de la C.A.P. Călăraşi, în stingă şi în dreapta — porumb. Categoric, nu este cel mai bun porumb pe care l-am văzut vreodată... Mai rar pe ici, pe colo... Cu goluri mari. Şi cu destule buruieni... Drumuri largi intre lanuri. — Să discutăm cu şeful de fermă, uite-l colo... — îmi spune Movilaru. O să cunoaşteţi apoi şi un alt fermier. Şi o să faceţi, desigur, o comparaţie. Pentru că vreau să vă spun, pâmintul arată şi rodeşte după cum sint oamenii care il au in răspundere... Şeful fermei, inginer Aurel Mihai, îşi face de lucru agale in preajma unui tractor. — Ce producţie îţi iese la porumb ? — întreabă Movilaru. — Am aici 70 de hectare. Ies 6 500 kg de porumb ştiuleţi. Mai încolo, pe 45 de hectare, 7 000... — Puţin. — E vorba şi de soi, de hibrid... — Porumbul din grupa 300 ajunge şi la 15 000— 16 000 kg la hectar. — E şi sărătură, am întîrziat şi semănatul... — A depins de dumneata. Tăcere. — Cînd incepi semănatul la orz ? *— Mîine, poimîine... — Mîine sau poimîine ? Cind ? — Păi... mîine, dacă oi putea. — Ce soi de orz semeni ? — Păi... de care oi primi. — Cum, nu știi încă ? Cu o zi înainte nu știi încă ? Tăcere. Fermierul, om trecut de 40 de ani, chip răvășit de o stranie oboseală... In sfirşit,poate că așa e in campanie. După citeva sute de metri, peisajul se schimbă brusc. Drumurile intre lanuri s-au ingustat, sint doar atit cit să treacă un tractor, drepte, îngrijite, porumbul e inalt, des și viguros, fără un fir de iarbă... — Observaţi ceva schimbat . — E altă fermă ? — Da, ferma lui Boicea. Dar nu e numai altă fermă, ci şi alţi oameni. O formaţie de tractoare lucrează la pregătitul terenului pentru însăminţat. Şeful formaţiei tocmai a ajuns la capăt, în drum. — Stanciu ! Tu vrei să am şi drumul ? — Păi, ce să facem ? Cu Boicea nu e de glumit. Anul trecut nu mi-a tăiat 10 hectare de arătură 7 — De ce ? — Că n-a fost cum a vrut-o el, cum a zis. Movilaru se întoarce spre mine zîmbind. — Aţi înţeles ? Pe Boicea aproape că nu-i nevoie să-l cunoşti personal. Iţi vorbesc despre el lanurile, drumurile, arăturile, chiar şi mersul tractoarelor. E şi greu să-l întilneşti. Nu şade pe loc decit atit cît să controleze şi să îndrume. Totuşi il găsim. E intre cooperatori, la depănuşat şi încărcat ştiuleţi. încarcă şi el. — Ce faci, tovarăşe Boicea . — Păi... le-am organizat pe toate și-acum am și eu o mică pauză. In pauzele lui de agronom Boicea e... lucrător cu braţele. — V-am spus că nu poate sta degeaba. Și către Boicea : — Cît vă iese la porumb 7 Mihai CARANETL (Continuare in pag. a IV-a) t - ' _ I MN ■ T*RU 1 _ Pentru rodnicia pămînthii: Să învingi capriciile naturii, dar și capriciile unor oameni