Scînteia, iunie 1987 (Anul 56, nr. 13927-13951)
1987-06-01 / nr. 13927
in summ saw« submit de tai hcolici ceauşescu ORGANIZAREA SUPERIOARĂ A MUNCII - comiilie deterigrantă pentru depenirea emulată a sarciilor economice Luna Iunie, care a Început in această săptămînă, va marca nu numai Încheierea primului semestru al celui de-al doilea an din actualul cincinal, ci şi a primei etape a celei mai ample şi cuprinzătoare acţiuni iniţiate în ultimul timp de conducerea partidului, personal de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru perfecţionarea organizării şi modernizarea proceselor de producţie. Menţionăm in mod deliberat acest lucru in contextul problematicii care se referă la necesitatea intensificării eforturilor pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan in toate sectoarele de activitate, la toţi indicatorii calitativi şi cantitativi, deoarece — după cum se ştie — există o legătură directă, nemijlocită intre organizarea muncii şi rezultatele obţinute in producţie, între disciplina tehnologică şi ritmul de lucru, intre aprovizionarea tehnico-materială şi indicii de folosire a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor din dotarea unităţilor economice. La actualul nivel de complexitate şi tehnicitate pe care producţia l-a atins practic în toate ramurile economiei, activitatea productivă are în mod obiectiv rigori calitativ noi, superioare, a căror respectare nu se poate reduce la simpla opţiune a unui specialist sau a altuia, a unui cadru de conducere ori a altuia, ci devine o necesitate, o cerinţă obligatorie în fiecare verigă a procesului tehnologic şi la toate eşaloanele de decizie : secţie de fabricaţie, întreprindere, centrală, minister, organe centrale de sinteză. Să ne referim, de pildă, la situaţia în care, în urmă cu numai cîţiva ani de zile, într-o întreprindere constructoare de maşini organizată pe principii, să repunem „clasice“, lipsea la un moment dat un anumit sortiment de metal. Sigur, se întîmpinau şi atunci o serie de greutăţi in programarea şi realizarea producţiei, in folosirea unor maşini-unelte la întreaga lor capacitate, deoarece producţia nu s-a putut desfăşura niciodată in conditi normale fără o bună aprovizionare tehnico-materială. * Ce se întîmplă Insă astăzi intr-o unitate în care există fluxuri de fabricaţie şi linii tehnologice automatizate, integrate, asistate şi dirijate de programe derulate pe calculator în cazul în care lipseşte un singur reper, unul singur din sutele şi miile înscrise în planul de aprovizionare, dar fără de care producţia nu poate continua . Oprirea fie şi numai pentru citeva ore a unui utilaj de mare randament poate perturba activitatea unei întregi secţii de fabricaţie, a unui întreg flux tehnologic, poate periclita finalizarea la termen a unor întregi loturi de produse contractate cu diferiţi beneficiari din ţară sau parteneri de peste hotare. Problema poate fi pusă şi invers. De o bună perioadă de timp, întreprinderea minieră Paroşeni din Valea Jiului, de pildă, reuşeşte nu numai să îndeplinească, ci să şi depăşească cu regularitate sarcinile de plan la producţia de cărbune. Cum se explică aceste rezultate constant bune . Se ştie, s-a scris in repetate rinduri că, la lucrările din subteran, mina are cel mai înalt grad de mecanizare din tară, că oamenii muncii de aici au acumulat o experienţă valoroasă in exploatarea puternicelor complexe mecanizate din dotare. De utilaje asemănătoare dispun insă şi alte unităţi miniere. Atunci de ce randamentele, rezultatele obţinute în producţie sunt totuşi diferite ? Şi unii specialişti chiar se întreabă : de ce ? Sau încearcă să găsească explicaţii în sfera unor condiţii aşa-zis obiective, în loc să caute să pătrundă în miezul adevărului. Atitudine cu atît mai de neacceptat cu cit răspunsul este destul de simplu şi La îndemina oricui a trecut pe la mina din Paroşeni : aici, specialiştii nu au urmărit numai extinderea mecanizării ca un scop în sine, ci au luat măsuri şi pentru îmbunătăţirea transportului cărbunelui din subteran, şi pentru buna aprovizionare a abatajelor cu materiale, şi pentru executarea operativă, la un nivel calitativ superior, a lucrărilor de întreţinere şi reparaţii, şi pentru ridicarea nivelului de pregătire profesională a personalului muncitor. Adică pentru perfecţionarea organizării muncii in ansamblul ei, nu numai a anumitor verigi ale fluxului de producţie. Iar asemenea exemple se pot da din multe alte domenii de activitate. Tratarea unitară, globală a problemelor producţiei devine prin urmare tot mai stringentă în condiţiile tehnice de azi. Acest lucru nu se realizează insă de la sine. De aici decurg o serie de exigenţe noi cu privire la stilul şi metodele de muncă ale organelor şi organizaţiilor de partid, ale cadrelor de conducere, ale tuturor specialiştilor. Aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea de lucru pe probleme economice de la C.C. al P.C.R. din luna aprilie, este necesar ca modernizarea producţiei, înfăptuirea programelor adoptate in acest sens să determine o schimbare completă a concepţiei, a felului de gindire, a organizării întregii activităţi. Există din păcate in această privinţă o atitudine cel puţin ciudată din partea unor cadre de conducere din economie, a unor specialişti, care in principiu se declară de acord cu promovarea noului, cu perfecţionarea organizării, cu modernizarea producţiei, dar care nu practică, în procesul de aplicare a măsurilor stabilite procedează cu totul altfel.De regulă, în asemenea cazuri se susţine că schimbarea tehnologiilor învechite, a soluţiilor constructive ale produselor depăşite, uzate moral, modificarea structurilor organizatorice ale unor fluxuri de fabricaţie ar firea greutăţi în îndeplinirea prevederilor curente de plan. Aşa se face că in unele unităţi programele de modernizare cuprind zeci şi sute de măsuri, multe din ele de acum aplicate, dar de importanţă minoră, care nu au soluţionat problemele de fond ale producţiei. Consecinţele ? Nu se îndeplinesc nici sarcinile curente de plan la producţia fizică şi la indicatorii de eficienţă, nu se asigură nici modernizarea producţiei. O Înţelegere îngust departamentală se manifestă uneori şi in soluţionarea problemelor „la zi“ ale producţiei, cum sunt cele referitoare la aprovizionarea tehnico-materială sau cooperarea interuzinală, probleme care la ora actuală creează cele mai multe greutăţi in îndeplinirea prevederilor de plan. In fiecare unitate centrală si minister există numeroşi specialişti şi servicii care se ocupă de diferite aspecte ale producţiei : organizarea muncii, aprovizionarea cu materii prime şi piese de schimb, încadrarea în stocurile normate de materiale, semifabricate şi, produse finite, folosirea forţei de muncă şi altele. Această structură organizatorică are desigur o logică a ei şi este determinată tot de nevoile producţiei. Totuşi, de aici şi pină la manifestarea unor atitudini birocratice, care au în vedere numai sensul strict al sarcinii de serviciu, fără să se ţină seama de cerinţele reale ale activităţii productive, In complexitatea si întrepătrunderea lor este un drum Ion TEODOR (Continuare In pag. a lll-a) Intreprinderea de maşini-agregat şi subansamble auto din Sîîntu Gheorghe. Aspect din secţia cutii de viteze pentru autobuze şi camioane Foto : S. Cristian TÎRGU MUREŞ , un avans la export Unitate reprezentativă a Industriei noastre electronice şi electrotehnice. Întreprinderea „Electromureş" din Tîrgu Mureş se prezintă cu rezultate deosebite în întrecerea socialistă. La una din realizările de seamă ale colectivelor de pe cele trei platforme ale unităţii s-a referit inginerul Ioan Olteanu, directorul întreprinderii, care ne-a spus : „ Punînd în centrul întregii noastre activităţi îndeplinirea exemplară a planului de export, lucrătorii de la „Electromureş“ raportează că, prin modernizarea ritmică a proceselor de producţie si realizareaunor produse de înaltă calitate, în primele 3 luni ale acestui an au îndeplinit planul la export in proporţie de 104,4 la sută. Aceasta a făcut ca, în perioada menţionată, colectivul nostru să livreze pe adresa partenerilor externi, in plus faţă de sarcinile de plan, conductori electrici izolaţi, cablaje auto, cordoane telefonice spiralate si alte produse In valoare de 2,3 milioane lei. De remarcat că, In acest an, colectivul de la „Electromureş“ şi-a creat condiţii să realizeze un volum de producţie record la export în condiţiile in care majoritatea acestuia va fi obţinut prin creşterea productivităţii muncii cu peste 33 000lei pe fiecare lucrător. (Gheorghe Giurgiu). Ceată. Vizibilitatea aproape zero... O maşină Înaintează greu, metru cu metru. In mod normal, maşina ar fi trebuit să staţioneze undeva, pînâ cind ceata avea să se risipească. Dar şoferul şi cele două asistente ştiau că la capătul drumului, o viaţă, două vieţi chiar, depindeau de sosirea lor. Capătul drumului ? Undeva, la Sadova, cale de aproape 20 km de la Craiova. Una dintre femei coboară, trece cu pas sprinten în fata maşinii, întreabă, peste umăr : „Se poate înainta aşa ? Mă vedeţi ?“ „Sigur — vine răspunsul şoferului. Dar cit veţi putea merge pe jos, in fata maşinii?“ „Cit voi putea...“ şi femeia a mers, kilometru după kilometru, cu Înverşunare. Cind n-au mai dus-o picioarele, a urcat in maşină, iar cealaltă femeie a coborît şi i-a continuat cursa. Două femei In alb, două faruri mişcătoare au condus maşina salvării pină la Sadova. Au ajuns la vreme. Femeia care-l aştepta şi care aştepta sosirea pe lume a unei noi vieţi n-ar fi supravieţuit pină a doua zi. Trăieşte şi azi şi ea, şi copilul dorit, pentru care şi-a riscat viaţa, numai să-l aibă, şi nimeni nu i-a spus că, în afară de asistenta medicală pe care cele două femei i-au asigurat-o in timp util. a mai fost vorba si de maratonul ad-hoc, prin ceată, al acestora... — Nu cred că are importantă cine a fost de serviciu in ziua aceea. Cert este că si-au făcut datoria Astfel de cazuri sint obişnuitul si nu partea de excepţie a muncii la ..Salvare", ne explicase şeful staţiei de „Salvare“ din Craiova, doctorul Valentin Popescu. Misiunea noastră este să ajungem cit mai repede la căpătiiul oamenilor în suferinţă. Fiecare poate povesti întîmplări de genul acesta. Cineva o să vă spună cum a abandonat maşina salvării pentru a urca o pantă imposibilă cu cel dinţii tractor ieşit In drum ; altcineva — cum a improvizat o sanie ; altcineva — cum a cărat trusa şi tubul de oxigen kilometri in şir, prin locuri unde maşina nu putea să urce... Cuvintul de ordine este să răspundem cit mai prompt cu putinţă la fiecare apel. — Cite apeluri sosesc intr-o singură zi 7 — Sint zile cind primim peste 80 de apeluri, ne spunea Marinela Ursu, telefonist-dispecer la statia de „Salvare“. — Dumneavoastră sinteti„. 06 7 — In momentul acesta, da. (Apel. Tinăra „06“ uită de existenta noastră, in acest moment, pentru ca nu mai contează decit omul de la capătul firului). — Da. „Salvarea"... Ce simţiţi ?••• Unde să venim 7 ...Aşteaptă cineva 7... Nu-i nimic, vă găsim. fiţi liniştită ! (Acum. in sfirşit, credem că putem continua discuția. Dar aceeaşi voce, amplificată in microfon, inundă încăperea. Un echipaj e chemat la apel. Aproape concomitent — scrîșnet de frine pe alee. Din lateral se ivește asistenta, cu nelipsita-i trusă de prime-ajutor. — Acum putem vorbi ! reia cineva firul discuției. — „Salvarea“... Vă ascult ! Un nou apel. Vocea lui ”06“ e totdeauna (cel puțin aici, la Craiova) o voce feminină (cei patru telefonişti-dispeceri ai stafiei sunt femei), o voce plăcută care, bănuim, picură ca un balsam peste inima alarmată de la capătul firului. „Unde să venim 7" , „Ce simţiţi 7" ; „Venim !“ încercăm o clipă sentimentul celui care a chemat „Salvarea". Din clipa in care „06“ ti-a recepţionat apelul, nu mai eşti singur. O mulţime de oameni sint alături detine. Prin firul telefonului le-ai transmis ceva din suferinţa ta si ei au preluat-o firesc. I-am văzut pe oamenii de la „Salvare" In clipa cind sint chemaţi la apel. Şofer, asistentă, medic, pornesc aidoma militarilor cărora li s-a comunicat un ordin de luptă. Prompt, calm, fără comentarii. — Chiar și dacă apelul miroase a farsă de la o poștă . — Chiar și. Datoria „Salvării" este să nu pună diagnosticul „farsă“ nici cind este aproape evident, decit după o deplasare la fata locului. Din păcate, sunt unii care fac asemenea farse de prost gust. Intr-o seară, un individ plăsmuiește o poveste alarmantă, oribilă si... credibilă in legătură cu fosta Anica FLORESCU Nicolae BABALAU corespondentul „Scinteii* (Continuare în pag. a IlI-a) Întîmplări din viaţa oamenilor care salvează vieţi omeneşti PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LVI Nr. 13 927 Marţi 2 iunie 1987 Prima ediţie 4 PAGINI - 50 BANI BIHOR . Noi abataje în exploatare Succesele înregistrate lună de lună la lucrările de pregătiri miniere şi investiţii se constituie într-o oglindă vie a calităţii muncii minerilor de la Voivozi. Pregătirea temeinică a frontului de lucru, a producţiei, organizarea exemplară a activităţii la nivelul fiecărei formaţii au condus la finalizarea, înainte de termen, a noilor capacităţi productive. In sectorul Budai-Nord a fost predat pentru exploatare, cu două săptămini in avans, un nou abataj dotat cu un complex mecanizat românesc de mare productivitate, care asigură zilnic extragerea a 600 tone lignit. — Realizind viteze mult sporite la lucrările de pregătire — ne spune inginerul Mihai losub, directorul întreprinderii — am asigurat şi un nivel ridicat extracţiei de cărbune. Folosirea intensivă a mijloacelor mecanice din dotare s-a soldat cu realizarea, în condiţii de eficienţă sporită, a unei producţii suplimentare de peste 85 000 tone lignit. Un bilanţ care ne dă garanţia indeplinirii, în întîmpinarea Conferinţei Naţionale a partidului, a planului anual la producţia fizică. (Ioan Laza). BRAŞOV : Tehnologii de mare randament — La întreprinderea de scule din Rîşnov — ne spune Bujor Scurtu, inginer-şef al unităţii — aplicăm cu succes noi tehnologii de mare eficienţă economică. Un loc important printre acestea il ocupă tehnologia care permite realizarea sculelor direct din oţelul lichid provenit din topirea unor materiale refolosibile. Turnarea se face în modele uşor fuzibile, cu aplicarea suplimentară a unor soluţii tehnice originale. Cel mai important avantaj pe care il oferă noua realizare tehnică constă in creşterea indicelui de utilizare a metalului, de la 42—45 la sută, cit se realizează prin tehnologia clasică de debitare din bare, la 80—85 la sută. Prin turnarea sculelor din capete de bară și pierderi tehnologice, metalul îşi triplează valoarea şi se realizează o importantă economie de otel și energie electrică. In acelaşi context al preocupărilor colectivului întreprinderii de scule din Rîşnov pentru introducerea In fabricaţie a noi tehnologii mai eficiente se Înscrie şi procedeul de încălzire prin rezistenţă a sculelor pentru lipire, care asigură un consum de energie electrică de 8 ori mai redus. (Nicolae Mocanu). — IMITÁRI ____________ ÎNTREŢINEREA CULTURILOR -un ritm intens! • Evoluţia timpului şi dezvoltarea plantelor fac necesară efectuarea fără întîrziere a lucrărilor de întreţinere a culturilor prăşitoare • Asigurarea densităţii optime a plantelor - condiţie hotărîtoare pentru obţinerea de recolte mari Am Intrat In luna Iunie, prima lună de vară. Este momentul cind lucrările agricole se intensifică foarte mult deoarece, in această lună, concomitent cu întreţinerea culturilor, se recoltează furajele, iar spre sfîrşitul ei va începe şi secerişul orzului. Timpul care se menţine umed - ploile au cuprins din nou cea mai mare parte a ţării — este favorabil dezvoltării culturilor prăşitoare. Aceste condiţii trebuie folosite din plin pentru a se asigura obţinerea unor recolte mari in 1987, ceea ce obligă pe oamenii muncii din agricultură să efectueze numărul stabilit de praşile pentru fiecare cultură. Se ştie că lucrările de întreţinere făcute fără întîrziere şi cu răspundere pentru calitate au o mare însemnătate deoarece pe această cale se poate asigura distrugerea buruienilor ai păstra un sol umiditatea rezultată din ploi, umiditate atît de necesară in perioada următoare, cind va creşte consumul de apă al plantelor. Prin urmare, in centrul preocupărilor organizaţiilor de partid şi consiliilor populare comunale trebuie să stea sprijinirea cadrelor de conducere din unităţile agricole în vederea organizării temeinice a muncii, astfel incit, printr-o amplă participare la muncă şi buna folosire a utilajelor, fiecare prăşită să fie făcută un timp scurt. Acum, la Început de iunie, să aruncăm o privire asupra stadiului lucrărilor de întreţinere a culturilor. Din datele furnizate de Ministerul Agriculturii rezultă că la sfecla de zahăr şi floarea-soarelui au fost obţinute rezultate bune în ce priveşte efectuarea praşilelor. Practic, întreaga suprafaţă ocupată cu aceste culturi a fost prăşită pentru prima dată, acum fiind un curs de efectuare cea de-a doua praşilă. La sfecla de zahăr, de exemplu, praşila a doua a fost executată pe 28 la sută din suprafeţe mecanic şi 55 la sută manual. Important este ca la sfecla de zahăr să fie intensificate lucrările de întreţinere doarece acum se asigură densitatea optimă a plantelor prin rărirea lor corectă. De asemenea, la floarea-soarelui grăbirea praşilelor este impusă de faptul că această plantă creşte foarte repede şi, în curind, înălţimea ei nu va mai permite accesul in lan al mijloacelor mecanice. La porumb lucrările de întreţinere sunt întirziate. Este adevărat, in multe zone plantele sunt mai puţin dezvoltate, dar tocmai efectuarea mai devreme a praşilelor, pe lingă faptul că sunt distruse buruienile, asigură afînarea şi încălzirea solului, ceea ce este de natură să favorizeze creşterea mai rapidă a plantelor. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii, pînă in seara zilei de 31 mai, prima praşilă la porumb a fost efectuată in proporţie de 70 la sută mecanic si 57 la sută manual. Există diferenţe intre judeţele situate în aceeaşi zonă agricolă şi care au beneficiat de aceleaşi condiţii climatice in ce priveşte efectuarea acestei lucrări. Astfel, în judeţul Olt prima praşilă mecanică s-a făcut in proporţie de 93 la sută, iar cea manuală — 94 la sută, în timp ce în judeţul Teleorman această lucrare nu a fost efectuată decit pe 44 şi, respectiv, 40 la sută din suprafaţa cultivată. In zona a doua, unităţile agricole din judeţul Vrancea au încheiat prima praşilă mecanică, iar cea manuală a fost făcută pe 82 la sută din suprafaţă, în timp ce în judeţul Galaţi lucrările respective s-au realizat doar in proporţie de 74 şi, respectiv, 53 la sută. Evident, asemenea situaţii, care se constată şi în alte judeţe, se datorează, înainte de toate, neajunsurilor în organizarea muncii, slabei mobilizări la muncă a cooperatorilor, a celorlalţi locuitori ai satelor. Stadiul actual al lucrărilor de întreţinere a culturilor, starea de dezvoltare a acestora impune ca organele şi organizaţiile de partid, consiliile populare şi conducerile unităţilor agricole să acţioneze energic în vederea organizării temeinice a muncii în fiecare unitate agricolă. Peste tot să se urmărească, în aceste zile, participarea la prăşit a tuturor locuitorilor de la sate, folosirea intensă a mijloacelor mecanice, astfel incit să se asigure condiţii optime de dezvoltare a culturilor şi obţinerea unor recolte mari. IN PAGINA A II-A I RELATĂRI ALE CORESPONDENŢILOR NOŞTRI DIN JUDEŢELE: MUREŞ, BOTOŞANI ŞI GIURGIU BUZĂU: Săptămînărecord în producţie Ca pretutindeni în ţară, şi nu judeţul Buzău se desfăşoară o amplă şi susţinută în trecere între unităţile economice pentru realizarea ritmică, la un înalt nivel de competitivitate, a producţiei destinate exportului, pentru depăşirea planului producţiei fizice la fiecare sortiment. In bilanţul ultimei săptămîni din luna mai, declarată săptămînă-record în îndeplinirea planului şi a angajamentelor asumate in întrecerea socialistă, numeroase colective au consemnat importante depăşiri. Printre acestea se numără şi întreprinderea de contactoare — cu 10 000 contactoare, întreprinderea de sîrmă şi produse din sîrmă — cu 6 tone cablu de tracţiune şi întreprinderea de utilaj tehnologic — cu 10 tone utilaje tehnologice necesare înfăptuirii programelor prioritare ale economiei naţionale. (Stelian Chiper). VASLUI : Produse noi, modernizate Colectivele de oameni al muncii din Întreprinderile industriale ale judeţului Vaslui acţionează susţinut pentru aplicarea programelor de organizare şi modernizare a producţiei. Mobilizez în acest scop întregul potenţial tehnic şi productiv, declanşind in toate unităţile acţiuni de masă pentru modernizarea şi sporirea eficienţei economice, colectivele întreprinderilor vasluiene urmăresc stăruitor Înnoirea tehnologiilor şi a produselor, ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al acestora. Au fost aplicate tehnologii de mare randament şi asimilate in fabricaţie 120 de produse noi, materiale si bunuri de consum, ponderea produselor noi şi modernizate ridicindu-se in acest fel la 42 la sută din valoarea producţiei-mărfă, faţă de 37,7 la sută cit a fost planificată. (Petru Necula). Bulevardul Unirii din Buzău în graiul muncii Dintre momentele deosebite pe care le păstrez în memorie retrăiesc adesea clipele cinci, la Iaşi, unde sosisem împreună cu alţi confrafi ai scrisului din toate colţurile ţării, am avut prilejul să-l reintilnesc pe scriitorul octogenar Franyó Zoltán, poet, publicist, fondator şi conducător de reviste democratice In limbile maghiară şi germană din România, traducător in maghiară, germană şi în alte limbi. Venisem din Craiova, iar el din Timişoara, oraş In care trăia şi scria. Venisem aici, In dulcele lrig al leşiului, unde aveam să străbatem atitea drumuri încărcate de istorie şi literatură, să evocăm prin vers minunatele frumuseţi ale patriei. O după-amiază întreagă rătăcisem pe drumurile încărcate de legendă ale Copoului, iar seara ne-am revăzut sub străvechea cupolă a Naţionalului ieşean. In această împrejurare am cunoscut emoţia tulburătoare creată de corul Filarmonicii ieşene interprete, nepieritoarea „Sara pe deal“ de Mihai Eminescu, dar şi de reverberaţiile versurilor eminesciene transpuse in limba lui Goethe de către Franyó Zoltán, care ni le citea de pe scena teatrului. I-am mulţumit pentru această mişcătoare bucurie in care am regăsit retopinduse inalte idei şi sentimente umane intr-o aleasă îngemănare de tonuri dincolo de hotarele limbii. Amintiri la fel de vii păstrez din popasurile scriitoriceşti prin alte frumoase locuri din tară, precum Tîrgu Jiu, Braşov, Sibiu, Deva, Tîrgu Mureş, Cluj-Napoca, Oradea sau Timişoara unde, alături de colegi ai mei, scriitori români, maghiari, germani, tirbi, am petrecut zile de neuitat, intr-o deplină comuniune de sentimente şi idealuri, cîntind deopotrivă, prin mijlocirea versurilor noastre, minunatele plaiuri ale ţării, munca şi dăruirea oamenilor, nn efortul comun de înălţare a României socialiste pe culmi tot mai ÎNSEMNĂRI înfloritoare. Ne-am bucurat cu toţii, indiferent de spaţiul din care veneam sau de limba în care scriam, de preţuirea şi atenţia cititorilor, pentru că regăseau In cuvintele noastre expresia sinceră a unor idealuri comune de viaţă şi muncă, de dragoste profundă faţă de pămîntul patriei comune. Şi m-aş referi şi la un alt exemplu. In constelatia de nobile ctitorii culturale, edificate in epoca istoricelor înfăptuiri ce au urmat Congresului al IX-lea al partidului, pe fondul generos al procesului de profundă şi reală democratizare a vieţii întregii ţări, sub directa iniţiativă şi îndrumare a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se înscriu şi editurile „Dacia" din Cluj-Napoca, „Junimea“ din Iaşi, „Facla“ din Timişoara şi „Scrisul românesc" din Craiova, menite să promoveze activitatea creatoare, ştiinţifică şi artistică de pe tot cuprinsul ţării. In acest context, ca editor la Craiova, avind drept criteriu de apreciere valoarea operei, am publicat, alături de scriitori şi oameni de ştiinţă romăni, autori din rindul naţionalităţilor conlocuitoare din patria noastră. Astfel, împreună cu poeţi precum Eugen Jebeleanu, Corneliu Sturzu, Petre Ghelmez, Alexandru Andriţoiu şi alţii, au semnat sub emblema „Scrisului românesc" şi poeţii Létay Lajos, Franz Johannes Bulhardt sau Vladimir Ciocov. După cum, în programul editurii, au semnat cărţi tehnice, ştiinţifice ing. Carol Elekes din Arad sau prof. univ. dr. Ladislau Kekedy din Cluj- Napoca, ca să amintesc doar citeva nume. Sunt şi aceste exemple o dovadă grăitoare a climatului de fertilă, de deplină şi egală posibilitate de afirmare a tuturor valorilor din patria noastră, fără deosebire de limba in care gindesc şi scriu, toţi avind acelaşi grai: al muncii şi al construcţiei socialiste, spre binele şi fericirea patriei, a tuturor cetăţenilor ei. Sunt şi aceste exemple o dovadă grăitoare a faptului că noi, cei ce trăim, muncim şi visăm pe aceste meleaguri străvechi de legendă, indiferent de profesie, de virstă sau naţionalitate, ne definim construind laolaltă, liberi şi demni, viitorul. Al nostru, al tuturor, al ţării întregi. Harle HINOVEANU