Scînteia, ianuarie 1987 (Anul 56, nr. 13799-13824)

1987-01-15 / nr. 13809

PAGINA * ­ Cea mai importantă lecţie : experienţa înaintată Ridicarea continuă a nivelului tehnic al agriculturii noastre este condiţionată ne­m­ijlocit de generali­zarea rapidă în producţie a tehnolo­giilor moderne, a rezultatelor obţi­nute in activitatea de cercetare ştiin­ţifică. Tocmai de aceea, în prim­­planul preocupărilor trebuie să se situeze însuşirea de către toţi par­ticipanţii la cursurile invăţămîntului agrozootehnic a metodelor moderne de lucrare a pământului şi tehnolo­giile de cultură ce trebuie aplicate pentru realizarea producţiilor stabi­lite. In acest context, cunoaşterea şi generalizarea experienţei înaintate a unităţilor fruntaşe care obţin an de an producţii ridicate şi desfăşoară o activitate economică eficientă re­prezintă un element esenţial. Se cuvine a fi subliniată in acest sens preocuparea deosebită ce există din partea unor lectori din unităţile agricole din judeţul Hunedoara, şi ne referim direct la cei de la Baciu, Rapolt, Sîmeria şi Sîntandrei, pen­tru a imprima dezbaterilor şi pro­cesului însuşirii noilor cunoştinţe un pronunţat caracter practic. S-au organizat in acest scop demonstraţii concrete privind aplicarea unor teh­nologii moderne de lucru. La C.A.P. Rapolt, unde se obţin, an de an, producţii mai mari de cereale şi, in special de porumb, învăţămintul agrozootehnic a fost astfel organizat incit toţi cursanţii să cunoască ex­perienţa celor care au cultivat noii hibrizi de porumb de înaltă produc­tivitate, pentru a asigura o bună pregătire din toate punctele de ve­dere, a condiţiilor necesare începe­rii campaniei de primăvară. în ca­drul dezbaterilor se insistă pe ele­mentele noi ale tehnologiei şi asu­pra factorilor care pot influenţa ne­gativ dezvoltarea plantelor (secetă, exces de umiditate, boli, dăunători şi altele) indicîndu-se modul în care pot fi evitate asemenea neajunsuri. Practica organizării cercurilor de invăţămînt potrivit specificului acti­vităţii din acest nou an agricol am intilnit-o materializată şi in secto­rul zootehnic al C.A.P. Sîntandrei. Aici,, unde s-au făcut în ultimul timp o serie de modernizări ale pro­cesului de producţie şi care impun noi cunoştinţe pentru utilizarea efi­cientă a condiţiilor nou create, cea mai mare parte din lecţii sunt ţinu­te la locul de muncă, în ferma zoo­tehnică, unde se fac nu numai ex­puneri, ci şi demonstraţii practice in producţie pină la însuşirea de către fiecare cursant a tehnologiilor noi. De altfel, din iniţiativa organelor a­­gricole judeţene, la această unitate s-a organizat nu de mult un schimb de experienţă, bazat pe o demon­straţie practică la care au participat lucrători din zootehnia judeţului, avînd ca scop cunoaşterea şi gene­ralizarea metodelor de preparare a furajelor prin tocare şi amestec, care aici se aplică cu bune rezultate. S-ar putea spune, şi nu fără te­mei, că oameni care obţin 58 tone cartofi la hectar — producţie pentru care cooperativa lor a fost distinsă cu titlul de „Erou al Noii Revoluţii Agrare“ — oameni care pe deasu­pra mai scot şi peste 60 de tone de sfeclă de zahăr la hectar, cum sunt cei ce lucrează în ferma nr. 2 a cooperativei agricole de producţie Boldeşti din judeţul Neamţ, nu prea ar mai avea de învăţat din tainele acestor culturi. Şi totuşi, in ziua şi la ora stabilite i-am găsit pe toţi cei 89 de cooperatori ai fermei în sala căminului cultural din sat unde se desfăşura învăţămintul agrozoo­tehnic, ascultînd cu luare aminte cum inginera Veronica Idiceanu, şefa fermei, le vorbea exact despre cultura cartofului. Ne întrebam ce noutăţi le mai putea­u spune specia­lista tocmai lor. Ei bine, s-au găsit destule lucruri despre care să se vorbească şi apoi să se aplice din acest an in practică, astfel incit să se obţină recolte şi mai mari. Aşa, bunăoară, li s-a explicat ce influen­ţă pot avea afînarea solului înainte de însămînţare, sortarea seminţei în 4 categorii în loc de 2—3 ca pină acum, optimizarea administrării în­grăşămintelor... Tot aici am aflat apoi că despre cultura sfeclei de zahăr le-a vorbit un specialist de la staţiunea de cercetări agricola Secuieni, care le-a descris noile soiuri create de specialiştii staţiunii, le-a prezentat cele mai noi rezultate privind tehnologia acestei culturi şi altele. Cele văzute in acea zi la C.A.P. Boldeşti sunt grăitoare pen­tru dorinţa cooperatorilor de aici de a-şi depăşi propriile succese, de a nu se mulţumi niciodată cu ceea ce au realizat, oricit de bune ar fi re­zultatele. Aşa cum deosebit de sem­nificativ ni se pare şi faptul că şefa fermei de aici este invitată şi la alte cooperative agricole de producţie să vorbească cursanţilor despre cultiva­rea cartofilor. Făcînd această preci­zare consemnăm de fapt materializa­rea în practică a uneia din iniţiati­vele organelor agricole judeţene de a trimite specialişti care au obţinut cele mai mari recolte din judeţ să ţină cursuri şi la cercurile din unită­ţile agricole cu rezultate mai slabe, contribuind astfel la răspîndirea şi aplicarea experienţei înaintate. Nu pretutindeni insă există înţe­legerea cuvenită a importanţei pe care o prezintă cunoaşterea şi însu­şirea tehnologiilor care asigură pro­ducţiile mari din unităţile fruntaşe. In investigaţia făcută de corespon­dentul „Scinteii“ pentru judeţul Hu­nedoara, privind modul in care se desfăşoară învăţămintul agricol, el s-a oprit şi în unele unităţi care anul trecut s-au confruntat cu o serie de greutăţi în activitatea pro­ductivă şi nu au realizat produc­ţiile planificate la toate culturile. In mod firesc, activitatea cercurilor de aici trebuia orientată spre proble­mele acute ale producţiei pentru evitarea neajunsurilor manifestate în anii trecuţi. Din păcate la uni­tăţi agricole cum sunt cooperativele agricole Tîmpa şi Bobilna, Asociaţia economică intercooperatistă Bobilna, deşi cercurile de invăţămînt agro­zootehnic au fost mai bine organi­zate ca in trecut şi se bucură de o participare numeroasă, unele lecţii au un caracter general, nu sunt su­ficient legate de specificul de pro­ducţie al unităţilor respective. In aceste condiţii, se înţelege, eficienţa lecţiilor nu este la nivelul aştep­tărilor. Este o situaţie care ofere din partea cadrelor de la consiliul agro­industrial şi a organelor locale de partid să analizeze cu răspundere modul in care lectorii de aici şi-au structurat tematica cursurilor, con­ţinutul concret al fiecărei lecţii. Este de datoria lor să-i determine pe lectori şi pe cursanţi să analizeze felul in care s-a muncit anul trecut la culturile şi activităţile care fac obiectul învăţămîntului, să pună in evidenţă realizările obţinute în urma aplicării unor tehnologii înaintate, precum şi cauzele care au determi­nat neajunsurile dintr-un sector sau altul. Controlul activităţilor­­ mai frecvent şi exigent exercitat Astăzi, a fi bun agricultor înseam­nă să stăpîneşti cit mai bine ştiinţa de a lucra pămîntul, să fii la cu­rent cu tot ce este nou în acest do­meniu. Tocmai de aceea, preocupîn­du-se stăruitor de organizarea te­meinică şi desfăşurarea cu regula­ritate, în bune condiţii a invăţămin­­tului agricol de masă, organele ju­deţene şi comunale de partid, orga­nele agricole şi conducerile unităţi­lor agricole au datoria să imprime spirit de răspundere şi exigenţă sporită pentru predarea unor cunoş­tinţe cu înaltă valoare practică şi teoretică, asigurînd totodată îndru­marea şi controlul desfăşurării lec­ţiilor pentru a se înlătura orice ten­dinţe de formalism. Acestui scop ii serveşte şi măsura cuprinsă în pro­gram ca la nivelul fiecărui judeţ să se stabilească, pentru toate unităţile agricole, o zi fixă pe săptămînă în care să se desfăşoare cursurile în­văţământului agrozootehnic. Este o măsură care permite să se instau­reze mai multă ordine în ce priveşte ţinerea lecţiilor potrivit tematicii întocmite şi o mai bună frecvenţă a cursanţilor, favorizînd un sprijin mai activ din partea celor care au misiunea să asigure buna­ desfăşu­rare a acestei acţiuni. Iar acolo unde factorii amintiţi îşi fac cu adevărat datoria rezultatele sunt pe măsura efortului depus. Am putea spune că nu în mod întîmplător la prima oră a dimineţii din joia trecută i-am găsit pe linia grajdului pe toţi în­grijitorii şi specialiştii din cadrul celor 4 ferme zootehnice de pe raza consiliului agroindustrial Dragoş Vodă, judeţul Călăraşi. Pentru că, alături de ei, la acea oră se aflau şi primarii din comunele respective, preşedinţii cooperativelor agricole, alţi factori care poartă răspunderea pentru buna desfăşurare a activităţii în acest sector. Explicaţia ne este dată de Gheorghe Ivan, organizator de partid, prezent şi el la începerea programului la ferma de taurine a C.A.P. Dragoş Vodă : „Avînd în ve­dere că joia are loc învăţămintul agrozootehnic şi că este declarată şi zi de curăţenie în zootehnie am ho­­tărît ca în această zi să fie prezenţi pe tot parcursul programului in sectorul zootehnic primarii, preşe­dinţii de C.A.P., inginerii-şefi, me­dicii veterinari, conform unei pla­nificări dinainte stabilite". Nu este vorba doar de simplul act de pre­zenţă al factorilor de decizie între îngrijitorii de animale, ci de inter­venţia lor activă, ei controlînd cu această ocazie modul în care se desfăşoară întreaga activitate în sec­toare, inclusiv cursurile agrozooteh­nice in unităţile respective. Ne re­ferim la prezenţa foarte bună, la pregătirea lectorilor şi cursanţilor, la nivelul dezbaterilor, la condiţiile asigurate pentru buna desfăşurare a cursurilor. Şi ceea ce este mai im­portant pentru activitatea practică este că oamenii acţionau cu toată răspunderea pentru ca şi în aceste condiţii mai grele de muncă pro­ducţia de lapte să se menţină cel puţin la nivelul celei de vară. In decursul anilor, lectorii cursu­rilor învăţămîntului agrozootehnic de masă din agricultura judeţului Satu Mare au acumulat o experien­ţă bună in ce priveşte predarea cu­noştinţelor şi legarea acestora de cerinţele şi condiţiile concrete ale sporirii producţiei vegetale şi ani­male. Din rîndul specialiştilor de aici s-au ridicat buni pedagogi — oameni capabili să transmită con­vingător, ‘ pe înţelesul tuturor, cu­noştinţe de specialitate şi economice temeinice, să urmărească aplicarea lor in practică. Iată de ce, cu atit mai nefireşti ni se par unele ma­nifestări de indisciplină ale unora din aceşti lectori care nu înţeleg nici acum rolul imens pe care îl are şi îl va avea în continuare ridicarea ni­velului de pregătire al oamenilor, pentru a-i face capabili să răspun­dă exigenţelor noi ale unei agricul­turi intensive. Joi, 8 ianuarie, ora 14, la C.A.P. Lazuri urma să se ţină lecţia „la zi“ din cadrul învăţămîntului agro­zootehnic, la cercurile pentru coope­ratorii de la cultura vegetală şi me­canizatori. La această oră însă nu exista aici nici o intenţie în aceas­tă direcţie, contabilul-şef al coope­rativei, Alomir Valenszki, informîn­­du-ne că şefii­ fermelor vegetale, Şte­fan Fodor (care temporar îndepli­neşte şi funcţia de inginer-şef), şi Doca Moiş au anunţat că se duc cu treburi de serviciu la Satu Mare. La rîndul său, secretarul adjunct al co­mitetului comunal de partid, Anton Szekely, pe care l-am găsit la se­diul consiliului popular, ne-a decla­rat că specialiştii unităţii au parti­cipat înainte de masă la o şedinţă la primărie şi că probabil vor fi con­siderat că „o singură şedinţă pe zi e de ajuns“. Dacă acestea vor fi fost considerentele specialiştilor-lec­­tori, dacă cursurile agrozootehnice sunt asimilate cu nişte... şedinţe, da­că n-au avut grijă factorii de răs­pundere de la comitetul comunal de partid şi de la consiliul popular să intervină din vreme ca acţiuni de control şi îndrumare pentru a nu permite ca o asemenea optică să-şi găsească vad ? Credem în­să că mai curînd e vorba de o stare de como­ditate care i-a cuprins atît pe cei desemnaţi să ţină cursul, cit şi pe cei obligaţi să controleze această ac­tivitate. Dar pentru că mecanizatorii se mai aflau încă la acea oră în ate­lierul mecanic al secţiei, unde ne-am deplasat spre a asista la o lecţie în cadrul cursului şi cum ne-au con­vins că nu exista intenţia din partea lectorului Teodor Horga, şeful sec­ţiei, de a organiza învăţământul în ziua respectivă, am cerut organelor în drept să insiste ca măcar în a­­cest sector să fie respectate indica­ţiile comitetului judeţean de partid cu privire la desfăşurarea cursurilor agrozootehnice. Lecţia, ce-i drept, s-a ţinut pînă la urmă, dar în pri­pă şi în condiţii total necorespun­zătoare pentru o astfel de activita­te — în atelierul neîncălzit şi cu cursanţii în... picioare, nemaivorbind de absenţa totală a caietelor de no­tiţe (şi ne întrebăm de altfel, cum să-şi fi notat cursanţii în aceste condiţii ?), a planşelor, schemelor sau a altor mijloace menite să facilite­ze predarea şi însuşirea cunoştinţe­lor. De aceea, apreciem că tema pre­dată, „Căile de reducere a consumu­rilor de carburanţi şi de piese de schimb la maşinile agricole“ nu a putut fi, în asemenea condiţii, apro­fundată la nivelul cerinţelor. La a­­ceasta a contribuit şi faptul că lec­torului i-a scăpat din vedere să lege SA­TUL - o imensă şcoală agricolă! Raid-anchetă la cercurile de învăţămînt agrozootehnic de masă (II) conţinutul lecţiei de unele aspecte negative desprinse din activitatea practică a mecanizatorilor, care au fost destul de numeroase, cum sin­gur a recunoscut ulterior lectorul, în mod categoric el ar fi mărit efi­cienţa dezbaterii temei dacă ar fi făcut referiri concrete la unele as­pecte de risipă de carburanţi* şi de piese provocată de indisciplina sau minusurile din pregătirea profesio­nală a unor mecanizatori. Secretarul adjunct al comitetului comunal de partid, pe care l-am invitat să asiste la curs (deși tre­buia să­ se „autoinvite“ în calitatea pe care o are, răspunzător fiind de activitatea de propagandă), a admis în final observaţiile critice referi­toare la modul şi condiţiile de des­făşurare a cursului, angajindu-se ca pe viitor cursanţilor să li se creeze condiţii corespunzătoare intr-o sală încălzită de la căminul cultural. Aşa­dar se poate, şi — adăugăm — să nu se uite să li se pretindă cursanţilor să ia notiţe şi totodată să li se creeze şi condiţii pentru a vi­ziona filme şi diapozitive pe teme agrozootehnice. Stînd de vorbă la direcţia agrico­lă cu inginerul Ştefan Saucan, care răspunde şi de problemele învăţâ­­mîntului agrozootehnic, acesta ne-a relatat că, pe ansamblu, cursurile se desfăşoară în judeţ in bune condi­ţii, dar mai sunt unităţi unde se ne­glijează ţinerea lor, ritmică, conform programelor săptămînale ca, spre e­­xemplu, la C.A.P. Moftinu Mic la secţia de mecanizare a C.A.P. Căuaş, la C.A.P. Vetiş şi C.A.P. Cărei. A­­ceastă situaţie a determinat direcţia agricolă să ia măsuri ferme pentru întronarea într-o mult mai mare mă­sură a spiritului de responsabilita­te, a unor exigenţe sporite pentru ţinerea cursurilor la timp şi cu efi­cienţa scontată. Una din aceste­ mă­suri va fi rechemarea la... reinstrui­­re a specialiştilor-lectori care au ui­tat de această obligaţie. Se impune totodată un control mai frecvent şi exigent din partea organelor comu­nale de partid, care să determine prevenirea la timp a unor neajun­suri, să asigure buna desfăşurare a cursurilor. Sunt cîteva constatări ale corespondenţilor noştri pe marginea modului în care este organizat şi se desfăşoară învăţămintul agrozootehnic de masă, constatări care pun în evidenţă răspunderea cu care acţionează cadrele de conducere, specialiştii din agricultură pentru perfecţionarea pregătirii profesionale a tuturor lucrătorilor din agricultură. In acelaşi timp, aceste constatări au scopul de a supune atenţiei organelor de resort existenţa unor neajunsuri începînd de la organizarea propriu-zisă a cursurilor, participarea la invăţămînt a oamenilor, pină la conţinutul şi modalităţile de expunere a lecţiilor, la felul in care se exercită activitatea de îndrumare şi control. Vom continua in numerele viitoare ale ziarului anchetele „Scinteii" pe această temă. ÎN UNITĂŢILE ECONOMICE • Toate întreprinderile industriale vor aplica măsuri ferme pentru reducerea con­sumului de energie electrică, prin încadra­rea strictă în normele de consum aprobate. • Cuptoarele electrice de topit metal şi instalaţiile aferente vor fi astfel programate încît fazele tehnologice care necesită con­sumuri mari de energie să fie în afara orelor 17-23. • Atelierele de reparaţii şi întreţinere, sectoarele auxiliare, celelalte secţii şi sub­unităţi din întreprinderile cu foc continuu, dar care nu sunt direct legate de funcţio­narea instalaţiilor tehnologice, vor lucra într-un singur schimb prelungit, iar cele care trebuie să lucreze în două schimburi vor fi programate în schimburile I şi III, în aşa fel încît să se evite consumul de energie între orele 17-23. • în sectoarele calde ale unităţilor care lucrează în două schimburi, producţia va fi organizată în schimburile I şi III. LA CONSUMATORII CASNICI • Toţi cetăţenii au datoria să gospodă­rească cu maximum de grijă energia elec­trică, eliminînd orice formă de risipă a acesteia. • Consiliile populare judeţene vor lua măsuri, cu sprijinul asociaţiilor de locatari, pe blocuri şi cartiere, pentru ca fiecare familie să gospodărească raţional energia electrică şi termică. • Consiliile populare municipale, oră­şeneşti şi comunale şi unităţile furnizoare de energie electrică vor intensifica acţiunile de control pentru depistarea cazurilor de risipă şi pentru respectarea măsurilor prevăzute, întregul program de măsuri iniţiat de conducerea partidului pentru asigurarea producţiei de energie electrică şi gospodărirea cit mai judicioasă a acesteia are o mare însemnătate pentru buna desfăşurare a acti­vităţii economice şi sociale. Tocmai de aceea, organele şi organizaţiile de partid, ministerele, centralele şi întreprinderile, consiliile populare au datoria să acţioneze cu fermitate şi răspundere pentru aplicarea riguroasă a măsurilor stabilite, asigurînd participarea tuturor oamenilor muncii, a tuturor cetăţenilor, la această acţiune de mare interes naţional. Ion LAZAR, Sabin CERBUJ SCÍNTEIA — joi 15 Ianuarie 1987 IN LUMINA SARCINILOR SUBLINIATE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUSESCU LA ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. 1 9 9 9 • Activitate exemplar organizată pentru realizarea ritmică a planului! • ENERGIA ELECTRICA - riguros gospodărită, sever economisită! Producţia de energie­­ la nivelul maxim al capacităţii centralelor! Exploatarea la capacitatea maximă a agregatelor din centralele electrice constituie o condiţie de bază pentru funcţionarea corespunzătoare a sistemului energetic naţional. Colectivele de oameni ai muncii de la fiecare centrală trebuie să se preocupe stăruitor pentru a realiza puterea prevăzută şi a livra zilnic cantităţile de energie electrică planificate. Care sunt acţiunile întreprinse şi preocupările energeticienilor de la termo­centralele pe bază de cărbune pentru sporirea producţiei de energie electrică şi termică • SARCINI • ACŢIUNI • EXIGENTE _______________________________________________________________________ , * ■ • Prin buna exploatare şi în­treţinere a grupurilor energetice, toate centralele să asigure canti­tăţile de energie planificate. • Colectivele de oameni ai muncii din termocentralele pe bază de cărbune au datoria să asigure o putere medie zilnică de 3 600-3 800 MW. • în toate unităţile energetice, pe întreaga durată a zilei, 24 de ore din 24, la fiecare loc de muncă trebuie asigurată asistenţă teh­nică competentă. • Minerii au obligaţia să li­vreze ritmic termocentralelor cantităţile stabilite de cărbune şi cu puterea calorică prevăzută. In aceste zile de iarnă friguroasă, cu multă ză­padă şi îngheţ, întregul colectiv de muncă de la termocentrala Mintia- Deva este puternic anga­jat pentru a produce şi pulsa în sistemul ener­getic cantităţi mai mari de energie electrică, atit de necesară bunei des­făşurări a activităţii de producţie. Conştienţi de răspun­derile ce le revin in asi­gurarea economiei naţio­nale cu o importantă cantitate de energie electrică în tot timpul anului şi mai ales în timpul iernii, energeti­­cienii de aici au luat din timp o seamă de măsuri care au vizat în princi-­ pal asigurarea funcţio­nării la parametrii pre­văzuţi a cazanelor, tur­binelor, grupurilor ener­getice, a tuturor instala­ţiilor componente. După cum ne sublinia tehni­cianul principal Emanoil Cioflică, din cadrul bi­roului organizarea pro­ducţiei şi a muncii, in cadrul termocentralei s-au efectuat în bune condiţii o serie de revizii şi reparaţii la principa­lele agregate energetice. Am notat şi punerea in funcţiune a două turnuri de răcire şi a unei ma­şini de preluat cărbunele in depozit, de mare ran-­­­­dament şi importanţă pentru fluxul de alimen­tare cu cărbune a termo­centralei. Dar printre cele mai notabile perfec­ţionări şi modernizări ce se efectuează la această mare termocentrală se numără, fără îndoială, înlocuirea morilor de cărbune clasice, cu altele perfecţionate, cu un ran­dament superior. Până acum au fost deja înlo­cuite de către brigada de constructori din Deva, condusă de îng. Ştefan­­ Colda, de la Antrepriza de construcţii-montaj şi reparaţii uzine electrice din localitate, 6 mori, ceea ce face ca, în con­diţiile asigurării unor cantităţi suficiente de cărbune de calitate, pu­terea energetică pe fie­care cazan dotat cu mori modernizate să crească, in medie, cu 50 MW. In gospodăria de căr­bune, la benzile trans­portoare, la fiecare loc de muncă din termocen­trală, peste tot unde este necesar, oamenii se află la datorie. Acolo, prin­tre energeticieni, unde este locul fiecărui spe­cialist şi conducător al procesului de producţie, l-am întîlnit şi pe ing. Gheorghe Nicolae, di­rector tehnic al ter­mocentralei, care ne-a spus : „Am început bine acest an, al doilea din actualul cincinal reali­­zînd, în primele zile o putere de 900—940 MW. Dovadă că blocurile energetice, întregul flux tehnologic au fost bine pregătite pentru îndepli­nirea sarcinilor de­ plan pe acest an. E dre­­t că in acele zile şi minerii ne-au expediat cărbune cu o putere calorică mai mare. Zilele acestea, din cauza stocului redus de cărbune şi a puterii calorice mai scăzute a acestuia, puterea medie zilnică a fost de numai 750—800 MW. Doresc să subliniez că această si­tuaţie se va schimba chiar din aceste zile, cînd ne vor intra zilnic 5 000 tone cărbune de bună calitate, ceea ce ne dă si­guranţa să afirmăm că producţia de energie electrică a termocentralei Mintia se va ridica in scurt timp la 900—950 MW pe zi. Avem asigu­rate condiţiile necesare producerii unor cantităţi mai mari de energie electrică“. De la conducerea ter­mocentralei, de la alte cadre tehnico-inginereşti aflăm că se urmăreşte cu stricteţe îndeplinirea pro­gramului de măsuri sta­bilit pentru perioada de iarnă. In toate punctele cheie au fost formate echipe speciale de sprijin şi intervenţie pentru menţinerea în funcţiune a fiecărei instalaţii şi utilaj in parte şi Înlătu­rarea oricărei defecţiuni ce s-ar putea ivi in pro­cesul de producţie: Pe estacadă sau la benzile transportoare, In­­fruntînd­­ frigul sau la oricare instalaţie din ter­mocentrală, energeticii­, nu­ se afla­ la datorie. Intr-un climat eferves­cent de muncă, de ordine şi disciplină muncito­rească, ei sunt ferm hotă­râţi să răspundă prin noi fapte de muncă sarcini­lor şi îndemnurilor se­cretarului general al partidului nostru, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, subliniate şi în recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., privind reali­zarea integrală a planu­lui de producţie pe luna ianuarie şi pe întregul an 1987. LA TERMOCENTRALA MINTIA-DEVA Citeva măsuri practice de economisire ce trebuie aplicate cu fermitatea zi de zi Concomitent cu eforturile de sporire a pro­ducţiei de energie electrică se desprinde ca o cerinţă de maximă actualitate gospodărirea riguroasă a fiecărui kWh, încadrarea strictă în cotele planificate, stabilite pentru fiecare judeţ, minister şi unitate economică. Tocmai pentru a asigura o bună aprovizionare cu energie a tuturor sectoarelor au fost stabilite pentru fiecare Întreprindere in parte, pe ansamblul fiecărui judeţ şi fiecărei ramuri cote de con­sum defalcate pe ore şi zile. Trebuie subliniat faptul că aceste cote nu pot fi depăşite sub nici un motiv, că orice încălcare a lor se face în detrimentul aprovizionării cu energie a altor consumatori, şi chiar a celor în cauză. In faţa acestui argument trebuie să se acorde o atenţie deosebită încadrării ferme a tuturor consuma­torilor în cotele de energie alocate. In același timp este necesară realizarea unui consum echilibrat pe întreaga durată a zilei și a săp­­tăminii in scopul aplatizării virfului de sarcină. Energia electrică să fie destinată cu prioritate pentru sectoarele productive, iar eforturile de economisire să se accentueze îndeosebi în sectoarele neproductive, pentru ca fiecare kilowatt-oră să fie utilizat cu maximă eficiență. Iată de ce, la ora actuală se cere o maximă mobilizare pentru economisirea severă a ener­giei, eliminarea hotărâtă a risipei. In această perioadă se pune un accent deosebit pe o serie de măsuri organizatorice menite a asigura toate condiţiile necesare bunei desfăşurări a activi­tăţii economice. La locurile de muncă sau acasă sîntem che­maţi să dovedim înaltă responsabilitate şi răspundere civică în ampla acţiune de econo­misire severă a energiei. Toţi cetăţenii au datoria să gospodărească cu maximă grijă energia electrică, contribuind astfel la efortul general de utilizare cit mai raţională a ener­giei electrice de care dispune ţara. Orice kilowatt-oră economisit este în folosul dezvol­tării economiei naţionale, al fiecărui om al muncii, al fiecărui cetăţean. , Iată cîteva din acţiunile şi sarcinile de stringentă actualitate care trebuie să se afle cu prioritate permanent, zi de zi, ceas de ceas In atenţia colectivelor de oameni ai muncii, a tuturor cetăţenilor : • întreprinderile care lucrează într-un singur schimb vor fi programate să lucreze prin rotaţie - unele în schimbul I, altele în schimbul IIi, în cadrul programului sta­bilit pe judeţ de echilibrare a consumului energetic pe toată durata zilei de 24 de ore şi cele 7 zile ale săptămînii.

Next