Scînteia, februarie 1987 (Anul 56, nr. 13825-13848)

1987-02-01 / nr. 13825

! ÎNDEPLINIREA EXEMPLARA A SARCINILOR DE PLAN - măsura responssttatii muncitoresti-revolutionare Prima lună a celui de-al doilea an a! actualului cincinal s-a încheiat în multe, in foarte multe unităţi din toate sectoarele de activitate si jude­ţele ţării cu rezultate superioare in producţie, ceea ce dovedeşte, pe de o parte, realismul sarcinilor de plan, iar, pe de alta, deplina angajare a cla­sei noastre muncitoare, a întregului popor, strins unit în jurul partidului, al secretarului său general, pentru îndeplinirea neabătută a obiectivelor de dezvoltare multilaterală, intensivă a economiei naţionale. Faptele atestă cu puterea lor de netăgăduit că, aşa cum a apreciat to­varăşul Nicolae Ceauşescu la recenta şedinţă a Comitetului Politic Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., dispunem de tot ce este necesar pentru înfăp­tuirea, la un Înalt nivel de calitate şi eficienţă, a prevederilor de plan, a obiectivelor pe care ni le-am propus în actualul cincinal. Mărturie stau în acest sens atit rezultatele obţinute anul trecut, cit şi în prima lună din acest an. Astfel, combinatele miniere Rovinari şi Ploieşti, alte unităţi mi­niere au extras şi livrat suplimentar termocentralelor în luna ianuarie însemnate cantităţi de cărbune energetic. Sarcinile de plan au fost depă­şite şi de oamenii muncii de la schelele de producţie petrolieră Drăgăşani (judeţul Vîlcea), Ţieleni (judeţul Gorj), Modîrzău (judeţul Bacău), de la întreprinderea de utilaj greu pentru construcţii din Galaţi, întreprinderea chimică Turda, întreprinderea „Electrotimiş“ din Timişoara şi multe al­tele. în acest context se cuvine remarcat faptul că, în cele mai multe unităţi economice, sporurile de producţie s-au obţinut practic numai pe seama creşterii productivităţii muncii şi în condiţiile reducerii consumu­rilor materiale şi de energie. La întreprinderea metalurgică din Aiud, de pildă, unde planul la producţia fizică a fost îndeplinit integral, consumul de energie electrică s-a redus faţă de prevederi cu circa 30 la sută la tur­nătoria de fontă şi cu 20 la sută la sectoarele de prelucrare şi tratament termic. Am consemnat aceste rezultate pentru a ilustra faptul că în acele În­treprinderi şi sectoare de activitate unde munca este bine organizată, unde s-au luat din timp măsuri pentru o bună aprovizionare tehnico-ma­­terială, prevederile de plan pot fi îndeplinite ritmic, integral si chiar de­pășite. După cum nu putem să nu amintim că, încă din prima lună a anu­lui, intr-o serie de unităti economice au si început să se înregistreze ră­­mineri în urmă, în special în realizarea prevederilor la producţia fizică. Fără îndoială, în această perioadă, rigorile iernii îşi pun în mod inevitabil amprenta asupra desfăşurării activităţii productive. In carierele de ex­tracţie la suprafaţă a lignitului, munca este mai dificilă. Nici in termo­centrale activitatea nu se desfăşoară­ în condiţii normale şi tocmai de aceea repartiţiile de energie electrică trebuie riguros respectate în toate Întreprinderile, judeţele şi sectoarele de activitate. Deci cu atit mai mult se impune ca experienţa unităţilor care in prima lună a anului au îndeplinit şi chiar depăşit prevederile de plan să fie cunoscută şi generalizată. în spiritul indicaţiilor secretarului general­­ al partidului, este necesar ca In fiecare Întreprindere să se acţioneze cu ■ mai multă răspundere si exigentă revoluţionară in buna organizare şi desfăşurare a întregii activităţi, colectivele de oameni ai muncii fiind chemate să facă totul pentru realizarea in cele mai bune condiţii a pla-I nului, a programelor de dezvoltare economico-socială.­­ Cum se acţionează in această privinţă in unităţile Industriale ? Este tema anchetei întreprinse în trei judeţe ale ţării. ( ' ■ ÎNNOIREA si modernizarea PRODUSELOR ISI DEMONSTREAZĂ AVANTAJELE întreprinderea mecanică Timişoara are de realizat in acest an un volum de utilaje miniere mai mare cu 2 000 tone faţă de 1986, creşteri importante înregistrîndu-se şi la producţia de utilaje metalurgice, energetice, de ridicat şi transportat, precum şi la capitolul piese de schimb pentru toate aceste domenii. La sfirşitul lunii ianuarie, perioadă în care acti­vitatea productivă s-a desfăşurat încă din primele zile sub semnul unei puternice mobilizări pentru realizarea integrală a sarcinilor de plan,la producţia fizică, bilanţul este pozitiv. Au fost livrate beneficiarilor primele mecanisme de marş şi de ridicat pentru maşina de Haldat de 6 500 tone pe oră şi au fost lansate în fabricaţie alte subansamble pen­tru excavatorul cu rotor port-cupe ESRC-­ 400, prevăzut să intre în do­tarea minerilor de la Rovinari. Con­comitent a început şi realizarea ex­cavatorului cu rotor port-cupe ESRC-470, in variantă modernizată, pentru cariera Horezu, agregat la care lucrările de reproiectare şi pre­gătire a fabricaţiei s-au efectuat in­­tr-un timp mult mai scurt decit se prevăzuse iniţial. Tot în luna ianua­rie, colectivul întreprinderii a în­ceput fabricaţia automacaralelor cu mare capacitate de ridicare, îndepli­nind astfel in mod exemplar indi­caţia secretarului general al partidu­lui de a devansa cu un an realizarea acestor utilaje deosebit de solicitate de economia naţională, care pină acum se importau. Faptul că In luna ianuarie s-a lu­crat la nivelul capacităţilor de pro­ducţie, utilizîndu-se eficient forţa de muncă, se datoreşte, pe de o parte, contractării aproape Integrale a pro­ducţiei la nivelul sarcinilor de plan pe întregul an atit cu beneficiarii In­terni, cit şi cu partenerii de peste hotare, iar, pe de altă parte, aplicării ferme încă din trimestrele 3 şi 4 ale anului trecut — avînd în vedere ciclul lung de fabricaţie a­ unor uti­laje — a măsurilor organizatorice şi tehnice menite să asigure o temei­nică pregătire pentru producţia din 1987. — în toate secţiile şi atelierele, ne spune maistrul Ioan Stube, secretar adjunct al comitetului de partid din întreprindere, urmărim zilnic, pe ore, desfăşurarea procesului de producţie in vederea realizării ritmice a pla­nului. Sarcinile au fost defalcate de formaţii şi oameni, intocmindu-se grafice cu termene de execuţie şi de livrare pentru fiecare reper şi sub­­ansamblu in parte. Prin organizaţiile de partid am acţionat permanent pentru întronarea unui climat de ordine şi disciplină, de responsabili­tate la fiecare loc de muncă. In legătură cu concluziile desprin­se după prima lună de activitate din acest an, Ing. Nicolae Popescu, di­rectorul tehnic al întreprinderii, sub­linia că la baza acoperirii cu con­tracte a producţiei, condiţie esenţială pentru desfăşurarea unei activităţi normale, la nivelul planu­lui, a stat înnoirea şi modernizări, produselor.­­ Aceasta este o­­componentă de bază,a impunerii produselor pe care le realizăm atit pe piaţa internă, cit şi la export, ne-a spus Interlocu­torul. Trebuie să recunoaştem că, in­tr-o perioadă cind utilajele fabricate la I.M.T. prezentau caracteristici tehnico-economice de calitate şi fia­bilitate sub nivelul cerinţelor bene­ficiarilor, am întîmpinat serioase di­ficultăţi în realizarea producţiei pla­nificate. Alta e situaţia acum. Exca­vatorul ESRC-470 modernizat, pe care-l fabricăm în acest an, prezintă faţă de tipul anterior avantaje eco­nomice evidente : creşterea produc­ţiei medii orare cu 47 la sută, redu­cerea consumului de energie electri­că cu 20 la sută, creşterea coeficien­tului de disponibilitate la 0,86, redu­cerea timpului de reparaţii cu 65 de ore pe an, creşterea gradului de au­tomatizare cu 25 la sută (prin auto­matizarea mişcărilor de rotire şi avans), reducerea cheltuielilor de întreţinere cu 38 la sută, reducerea personalului de comandă şi de servi­ciu cu 40 la sută, autonomie deplină faţă de reţeaua electrică prin dota­rea sa cu grup motor-generator pro­priu. Şi toate acestea în condiţiile în care greutatea totală a excavatorului s-a redus cu o treime. Performanţe care fac ca produsele pe care le rea­lizăm să fie tot mai mult solicitate. Acţionînd ferm pentru transpunerea neabătută în practică a indicaţiilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta şedinţă a Comitetului Po­litic Executiv al C.C. al P.C.R., co­lectivul nostru va trage toate con­cluziile din activitatea de pînă acum, atit din ceea ce am realizat bun, cit şi din neajunsurile care s-au mani­festat, şi va face totul pentru ono­rarea exemplară a sarcinilor ce nu revin in acest an. Cezar IOANA corespondentul „Scînteii" Oamenii muncii de la întreprin­derea mecanică din Alba lulia acţionează intens in aceste zile pentru îndeplinirea în cit mai bune condiţii a sarcinilor de plan Foto : S. Cristian tone de zgură. Indicele de extracţie a metalului din minereu sporeşte in felul acesta la peste 88 la sută, inre­­gistrind unul dirt cele mai înalte pro­cente de folosire a minereului de mangan din lume. O d­ată cui creştere­­ productivităţii, pe fiecare cuptor ,a scăzut şi consumul de e difergie­­ele­e­­trică. De asemenea, încă din luna decem­brie a anului trecut au fost luate o serie de măsuri care vizau diminua­rea consumului energetic neproduc­tiv. Iluminatul în halele de producţie, de exemplu, a fost redus la jumătate. Prin reamplasarea corpurilor de ilu­minat, în funcţie de necesităţile productive, mai aproape de locurile de muncă, 50 la sută din lămpile de iluminat au fost scoase din funcţiu­ne. Totodată au fost montate la toate instalaţiile electrice de su­dură şi la staţiile de pompare lim­i­­tatoare de mers în gol, ceea ce a condus la diminuarea consumului de energie electrică. Specialiştii din combinat apreciază insă că există încă rezerve de di­minuare a consumului de energie electrică. Pentru punerea in valoare a acestora şi economisirea severă a energiei, in spiritul exigenţelor for­mulate la recenta şedinţă a Comite­tului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., s-a hotărit ca experienţa dobindită la secţia nr. 1 de feroalia­je, privind modernizarea cuptoarelor şi a instalaţiilor, să fie generalizată la nivelul combinatului. Astfel, o dată cu lucrările de reparaţii, se vor efectua şi modernizările respective, în atelierul mecanic, activitatea se va desfășura în afara orelor cind con­sumul de energie electrică este maxim. In lunile viitoare vor fi apli­cate încă cinci tehnologii noi, care vizează reducerea consumului ener­getic pe tona de feroaliaje cu apro­ximativ 3 la sută. Sunt măsuri care asigură nu doar încadrarea în nor­mele de consum energetic, ci şi re­ducerea continuă a acestora. Neculai AMIHULESEI corespondentul „Scînteii" PAGINA 2 REDUCEREA CONSUMULUI DE ENERGIE ELECTRICĂ­­­IN ATENŢIA ÎNTREGULUI COLECTIV In prima lună a acestui an, oame­nii muncii de la Combinatul meta­lurgic din Tulcea s-au confruntat cu unele greutăţi în asigurarea mine­reului de mangan şi de crom şi a energiei electrice. Acum, dificultăţile respective au fost depăşite şi s-au realizat chiar suplimentar aproape 200 tone de feromangan afinat, fe­­rosiliciu şi siliciu tehnic. — Aceste sporuri de producţie — ne spunea inginerul Cristian Boian­giu, directorul combinatului — au fost obţinute în condiţiile încadrării stricte în normele de consum şi in cotele de energie electrică repartiza­te. Reducerea consumului de energie electrică cu aproape 5 la sută pe tona de feroaliaje ne-a permis să produ­cem, pe baza unor comenzi supli­mentare, cantităţile respective de fe­roaliaje de înaltă valoare metalur­gică. Cum s-a acţionat pentru realizarea producţiei de feroaliaje cu consu­muri energetice tot mai reduse ? „In primele zile ale anului, la unele cuptoare au apărut depăşiri la consumul de energie , ne spune inginera Dumitra Şucurina. Practic, cuptoarele, indiferent de producţia pe care o realizau, consumau­ ener­gia repartizată. A fost nevoie să fie reconsiderată activitatea dispeceratu­lui energetic din combinat, care ur­mărea consumul de energie doar pe global. Acum, prin repartizarea oa­menilor pe cuptoare, se urmăreşte permanent consumul pe fiecare uti­laj şi producţia obţinută, iar acolo unde nu se obţin parametrii pro­ductivi planificaţi, dispecerul ener­getic, împreună cu cel de la compar­timentul producţie scot din func­ţiune instalaţiile respective. In felul acesta, sunt menţinute in stare de funcţionare numai cuptoarele care dau randamente maxime, in condi­ţiile realizării unor consumuri ener­getice minime“. O atenţie mai mare s-a acordat modernizării cuptoarelor şi instalaţii­lor, in scopul creşterii duratei de funcţionare intre două reparaţii şi reducerii consumului de energie. La secţia nr. 1, de exemplu, au fost mo­dificate instalaţiile de alimentare şi de dozare şi s-au îmbunătăţit etap­­şările. După efectuarea acestor lu­crări, randamentul cuptoarelor a crescut cu aproape 10 la sută. Ac­ţiuni deosebite au fost întreprinse şi pentru modernizarea tehnologiilor de producţie. Numai în luna ianuarie, cadrele tehnice din combinat au aplicat trei tehnologii noi de produ­cere a feroaliajelor cu valoare meta­lurgică ridicată. Este vorba de obţi­nerea ferocromului afinat, produce­rea silierului tehnic de înaltă purita­te pentru industriile electrotehnică și electronică, realizarea feromanganu­­lui, folosind ca materie primă zgura. Aplicînd noua tehnologie de produ­cere a feromanganului s-au reintro­dus în circuitul productiv peste 3­000 (Urmare din pag. I) Ca adevăraţi proprietari, producă­tori şi beneficiari, oamenii muncii din industria metalurgică şi de uti­laj greu, din chimie şi petrochimie, din toate sectoarele de activitate au prin urmare datoria — dispun de cadrul necesar — de a-şi spune răs­picat cuvintul, în spirit critic şi au­tocritic, de a arăta deschis ceea ce s-a făcut bine, dar şi unde s-a gre­şit. Aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, trebuie ca orga­nele de conducere colectivă, consi­liile de conducere să raporteze şi să răspundă în faţa adunărilor generale de felul cum şi-au indeplinit obliga­ţiile. „Spiritul revoluţionar, comu­nist — preciza secretarul general al partidului — trebuie să se manifeste nu teoretic, ci in felul în care fie­care işi îndeplineşte, in cele mai bune condiţii, sarcinile incredin­­ţate !“ Cu toată exigenţa trebuie să se analizeze în fiecare întreprindere, în fiecare judeţ, in fiecare ramură ac­tivitatea de comerţ exterior. După cum se ştie, realizarea exem­­inară a planului la export reprezin­tă una din condiţiile esenţiale pentru dezvoltarea de ansamblu a econo­miei naţionale, pentru asigurarea re­surselor valutare necesare în vede­­rea efectuării importurilor prevăzute şi a lichidării datoriei externe. Ţi­­nind seama de aceste cerinţe, redu­cerea cu 11,6 la sută a exportului în anul 1986, faţă de 1985, apare ca o situaţie cu totul nesatisfăcătoare, care nu poate fi justificată numai prin evoluţia preţurilor pe piaţa ex­ternă şi a conjuncturii economice mondiale. Este adevărat, scăderea preţurilor la petrol, la o serie de produse petroliere, care au o pon­dere mare în exportul general al ţă­rii noastre, au influenţat dinamica activităţii de comerţ exterior. Redu­cerea exportului are insă şi alte ex­plicaţii. Aşa cum a arătat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, situaţia creată se datorează şi unei tendinţe de creş­tere exagerată a consumurilor inter­ne, care este în contradicţie cu ho­­tăririle Congresului şi cu politica ge­nerală a partidului. In condiţiile in care anul­ trecut s-au înregistrat o creştere a producţiei industriale de peste 80 miliarde lei şi un spor im­portant al producţiei agricole, în mod normal — cu toate tendinţele mani­festate pe piaţa externă — trebuia ca valoarea exportului să fie mai mare decât în anul 1985. Iată de ce este absolut necesar să se combată tendinţa de creştere nejustificată a consumurilor interne şi să se ia neintirziat măsuri pentru valorifica­rea corespunzătoare a mijloacelor materiale, a muncii poporului, pen­tru realizarea unor produse de înaltă calitate, care să răspundă cerinţelor şi exigenţelor pe plan mondial şi să asigure obţinerea unor preţuri mai bune la export. Practic, aşa cum a precizat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, trebuie să se stabilească norma obli­gatorie ca cel puţin 50 la sută din creşterea producţiei anuale să fie destinată exportului. Anul 1987 trebuie să marcheze de altfel o Îmbunătăţire radicală în toate domeniile de activitate, in rea­lizarea programelor de perfecţionare a organizării şi modernizare a pro­ducţiei, în întărirea conducerii co­­­­lective. In domeniul normării finan­ciare, in aplicarea fermă a noului mecanism economic, a autoconduce­­rii şi autogestiunii, a principiului de retribuţie in acord global, a princi­piilor socialiste de retribuire în ra­port de munca şi calitatea muncii fiecăruia. „Putem spune — a subli­niat secretarul general al partidului — că anul acesta este hotărîtor pen­tru Înfăptuirea întregului plan cin­cinal, pentru realizarea tuturor pro­gramelor de modernizare, de nor­mare, de organizare, inclusiv de aplicare a autoconducerii și a nou­lui mecanism economico-financiar. Să acţionăm in aşa fel incit, real­mente, să punem ordine şi disciplină în toate sectoarele de activitate­­“. In această ordine de idei, o aten­ţie cu totul deosebită trebuie acor­dată perfecţionării activităţii organe­lor şi organizaţiilor de partid, întă­ririi rolului lor conducător in înfăp­tuirea prevederilor de plan şi a pro­gramelor stabilite. Aşa cum a subli­niat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, lipsurile manifestate in diferite sec­toare sunt, in acelaşi timp, o parte a lipsurilor ce se manifestă in munca organizaţiilor şi organelor de partid. Munca de partid trebuie să fie apre­ciată nu după generalităţi, ci după realizarea programului partidului de dezvoltare economico-socială a ţării, în care se cuprinde şi dezvoltarea ştiinţei, învăţămintului, culturii, deci şi ridicarea generală a nivelului de pregătire şi de cunoştinţe al tuturor oamenilor muncii, al întregului popor. Se impune, aşadar, să se ia măsuri hotărâte pentru perfecţiona­rea şi creşterea răspunderii organe­lor de partid, pentru întărirea con­trolului, dar mai cu seamă a activi­tăţii de organizare şi unire a efortu­rilor tuturor oamenilor muncii pen­tru îndeplinirea in bune condiţii a sarcinilor, inclusiv a bunei funcţio­nări a organismelor democratice. Rezultatele bune obţinute anul trecut in multe întreprinderi, ramuri şi judeţe demonstrează că dispunem de tot ce este necesar pentru înde­plinirea exemplară a prevederilor de plan, pentru progresul necontenit al patriei noastre socialiste, pentru în­făptuirea programului partidului. Sunt asigurate condiţiile tehnico-ma­­teriale necesare şi stă in puterea oa­menilor muncii, sub conducerea or­ganelor şi organizaţiilor de partid, ca printr-o amplă mobilizare de forţe să înfăptuiască neabătut hotărîrile Congresului al XIII-lea al partidu­lui, spre binele şi fericirea întregului popor. Important este acum ca in fiecare unitate, în fiecare judeţ să se treacă cu răspundere şi spirit re­voluţionar la transpunerea în prac­tică a tuturor măsurilor stabilite, să se acţioneze ferm pentru realizarea exemplară a sarcinilor de plan şi a programelor de dezvoltare econo­­mico-socială a ţării. Un amplu şi mobilizator program de muncă SÂNTEIA — duminică 1 februarie 1987 Contraste din care se desprinde o singură concluzie EXPERIENŢA BUNĂ TREBUIE URGENT EXTINSĂ Referindu-se la acţiunea de perfecţionare a organizării şi moderni­zare a producţiei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat la recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. cerinţa de a se urmări cu toată hotărirea îndeplinirea la timp a programelor de măsuri stabilite. Anul 1987 reprezintă, aşa cum a arătat secretarul general al partidului, un an hotărîtor şi pentru realizarea programelor de moderni­zare. lată de ce trebuie să se acţioneze cu mai multă fermitate pentru înfăptuirea obiectivelor propuse. In judeţul Prahova, după cum a rezultat şi din ancheta publicată In „Scinteia" nr. 13 823, din 30 ianuarie, cele mai bune rezultate in acţiunea de modernizare s-au obţinut in acele unităţi unde problemele perfecţionării au fost tratate in mod unitar, sistematic, cel puţin la nivelul unor întregi secţii de producţie, urmărindu-se rezolvarea - desigur, eşa­lonată, pe baza unei concepţii clare, de perspectivă - a principalelor aspecte privind organizarea şi modernizarea proceselor de producţie. Citeva concluzii • Intr-un şir de unităţi din industria judeţului Prahova- întreprinderea de utilaj petrolier „1 Mai", întreprinderea de utilaj chimic, întreprinderea textilă „Dorobanţul" ş.a. - activitatea de modernizare a producţiei este bine coordonată atit in ansamblu, cit şi în aspectele de „amănunt", avind de acum efecte certe. • Există însă unele unităţi — întreprinderea de produse refractare din Pleaşa, „Neptun" Cimpina, Schela de producţie petrolieră Boldeşti, întreprinderea de geamuri Scăeni, Combinatul de îngrăşăminte chimice Valea Călugărească ş.a. d­in care acţiunea de modernizare are „efici­enţă" mai mult pe hirtie, în realitate menţinindu-se neajunsuri vechi : slabă organizare a muncii, tehnologii depăşite, indici de folosire a timpului de lucru şi a utilajelor scăzuţi­­ care diminuează în bună parte eficienţa măsurilor aplicate.­­ • Din analizele efectuate rezultă că nici unele centrale industriale şi ministere nu au privit cu răspundere maximă modul cum sunt concepute şi aplicate programele de modernizare, eficacitatea şi oportunitatea unor restructurări tehnice şi organizatorice. După cum am arătat şi in ancheta noastră, unele întreprinderi care au o organizare corespunzătoare îşi propun acum refacerea aproape completă a structurilor organizatorice, neglijind insă unele probleme elementare ale producţiei. • Pretutindeni, organele locale şi organizaţiile de partid, consiliile oamenilor muncii trebuie să înţeleagă limpede că sunt direct răspunză­toare de întreaga desfăşurare a acţiunii de modernizare a producţiei, de modul cum sunt gindite şi aplicate programele speciale intocmite. Ion TEODOR Nimic nu este dificil cînd există iniţiativă şi bună or­ganizare La întreprinderea „1 Mai" din Ploieşti, de pildă, se conturează de acum o experienţă cu totul deosebită. Analizat in mai multe rînduri de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, programul de modernizare a întreprinderii — îm­bunătăţit pe baza indicaţiilor date de secretarul general al partidului — a dobindit un caracter cuprinzător, unitar in complexitatea lui, de mare perspectivă şi eficienţă. Organizarea întregii acţiuni de mo­dernizare a ţinut seama de tehnici­tatea şi complexitatea producţiei din această unitate şi a fost adaptată obiectivelor propuse. Astfel, au fost create colective de specialişti atit la nivelul întreprinderii, cit şi al secţii­lor de fabricaţie, care au analizat di­recţiile de acţiune pentru înfăptuirea programului de modernizare. Fără îndoială, asemenea colective s-au în­fiinţat şi în alte unităţi. Esenţial este insă faptul că, in cazul întreprinde­rii „1 Mai“, sarcinile acestor colecti­ve nu s-au suprapus şi nici nu au fost rupte unele de altele, ci s-au stabilit în funcţie de nivelul lor de competenţă. In felul acesta, după cum ne-a precizat tovarăşul Nicolae Bucura, secretarul comitetului de partid pe întreprindere, toate măsu­rile luate atit anul trecut, cit­­şi in prezent se corelează cu sarcinile ce trebuie realizate pînă in anul 1990. La fabrica de sape de foraj cu role, de exemplu, deşi acţiunea de moder­nizare este in plină desfăşurare, pro­­cesul de producţie cunoaşte de acum schimbări esenţiale. La forje, unul din fostele ,,locuri înguste“ de pe fluxul tehnologic, s-au modernizat şi extins capacităţile de matriţare pen­tru conurile şi fălcile sapelor de fo­raj. Transportarea semifabricatelor de la depozitul de materiale la de­bitare, încălzire, matriţare, deba­­vurare şi pina la tratament termic se face mecanizat. Faţă de ultimul an al cincinalului trecut, altul este acum ritmul­ de lucru, alta este pro­ductivitatea muncii, altul este chiar şi aspectul secţiilor de fabricaţie.­­ Intr-un­­t­lup record, şi fără să se­ întrerupă producţia au fost complet reorganizate şi fluxurile tehnologice de prelucrări mecanice. In urmă cu numai un an de zile, in halele unde acum lucrează maşini-unelte cu co­­­­mandă numerică de înalt randament mai era încă vechea turnătorie de oţel a Întreprinderii. Deci fără in­vestiţii neproductive suplimentare (halele sunt practic aceleaşi), intr-un singur an — pe baza temelor stabi­lite de tehnologii uzinei — noile ti­puri de utilaje au fost proiectate la T.C.S.I.T. „Titan“, executate la în­treprinderea de maşini-unelte „în­frăţirea“ din Oradea, montate in ha­lele renovate ale fostei turnătorii şi au început să lucreze. Un adevărat record, care dincolo de valoarea lui in sine pune in evidenţă marele po­tenţial de creaţie, de modernizare a economiei noastre naţionale, atunci cind muncitorii şi specialiştii din di­ferite unităţi şi sectoare de activita­te, din cercetare şi proiectare îşi unesc eforturile pentru realizarea unor obiective bine fundamentate, oricit ar fi acestea de dificile la un moment dat. . Esenţial este că, aici, aşa cum a fost conceput şi cum se înfăptuieşte, procesul de perfecţionare a organi­zării şi modernizare a procesului de fabricaţie, contribuie în mod real la sporirea producţiei şi a eficienţei economice, la ridicarea şi menţinerea in continuare a calităţii instalaţiilor de foraj la nivelul celor mai bune performante atinse pe plan mondial. In biroul directorului pro­gramele arată frumos, în realitate însă... Faptul ca­ după prima etapă de modernizare, la în­treprinderea de produse refractare din Pleaşa s-a raportat aplicarea tu­turor celor 57 de măsuri stabilite nu poate fi decit îmbucurător. Aceasta cu atit mai mult cu cit obiectivele propuse au fost destul de ambiţioa­se : amenajarea fluxului de trans­port în depozitul de materii prime, mecanizarea unui mare număr de operaţii, printre care şi cele de ali­mentare a concasorului cu fălci din secţia de betoane termoizolatoare şi multe altele. Ascultîndu-l pe direc­torul întreprinderii, tovarăşul Victor Bertalan, vorbindu-ne cu real interes despre eforturile care se fac pentru introducerea în acest an a primilor roboţi industriali pe fluxul tehnolo­gic, parcă şi vedeam noua imagine a halelor de producţie, în care se manipulează un mare volum de ma­terii prime şi unde acum cele mai multe operaţii sunt mecanizate, iar munca se desfăşoară intr-o deplină ordine şi disciplină, cu m­ult randa­ment. Dacă ne-am fi Încheiat documen­tarea in biroul directorului am fi ră­mas probabil şi acum cu această im­presie. Totuşi, atenţia ne-a fost atra­să de ci­ne­va din măsurile Înscrise in prima etapă a programului de mo­dernizare. Printre altele, se menţiona că in anul 1986 va fi pusă in func­ţiune instalaţia de­­descărcare şi transportare a calcarului prin vacuum. Deci instalaţia exista, dar nu func­ţiona. Nu am insistat asupra raţiunii introducerii unei asemenea măsuri in programul de modernizare, dar am pus in mod firesc întrebarea : şi acum instalaţia funcţionează ? Răs­punsul a fost cu totul surprinză­tor : nu. O excepţie . Un accident ? O in­­tîmplare ? Din păcate, nici una din aceste presupuneri. Instalaţia nu funcţionează deoarece geometria preseparatorului este greşită, iar cei de la întreprinderea „Electrometal“ din Timişoara (constructorul instala­ţiei) nu şi-au putut face timp in­tr-un an de zile să îndrepte ceea ce nu au făcut bine de la început. Con­secinţele : 1) transportul filerului de calcar se face in continuare in saci din folie de polietilenă, care s-au adunat în cantităţi impresionante de-a lungul staţiei de cale ferată de descărcare a Întreprinderii ; 2) nu se pot utiliza vagoanele de cale fe­rată special construite, care se des­carcă numai cu instalaţia de vacuum ; 3) se folosesc mulţi oameni la des­cărcarea sacilor din vagoane, se pier­de timp ; 4) transportul sacilor de la staţia de cale ferată la secţia nr. 2 se face cu autocamioane, consumin­­du-se inutil motorină ; 5) o întreagă instalaţie stă nefolosită, iar in sec­ţia nr. 2 încărcarea buncărului de consum se face tot manual. Nu am insista atit de mult asupra acestui exemplu (vom da şi altele), dar trebuie să se înţeleagă limpede cită risipă se face, citi oameni şi autovehicule se folosesc, ce agitaţie se produce prin curtea întreprinde­rii (cu toate consecinţele de ordin mai general asupra disciplinei ce decurg de aici), cind se descarcă fie şi un singur vagon cu saci de calcar, operaţie care ar putea fi executată (instalaţia există) intr-o ordine de­săvârşită, printr-o simplă apăsare de buton. Aceasta este, de fapt, una din unităţile de măsură care exprimă poate mai plastic, dar exact, dife­renţa dintre ceea ce trebuia şi ceea ce s-a făcut in întreprindere pentru modernizarea producţiei şi, fapt de reţinut, pentru care s-au alocat fon­durile de investiţii necesare. Numai că fondurile s-au cheltuit. Iar transportul materiilor prime „nu prea“ s-a modernizat, ca să folosim una din expresiile auzite cam des in întreprindere. Şi aceasta deoarece „nu prea“ s-au schimbat nici alte lucruri in unele secţii de producţie. Greu de descris drumul parcurs de la birourile administrative ale unită­ţii şi pînă la secţia nr. 2, în una din halele de fabricaţie, apa care s-a in­filtrat prin plafon a format o baltă în toată puterea cuvintului, peste care nu se poate trece decit făcînd o adevărată echilibristică peste un rînd de cărămizi (presupunem refractarea, dacă ne gindim la profilul întreprin­derii) aruncate din foc în loc. Vo­iam să ajungem la secţia nr. 2 pentru a vedea la lucru (potrivit programu­lui de măsuri) cele 5 manipulatoare care preiau şi stivuiesc mecanizat ca lupii de şamotă presaţi. Manipu­latoarele le-am văzut, numai că din cele 5 înscrise in program sunt mon­tate numai 3, din care, după cum ni s-a spus, au funcţionat două un timp, iar in ziua documentării noastre nici unul. Şi din nou, consecinţele : în locul manipulatoarelor care nu func­ţionează se folosesc 25 oameni care fac o muncă necalificată, obositoare şi neeficientă. Unii au început cu... sfîr-Şitul Acţiunea de modernizare nu işi poate pune în valoare valenţele, nu are eficienţa scontată şi deoarece în unele unităţi nu s-a ţinut seama de ordinea logică, firească in care tre­buie făcută perfecţionarea fluxurilor tehnologice. După cum ne spunea tovarăşul Vasile Crăciun, secretarul comitetului de partid de la între­prinderea de utilaj minier Filipeştii de Pădure, s-a făcut cite ceva şi pentru organizarea muncii, şi pen­tru îmbunătăţirea transportului in­­teruzinal al semifabricatelor, şi pen­tru perfecţionarea fluxurilor tehno­logice. Deci, din toate cite puţin. Deşi, am adăuga noi, în unele sec­toare s-au făcut chiar o serie de lucruri foarte bune. Astfel, s-au or­ganizat fluxuri tehnologice speciali­zate pentru execuţia diferitelor ti­puri de complexe mecanizate de abataj şi s-au realizat prin autouti­­lare o serie de instalaţii absolut ne­cesare pentru îmbunătăţirea calităţii­ producţiei. Pot fi date multe asemenea exem­ple. Numai că acţiunea de moderni­zare a început invers decit trebuia, adică de la secţiile de prelucrări me­canice şi montaj, neglijîndu-se toc­mai turnătoria care asigură semifa­bricatele pentru întregul flux tehno­logic. „Intr-adevăr, ne spunea tova­răşul Adrian Seranu, inginerul-şef cu producţia al unităţii, moderniza­rea ar fi trebuit să înceapă de la sectoarele calde şi în primul rînd de la turnătorie“. Cauzele şi explicaţiile au acum mai puţină importanţă. Cert este că, la ora actuală, turnăto­ria nu corespunde cerinţelor produc­ţiei, e rămasă in urmă din punct de vedere tehnologic şi, nu de puţine ori, creează greutăţi in desfăşurarea normală a activităţii în celelalte secţii de fabricaţie. Sigur, lucrurile se pot îndrepta, şi în acest an se vor aplica o serie de măsuri pentru perfecţionarea activi­tăţii în turnătorie, printre care orga­nizarea depozitului de nisip ; mo­dernizarea fluxurilor tehnologice de formare, miezuire şi curăţire a pie­selor ; introducerea modelelor de turnare din polistem la producţia de unicate ş.a. Totuşi, turnătoria va rămîne incă o bună perioadă una din „cenuşăresele“ procesului de pro­ducţie, ceea ce va diminua intr-un anume fel eficienta măsurilor luate in tot acest interval de timp. Se reorganizează ceea ce abia s-a organizat. Din acest unghi de vedere, lucrurile iau chiar proporţii neaşteptate la întreprinde­rea „Neptun“ Câmpina. Nu fără sur­prindere am reţinut replica tovară­şului Florin Vişa, inginerul-şef al unităţii, care ne-a spus că „pentru prima etapă a acţiunii de moderni­zare nu ne-am propus lucruri deo­sebite“ , aşa cum s-a exprimat exact interlocutorul. La care nu pu­tem să adăugăm decit că, după „re­zultatele“ obţinute, are perfectă dreptate. Să amintim în acest sens că o serie de utilaje (maşina de tur­nat sub presiune aliaje din alumi­niu, cuptorul de topit prin inducţie aliaje neferoase, maşina de honuit vertical ş.a.) nu au fost puse în funcţiune, la termenele prevăzute, că indicele de folosire a timpului de lucru al personalului muncitor a scă­zut faţă de anul 1985, că nu au fost aplicate in producţie nici unele teh­nologii elaborate de atelierele de proiectare din întreprindere, ceea ce a avut consecinţe negative asupra realizării planului de producţie şi in special asupra îndeplinirii sarcinii de creştere a productivităţii muncii. Totuşi, unitatea a raportat că în anul 1986 a aplicat peste 100 de mă­suri din programul de modernizare,­­e adevărat unele dintre ele pre­luate in mod mecanic din pro­gramul de fundamentare a indi­catorilor­ de plan). Care este a­­tunci eficienta acestor măsuri ? în­trebarea aproape că nici nu mai are sens din moment ce in acest an se prevede reorganizarea completă a principalelor secţii de fabricaţie. Nu este căzut să apreciem noi ce efici­enţă va avea reorganizarea produc­ţiei ; facem in orice caz precizarea că principiile călăuzitoare (trecerea la organizarea de secţii specializate in fabricarea de repere) sunt exact inverse decit cele după care se face acum reorganizarea producţiei la în­treprinderea de utilaj minier Fi­­l peştii de Pădure (organizarea de sec­ţii integrate, specializate în reali­zarea anumitor tipuri de produse). Rezultă însă limpede că, practic, în felul acesta se anulează cele mai multe din măsurile luate în anul 1986. Deci un an pierdut, care deo­camdată este greu de spus cinci, cum şi dacă va putea fi recuperat. Ce relevă ancheta „Scînteii“ In întreprinderi din judeţul Prahova

Next