Scînteia, decembrie 1986 (Anul 55, nr. 13773-13798)

1986-12-02 / nr. 13773

PAGINA 2 O cerinţă, o îndatorire, un îndemn: ECONOMISIŢI ENERGIA! Zilele trecute, unitatea zonală de distribuţie a energiei electrice atenţiona printr-un telex conducerea întreprinderii de utilaj chimic şi forjă Rm. Vilcea că s-au înmulţit cazurile de depăşire a puterii medii aprobate şi că, în această situaţie, furnizorul de energie va fi nevoit să ia măsurile ce se impun, adică să debranşeze unitatea de la reţeaua de alimentare. — Numai in luna octombrie — precizează Ion Dascălu, inginerulşef al întreprinderii de reţele electrice Rm. Vilcea — acest consumator industrial a depăşit puterea aprobată la vîrful de seară cu aproape ________________ 2 MW, obligîndu-ne deseori să acţionăm automatica de sistem şi să afectăm citi consumatori, chiar dacă aceştia se încadrau în puterea stabilită. Această stare de lucruri relevă ca la întreprinderea de utilaj chimic şi forjă funcţionează defectuos sistemul informaţional între dispecerii de la punctele energetice şi conducerea uzinei, care, nefiind în cunoştinţă de cauză sau din alte motive, nu intervine operativ pentru echilibrarea consumului în funcţie de puterea planificată. Părerea inginerului Ion Dascălu avea să se confirme şi cu prilejul anchetei noastre, efectuată la unitatea amintită. O primă constatare : In fiecare schimb de lucru dispecerii energetici de tură făceau numai o singură „citire" la staţia centrală de alimentare, scăpînd nu de puţine ori din vedere, după cum s-a şi văzut, funcţionarea neprogramată a unor utilaje şi instalaţii. — Chiar dacă noi am economisit pe parcursul acestui an peste 735 000 kWh energie electrică — ne spune Gheorghe Tudorache, inginerul-şef al întreprinderii de Utilaj chimic și forță — este cert că s-a scăpat din vedere ceea ce ne-a sesizat furnizorul de energie. Tocmai de aceea, la măsurile anterioare luate în scopul gospodăririi severe a energiei electrice, am stabilit operativ noi măsuri tehnico-organizatorice prin a căror aplicare vom asigura încadrarea strictă în limitele puterii medii aprobate pe tot parcursul fiecărei zile. Din programul suplimentar de măsuri pe care ni-l prezintă şeful secţiei utilităţi, ing. Ion Nimigeanu, reţinem programarea consumului de energie electrică pe ore, evitîndu-se punerea în funcţiune a marilor consumatori din uzină, respectiv a laminorului de inele, preselor de ambutisare, precum şi a unor compresoare, în perioadele de virf de sarcină din sistem. — Desigur, nu ne este deloc indiferent cită energie electrică şi in ce condiţii se utilizează — precizează ing. Ion Nimigeanu. După ce am finalizat acţiunea de separare şi contorizare a tuturor sectoarelor productive, şefii de secţii şi ateliere au primit sarcina expresă să transmită formaţiilor de lucru — o dată cu planul pe fiecare lună, săptămînă sau zi — şi cota aferentă de energie electrică. Contorizarea sectoarelor de producţie n-a fost, bineînţeles, o treabă uşoară, cu atît mai mult cu cit ea nici nu fusese prevăzută prin proiecte la execuţia capacităţilor noastre deproducţie. Rezolvarea problemei se datorează in primul rînd maistrului principal Andrei Ghebu, care intr-un timp foarte scurt a reuşit să perfecţioneze sistemul de distribuţie a energiei electrice pe fiecare sector în parte. O altă măsură care a venit în sprijinul încadrării in cota de putere aprobată şi care şi-a dovedit eficienţa practică a constat în perfecţionarea automatizării la cuptoarele electrice din atelierul de tratament termic secundar, noul sistem permitted decuplarea automată după atingerea temperaturii programate pentru fiecare şarjă de piese. Şi tot pentru acest sector s-a hotârît ca specialiştii din atelierul de proiectare să studieze fiecare tehnologie in parte şi, de la caz la caz, să treacă la modernizarea acestora. Măsura luată de conducerea întreprinderii avea să-şi dovedească neintîrziat eficienţa. De exemplu, aplicarea sistemului de execuţie a flanşelor matriţate (sortiment care reprezintă aproape 33 la sută din producţia acestui sector), intr-un singur ciclu de încălzire a eliminat operaţia de prematriţare, care suplimenta consumul energetic cu circa 30 la sută. O reducere importantă a consumurilor energetice a fost realizată şi prin introducerea unei noi tehnologii de fabricaţie a flanşelor pentru schimbătoarele de căldură, procedeu care prevede execuţia cuplată a acestor repere, două câte două, pe instalaţia de laminare. Aceste exemple demonstrează că la întreprinderea de utilaj chimic şi forjă din Rm. Vilcea, ca si in alte unităţi industriale de altfel, există multe posibilităţi şi resurse de economisire şi gospodărire riguroasă a energiei electrice. Important este ca toate aceste „rezerve“ să fie temeinic analizate si puse grabnic in valoare. Din acest punct de vedere, trebuie precizat că nici la întreprinderea de utilaj chimic şi forjă n-au fost epuizate posibilităţile şi soluţiile care pot să asigure diminuarea în continuare a consumurilor energetice, in condiţiile desfăşurării normale a activităţii productive şi, implicit, ale îndeplinirii sarcinilor de plan. Dovezi ? Iată numai una, dar deloc neglijabilă. Acum, in sezonul friguros, in întreprindere au apărut alţi ciţiva mari consumatori : centralele de ventilaţie, care absorb din sistem aproape 800 kW. Prin instrucţiunile de exploatare se prevede ca aceste centrale să fie folosite doar pe timp de noapte şi după orele de virf de sarcină, Încălzirea halelor de producţie fiind compensată in restul zilei de calorifere suplimentare. Există insă şi o altă soluţie mai economică propusă de proiectanţi. Ea constă în principal în reducerea puterii motoarelor de acţionare, modificarea sistemului de transmisie şi dublarea panourilor de încălzire, toate acestea urmînd să determine reducerea la jumătate a consumului de energie electrică. — După ce proiectarea şi-a spus cuvîntul — precizează şeful secţiei utilităţi — inginerii Emil Ciudiri şi Mihaela Dinu şi-auasumat sarcina ca în perspectiva _________________ apropiată să aplice integral aceste soluţii tehnice şi constructive la toate centralele de ventilaţie. Rămîne de văzut cee ce operativitate vor fi aplicate acum aceste soluţii. Facem această observaţie deoarece de mai mulţi ani se vorbeşte despre nevoia echipării utilajelor cu limitatoare de mers in gol. Numai că, deocamdată, această soluţie s-a aplicat doar la convertizoarele de sudură. De ce ? Pentru simplul motiv, susţin Specialiştii din întreprindere, că echipamentele realizate la una din facultăţile Universităţii din Craiova nu au o fiabilitate corespunzătoare, au, „în schimb“, un preţ ridicat — 12 000 lei — iar alte unităţi nu fabrică astfel de instalaţii. Desigur, despre însemnătatea folosirii limitatoarelor de mers în gol nu mai este nevoie să vorbim. Numai că ele trebuie să fie produse la un nivel calitativ corespunzător şi cu costuri cit mai reduse pentru a avea eficienţa scontată. Ca atare, supunem această problemă atenţiei specialiştilor din unităţile constructoare de maşini şi de aparatură electroenergetică. Ceea ce, evident, nu absolvă pe specialiştii de la întreprinderea de utilaj chimic şi forjă din Rm. Vilcea de răspunderile ce le revin. Ion STANCIU corespondentul „Scînteii" Consumul nu trebuie urmărit „în general“ ci oră de oră, la fiecare instalație — --------- La întreprinderea de utilaj chimic și forjă din Rîmnicu Vîlcea ------------ înaltă productivitate, calitate şi eficientă prin aplicarea riguroasă a acordului global într-un ciclu de articole pe tema aplicării acordului global, in ziarul „Scinteia“ au fost prezentate concluziile unei dezbateri organizate cu sprijinul Comitetului judeţean Mureş al P.C.R. şi Ministerului Muncii, la care au participat factori de răspundere din mai multe unităţi economice. în încheiere, ne oprim asupra unor aspecte legate de urmărirea funcţionării mecanismului acordului global şi eficienţa aplicării sale în practică. La toate locurile de muncă , consecvență în aplicarea reglementărilor legale Așa cum s-a desprins din dezbatere, oricit de bine ar fi fundamentate sarcinile cuprinse in contractele de acord global, îndeplinirea lor trebuie consecvent urmărită pe parcur - sul perioadei de plan, intervenindu-se operativ pentru soluţionarea efectivă a tuturor problemelor care apar. Cîteva modalităţi organizatorice adoptate în acest scop sunt concludente : • „La noi In Întreprindere s-a Instituit regula ca zilnic, in cadrul şedinţelor operative să se dezbată şi să se rezolve problemele curente ale aplicării acordului global. Recent, comitetul de partid, împreună cu consiliul oamenilor muncii au efectuat o analiză privind modul de funcţionare a mecanismului acordului global, care a scos la iveală unele neajunsuri şi a prilejuit stabilirea unor măsuri concrete pentru eliminarea acestora şi perfecţionarea activităţii in acest domeniu în perioada imediat următoare“. (Costea Neagu, şeful biroului de organizare a producţiei de la întreprinderea de sticlărie şi faianţă din Sighişoara). • „în fiecare lună biroul executiv al consiliului oamenilor muncii analizează modul cum se aplică acordul global. De asemenea, tot lună de lună, această problemă a figurat şi pe ordinea de zi a adunărilor organizaţiilor de partid. Observaţiile şi propunerile făcute cu aceste prilejuri au fost reţinute şi, pe baza lor, s-a acţionat concret, la obiect, pentru asigurarea retuşurilor necesare In aplicarea acordului global“. (Teodor Spineanu, secretarul comitetului de partid de la Combinatul chimic Tîrnăveni). Obligaţii In privinţa verificării aplicării corespunzătoare a acordului global, a urmăririi respectării legii revin şi organelor bancare. Ce au constatat acestea ? „în cea mai mare parte a Întreprinderilor pe care le controlăm legea a fost corect aplicată, dovadă a faptului că au fost bine interese prevederile sale — a spus Ioan Oţelea, directorul Sucursalei judeţene Mureş a Băncii Naţionale. Cu toate acestea, intr-un număr de unităţi s-au constatat şi anumite abateri. Legea este foarte clară : producţia fizică se consideră îndeplinită numai in situaţia în care s-au fabricat toate sortimentele prevăzute in plan, cie prioritate cele destinate exportului. Principiul care se aplică este deci acela că producţia fizică realizată trebuie să fie necesară economiei naţionale şi, în consecinţă, produsele fabricate fără a avea desfacere asigurată sau aflate în stoc fără respectarea dispoziţiilor legale, precum şi cele respinse ca necorespunzătoare calitativ nu vor fi luate în considerare la determinarea gradului de realizare a producţiei fizice planificate. Astfel, la întreprinderea de prelucrare a lemnului din Tîrgu Mureş au fost identificate asemenea produse care, în principal din cauza calităţii necorespunzătoare, nu îndeplineau condiţii pentru a fi raportate ca producţie fizică realizată şi pentru care nu s-a eliberat fondul de retribuire aferent. Nerespectări ale unor prevederi legale au fost depistate şi în alte unităţi, în legătură cu aplicarea criteriilor prevăzute în contractele de acord global, cu calculul adaosului de acord pentru anumite categorii de personal ș.a. Desigur, activitatea noastră a fost orientată In principal spre îndrumarea și sprijinirea întreprinderilor .In aplicarea corespunzătoare a acordului global, căutînd să prevenim o serie de neajunsuri. Totuşi, acolo unde s-au constatat incorectitudini s-a procedat aşa cum prevede legea, aplicîndu-se sancţiuni contravenţionale şi dindu-se dispoziţii obligatorii în vederea reintrării în legalitate“. Rezultatele confirmă rolul stimulator şi eficienţa acestui sistem de retribuire Cîteva date şi aprecieri în această privinţă prezentate de participanţii la dezbatere : La Combinatul chimic „Azomureş" din Tîrgu Mureş, în perioada care a trecut de la aplicarea noilor reglementări, la Îngrăşăminte complexe producţia fizică planificată a fost realizată în proporţie de 102,1 la sută, din care pentru export 134,9 la sută , la uree — 105,2 la sută, pentru export 102 la sută şi la melamină 101,2 la sută, pentru export 155,4 la sută. Ca urmare a depăşirii sarcinilor la producţia fizică destinată exportului s-au acordat adaosuri de retribuţii în sumă de un milion lei. Se poate afirma cu deplin temei că prin aplicarea acordului global conform noilor reglementări s-a îmbunătăţit şi calitatea produselor, în perioada respectivă neinregistrindu-se nici o reclamatie pe un asemenea motiv ; dimpotrivă, produsele noastre sunt tot mai solicitate la export. De asemenea, au crescut sensibil indicii de utilizare a capacităţilor de producţie : cu 4,1 la sută la instalaţiile de amoniac, cu 10 la sută la uree, cu 8,1 la sută la azotat de amoniu, cu 7,4 la sută la îngrăşăminte chimice. La întreprinderea „Electromureş" din Tîrgu Mureş. Acordul global s-a dovedit a fi un instrument puternic mobilizator al iniţiativei şi eforturilor colectivelor de oameni ai muncii pentru realizarea tuturor indicatorilorcantitativi şi calitativi, stimulind în mod deosebit preocupările pentru realizarea producţiei de export. Astfel, în răstimpul ce a trecut de la intrarea în vigoare a noilor reglementări, producţia fizică şi producţia-marfă au fost depăşite cu 85 milioane lei, iar Planul la export , cu 14 la sută , totodată, productivitatea muncii a crescut cu 3,5 la sută şi s-au economisit peste 20 MWh energie electrică, 90 000 mc gaz metan şi 40 tone de metal. Corespunzător acestor rezultate, retribuţia medie pe un om al muncii, pe întreaga perioadă, a fost cu 480 Iei mai mare decit cea planificată. La Antrepriza de constructii-montaj, reparaţii in industria chimiei din Tîrgu Mureş. In această perioadă, planul la producţia globală a fost realizat in proporţie de 112,1 la sută, la producţia netă — 118,1 la sută, la productivitatea muncii — 104,8 la sută şi s-au acordat adaosuri de retribuţie de circa o jumătate de milion lei. Prin noul sistem de retribuire a muncii a crescut cointeresarea materială a personalului muncitor iri realizarea exemplară a sarcinilor de producţie, s-au intărit ordinea si disciplina, s-a asigurat o stabilitate sporită a personalului, a scăzut numărul Învoirilor si absentelor nemotivate. Si asemenea exemple ar putea continua. Prin urmare, se dovedește si în practică rigoarea unui principiu instituit de noile reglementări legale: veniturile din muncă — nelimitate in ambele sensuri — sunt nemijlocit legate de rezultatele muncii. Aspect de muncă din secţia decor a întreprinderii de sticlărie şi porţelan din Dorohoi Foto : Eugen Dichiseanu CÎTEVA concluzii Sintetizînd problemele ridicate In cadrul dezbaterii, se poate arăta că, aşa cum a demonstrat practica, pentru ca mecanismul acordului global să funcţioneze cu eficienţă superioară, mobilizînd eforturile colectivelor de oameni ai muncii spre realizarea exemplară a sarcinilor de plan, este necesar să fie îndeplinite riguros citeva cerinţe esenţiale : 1. fundamentarea şi corelarea judicioasă din timp a tuturor indicatorilor de plan; 2. încheierea din vreme a contractelor de acord global şi a anexelor ce se întocmesc lunar, in baza cărora să se intreprindă măsurile concrete de organizare a muncii in perioada respectivă. 3. soluţionarea, cu sprijinul activ al forurilor de resort, a tuturor problemelor producției și, în mod deosebit, a celor legate de aprovizionarea tehnico-materiala și desfacerea produselor; 4. urmărirea şi controlul permanente asupra funcţionării efective a mecanismului acordului global, respectarea legalităţii şi intervenţia promptă, operativă a conducerii intreprinderii şi a forurilor de resort pentru eliminarea oricăror neajunsuri. Un rol activ, dinamic în respectarea acestor cerinţe revine organelor şi organizaţiilor de partid, precum şi organelor de conducere colectivă, care au sarcina de a coordona şi urmări aplicarea acordului global, de a combate ferm orice abatere de la lege, mobilizînd colectivele de oameni ai muncii pentru utilizarea cu eficienţă superioară a resurselor tehnice şi materiale ale întreprinderii, pentru întărirea ordinii şi disciplinei la toate locurile de muncă, pentru îndeplinirea exemplară a planului la toţi indicatorii. Corneliu CÂRLAN Gheorghe GIURGIU Livrări suplimentare la export In unităţile economice din judeţul Hunedoara se acordă o deosebită atenţie fabricării tuturor sortimentelor de produse la termenele planificate şi în condiţii de înaltă calitate prevăzute în contractele încheiate cu partenerii externi. Datorită măsurilor ce s-au luat pentru pregătirea, lansarea şi fabricarea producţiei destinate exportului, întreprinderea de producţie industrială pentru căi ferate Deva, întreprinderea de materiale de construcţii Deva şi altele şi-au depăşit sarcinile de plan la export pe acest an între 30 și 90 la sută. (Sabin Cerbu). SCINTEIA — marti 2 decembrie 1986 Agricultorii ialomiţeni faţă în faţă cu propriile răspunderi şi cu unele dificultăţi ce pot şi trebuie înlăturate într-un an cu condiţii climatice nu tocmai favorabile, cum poate fi caracterizat din acest punct de vedere anul 1986, unităţile agricole de stat şi cooperatiste din judeţul Ialomiţa au obţinut totuşi în ansamblu rezultate de producţie notabile. La unele culturi, cum sunt floarea-soarelui, fasolea, legumele şi strugurii, s-au realizat chiar cele mai mari producţii din istoria judeţului, iar la porumb recolta obţinută este comparabilă cu aceea Înregistrată in anii cei mai buni in ce priveşte condiţiile meteorologice. în acest context sunt de notat si rezultatele din zootehnie, unde si in acest an producţia de lapte se situează pe primul loc in tară. Aceste rezultate arată posibilităţile de realizare si depăşire a sarcinilor ce revin judeţului in anul viitor. Despre aceste sarcini ne-a vorbit tovarăşul Vasile Berbecel, secretar al comitetului judetean de partid. ..Colective de activişti si specialişti, conduse de secretari si membri ai biroului comitetului judetean de partid, analizează cu exigenţă şi răspundere activitatea desfăşurată în acest an în fiecare consiliu agroindustrial, producţiile obţinute şi lipsurile manifestate, astfel incit, la nivelul judeţului să se poată stabili cele mai bune măsuri pentru îmbunătăţirea întregii activităţi din anul următor. Pornind de la ideea ca în judeţul nostru nu ________ diferenţele în ce priveşte dotarea tehnico-materială sau calitatea pămintului, ci diferenţele existente în organizarea activităţii, nu respec- -------------------------tarea riguroasă a tehnologiilor şi manifestarea unui spirit de răspundere şi exigenţă revoluţionară in executarea lucrărilor sunt cauzele reale ale producţiilor necorespunzătoare din multe unităţi agricole. In toată această acţiune punem un accent deosebit pe cunoaşterea şi generalizarea largă a experienţei unităţilor fruntaşe din toate domeniile“. Caracteristic pentru această perioadă este că in toate unităţile agricole ialomiţene fiecare zi poartă încărcătura unei activităţi intense, desfăşurată pe multiple planuri, pentru pregătirea temeinică a recoltelor mari din anul viitor. In acest sens, citeva direcţii de acţiune, care formează obiectivul central al preocupărilor, se impun cu deosebire atenţiei. „De 5—6 ani nu am mai văzut toamna cîmpul verde ca acum“ — ne spunea cu emoţie in glas Vadim Rusu, directorul I.A.S. Balâciu. Este emoţiat specialistului care ştie că aceasta reprezintă o opţiune serioasă pentru obţinerea unor producţii mari de cereale păioase. De altfel ca la Balaciu, pretutindeni in judeţ s-a lucrat în condiţii de bună calitate si, firesc, lanurile de grîu si orz răsărite, înfrăţite si bine dezvoltate promit o recoltă mare. Dar certitudinea obţinerii de recolte mari, atît la cerealele păioase, cit si la culturile de primăvară, o dau complexul de măsuri agrotehnice si organizatorice aplicate in toamna acestui an sau aflate in curs de aplicare. între aceste măsuri, un rol aparte il are introducerea asolamentelor ştiinţifice in funcţie de noua organizare a teritoriului. Această acţiune se va încheia cil un an si jumătate mai devreme decit termenul stabilit, pinâ în anul 1988 rămînind ca să fia finalizată si in ultimele 6 consilii agroindustriale. Avantajele constau in mai buna amplasare in teritoriu a culturilor, stabilirea unei structuri optime de plante pe fiecare zonă si unitate agricolă în parte si posibilitatea aplicării differentiate a măsurilor agrofitotehnice de protecţie a plantelor. De mare importantă este si preocuparea pentru folosirea numai de seminţe din categorii biologice superioare. In toamna aceasta, la grîu si orz s-a îmbunătăţit mult calitatea seminţelor si s-au dus bazele producerii de seminţe, incit din anul viitor, la Cerealele păioase, se vor folosi numai seminţe din categoriile elită şi înmulţirea întîi. Acum sint în plină desfăşurare lucrările de condiţionare şi determinare a valorii culturale a seminţelor pentru culturile de primăvară. Sint lucrări care pină la întîi februarie vor fi încheiate, astfel incit la întii martie toate unităţile să aibă întreg necesarul de seminţe pentru campania însăminţărilor de primăvară. O lucrare la ordinea zilei o constituie urmărirea stării de vegetaţie a semănăturilor de toamnă şi stabilirea măsurilor ce se impun pentru protecţia plantelor. ..Analizele efectuate Dină acum — aflăm de la Constanţa Preda, director cu producţia vegetală la direcţia agricolă — arată că în acest an lanurile de grîu şi orz se prezintă bine. Totuşi, desre acum suntem in situaţia de a aprecia necesitatea efectuării tratamentelor pentru combaterea bolilor foliare. Problema este să se asigure substanţele necesare pentru a putea face la timp aceste tratamente. Solicităm un sprijin eficient în această privinţă întrucît, in ultimii ani, între factorii care determină diminuarea recoltei de cereale păioase, bolile foliare deţin ponderea cea mai mare“. Despre eficienţa combaterii bolilor foliare la cerealele păioase ni s-a dat un singur exemplu, dar edificator. I.A.S. Stelnica a avut posibilitatea să facă asemenea tratamente la cultura orzului. Producţia realizată a fost de aproape 8 200 kg la hectar, în unităţile vecine insă, unde semănatul s-a făcut in aceleaşi condiţii de calitate si agrofond, dar fără combaterea bolilor foliare, producţia a fost diminuată cu 3 000 kg si chiar mai mult la hectar.. Concluzia este limpede. Una din preocupările majore ale organelor judeţene de partid si agricole o constituie mai buna organizare a activităţii si cuprinderea la executarea lucrărilor a întregii forţe de muncă existente la sate. Concluziile desprinse din activitatea desfăşurată in acest an au evidenţiat că nivelul scăzut al producţiilor din unele unităţi se datoreşte tocmai neglijării lucrărilor de întreţinere a culturilor şi în special a porumbului. De aceea, pentru anul viitor se urmăreşte ca în fiecare unitate să se asigure repartizarea suprafeţelor ocupate cu plante prăşitoare pentru a fi lucrate numai în acord global. Desigur, aceasta este o măsură organizatorică necesară, la îndemîna conducerilor de unități. Dar rezolvarea deplină a acestei probleme implică și un sprijin direct din partea Ministerului Agriculturii. Spunem aceasta întrucit, după cum ni s-a dovedit, județul Ialomița are cea mai mare încărcătură de plante tehnice, care necesită un mare volum de forţă de muncă. ..Sfecla de zahăr, care ocupă 6 la sută din suprafaţă, floarea-soarelui — 35 000 hectare, tutunul — 3 500 hectare etc. — argumenta Constanţa Preda — sunt culturile care, în aceeaşi perioadă cu întreţinerea porumbului, necesită concentrarea majorităţii lucrătorilor din unităţile agricole. Din această cauză primele praşile la porumb au de suferit“. Concret, iată ce înseamnă aceasta la C.A.P. Gîrbovi, unitate ce dispune de forţă de muncă. „Ca să pot face răritul sfeclei de zahăr si plantatul tutunului — ne spune Iordan Olteanu, inginerul-sef al cooperativei — cu 1 500 de cooperatori îmi trebuie 35 de zile, iar luna mai are doar 31. In aceeaşi perioadă însă trebuie să întreţinem porumbul pe 1 624 hectare. 560 hectare cu fasole si 30 hectare de arpagic, aşa că vrei nu vrei se neglijează ceva. Iar acel ceva este calitatea lucrărilor.“ în aceeaşi situaţie se află majoritatea unităţilor din judeţ, ceea ce reprezintă un argument pentru stabilirea unei structuri judicioase de plante tehnice, in concordanţă cu forţa de muncă existentă în fiecare unitate agricolă. . Pămînturile din Bărăganul Ialomiţean fac parte din categoria solurilor cu o fertilitate naturală ridicată. Totuşi, ele nu pot fi considerate ca un sac fără fund. Este o idee care ne-a fost subliniată pretutindeni pe unde am trecut. Producţiile mari realizate, ca si cele preconizate a se obţine in continuare fac de mare actualitate problema creşterii si menţinerii la un nivel ridicat a potenţialului productiv chiar si al acestor terenuri. Sunt de menţionat in acest sens măsurile deosebite stabilite de comitetul judeţean de partid, care dir acest an se aplică pe un front larg. Pină In prezent au fost administrate pesta 500 000 tone de îngrăşăminte naturale, acţiunea urmînd să continueze tot parcursul iernii, perioadă in care vor fi transportate şi împrăştiate pe cîmp sau amenajate în platforme la capătul solelor Încă 450 000 tone. Pentru refacerea structurii solului pe terenurile puternic compactate s-a făcut scarificarea De 8 000 hectare, iar arătura cu subsolier s-a realizat in această toamnă De 150 000 hectare, fată de 88 000 hectare cit prevedea programul iniţial. Realizarea în condiţii optime a programului judeţean privind creşterea fertilităţii solurilor ridică însă şi unele probleme care necesită să fie soluţionate operaţii. în judeţ există întinse suprafeţe de soluri sărăturate, cu alcalinitate ridicată, pentru ameliorarea cărora trebuie aplicate amendamente specifice cu fosfogips. In perimetrul Lucius Giurgeni a fost organizată în acest scop o fermă-pilot, unde se aplică un program complex de măsuri, stabilit împreună cu Academia de Stiinte Agricole și Silvice, pentru ameliorarea săraturilor. Acest program insă nu poate fi realizat. Si aceasta deoarece combinatele de îngrăşăminte chimice din Năvodari, Valea Călugărească Si Bacău nu livrează cantităţile repartizate de amendamente. Din această cauză, suprafeţele de teren prevăzute a fi ameliorate in acest an sunt nesemnificative. O situaţie nefirească, care trebuie să formeze obiectul unei analize temeinice din partea organelor agricole centrale de specialitate, semnalată de mai multi activişti ai comitetului judetean de partid si cadre cu munci de răspundere din agricultura judeţului, cu care am discutat, se referă la modul defectuos in care se face aprovizionarea unităţilor cu îngrăşăminte chimice. „Subliniez de la început — ne preciza tovarăşul Ioan Avram, directorul general al direcţiei agricole judeţene— că nu pledăm pentru repartizarea unor cantităţi mai mari decit în ------------------------ alte judeţe sau pentru crearea unor facilităţi in acest sens. Dar este cu totul anormal ca în judeţul Ialomiţa, judeţ cu o pondere însemnată in agricultura noastră, de mai mulţi ani, doar o mică parte din rigoare să primească îngrăşăminte chimice cu fosfor la arătura de bază. Si aceasta in condiţiile in care repartiţii există, dar combinatele de Îngrăşăminte chimice din Turnu Măgurele, Bacău si Năvodari nu le onorează decit in mică măsură. Organele de resort din Ministerul Agriculturii ne trimit la combinate să luăm îngrăşămintele repartizate, dar acolo ni se spune mereu că nu figurăm pe lista de priorităţi dată de Ministerul Industriei Chimice“. Or, în cazul judeţului Ialomiţa, cu un potenţial agricol ridicat, cu posibilităţi de irigare pe mari suprafeţe, neasigurarea cantităţilor de îngrăşăminte chimice stabilite de ministerul de resort este echivalentă cu nerealizarea unor mari cantităţi de produse vegetale de cea mai mare necesitate pentru economia naţională. In legătură cu modul in care se face livrarea îngrăşămintelor chimice, supunem atenţiei factorilor în drept şi un alt aspect. „După cum arătam — continuă directorul general — din diferite motive, independent de răspunderile ce ne revin în acest sens, combinatele de îngrăşăminte chimica nu ne asigură cantităţile repartizate. Normal ar fi ca ceea ce nu am primit, nu din vina noastră, să se raporteze pentru livrarea in lunile următoare. Dar nu se procedează aşa. Practica actuală este profund greşită, intrucit cantităţile nelivrate intr-un trimestru sunt anulate, ceea ce pentru judeţ înseamnă pierderea acestor îngrăşăminte. Altfel spus, tot noi suntem cei sancţionaţi. Or, pentru a vedea ce înseamnă concret această practică, trebuie săarătăm că anul acesta, din cauza nerespectării contractelor de către combinatele chimice, judeţul a pierdut în medie aproape 60 la sută, pe total sortimente, din cantităţile de îngrăşăminte repartizate trimestrial“. Am adus in discuţie doar citeva din preocupările lucrătorilor ogoarelor ialomiţene pentru pregătirea in cele mai bune condiţii a producţiilor mari din anul viitor. Este evident că pentru realizarea obiectivului major stabilit pentru anul 1987 privind obţinerea de recolte la nivelul sarcinilor noii revoluţii agrare este necesar ca, Ca lingă modul responsabil in care se fac pregătirile în această perioadă, diferitele probleme de care depinde nivelul producţiilor să-şi găsească o soluţionare corespunzătoare din partea forurilor in drept. Aurel PAPADIUC Mihai VIŞOIU Învăţămintele acestui an - la baza recoltelor superioare din anul viitor Cum rămîn mereu tineri romanticii santierelor (Urmare din pag. I) mai puternic. Cum este si aceasta de lingă cel mai mare combinat chimic al tării, cum îl socotesc eu, unicat si el, construit de noi, de antrepriza noastră generală. Mereu revenea. In spusele convorbitorilor nostri, referirea la antrepriza generală. O evocau cu o anumită intonaţie — de mindrie şi cu un soi de duioşie. Observasem lucrul acesta şi-i cerusem explicaţii secretarului comitetului de partid al antreprizei, tovarăşul Anastasie Smărăndache. — Păi, cum vreţi să se refere la ea decit aşa ? — s-a mirat dînsul. A fost, la început, un simplu şantier. Utilat cu sculele timpului, cu tărgi de cărat mortar, cu roabe, găleţi, lopeţi... Cu asta s-a pornit. Unul care nu ne-ar cunoaşte, venit de pe alte meleaguri, s-ar şi mira cum de am avut curajul să ne îndemnăm, in epoca aceea a marilor avînturi de după Congresul al IX-lea al partidului, să visăm construcţii atît de pretenţioase. Dar acest şantier, modest prin utilajele lui de atunci, dar puternic prin voinţa şi capacitatea de muncă a oamenilor lui, a început construcţia platformei Colibaşilor, a platformei combinatului chimic, a platformei din zona Piteşti Nord- Găvana, cu toate întreprinderile de acolo ale industriei uşoare, alimentare, de prelucrare a lemnului, de articole tehnice din cauciuc. Şantierul modest de atunci s-a dimensionat rapid pe potriva construcţiilor pe care le ridica. Oamenii, ei înşişi, s-au reconstruit din mers, perfecţionîndu-şi meseria, recurgînd la tot ce era modern, ca utilaje si tehnologii, in construcţii — macarale de mare înălţime, buldozere, betoniere, fabrici automate de beton, alt sistem de dulgherie şi zidărie, noi tehnologii. Suntem astăzi ca o uriaşă uzină specifică, în stare să construiască orice obiectiv, oricit ar fi el de pretenţios. Grupului nostru i s-aalăturat şi tînărul inginer Mircea Răduţă, şeful brigăzii a 5-a. Se consideră şi el veteran, cu toate că numără nu prea mulţi ani în profesie. Facem această constatare cu glas tare şi disul ne priveşte surprins. Ne informează că a participat la construcţia unui mare siloz de cereale, la construcţia unor moderne complexe zootehnice, că a semnat şi el, alături de tovarăşii săi de muncă, la construcţia unui important obiectiv al combinatului chimic — Piroliza 2 — sub îndrumarea inginerului Stellam Bălescu, actualul director general al antreprizei, care era, pe atunci, ceea ce este el, inginerul Răduţă, acum. — Şi mai spuneţi că nu sunt veteran — ne reproşează el. Am acum un adjunct, un om cu adevărat tînăr, inginerul Radu Ursan. Adjunctul meu este exact în situaţia în care am fost eu cînd am venit pe şantier, cînd mi s-au încredinţat primele responsabilităţi. E implicat direct în construcţia coşului de fum, de pildă, cum sintem noi toţi, de altfel, înţelegem că acest obiectiv este ca un punct de referinţă, ca un exemplu de maximum efort creativ, de calitate deosebită, prin care se măsoară, de fapt, capacitatea constructivă a tutu- ror celor de aici, de la muncitor la inginer. Chiar şi mei tinarul inginer Ursan nu se lasă, susţine tare că e veteran, doar şi-a făcut practica de student la construcţia hidrocentralei de la Siriu şi apoi la hidrocentrala „Porţile de Fier“ II. Deci, acum, prin urmare, are tot dreptul să vorbească cu mindrie cum au turnat cu constructorii brigăzii a 5-a, la fundaţia coşului acestuia 3 000 de metri cubi de beton în trei zile şi patru nopţi, fără întrerupere, fundaţie care înglobează 150 de tone de armătură. Ne strecurăm printre masive blocuri de beton, alcătuind parcă ciudate ,forme izvorîte din arta cubistă, parcurgem coridoare deschise in cele mai neaşteptate locuri, călcînd în spaţiul lăcaşurilor unde, în curînd, va începe montajul complicatelor agregate şi utilaje ale centralei electrice. — Vom da energie electrică ţării, nu peste mult timp — spunea inginerul Răduţă — dar contribuim şi la înflorirea pămîntului, la sporirea plinii tării. De unde s-a pornit ? De la tărgi pentru mortar, de la roabe, de la boburi rudimentare de urcat cărămizi pe schele înalte, după ce, mai înainte, le urcaseră cu spatele sau un găleţi trase cu scripetele. Acum pot construi orice. întreprinderea lor este, cum singuri spun, o completă Uzină de construcţii, folosind o tehnică modernă, de mare randament, pe care, in cea mai bună măsură, şi-o creează in propriile ateliere şi şantiere. Ce a fost a fost o dată... Nu e prea mult de atunci, dacă am judeca după calendar. Dar oameni ca şeful de formaţie Cătălina Marin ne spuneau că timpul pentru constructori — ca, de altfel, pentru toţi oamenii ţării, mîndri de lucrul miinilor şi minţilor lor — se măsoară mai precis şi mai firesc prin măreţele realizări ale anilor epocii celei mai bogate în împliniri din istoria ţării. Epoca Nicolae Ceauşescu, realizări de necuprins în măsura obişnuită a timpului. Şi au perfectă dreptate !