Scînteia, aprilie 1987 (Anul 56, nr. 13875-13900)
1987-04-01 / nr. 13875
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIJI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LVI Nr. 13 875 Miercuri 1 aprilie 1987 Prima ediţie 6 PAGINI - 50 BANI Prilejuind un rodnic dialog, menit să creeze noi perspective dezvoltării relaţiilor pe multiple planuri româno-zaireze, ieri a continuat VIZITA OFICIALĂ DE PRIETENIE A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, ÎMPREUNĂ CU TOVARĂŞA ELENA CEAUŞESCU, ÎN REPUBLICA ZAIR Convorbiri oficiale intre preşedintele Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, si preşedintele Mobutu Sese Seko Marti, 31 martie, la bordul navei prezidenţiale „Kokolo“ au avut loc convorbiri oficiale între tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, şi preşedintele fondator al Mişcării Populare a Revoluţiei, preşedintele Republicii Zair, Mobutu Sese Seko. Din partea română au participat: Dimitrie Ancuţa, viceprim-ministru al guvernului. Ioan Totu, ministrul afacerilor externe. Constantin Mitea, consilier al preşedintelui Republicii Socialiste România. Gheorghe Cazan, ministru secretar de stat la Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale. Mircea Andrei, ambasadorul ţării noastre la Kinshasa, alte persoane. Din partea zaireză au luat parte: comisarul de stat al afacerilor externe şi cooperării internaţionale, Ekila Liyonda, comisarul de stat al planificării, Sambwa Pida Moagui, consilierul special al preşedintelui, Nkema Liilo, directorul cabinetului preşedintelui. Kalongo Mbikayi, comisarii de stat ai finanţelor şi bugetului. Nyembo Shabani, economiei naţionale şi industriei. Tshimza Mbiye, comerţului exterior. Kasereka Kasai, minelor şi energiei. Ileo Itambala, transporturilor şi telecomunicaţiilor, Sampassa Kaweta Milombe, alţi membri ai guvernului. Preşedintele Mobutu Sese Seko a salutat, încă o dată, cu căldură noua vizită în Republica Zair a preşedintelui Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, arătînd că aceasta constituie o expresie a bunelor raporturi de prietenie şi colaborare dintre cele două ţări şi popoare. (Continuare in pag. a II-a) Dineu oficial în onoarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu # 9 9 şi a tovarăşei Elena Ceauşescu 9 9 9 După cum s-a anunţat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi tovarăşa Elena Ceauşescu au participat, luni, la un dineu oficial oferit în onoarea lor de preşedintele fondator al Mişcării Populare a Revoluţiei, preşedintele Republicii Zair, Mobutu Sese Seko, şi soţia sa, Bobi Ladawa. Cu acest prilej, preşedintele Mobutu Sese Seko şi preşedintele Nicolae Ceauşescu au rostit toasturi. TOASTUL PREŞEDINTELUI MOBUTU SESE SEKO Domnule preşedinte, Doamnă Elena Ceauşescu, cărora le prezint omagiile mele cele mai alese, Doamnelor şi domnilor, Vă rog să-mi permiteţi, in primul rind, să vă reînnoiesc dumeavoastră personal, precum şi oficialităţilor care vă însoţesc, în numele poporului zairez — reunit în cadrul marelui nostru Partid Naţional, Mişcarea Populară a Revoluţiei — şi în numele meu personal, caldele noastre urări de cordial bun venit pe acest pămînt african şi ospitalier al Zairului. Primirea spontană şi frăţească de care dumneavoastră v-aţi bucurat din partea militanţilor şi militantelor Mişcării Populare a Revoluţiei încă de la sosirea în capitala noastră ilustrează calitatea raporturilor existente intre cele două ţări. In persoana dumneavoastră noi salutăm nu numai pe şeful unui stat prieten, dar, de asemenea, pe patriotul militant, pe luptătorul şi omul politic ale cărui curaj, hotărîre şi experienţă au avut un rol fundamental şi decisiv pentru a face din România o ţară respectată în lume, încrezătoare în viitorul ei. In urmă cu şapte ani, în martie 1980, la invitaţia dumneavoastră, am avut plăcerea să revăd frumoasa Românie. Am putut aprecia la justa sa valoare vitalitatea poporului român şi ataşamentul faţă de conducătorul său. Aţi acţionat întotdeauna pentru a păstra, în toate circumstanţele, identitatea politică proprietării dumneavoastră şi valorile sale autentice. De la stabilirea lor în 1966, relaţiile diplomatice dintre ţările noastre au rămas excelente şi fără nici o umbră. Mă bucur să ştiu că principiile care determină politica noastră, îndeosebi respectul independenţei şi suveranităţii, neamestecul în treburile interne ale statelor, politica de deschidere, fără excepţie, sunt, de asemenea, şi principii ale Republicii Socialiste România. Aceste trăsături comune ale statelor noastre explică de ce o cooperare fructuoasă şi un flux de schimburi în diferite domenii s-au stabilit şi dezvoltat între cele două ţări ale noastre. Vizita dumneavoastră, domnule preşedinte, ne oferă prilejul de a face bilanţul acestei cooperări şi îndrăznesc să sper că întîlnirile noastre, analizele experţilor noştri vor permite să-i imprime un nou impuls. Din acest punct de vedere, în ceea ce priveşte Zairul, planul cincinal de dezvoltare economică şi socială, aşa cum a fost revizuit ca urmare a deciziilor de stat ale Comitetului Central al Mişcării Populare a Revoluţiei cu ocazia celei de-a XII-a Sesiuni ordinare, trasează un cadru în care se pot înscrie şi evalua anumite proiecte ale cooperării între cele două ţări ale noastre. Dorinţa noastră de a dezvolta această cooperare a fost deja exprimată în 1967 cu ocazia semnării unui important acord comercial care a fost completat prin alte acorduri în domeniile economic, tehnic, ştiinţific, cultural şi chiar nuclear, potrivit convenţiei semnate între cele două ţări ale noastre, la Bucureşti, în septembrie 1974 (Continuare in pag. a 111-a) TOASTUL PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU Domnule preşedinte, Doamnă Mobutu, Doamnelor şi domnilor, Doresc ca, în numele meu şial tovarăşei mele, al colaboratorilor care mă însoţesc, să exprim, şi în acest cadru, mulţumirile noastre pentru invitaţia de a vizita din nou Zairul, pentru primirea călduroasă şi ospitalitatea de care ne bucurăm în frumoasa dumneavoastră ţară, îmi face plăcere să vă adresez, cu acest prilej, dumneavoastră, domnule preşedinte, şi doamnei, precum şi întregului popor al Zairului prieten, salutul nostru călduros, al poporului român, şi cele mai bune urări. Aş dori în mod deosebit să exprim calde mulţumiri pentru organizarea primirii de către militanţii partidului şi poporul capitalei ţării dumneavoastră. Manifestările populaţiei din capitala Zairului — începînd de la aeroport şi continuînd cu traseul pe care am venit , precum şi de la Palatul Poporului le considerăm ca o expresie a prieteniei frăţeşti dintre popoarele noastre, a dorinţei de a întări şi mai mult colaborarea şi solidaritatea dintre ele. Aş dori să adresez locuitorilor capitalei ţării dumneavoastră, tuturor cetăţenilor Zairului salutul nostru călduros, al poporului român, şi urări de succese tot mai mari în dezvoltarea economică, în întărirea independenţei şi ridicarea bunăstării materiale şi spirituale. Vizita actuală pe care o facem în ţara dumneavoastră, domnule preşedinte, reprezintă o ilustrare a bunelor relaţii dintre ţările noastre, a dezvoltării colaborării în diferite domenii de activitate. Avînd în vedere programele şi planurile de dezvoltare economico-socială, atît ale României, cit şi ale Zairului, consider că există condiţii favorabile pentru dezvoltarea mai puternică a colaborării economice, tehnico-ştiinţifice, culturale şi în alte domenii. Am convingerea că, în cursul convorbirilor noastre din aceste zile, vom identifica împreună noi posibilităţi în această direcţie, în interesul ambelor ţări, al dezvoltării economice a popoarelor noastre, al întăririi independenţei lor. Suntem bucuroşi că avem prilejul să cunoaştem noi aspecte din munca şi viaţa poporului ţării dumneavoastră, înfăptuirile sale pe calea dezvoltării economico-sociale independente. Ca prieteni, vă urăm dumneavoastră şi întregului popor al Zairului succes deplin în înfăptuirea planurilor de dezvoltare a ţării, realizări cît mai însemnate în toate domeniile de activitate ! Aţi vizitat România şi cunoaşteţi unele preocupări şi realizări ale poporului nostru. De la ultima dumneavoastră vizită, poporul român a obţinut o serie de realizări importante — depăşind unele din greutăţile provocate de criza economică mondială — şi a asigurat progresul continuu pe calea înfăptuirii unei orinduiri sociale mai drepte şi mai bune. Acum, poporul român se află angajat într-un program complex de dezvoltare, de făurire a unui stadiu superior al socialismului şi de avînt puternic al ştiinţei, ca factor hotărîtor în întreaga dezvoltare. (Continuare in pag. a IlI-a) DOCUMENTE ADOPTATE DE PLENARA C.C. AL P.C.R. DIN 24—25 MARTIE 1987 Cu privire la activitatea internaţională a partidului şi statului în 1986 şi principalele obiective ale politicii externe in 1987 IN PAGINA A V-A SEMĂNATUL-în timp scurt, de cea mai bună calitate! Duminică am parcurs un traseu prin mai multe unităţi agricole din judeţul Giurgiu. De la primele ore ale dimineţii şi pină spre amiază insă, activitatea in cîmp nu dădea semne să crească în intensitate. Vom vedea, din motive obiective. Ici-colo cite un tractor „tatona“ terenul... „Se poate, sau nu se poate lucra ?“... După-amiaza insă, pină ce întunericul a cuprins cimpul, o cu totul altă imagine ţi se înfăţişa privirilor. In toate unităţile agricole din cinci consilii agroindustriale — Frăţeşti, Putineiu, Băneasa, Hotarele şi Călugăreni, pe unde am trecut şi, cum aveam să aflăm a doua zi, practic în tot judeţul, tractoarele au părăsit „taberele de cîmp“ înfiinţate în 182 de puncte pentru a relua sau a începe semănatul culturilor de primăvara. Intr-adevăr, pretutindeni oamenii erau pe poziţie, bine organizaţi, manifestind un interes deosebit ----------------------pentru grăbirea insăminţărilor şi recuperarea rămînerilor în urmă provocate de timpul nefavorabil. Cu două zile in urmă discutasem ----------------------la comitetul judeţean de partid, la Trustul pentru mecanizarea agriculturii şi nu citeva unităţi agricole. Peste tot, sub o formă sau alta, ni s-a spus că oamenii sunt gata să înceapă lucrul la cîmp cu toate forţele. Peste o oră sau două, peste o zi, imediat ce umiditatea solului va permite. Iar duminică, în a doua jumătate a zilei, condiţiile de lucru au devenit favorabile şi oamenii, mecanizatorii, cooperatorii şi specialiştii nu au aşteptat ziua de luni. Dovadă rezultatele : duminică au fost însămînţate 1 064 hectare, iar luni — aproape 3 000 hectare. Pe judeţ, pină luni seara, erau insăminţate cu furaje, sfeclă de zahăr, cartofi, legume şi mazăre aproape 4 500 hectare. „In toate unităţile agricole — spunea tovarăşa Georgeta Oprea, secretar al comitetului judeţean de partid — există o puternică stare de mobilizare a tuturor forţelor. Realizarea producţiilor mari ce ni le-am propus în acest an — la nivelul obiectivelor noii revoluţii agrare — impune atît încheierea însămînţărilor de primăvară într-un timp cît mai scurt, pe cele peste 146 000 hectare in sectorul socialist al agriculturii, cît şi mai ales executarea lucrărilor la un înalt nivel agrotehnic. UN OBIECTIV CENTRAL : REALIZAREA UNOR VITEZE DE LUCRU LA NIVELUL MAXIM AL POSIBILITĂŢILOR. La consiliile agroindustriale Hotarele, Putineiu, Băneasa şi Frăţeşti ni s-a vorbit insistent despre modalităţile concrete de acţiune pentru folosirea deplină a fiecărei clipe de lucru, problemă ce capătă acum o dimensiune aparte în efortul de a se realiza la semănat viteze mult sporite. Florea Cornea, preşedintele consiliului agroindustrial Băneasa, ne arăta că direcţia principală în care se acţionează este crearea unui larg front de lucru la semănat „Ne-am organizat în aşa fel ca să avem teren pregătit in avans pentru cel puţin o zi la semănat. De aceea, vom lucra la pregătirea terenului fără pauze, în schimb de zi, în schimb prelungit pină la orele 21—22 noaptea, şi în schimb de noapte pină dimineaţa. La toate secţiile de mecanizare a fost organizat schimbul doi, format în total din 50 de tractoare. Procedind astfel, putem depăşi la semănat viteza zilnică stabilită, de 350 hectare“. De altfel, in toate staţiunile de mecanizare din judeţ a fost organizat schimbul doi la pregătirea terenului. In acest scop sunt folosiţi 450 de combined, mecanizatori de pe tractoarele S-1500 şi mecanici de ateliere, care in această perioadă nu sunt ocupaţi cu alte lucrări. Şi in unităţile din consiliul agroindustrial Putineiu activitatea se desfăşoară cu forţe sporite la pregătirea terenului, ----------------------- semănatul mazării şi al culturilor furajere. Demnă de remarcat aici este organizarea temeinică a fiecărui loc de muncă din acest ----------------------- sens — accentua tovarăşul Victor Ghidarcea, care răspunde de acest consiliu din partea biroului comitetului judeţean de partid , pentru a cîştiga timp preţios la lucrările de bază, esenţială este utilizarea din plin a mijloacelor mecanice“. Pentru a întregi imaginea eforturilor ce se depun spre a se ciştiga timp la semănat, Florin Cenciu, directorul Trustului S.M.A., ne-a vorbit despre o măsură deosebit de eficientă. Anume, pentru fiecare cultură au fost pregătite special semănători in numărul necesar pentru încheierea lucrărilor cît mai repede. In felul acesta, nemaifiind nevoie de modificarea semănătorilor de la o cultură la alta, se cîştigă pină la două zile pentru lucrul efectiv în brazdă. CUVINTUL DE ORDINE : CALITATE IREPROŞABILA LA TOATE LUCRĂRILE. In discuţiile avute cu specialiştii din unităţi, mecanizatori şi cadre de conducere din agricultura judeţului, am remarcat unitatea organică, inseparabilă între cerinţa realizării de viteze sporite de lucru, în acelaşi timp cu executarea lucrărilor la un nivel calitativ ireproşabil. Şi in alte campanii s-a vorbit mult despre această condiţie esenţială pentru obţinerea de recolte mari .Important este insă că pentru acest an s-a găsit un cadru organizatoric care să garanteze din start, şi apoi pe parcursul perioadei de vegetaţie, executarea tuturor lucrărilor la un nivel agrotehnic ridicat. Să explicăm. La C.A.P. Frasini se însămânţau primele hectare cu sfeclă de zahăr. înainte de a intra în brazdă, mecanizatorii Dumitru Cercel şi Gheorghe Oanţă, care fac Insăminţarea sfeclei, au străbătut soia de la un capăt la altul şi, abia după aceea, au decis să înceapă (Continuare in pag. a IV-a) . Raid ancfreră în unităţi agricole din judeţul Giurgiu Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, însoţiţi de preşedintele Mobutu Sese Seko şi doamna Mobutu, au efectuat o călătorie pe fluviul Zair Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a întîlnit 11 cu reprezentanţii principalelor corporaţii de stat şi firme particulare din Zair IN PAGINA A ll-A