Scînteia, martie 1987 (Anul 56, nr. 13849-13874)

1987-03-01 / nr. 13849

SCINTEIA — duminică 1 martie 1987 Concepţie profeed revoluţionară, activitate consecventă, principiala privind asigurarea egalităţii in drepturi a tuturor cetăţenilor patriei Istoria trebuie sâ servească apropierii dintre popoare Sunt ţăran. Asemenea moşilor şi strămoşilor mei, am învăţat să muncesc, să fac pîine. Pentru a o pune pe masa ţării noastre, noi muncim pe ploaie şi arşiţă, înfrun­­tînd natura şi capriciile ei. Dar a­­ceste eforturi nu ni se par deloc prea mari, nici nouă, aici, la Gîr­­bovi, nici, sînt sigur, ţăranilor de pe întregul pămint românesc. Pen­tru că avem toţi aceeaşi istorie — o istorie a luptei pentru indepen­denţă şi dreptate, o istorie pre­zentă a democraţiei cîntă­­rită egal pentru toţi cei care ne-am născut între hotarele scum­pei noastre patrii, România socia­listă, indiferent de naţionalitate. Şi pentru că ştim că astăzi muncim pentru noi. Am ascultat cu deosebită aten­ţie, asemenea tuturor, cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa comună a consiliilor oa­menilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană şi am putut să mă conving încă o dată de jus­teţea politicii partidului şi statu­lui nostru, să ader din adîncul ini­mii la tezele de uriaşă însemnătate cuprinse în acest document de o covîrşitoare importanţă. Sînt intru totul de acord şi mă declar solidar cu ideile izvorîte cu limpezime de cleştar din cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Resping şi eu — sînt convins că o fac ca toţi ce­tăţenii patriei — teoriile eronate, cu caracter naţionalist şi şovin, vînturate cu o iluzorie speranţă de a dezbina oameni care de veacuri trăiesc şi muncesc împreună şi au aceleaşi idealuri. „Istoria — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu — tre­buie să servească, aşa cum am mai spus-o nu o dată, nu accentuării stărilor de lucruri negative, ci a­­propierii şi înfrăţirii între po­poare“. Noi, cei care trăim in cimpia Bărăganului ialomiţean, ne cu­noaştem bine şi îndatoririle, şi drep­turile, şi bucuriile, şi necazurile. Am aflat cu nedumerire şi nemul­ţumire că unii, dincolo de hotare, se hazardează în a susţine că ştiu mai bine decit noi ce se în­tîmplă in casele noastre. Cine cu cine are probleme nu ştim — căci noi, cei de aici, de pe malurile Ialomiţei, avem, de pildă, re­laţii cu mai multe unităţi din judeţele Harghita şi Braşov, unde muncesc laolaltă români, maghiari şi germani , oa­meni care se înţeleg bine. Am fost la Ciuc-Singeorgiu, Siculeni, Sinsi­­mion, în judeţul Harghita, la Tîr­­lungeni, în judeţul Braşov, împreu­nă cu mai mulţi cooperatori de la noi. Noi luăm de la dumnealor buş­teni pentru sectorul de construcţii şi le livrăm ovăz şi seminţe de floa­­rea-soarelui, porumb, legume şi paie pentru zootehnie. Şi ei au venit la noi. I-am avut în ospeţie acasă şi n-am simţit o clipă că vreunul ar fi fost supărat că pe tatăl meu l-a chemat Gheorghe, iar pe al său György. Părinţii noştri — şi unul, şi celălalt — la fel de greu au dus-o sub trecuta orînduire. Şi ar mai fi ceva. Am văzut foarte multe oraşe, comune şi sate din Transil­vania şi ceea ce pot să spun e că aceste aşezări poartă haina nouă a marilor prefaceri pe care le tră­ieşte toată ţara. Aşa cum s-a schimbat satul din cîmpie, de unde au dispărut bordeiele şi casele în­velite cu paie şi stuf, aşa s-a schimbat ţara întreagă. Oare cînd realizezi asemenea mari obiective, cînd o ţară se schimbă din temelii, aceste transformări se pot înfăptui de oameni care nu se înţeleg ? Afirm răspicat — şi vorbesc in numele tuturor concetăţenilor mei din comună — că nimeni nu are dreptul să se amestece în treburile interne ale Republicii Socialiste România, că trebuie să fie respec­tat dreptul fiecărui popor de a ho­tărî în propria sa ţară. Nimeni nu are dreptul să se amestece din afa­ră în viaţa unui popor care, prin munca şi gîndirea sa, îşi realizează propria voinţă, acţionează in con­formitate cu interesele sale su­preme. Marcel DOBRA „Erou al Muncii Socialiste”, preşedintele C.A.P. Gîrbovi, judeţul Ialomiţa despre lume, viaţă, despre fenome­nele sociale, creşterea responsabi­lităţii civice, preocupare ce şi-a găsit concretizarea în acţiuni orga­nizate şi desfăşurate la locurile de muncă cu ocazia dezbaterilor, a în­­tîlnirilor cu activiştii pe ţărim po­litic, cu oameni de ştiinţă şi cul­tură. Asemenea acţiuni constituie o continuare a educaţiei comuniste pe care tineretul de naţionalitate germană o primeşte încă din şcoa­lă, fie în limba română, fie în cea maternă. Suntem­ hotărîţi să menţinem în continuare o legătură strîn­­să cu masele de oameni ai muncii de naţionalitate germană direct la locurile de muncă, acolo unde se hotărăşte soarta produc­ţiei în industrie, în agricultura so­cialistă sau în gospodăriile ţără­neşti individuale. Puterea de a de­păşi unele greutăţi, neîmpliniri ale Anul trecut, colectivul întreprin­derii noastre miniere Paroşeni a îndeplinit cu 52 de zile mai de­vreme planul anual, dînd supli­mentar 146 000 tone cărbune. Nu­mai brigada pe care o conduc a dat in plus 16 000 tone. Sigur că n-a fost uşor, că a fost nevoie de eforturi, uneori grele, susţinute. Dar nici eu şi nici ortacii mei nu ne-am pus nici o clipă problema cit şi cum muncim. A ne îndeplini şi depăşi sarcinile de plan, a da ţării cu­ mai mult cărbune, această „piine“ a industriei, cum se spune, este pentru noi toţi care lucrăm împreună, români, maghiari şi ger­mani, o datorie de conştiinţă. Este expresia totalei noastre adeziuni faţă de înţeleaptă politică a parti­dului de consolidare a unităţii de muncă şi luptă a întregului popor, pentru înflorirea patriei socialiste comune. Este, în acelaşi timp, răs­punsul nostru prin fapte la grija partidului, personal a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul ge­neral al partidului, pentru a ne a­­sigura nouă, minerilor, ca şi tutu­ror oamenilor muncii, condiţii tot mai bune de muncă şi viaţă. Pen­tru că noi am simţit puternic a­­ceastă grijă şi atunci, în 1966, cînd tovarăşul Nicolae Ceauşescu a inaugurat întreprinderea noastră minieră, şi o simţim şi acum, cînd brigada noastră lucrează pe un complex mecanizat de mare înăl­ţime, de tăiere, susţinere şi trans­port al cărbunelui, fabricat in ţară, cu care obţinem productivităţi mult superioare, în ceea ce mă priveşte, ca cetă­ţean român de naţionalitate ma­ghiară, pot să confirm prin propria mea viaţă că una din cele mai mari realizări ale Partidului Comu­nist Român este rezolvarea proble­mei naţionale în ţara noastră, asi­­gurînd condiţii de deplină egalitate in drepturi pentru toţi fiii patriei. Egalitatea în muncă şi retribuire după principiile socialiste, accesul fără discriminare la învăţătură şi cultură, participarea la conducerea societăţii sunt dovada cea mai grăitoare că partidul şi statul muncii noastre se află în noi, în capacitatea noastră de muncă uni­tă, singura care va hotărî. Ca educatori comunişti, avem as­tăzi nobila misiune de a forma ti­neri cu solidă pregătire profesio­nală, cu larg orizont de cunoaştere, cu o gîndire novatoare, oameni cu înaltă conştiinţă patriotică, con­structori de nădejde ai socialismu­lui, de înălţare a patriei comune pe noi trepte de progres şi civili­zaţie socialistă şi comunistă. Şi aşa vom face, mobilizaţi de cuvintul partidului, al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, marele fiu al poporului nostru. Johann BEITISCH preşedinte al Consiliului judeţean al oamenilor muncii de naţionalitate germană Caraş-Severin nostru, preşedintele ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preţuiesc în egală măsură pe toţi oamenii mun­cii, indiferent de naţionalitate, pe toţi cei care pun cu nădejde şi strădanie umărul la dezvoltarea patriei comune. De aceea imi exprim cu hotărire indignarea împotriva tuturor celor care încearcă să denigreze şi să ca­lomnieze modul in care a fost re­zolvată problema naţională în ţara noastră, a celor care, de fapt, sub pretextul grijii faţă de naţionalită­ţile conlocuitoare, nu fac decit să se amestece nepermis în treburile noastre interne, să încerce să în­vrăjbească naţionalităţile din ţara noastră, să întunece munca şi via­ţa noastră comună, climatul nos­tru de muncă unită, mai puternic ca oricînd, pentru binele naţiunii noastre socialiste. Am ascultat cu profundă e­­moţie cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul ge­neral al partidului, la şedinţa co­mună a consiliilor oamenilor mun­cii de naţionalitate maghiară şi germană şi îmi exprim deplinul a­­cord cu ideile, cu fermitatea cu care au fost combătute încercările de amestec în treburile noastre in­terne, de încălcare a independenţei şi suveranităţii noastre naţionale. Şi eu, ca şi toţi oamenii muncii din Valea Jiului, români, maghiari, germani, îmi exprim profundul „a­­taşament la înţeleaptă politică a partidului nostru, dragostea şi uni­tatea noastră de nezdruncinat în ju­rul partidului, al secretaru­lui său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu angajamentul nostru ferm de a nu precupeţi nici un efort pentru a contribui, zi de zi, la ridicarea pa­triei socialiste comune pe noi trepte de progres şi civilizaţie, spre binele întregului nostru popor, al cauzei păcii şi prieteniei între po­poare. FAZEKAS Ferenc miner, şef de brigadă la întreprinderea minieră Paroşeni, judeţul Hunedoara lor. S-au ridicat 227 de locuinţe noi, cîteva blocuri pentru intelectualita­tea tot mai numeroasă a comunei, s-a îmbogăţit viaţa noastră cultu­­ral-artistică, în toamna anului 1982, locuitorii comunei au avut deosebita cinste de a-l primi pe mult stimatul nos­tru secretar general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, aflat intr-o vi­zită de lucru in judeţul nostru, şi de a-şi exprima nemijlocit senti­mentele de profundă dragoste şi re­cunoştinţă ce i le purtăm, alături de întregul popor, pentru întreaga ac­tivitate revoluţionară consacrată înfloririi patriei. Am ascultat atunci cu emoţie şi satisfacţie cuvintele de apreciere, ca şi îndemnurile sale privind sporirea producţiei vegeta­le şi animaliere. Urmînd indicaţiile de inestimabilă valoare date cu acel prilej, in perioada care a trecut, prin munca înfrăţită şi plină de dă­ruire patriotică a tuturor coopera­torilor, valoarea producţiei globale s-a dublat. Chiar în condiţiile climatice mai puţin favorabile ale anului trecut, am reuşit să realizăm planul la principalii indicatori , aplicînd o tehnologie deosebită, la principala noastră cultură — cartofii — am depăşit cu 1 000 kg producţia pla­nificată la hectar, ca şi sarcinile de livrare la fondul de stat. La sfecla de zahăr am depăşit, de asemenea, considerabil producţia planificată. Aceste rezultate reprezintă ex­presia concretă a adeziunii de neclintit a oamenilor muncii din lo­calitatea noastră la întreaga politi­că a partidului. Ele sunt rodul dă­ruirii patriotice cu care acţionăm pentru realizarea sarcinilor. Este răspunsul nostru prin fapte la mo­dul exemplar în care partidul nos­tru a rezolvat, pe deplin şi defini­tiv, problema naţională, asigurînd, pentru toţi cetăţenii patriei, condi­ţiile exercitării reale a drepturilor egale conferite prin Constituţie. Tocmai din acest motiv ne apare de neînţeles, dar şi de neadmis fap­tul că se mai găsesc incă unii, din afara patriei noastre, care îşi arogă dreptul să ne dea lecţii intr-un domeniu în care avem re­alizări cu valoare de exemplu si pentru alţii, că mai persistă unele încercări de denaturare sau pone­grire a istoriei patriei, a realităţi­lor noastre de netăgăduit. Condam­năm cu cea mai mare fermitate asemenea încercări de învrăjbire, care fac jocul imperialismului, al cercurilor reacţionare, revanşarde, al duşmanilor păcii şi colaborării in lume, şi respingem tezele cu carac­ter revizionist puse în circulaţie cu o anume insistenţă în ultima vre­me. Trebuie să spunem răspicat tu­turor acestor manifestări de rea credinţă, indiferent de unde ar proveni ele, că interesele oamenilor muncii de naţionalitate maghiară sunt aceleaşi cu interesele întregu­lui nostru popor. Că ele şi-au găsit expresia plenară în politica internă şi externă a gloriosului nostru partid comunist. In numele cooperatorilor, al tu­turor locuitorilor comunei Cernat, imi exprim întreaga adeziune la magistrala cuvintare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, rostită la şe­dinţa­ comună a consiliilor oa­menilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană. Uniţi în jurul partidului, al secretarului său gene­ral, vom pune întreaga noastră pri­cepere şi energie în slujba înfăp­tuirii sarcinilor ce ne revin din obiectivele noii revoluţii agrare, a hotăririlor Congresului al XIII-lea al partidului, pentru a ne aduce contribuţia la înflorirea scumpei noastre patrii. România socialistă. NAGYOLAH Deziden­ți preşedintele C.A.P. Cernat, judeţul Covasna Mai presus de orice — interesele patriei Argumentele muncii unite, responsabile Magistrala cuvintare a tovară­şului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Republicii So­cialiste România, reprezintă un moment important în reafirmarea fundamentului solid, profund de­mocratic şi umanist, al soluţionă­rii definitive a problemei naţionale in România, al asigurării deplinei egalităţi în drepturi a tuturor ce­tăţenilor ţării, fără deosebire de naţionalitate. Climatul de muncă avîntată a tu­turor cetăţenilor patriei, români, germani, maghiari, sîrbi şi de alte naţionalităţi, strîns uniţi în jurul partidului, al secreta­rului său general, s-a materializat, firesc, în realizările ce conturează azi chipul nou al patriei. Cetăţean român de naţionalitate germană, mă simt parte inseparabilă a po­porului român, cuprins în efortul unitar de transformare revoluţio­nară a scumpei noastre patrii, în­treaga istorie a României reprezin­tă un argument de neclintit al uni­tăţii poporului nostru, al dorinţei sale de a-şi făuri singur destinul, o viaţă liberă, independentă. Avem un trecut de muncă şi luptă comun şi din această cauză apar cu atît mai nefireşti, mai regretabile în­cărcările ca prin teze false şi răs­tălmăciri ale adevărului istoric să se promoveze în fapt imixtiunile în viaţa noastră, în problemele noastre interne, să se atenteze la cea mai scumpă cucerire a noastră, unitatea de nezdruncinat a po­porului român, afirmată într-o istorie milenară. Manifestările na­ţionaliste, şovine, iredentiste şi re­vanşarde reprezintă totodată încer­cări ale unor cercuri imperialiste de a lovi în unitatea ţărilor socia­liste, de a se amesteca în treburile interne ale acestor ţări. Spunem cu toată hotărîrea că sintem­, toţi, fiii României. Trăim aici de veacuri şi inălţăm astăzi pe pămîntul acesta luminosul edi­ficiu al patriei socialiste. In nume­le acestor adevăruri, ţin să-mi ex­prim întreaga adeziune la politica internă şi internaţională a partidu­lui şi statului nostru, politică în­chinată fericirii poporului român, consolidării păcii în lume, viitoru­lui de linişte al planetei, reafirma­tă încă o dată cu atita claritate, umanism şi realism, cu grijă înal­tă pentru destinele poporului nos­tru şi ale umanităţii, în cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Consiliul judeţean al oamenilor muncii de naţionalitate germană a situat permanent în centrul preo­cupărilor sale mobilizarea eforturi­lor acestora în vederea realizării sarcinilor economice la niveluri ca­litativ superioare, întărirea disci­plinei in muncă, cunoaşterea te­meinică a politicii interne şi inter­naţionale a partidului nostru, ridi­carea continuă a nivelului de pre­gătire profesională, ştiinţifică, dez­voltarea şi mai puternică a spiri­tului revoluţionar, a patriotismului socialist. „Aceste probleme — arăta tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU — sunt comune pentru toţi oamenii muncii, fără deosebire de naţiona­litate şi fiecare in domeniul său de activitate trebuie să acţioneze pen­tru a contribui la realizarea lor !“ De aceea, o constantă a preocu­pării noastre o reprezintă forma­rea şi consolidarea concepţiei profund ştiinţifice a oamenilor muncii de naţionalitate germană Adeziune de neclintit la întreaga politică a partidului In perioada pe care, cu adine respect şi deosebită dragoste, o numim „Epoca Nicolae Ceauşescu“, datorită aplicării consecvente a po­liticii partidului de repartizare ar­monioasă a forţelor de producţie pe întregul teritoriu al ţării, au cunos­cut o puternică dezvoltare toate localităţile patriei, inclusiv cele mai modeste. Intre acestea se nu­mără şi comuna in care trăiesc şi lucrez­ă Cernat, din judeţul Covasna. Comuna noastră se distinge prin puternica dezvoltare a producţiilor agricole. Cîteva exemple , faţă de anul 1965, recoltele de griu au cres­cut de 3 ori, cele de cartofi — de 5 ori, iar la sfecla de zahăr — de 10 ori. Prin alocarea unor fonduri in­­sumind 30 milioane lei, în comuna noastră s-a ridicat şi o crescătorie de porci cu o capacitate de 22 000 capete şi cu o producţie anuală de 2 450 tone de carne. Cooperativa noastră este cea mai mare unitate producătoare de cartofi din ţară, şi asta ne obligă să obţinem recolte tot mai mari. Veniturile cooperato­rilor s-au dublat şi, ca urmare, a crescut nivelul de viaţă al oameni­ Noua demnitate a locurilor, noua demnitate a oamenilor Fac parte din generaţia de oa­meni ai muncii din România — români, germani, maghiari şi de alte naţionalităţi — care în urmă cu numai două decenii porneau la înfăptuirea uneia din cele mai te­merare acţiuni iniţiate de Con­gresul al IX-lea al partidului, de iubitul nostru conducător, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, dezvol­tarea zonelor patriei rămase in urmă sub raport economico-social, amplasarea armonioasă a forţelor de producţie pe întreg teritoriul ţă­rii. Ştim bine cu toţii că în anul reorganizării administrativ-teritori­­ale a ţării, in proaspătul judeţ Bis­­triţa-Năsăud industria era aproape inexistentă, că oamenii erau nevoiţi să plece în alte zone ale ţării pen­tru a-şi afirma virtuţile crea­toare. Şi ne amintim de însufle­­ţitorul îndemn al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în timpul unei vizite in judeţul nostru, acela de a „creşte precum un Făt-Frumos“. Umăr la umăr, români, germani, maghiari, ne-am apucat de muncă­, sprijiniţi de întreaga ţară. Şi iată cum arată astăzi, la mai puţin de douăzeci de ani, plaiurile noastre străbune : în perioada 1976—1985, judeţului nostru i-au fost alocate investiţii de aproape 22 miliarde lei, ceea ce a făcut posibilă con­struirea a numeroase capacităţi de producţie în industrie şi agricultu­ră. Şi iată acum, tinerii de pe a­­ceste plaiuri, umăr la umăr, ro­mâni, germani, maghiari, îşi afirmă capacităţile creatoare în platforme­le industriale moderne din Bistri­ţa, Beclean, Năsăud, Sîngeorz Băi, precum şi în alte localităţi ale ju­deţului. împreună muncim, îm­preună ne bucurăm de roadele muncii noastre. Ca cetăţean român de naţionalitate germană, ca om al şantierelor, nu pot să nu mă bucur, alături de toţi ceilalţi concetăţeni, de faptul că plaiurile unde muncim şi trăim împreună îşi capătă, da­torită muncii noastre unite, o nouă demnitate. Doar anul trecut, jude­ţul nostru şi-a îmbogăţit harta cu noi obiective industriale. Fabrica de zahăr din Lechinţa, Fabrica de oxigen din Bistriţa, o secţie de ra­diatoare pentru autoturismul „Olt­eit“ şi altele. Datorită muncii pline de dăruire a oamenilor de pe aceste locuri, judeţul Bistriţa-Năsăud a devenit exportator de producţie industrială. Ca şi ceilalţi concetăţeni de na­ţionalitate germană din judeţ, îmi dau bine seama, ştiu din propria-mi muncă şi viaţă că, dacă faţa aces­tor locuri natale s-a schimbat, de­venind de nerecunoscut, dacă mu­nicipiul Bistriţa este alcătuit din adevărate „oraşe în oraş“, iar civi­lizaţia socialistă a devenit un atribut al fiecărei localităţi din ju­deţ, dacă nu Institutul de subingi­­neri din Bistriţa învaţă, cot la cot, muncitori şi fii de muncitori — ro­mâni, germani şi maghiari, pregă­­tindu-se pentru o viaţă plină de demnitate — toate acestea se dato­­resc profundului umanism al poli­ticii partidului nostru, al secretaru­lui său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în jurul căruia unitatea noastră, a tuturor, este de neclintit. De aceea vom sprijini cu toată fiinţa noastră înţeleaptă po­litică internă şi externă a patriei noastre, care înseamnă o nouă dem­nitate pentru toţi cetăţenii ei, pace şi înţelegere între toate popoarele lumii. Nu vom permite însă nimănui să se amestece în treburile noastre interne, să denigreze minunatele noastre cuceriri socialiste, rod al muncii noastre înfrăţite. Noua noastră demnitate nu permite. Numai noi înşine, partidul şi sta­tul nostru suntem­ în măsură să so­luţionăm o problemă sau alta care apare în acest vast proces istoric. Ştim că minunatele noastre pla­nuri de viitor, înmănuncheate în Programul partidului, vor necesita eforturi, dar nu le vom precupeţi. Ştim că vom avea de învins şi di­ficultăţi inerente. Dar, strîns uniţi in jurul partidului, al tovarăşului Nicolae Ceauşescu , în a cărui strălucită cuvintare rostită la re­centa şedinţă comună a consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană îmi regăsesc integral convingerile şi năzuinţele — vom asigura mersul nostru ferm înainte, vom înfăptui viitorul de aur al patriei noastre scumpe, Re­publica Socialistă România. Ştefan ZIEGLER maistru, secretar, al organizaţiei de bază P.C.R., Trustul de construcţii­­montaj Braşov, Şantierul Bistriţa PAGINA 3 Umăr la umăr, inimă lingă inimă (Urmare din pag. I) întreprinderea in care lucrez — „Electroputere“ Craiova — tova­rășul Nicolae Ceaușescu a făcut 10 vizite de lucru, fiecare dintre ele constituindu-se într-o nouă etapă de dezvoltare a uzinei. îmi amin­tesc că la una dintre primele vi­zite ne-a sfătuit să demonstrăm că ne este mintea precum ni-i firea , iute, să facem transformatoare de mare putere, reducând importurile, pentru dotarea sistemului energetic naţional. Aşa s-a zis, aşa s-a făcut. Astăzi nu există centrală termo­electrică şi hidroelectrică din ţară în care să nu fie incorporată min­tea şi priceperea­­celor de la „Elec­troputere“, îmi amintesc cu plăce­re că muncitori şi specialişti de la fabrica de transformatoare de la „Electroputere", împreună cu oa­meni ai muncii de naţionalitate maghiară sau germană de la diferi­te termocentrale sau hidrocentrale din Transilvania au pus in funcţi­une obiectivele energetice respecti­ve. întotdeauna s-a manifestat în­tre noi spiritul de prietenie, de fră­ţie, firesc intre fiii aceleiaşi patrii. Tocmai de aceea, imi ridic cu tărie glasul, asemenea tuturor cetăţeni­lor României socialiste, împotriva acelora din afară, indiferent de pe unde sunt, care, inventind situaţii fără nici o legătură cu realităţile, cu adevărul, încearcă să ne dea lecţii de conduită, lecţii de convie­ţuire, lecţii privitoare la construc­ţia socialismului la noi în ţară. O spun clar: muncitoreşte , suntem­, fără şovăire, toţi fiii scumpei noas­tre patrii, indiferent de naţionali­tate, in deplin acord cu politica partidului nostru comunist, ur­măm neabătut cuvintul încer­catului său conducător, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ctitorul Româ­niei contemporane. Aici aflăm a­­devărul, aici aflăm temeiul izbîn­­zilor viitoare. Graiul comun al muncii (Urmare din pag. I) , rostit în română, în „maghiară sau în germană, îmi exercit un drept şi îmi fac o datorie de conştiinţă respingînd şi condamnînd afirmaţiile şi tezele vehiculate în afara graniţelor, care denaturează istoria ţării noas­tre, încercările dee a pune în discuţie politica naţională justă, principială, ştiinţifică a partidului şi statului nostru, drepturile şi li­bertăţile de care se bucură naţiona­litatea maghiară din România. So­­cot aceste atitudini ca un amestec in treburile interne ale ţării mele, manifestări care rău slujesc priete­niei dintre state, adevăratelor prin­cipii ale solidarităţii. Participant la şedinţa comună a consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană, am aplaudat cu putere, în rind cu toţi cei prezenţi, cuvintarea de o mare bogăţie de idei, profund prin­cipială, pătrunsă de o ardentă cre­dinţă în forţa poporului român, fără deosebire de naţionalitate, in unitatea sa de crez, de gind şi de faptă, in însemnătatea prieteniei şi colaborării prieteneşti dintre ţările socialiste, dintre toate popoarele lumii, pe care a rostit-o tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Am aplaudat cu putere, in rind cu toţi cei prezenţi, cuvintele sale : „Vom acţiona, şi trebuie să întărim continuu uni­tatea tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, a întregului popor,­in cadrul Fron­tului Democraţiei şi Unităţii­ So­cialiste, sub conducerea Partidului Comunist Român — garanţia si­gură a înfăptuirii obiectivelor de dezvoltare economică şi socială, a egalităţii, a libertăţii şi indepen­denţei patriei noastre“. In calita­te de cetăţean român de naţiona­litate maghiară, îmi exprim adezi­unea totală la tezele cuprinse în acest document programatic, ca şi hotărîrea de a milita fără odihnă pentru transpunerea in viaţă a ge­neroaselor îndemnuri ale celui mai iubit fiu al poporului nostru, strălucitul conducător al partidului și statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceaușescu. y (Urmare din pag. I) vastei opere social-politice a tova­răşului Nicolae Ceauşescu, argu­mentele fundamentale, profund convingătoare vin să fundamenteze tabloul adevărurilor pe care şi le înfăţişează poporul român sieşi şi întregii lumi. Unul dintre aceste adevăruri se referă la modul concret, practic in care a fost so­luţionată problema naţională în ţara noastră. România a fost, cu numai cîteva decenii în urmă, o ţară înapoiată ; ea a devenit azi o ţară industrial-agrară în plină dez­voltare. Fără acest impresionant salt calitativ, întemeiat pe uriaşe acumulări cantitative, nu era de conceput construcţia, în forma sa actuală, a sistemului democraţiei muncitoreşti revoluţionare. In acest sens, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a precizat : „Pentru asigurarea in practică a tuturor drepturilor se impunea insă, ca o necesitate obiec­tivă, lichidarea stării de înapoiere moştenite şi dezvoltarea puternică a forţelor de producţie, a unei trainice baze tehnico-materiale, fără de care nu se poate concepe nici asigurarea condiţiilor pentru progresul multilateral al ţării şi ri­dicarea nivelului general de viaţă, nici adevărata egalitate in drepturi pentru toţi cetăţenii patriei“. Ce fapte, ce adevăruri se situează la baza acestei afirmaţii ? Iată numai cîteva dintre ele, aşa cum sint re­levate, in ampla sa cuvintare, de secretarul general­­al partidului : s avuţia naţională a patriei noastre a crescut de la 330 miliarde lei in 1950 la 4 715 miliarde lei în 1986 ; valoarea fondurilor fixe, ce nu de­pășea, in 1944, suma de 160 mili­arde lei, s-a ridicat la sfîrșitul anu­lui trecut la 3 000 miliarde lei, din­tre care circa 90 la sută au fost realizate în ultimele două decenii ; peste 90 la sută dintre acestea sunt proprietatea întregului popor ; pro­ducţia industrială a fost în 1986 de 115 ori mai mare decât în 1944 ; în afară de armele nucleare, nu exis­tă, azi, nici un domeniu în care industria românească să nu poată realiza produse de înaltă calitate ; agricultura, organizată pe baze so­cialiste, s-a dezvoltat puternic, producţia ei fiind în 1986 de 5 ori mai mare ca în 1944 ; s-au asigurat, in general, echilibrarea şi ampla­sarea raţională a forţelor de pro­ducţie pe întreg teritoriul ţării ; în toate judeţele patriei s-au dezvol­tat puternic ştiinţa, învăţămîntul şi cultura, a crescut continuu nivelul de civilizaţie şi de trai al poporu­lui. A avut loc aproape o recon­strucţie generală a oraşelor şi satelor. Cuvintarea secretarului general al partidului pune în lumină faptul că tocmai aceste realizări, in te­meiul cărora s-au putut asigura dreptul la muncă, la învăţămint, ştiinţă şi cultură pentru absolut toţi cetăţenii ţării, condiţii de re­tribuţie egală la muncă egală, fără deosebire de naţionalitate, sex şi vîrstă, dezvoltarea puternică a for­melor democratice de conducere, se află la baza soluţionării exempla­re,­in România socialistă, a pro­blemei naţionale. Se înţelege, din acest ilustrativ tablou, de ce, în cadrul plenarelor consiliilor oamenilor muncii de na­ţionalitate maghiară şi germană, ca şi în şedinţa comună a celor două consilii, s-a dat o înaltă apreciere modului concret in care partidul, tovarăşul Nicolae Ceauşescu au acţionat şi acţionează pentru depli­na asigurare a egalităţii in drepturi şi îndatoriri a tuturor cetăţenilor patriei. S-a precizat, in acest sens, Plenarele consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană au dat glas satisfacţiei de­pline, întemeiate pe realităţi de necontestat, că în România au fost abolite pentru totdeauna exploata­rea, discriminările de orice fel , că toţi oamenii muncii, egali cu ade­vărat in drepturi, participă in dem­nitate şi libertate la întreaga viaţă a societăţii, la conducerea ei. In acelaşi timp, au fost respinse cu fermitate orice fel de încercări de că în România problema naţională a fost rezolvată pe deplin, în mod revoluţionar, în conformitate cu principiile materialist-dialectice, ale socialismului ştiinţific, ţinîn­­du-se seamă de realităţile concret­­istorice. Şi că, in mod firesc, pe această bază s-au înfăptuit şi s-au dezvoltat unitatea şi frăţia oame­nilor muncii români, maghiari, ger­mani, de alte naţionalităţi in asi­gurarea progresului multilateral al României socialiste, amestec in treburile interne ale tării noastre, din partea oricui ar veni, în numele intereselor naţio­nalităţilor conlocuitoare, au fost condamnate aprecierile denigra­toare cu privire la realităţile din societatea socialistă românească. Nu avem nevoie de lecţii şi nu primim lecţii de la nimeni. — s-a subliniat în raportul prezentat în cadrul Plenarei Consiliului oa­menilor muncii de naţionalitate maghiară. Avem un partid puternic — Partidul Comunist Român — care a demonstrat cu prisosinţă ca­pacitatea de a soluţiona corespun­zător toate problemele edificării societăţii socialiste, inclusiv proble­ma naţională. Iar in raportul pre­zentat în cadrul Plenarei Consiliu­lui oamenilor muncii de naţionali­tate germană s-a arătat : Expe­rienţa amară a unui trecut nu prea îndepărtat ne-a învăţat că „sfatu­rile“ de la „alţii“ si încercările de amestec in treburile interne nu au altă fintă decit învrăjbirea oame­nilor muncii pe criterii de aparte­nenţă etnică şi de limbă maternă. Poziţia principială, fermă, ana­liza critică fundamentată a unor concepţii şi practici aflate în con­tradicţie cu adevărul istoric şi voinţa popoarelor de a trăi intr-un climat de destindere în lume, de pace şi securitate sunt temeinic fundamentate in ampla cuvintare pe care secretarul general al partidului a rostit-o în cadrul şedinţei comune a consiliilor oa­menilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană. A fost subli­niat, în acest context, faptul că sunt, peste hotare, cercuri reacţio­nare care au uitat lecţiile aspre ale istoriei, care par a nu fi învă­ţat nimic din trecut. în interesul lor de clasă, aceste cercuri deni­grează, cu bună ştiinţă, realizările poporului român. Deşi multe orga­ne de presă din ţările occidentale relevă, în numeroase articole, ma­rile înfăptuiri din aceşti ani ale României socialiste. Dar, aşa cum s-a arătat în cuvintare, este de neînţeles faptul că asemenea de­naturări apar într-o ţară socialistă sau alta. Pentru că intr-adevăr este de neînţeles ca într-o ţară socialistă, în presă sau în litera­tură, să apară jigniri la adresa altor popoare, denaturări ale reali­tăţilor dintr-o altă ţară socialistă. „Este o pretenţie minimă , a pre­cizat secretarul general al partidu­lui — ca să nu se denatureze acti­vitatea poporului nostru, a oame­nilor muncii, sub conducerea parti­dului, pentru dezvoltarea economi­­co-socială, pentru făurirea orîn­­duirii socialiste și comuniste.“ De multe ori, obiectul unor ast­fel de denaturări devine istoria. Dar ce sens au astfel de încercări ? — iată o întrebare care răzba­te cu pregnanţă din cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Pot fi oare schimbate, azi, realităţile istoriei de peste 2 500 de ani a po­porului român ? Se mai poate, azi, schimba ceea ce au văzut şi au înţeles cei ce au trăit evenimen­tele istoriei, în tumultul vremuri­lor ? Poate fi negată existenţa altui popor, pe care istoria sa o atestă cu date şi fapte ce nu mai pot fi contestate ? Desigur, aceste Încercări nu au nici o şansă de izbîndă. Ele denaturează în­suşi sensul istoriei, al că­rei rol este acela de a servi apro­pierea şi înfrăţirea dintre popoare. In acest spirit, secretarul general al partidului a pus un accent deo­sebit pe necesitatea dezvoltării colaborării, prieteniei intre toate ţările socialiste, cu deosebire între cele vecine, pentru asigurarea dez­voltării fiecărui popor, a ridicării bunăstării fiecărei naţiuni, pentru asigurarea păcii. în acest sens, secretarul general al partidului a subliniat : „Trebuie să acţionăm pentru unirea popoarelor in lupta pentru socialism, pentru dezarmare şi pace in lume“. Cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu a trezit un pu­ternic ecou în conştiinţele tuturor fiilor patriei, fără deosebire de na­ţionalitate ; poporul întreg a primit cu viu interes şi cu deplină apro­bare acest nou document progra­matic ce integrează idei şi teze proprii gindirii novatoare, de esen­ţă revoluţionară, a secretarului ge­neral al partidului. Cu deplina conştiinţă că nimeni n-o poate abate din drumul său, că nimeni nu poate atenta la cuceririle revo­luţionare ale României socialiste, naţiunea noastră, însufleţită de mobilizatoarele îndemnuri ale to­varăşului Nicolae Ceauşescu, de cutezătoarele obiective stabilite de partid, pentru prezent şi pentru viitor,­ este ferm hotărîtă să mun­cească cu abnegaţie pentru ca ţara să urce pe noi trepte de civiliza­ţie, de progres multilateral. 0 POLITICA ŞTIINŢIFICA, UMANISTA, CONFIRMATA DE VIAŢĂ, DE REALITĂŢILE SOCIAUSTE ALE TĂRII ÎNDEMN DE A ÎNVĂŢA CONTINUU DIN LECŢIILE ISTORIEI

Next