Scînteia, aprilie 1987 (Anul 56, nr. 13875-13900)

1987-04-01 / nr. 13875

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIJI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LVI Nr. 13 875 Miercuri 1 aprilie 1987 Prima ediţie 6 PAGINI - 50 BANI Prilejuind un rodnic dialog, menit să creeze noi perspective dezvoltării relaţiilor pe multiple planuri româno-zaireze, ieri a continuat VIZITA OFICIALĂ DE PRIETENIE A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, ÎMPREUNĂ CU TOVARĂŞA ELENA CEAUŞESCU, ÎN REPUBLICA ZAIR Convorbiri oficiale intre preşedintele Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, si preşedintele Mobutu Sese Seko Marti, 31 martie, la bordul navei prezidenţiale „Kokolo“ au avut loc convorbiri oficiale între tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, şi preşedintele fondator al Mişcării Populare a Revoluţiei, preşedintele Republicii Zair, Mobutu Sese Seko. Din partea română au participat: Dimitrie Ancuţa, viceprim-ministru al guvernului. Ioan Totu, minis­trul afacerilor externe. Constantin Mitea, consilier al preşedintelui Republicii Socialiste România. Gheorghe Cazan, ministru secretar de stat la Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale. Mircea Andrei, am­basadorul ţării noastre la Kin­shasa, alte persoane. Din partea zaireză au­ luat parte: comisarul de stat al afacerilor ex­terne şi cooperării internaţionale, Ekila Liyonda, comisarul de stat al planificării, Sambwa Pida Moa­­gui, consilierul special al preşedin­telui, Nkema Liilo, directorul ca­binetului preşedintelui. Kalongo Mbikayi, comisarii de stat ai fi­nanţelor şi bugetului. Nyembo Shabani, economiei naţionale şi in­dustriei. Tshim­za Mbiye, comer­ţului exterior. Kasereka Kasai, minelor şi energiei. Ileo Itambala, transporturilor şi telecomunicaţii­lor, Sampassa Kaweta Milombe, alţi membri ai guvernului. Preşedintele Mobutu Sese Seko a salutat, încă o dată, cu căldură noua vizită în Republica Zair a preşedintelui Republicii So­cialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, arătînd că aceas­ta constituie o expresie a bunelor raporturi de prietenie şi colabora­­re dintre cele două ţări şi popoare. (Continuare in pag. a II-a) Dineu oficial în onoarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu #­­ 9 9 şi a tovarăşei Elena Ceauşescu 9 9 9 După cum s-a anunţat, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi tovarăşa Elena Ceauşescu au participat, luni, la un dineu oficial oferit în onoarea lor de preşedintele fon­dator al Mişcării Populare a Re­voluţiei, preşedintele Republicii Zair, Mobutu Sese Seko, şi soţia sa, Bobi Ladawa. Cu acest prilej, preşedintele Mobutu Sese Seko şi preşedintele Nicolae Ceauşescu au rostit toas­turi. TOASTUL PREŞEDINTELUI MOBUTU SESE SEKO Domnule preşedinte, Doamnă Elena Ceauşescu, cărora le prezint omagiile mele cele mai alese, Doamnelor şi domnilor, Vă rog să-mi permiteţi, in pri­mul rind, să vă reînnoiesc dum­eavoastră personal, precum şi oficialităţilor care vă însoţesc, în numele poporului zairez — reunit în cadrul marelui nostru Partid Naţional, Mişcarea Popu­lară a Revoluţiei — şi în numele meu personal, caldele noastre urări de cordial bun venit pe acest pămînt african şi ospitalier al Zairului. Primirea spontană şi frăţească de care dumneavoastră v-aţi bucurat din partea militanţilor şi militantelor Mişcării Populare a Revoluţiei încă de la sosirea în capitala noastră ilustrează calita­tea raporturilor existente intre cele două ţări. In persoana dumneavoastră noi salutăm nu numai pe şeful unui stat prieten, dar, de asemenea, pe patriotul militant, pe luptăto­rul şi omul politic ale cărui curaj, hotărîre şi experienţă au avut un rol fundamental şi deci­siv pentru a face din România o ţară respectată în lume, încreză­toare în viitorul ei. In urmă cu şapte ani, în mar­tie 1980, la invitaţia dumnea­voastră, am avut plăcerea să re­văd frumoasa Românie. Am pu­tut aprecia la justa sa valoare vitalitatea poporului român şi ataşamentul faţă de conducăto­rul său. Aţi acţionat întotdeauna pen­tru a păstra, în toate circum­stanţele, identitatea politică pro­prie­tării dumneavoastră şi valo­rile sale autentice. De la stabilirea lor în 1966, re­laţiile diplomatice dintre ţările noastre au rămas excelente şi fără nici o umbră. Mă bucur să ştiu că principiile care determină politica noastră, îndeosebi respectul indepen­denţei şi suveranităţii, neames­tecul în treburile interne ale sta­telor, politica de deschidere, fără excepţie, sunt, de asemenea, şi principii ale Republicii Socia­liste România. Aceste trăsături comune ale statelor noastre explică de ce o cooperare fructuoasă şi un flux de schimburi în diferite domenii s-au stabilit şi dezvoltat între cele două ţări ale noastre. Vizita dumneavoastră, domnule preşedinte, ne oferă prilejul de a face bilanţul acestei cooperări şi îndrăznesc să sper că întîlnirile noastre, analizele experţilor noş­tri vor permite să-i imprime un nou impuls. Din acest punct de vedere, în ceea ce priveşte Zairul, planul cincinal de dezvoltare economică şi socială, aşa cum a fost revizuit ca urmare a deciziilor de stat ale Comitetului Central al Mişcării Populare a Revoluţiei cu ocazia celei de-a XII-a Sesiuni ordinare, trasează un cadru în care se pot înscrie şi evalua anumite proiecte ale cooperării între cele două ţări ale noastre. Dorinţa noastră de a dezvolta această cooperare a fost deja exprimată în 1967 cu ocazia semnării unui important acord comercial care a fost completat prin alte acorduri în domeniile economic, tehnic, ştiinţific, cul­tural şi chiar nuclear, potrivit convenţiei semnate între cele două ţări ale noastre, la Bucu­reşti, în septembrie 1974 (Continuare in pag. a 111-a) TOASTUL PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU Domnule preşedinte, Doamnă Mobutu, Doamnelor şi domnilor, Doresc ca, în numele meu şi­­al tovarăşei mele, al colaboratorilor care mă însoţesc, să exprim, şi în acest cadru, mulţumirile noas­tre pentru invitaţia de a vizita din nou Zairul, pentru primirea călduroasă şi ospitalitatea de care ne bucurăm în frumoasa dum­neavoastră ţară, îmi face plăcere să vă adresez, cu acest prilej, dumneavoastră, domnule preşedinte, şi doamnei, precum şi întregului popor al Zairului prieten, salutul nostru călduros, al poporului român, şi cele mai bune urări. Aş dori în mod deosebit să ex­prim calde mulţumiri pentru or­ganizarea primirii de către mi­litanţii partidului şi poporul capitalei ţării dumneavoastră. Manifestările populaţiei din ca­pitala Zairului — începînd de la aeroport şi continuînd cu traseul pe care am venit , precum şi de la Palatul Poporului le conside­răm ca o expresie a prieteniei frăţeşti dintre popoarele noastre, a dorinţei de a întări şi mai mult colaborarea şi solidaritatea din­tre ele. Aş dori să adresez locuitorilor capitalei ţării dumneavoastră, tuturor cetăţenilor Zairului salu­tul nostru călduros, al poporului român, şi urări de succese tot mai mari în dezvoltarea econo­mică, în întărirea independenţei şi ridicarea bunăstării materiale şi spirituale. Vizita actuală pe care o facem în ţara dumneavoastră, domnule preşedinte, reprezintă o ilustrare a bunelor relaţii dintre ţările noastre, a dezvoltării colaborării în diferite domenii de activitate. Avînd în vedere programele şi planurile de dezvoltare economi­­co-socială, atît ale României, cit şi ale Zairului, consider că exis­tă condiţii favorabile pentru dez­voltarea mai puternică a colabo­rării economice, tehnico-ştiinţi­­fice, culturale şi în alte domenii. Am convingerea că, în cursul convorbirilor noastre din aceste zile, vom identifica împreună noi posibilităţi în această direcţie, în interesul ambelor ţări, al dezvol­tării economice a popoarelor noastre, al întăririi independen­ţei lor. Suntem­ bucuroşi că avem pri­lejul să cunoaştem noi aspecte din munca şi­ viaţa poporului ţării dumneavoastră, înfăptuirile sale pe calea dezvoltării econo­­mico-sociale independente. Ca prieteni, vă urăm dumneavoastră şi întregului popor al Zairului succes deplin în înfăptuirea pla­nurilor de dezvoltare a ţării, rea­lizări cît mai însemnate în toate domeniile de activitate ! Aţi vizitat România şi cunoaş­teţi unele preocupări şi realizări ale poporului nostru. De la ulti­ma dumneavoastră vizită, po­porul român a obţinut o serie de realizări importante — depăşind unele din greutăţile provocate de criza economică mondială — şi a asigurat progresul continuu pe calea înfăptuirii unei orinduiri sociale mai drepte şi mai bune. Acum, poporul român se află angajat într-un program complex de dezvoltare, de făurire a unui stadiu superior al socialismului şi de avînt puternic al ştiinţei, ca factor hotărîtor în întreaga dezvoltare. (Continuare in pag. a IlI-a) DOCUMENTE ADOPTATE DE PLENARA C.C. AL P.C.R. DIN 24—25 MARTIE 1987 Cu privire la activitatea internaţională a partidului şi statului în 1986 şi principalele obiective ale politicii externe in 1987 IN PAGINA A V-A SEMĂNATUL-în timp scurt, de cea mai bună calitate! Duminică am parcurs un traseu prin mai multe unităţi agricole din judeţul Giurgiu. De la primele ore ale dimineţii şi pină spre amiază insă, activitatea in cîmp nu dădea semne să crească în intensitate. Vom vedea, din motive obiective. Ici-colo cite un tractor „tatona“ te­renul... „Se poate, sau nu se poate lucra ?“... După-amiaza insă, pină ce în­tunericul a cuprins cimpul, o cu totul altă imagine ţi se înfăţişa privirilor. In toate unităţile agrico­le din cinci consilii agroindustriale — Frăţeşti, Putineiu, Băneasa, Ho­tarele şi Călugăreni, pe unde am trecut şi, cum aveam să aflăm a doua zi, practic în tot judeţul, trac­toarele au părăsit „taberele de cîmp“ înfiinţate în 182 de puncte pentru a relua sau a începe se­mănatul culturilor de primăvara. Intr-adevăr, pretutindeni oamenii erau pe poziţie, bine organizaţi, manifestind un interes deosebit ----------------------­pentru grăbirea insăminţărilor şi recuperarea rămî­­nerilor în urmă provocate de tim­pul nefavorabil. Cu două zile in urmă discutasem ----------------------­la comitetul jude­ţean de partid, la Trustul pentru mecanizarea agriculturii şi nu citeva unităţi agricole. Peste tot, sub o formă sau alta, ni s-a spus că oa­menii sunt gata să înceapă lucrul la cîmp cu toate forţele. Peste o oră sau două, peste o zi, imediat ce umiditatea solului va per­mite. Iar duminică, în a doua jumătate a zilei, condiţiile de lucru au devenit favorabile şi oamenii, mecanizatorii, cooperato­rii şi specialiştii nu au aşteptat ziua de luni. Dovadă rezultatele : duminică au fost însămînţate 1 064 hectare, iar luni — aproape 3 000 hectare. Pe judeţ, pină luni seara, erau insăminţate cu furaje, sfeclă de zahăr, cartofi, legume şi mază­re aproape 4 500 hectare. „In toate unităţile agricole — spunea tova­răşa Georgeta Oprea, secretar al comitetului judeţean de partid — există o puternică stare de mobi­lizare a tuturor forţelor. Realizarea producţiilor mari ce ni le-am pro­pus în acest an — la nivelul­ obiec­tivelor noii revoluţii agrare — im­pune atît încheierea însămînţărilor de primăvară într-un timp cît mai scurt, pe cele peste 146 000 hectare in sectorul socialist al agriculturii, cît şi mai ales executarea lucrări­lor la un înalt nivel agrotehnic. UN OBIECTIV CENTRAL : REALIZAREA UNOR VITEZE DE LUCRU LA NIVELUL MAXIM AL POSIBILITĂŢILOR. La consiliile agroindustriale Hotarele, Putineiu, Băneasa şi Frăţeşti ni s-a vorbit insistent despre modalităţile con­crete de acţiune pentru folosirea deplină a fiecărei clipe de lucru, problemă ce capătă acum o dimen­siune aparte în efortul de a se realiza la semănat viteze mult spo­rite. Florea Cornea, preşedintele consiliului agroindustrial Băneasa, ne arăta că direcţia principală în care se acţionează este crearea unui larg front de lucru la semă­nat „Ne-am organizat în aşa fel ca să avem teren pregătit in a­­vans pentru cel puţin o zi la se­mănat. De aceea, vom lucra la pregătirea terenului fără pauze, în schimb de zi, în schimb prelun­git pină la orele 21—22 noaptea, şi în schimb de noapte pină diminea­ţa. La toate secţiile de mecanizare a fost organizat schimbul doi, for­mat în total din 50 de tractoare. Procedind astfel, putem depăşi la semănat viteza zilnică stabilită, de 350 hectare“. De altfel, in toate staţiunile de mecanizare din judeţ a fost orga­nizat schimbul doi la pregătirea terenului. In acest scop sunt folo­siţi 450 de combined, mecanizatori de pe tractoarele S-1500 şi meca­nici de ateliere, care in această pe­rioadă nu sunt ocupaţi cu alte lu­crări. Şi in unităţile din consiliul agro­industrial Putineiu activitatea se desfăşoară cu forţe sporite la pre­gătirea terenului, ----------------------- semănatul mază­rii şi al culturilor furajere. Demnă de remarcat aici este organizarea temeinică a fie­cărui loc de mun­că din acest ----------------------- sens — accentua tovarăşul Victor Ghidarcea, care răspunde de acest consiliu din partea birou­lui comitetului judeţean de partid , pentru a cîştiga timp preţios la lucrările de bază, esenţială este utilizarea din plin a mijloacelor mecanice“. Pentru a întregi imaginea efor­turilor ce se depun spre a se ciş­­tiga timp la semănat, Florin Cen­­ciu, directorul Trustului S.M.A., ne-a vorbit despre o măsură deo­sebit de eficientă. Anume, pentru fiecare cultură au fost pregătite special semănători in numărul ne­cesar pentru încheierea lucrărilor cît mai repede. In felul acesta, nemaifiind nevoie de modificarea semănătorilor de la o cultură la alta, se cîştigă pină la două zile pentru lucrul efectiv în brazdă. CUVINTUL DE ORDINE : CA­LITATE IREPROŞABILA LA TOATE LUCRĂRILE. In discuţiile avute cu specialiştii din unităţi, mecanizatori şi cadre de conducere din agricultura judeţului, am re­marcat unitatea organică, insepa­rabilă între cerinţa realizării de viteze sporite de lucru, în acelaşi timp cu executarea lucrărilor la un nivel calitativ ireproşabil. Şi in alte campanii s-a vorbit mult des­pre această condiţie esenţială pen­tru obţinerea de recolte mari­ .Im­portant este insă că pentru acest an s-a găsit un cadru organizato­ric care să garanteze din start, şi apoi pe parcursul perioadei de ve­getaţie, executarea tuturor lucrări­lor la un nivel agrotehnic ridicat. Să explicăm. La C.A.P. Frasini se însămânţau primele hectare cu sfeclă de zahăr. înainte de a intra în brazdă, mecanizatorii Dumitru Cercel şi Gheorghe Oanţă, care fac Insăminţarea sfeclei, au străbătut soia de la un capăt la altul şi, abia după aceea, au decis să înceapă (Continuare in pag. a IV-a) . Raid­ ancfreră în unităţi agricole din judeţul Giurgiu Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, însoţiţi de preşedintele Mobutu Sese Seko şi doamna Mobutu, au efectuat o călătorie pe fluviul Zair Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a întîlnit 1­1 cu reprezentanţii principalelor corporaţii de stat şi firme particulare din Zair IN PAGINA A ll-A

Next