Scînteia, iunie 1987 (Anul 56, nr. 13927-13951)

1987-06-01 / nr. 13927

in summ saw« submit de tai hcolici ceauşescu ORGANIZAREA SUPERIOARĂ A MUNCII - comiilie deterigrantă pentru depenirea emulată a sarciilor economice Luna Iunie, care a Început in a­­ceastă săptămînă, va marca nu numai Încheierea primului semestru al celui de-al doilea an din actualul cincinal, ci şi a primei etape a celei mai ample şi cuprinzătoare acţiuni iniţiate în ultimul timp de condu­cerea partidului, personal de tovară­şul Nicolae Ceauşescu, pentru per­fecţionarea organizării şi moderniza­rea proceselor de producţie. Menţio­năm in mod deliberat acest lucru in contextul problematicii care se re­feră la necesitatea intensificării eforturilor pentru îndeplinirea exem­plară a sarcinilor de plan in toate sectoarele de activitate, la toţi indi­catorii calitativi şi cantitativi, deoa­rece — după cum se ştie — există o legătură directă, nemijlocită intre organizarea muncii şi rezultatele ob­ţinute in producţie, între disciplina tehnologică şi ritmul de lucru, intre aprovizionarea tehnico-materială şi indicii de folosire a maşinilor, utila­jelor şi instalaţiilor din dotarea uni­tăţilor economice. La actualul nivel de complexitate şi tehnicitate pe care producţia l-a atins practic în toate ramurile eco­nomiei, activitatea productivă are în mod obiectiv rigori calitativ noi, su­perioare, a căror respectare nu se poate r­educe la simpla opţiune a unui specialist sau a altuia, a unui cadru de conducere ori a altuia, ci devine o necesitate, o cerinţă obliga­torie în fiecare verigă a procesului tehnologic şi la toate eşaloanele de decizie : secţie de fabricaţie, între­prindere, centrală, minister, organe centrale de sinteză. Să ne referim, de pildă, la situaţia în care, în urmă cu numai cîţiva ani de zile, într-o întreprindere constructoare de ma­şini organizată pe principii, să re­­punem „clasice“, lipsea la un mo­ment dat un anumit sortiment de metal. Sigur, se întîmpinau şi atunci o serie de greutăţi in programarea şi realizarea producţiei, in folosirea unor maşini-unelte la întreaga lor capacitate, deoarece producţia nu s-a putut desfăşura niciodată in conditi normale fără o bună aprovizionare tehnico-materială. * Ce se întîmplă Insă astăzi intr-o unitate în care există fluxuri de fa­bricaţie şi linii tehnologice automa­tizate, integrate, asistate şi dirijate de programe derulate pe calculator în cazul în care lipseşte un singur reper, unul singur din sutele şi miile înscrise în planul de aprovizionare, dar fără de care producţia nu poate continua . Oprirea fie şi numai pen­tru citeva ore a unui utilaj de mare randament poate perturba activita­tea unei întregi secţii de fabricaţie, a unui întreg flux tehnologic, poate periclita finalizarea la termen a unor întregi loturi de produse contractate cu diferiţi beneficiari din ţară sau parteneri de peste hotare. Problema poate fi pusă şi invers. De o bună perioadă de timp, între­prinderea minieră Paroşeni din Va­lea Jiului, de pildă, reuşeşte nu numai să îndeplinească, ci să şi de­păşească cu regularitate sarcinile de plan la producţia de cărbune. Cum se explică aceste rezultate con­stant bune . Se ştie, s-a scris in re­petate rinduri că, la lucrările din subteran, mina are cel mai înalt grad de mecanizare din tară, că oa­menii muncii de aici au acumulat o experienţă valoroasă in exploatarea puternicelor complexe mecanizate din dotare. De utilaje asemănătoare dispun insă şi alte unităţi miniere. Atunci de ce randamentele, rezulta­tele obţinute în producţie sunt totuşi diferite ? Şi unii specialişti chiar se întreabă : de ce ? Sau încearcă să găsească explicaţii în sfera unor condiţii aşa-zis obiective, în loc să caute să pătrundă în miezul adevă­rului. Atitudine cu atît mai de neac­ceptat cu cit răspunsul este destul de simplu şi La îndemina oricui a trecut pe la mina din Paroşeni : aici, specialiştii nu au urmărit numai ex­tinderea mecanizării ca un scop în sine, ci au luat măsuri şi pentru îm­bunătăţirea transportului cărbunelui din subteran, şi pentru buna apro­vizionare a abatajelor cu materiale, şi pentru executarea operativă, la un nivel calitativ superior, a lucră­rilor de întreţinere şi reparaţii, şi pentru ridicarea nivelului de pregă­tire profesională a personalului muncitor. Adică pentru perfecţio­narea organizării muncii in ansam­blul ei, nu numai a anumitor verigi ale fluxului de producţie. Iar ase­menea exemple se pot da din multe alte domenii de activitate. Tratarea unitară, globală a proble­melor producţiei devine prin urmare tot mai stringentă în condiţiile teh­nice de azi. Acest lucru nu se reali­zează insă de la sine. De aici decurg o serie de exigenţe noi cu privire la stilul şi metodele de muncă ale or­ganelor şi organizaţiilor de partid, ale cadrelor de conducere, ale tutu­ror specialiştilor. Aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Con­sfătuirea de lucru pe probleme eco­nomice de la C.C. al P.C.R. din luna aprilie, este necesar ca modernizarea producţiei, înfăptuirea programelor adoptate in acest sens să determine o schimbare completă a concepţiei, a felului de gindire, a organizării în­tregii activităţi. Există din păcate in această pri­vinţă o atitudine cel puţin ciudată din partea unor cadre de conducere din economie, a unor specialişti, care in principiu se declară de acord cu promovarea noului, cu perfecţiona­rea organizării, cu modernizarea producţiei, dar care nu practică, în procesul de aplicare a măsurilor sta­bilite procedează cu totul altfel.­­De regulă, în asemenea cazuri se susţine că schimbarea tehnologii­lor învechite, a soluţiilor construc­tive ale produselor depăşite, uzate moral, modificarea structurilor­ orga­nizatorice ale unor fluxuri de fabri­caţie ar firea greutăţi în îndeplinirea prevederilor curente de plan. Aşa se face că in unele unităţi programele de modernizare cuprind zeci şi sute de măsuri, multe din ele de acum aplicate, dar de importanţă minoră, care nu au soluţionat problemele de fond ale producţiei. Consecinţele ? Nu se îndeplinesc nici sarcinile cu­rente de plan la producţia fizică şi la indicatorii de eficienţă, nu se asi­gură nici modernizarea producţiei. O Înţelegere îngust departamen­tală se manifestă uneori şi in solu­ţionarea problemelor „la zi“ ale pro­ducţiei, cum sunt cele referitoare la aprovizionarea tehnico-materială sau cooperarea interuzinală, proble­me care la ora actuală creează cele mai multe greutăţi in îndeplinirea prevederilor de plan. In fiecare uni­tate­ centrală si minister există nu­meroşi specialişti şi servicii care se ocupă de diferite aspecte ale pro­ducţiei : organizarea muncii, aprovi­zionarea cu materii prime şi piese de schimb, încadrarea în stocurile normate de materiale, semifabricate şi, produse finite, folosirea forţei de muncă şi altele. Această structură organizatorică are desigur o logică a ei şi este determinată tot de ne­voile producţiei. Totuşi, de aici şi pină la manifes­tarea unor atitudini birocratice, care au în vedere numai sensul strict al sarcinii de serviciu, fără să se ţină seama de cerinţele reale ale activi­tăţii productive, In complexitatea si întrepătrunderea lor este un drum Ion TEODOR (Continuare In pag. a lll-a) Intreprinderea de maşini-agregat şi subansamble auto din Sîîntu Gheorghe. Aspect din secţia cutii de viteze pentru autobuze şi camioane Foto : S. Cristian TÎRGU MUREŞ , un avans la export Unitate reprezentativă a In­dustriei noastre electronice şi electrotehnice. Întreprinderea „Electromureş" din Tîrgu Mu­reş se prezintă cu rezultate deosebite în întrecerea socialis­tă. La una din realizările de seamă ale colectivelor de pe cele trei platforme ale unităţii s-a referit inginerul Ioan Oltea­­nu, directorul întreprinderii­, care ne-a spus : „ Punînd în centrul întregii noastre activităţi îndeplinirea exemplară a planului de export, lucrătorii de la „Electromureş“ raportează că, prin modernizarea ritmică a proceselor de produc­ţie si realizarea­­unor produse de înaltă calitate, în primele 3 luni ale acestui an au îndeplinit planul la export in proporţie de 104,4 la sută. Aceasta a făcut ca, în perioada menţionată, colecti­vul nostru să livreze pe adresa partenerilor externi, in plus faţă de sarcinile de plan, con­ductori electrici izolaţi, cablaje auto, cordoane telefonice spira­late si alte produse In valoare de 2,3 milioane lei. De remarcat că, In acest an, colectivul de la „Electromureş“ şi-a creat condiţii să realizeze un volum de producţie record la export în condiţiile in care ma­joritatea acestuia va fi obţinut prin creşterea productivităţii muncii cu peste 33 000­­lei pe fiecare lucrător. (Gheorghe Giurgiu). Ceată. Vizibilitatea a­­proape zero... O maşină Înaintează greu, metru cu metru. In mod normal, maşina ar fi trebuit să staţioneze undeva, pînâ cind ceata avea să se risi­pească. Dar şoferul şi cele două asistente ştiau că la capătul drumului, o via­ţă, două vieţi chiar, de­pindeau de sosirea lor. Ca­pătul drumului ? Undeva, la Sadova, cale de aproa­pe 20 km de la Craiova. Una dintre femei coboară, trece cu pas sprinten în fata maşinii, întreabă, peste umăr : „Se poate înainta aşa ? Mă vedeţi ?“ „Sigur — vine răspunsul şoferului. Dar cit veţi pu­tea merge pe jos, in fata maşinii?“ „Cit voi putea...“ şi femeia a mers, kilome­tru după kilometru, cu În­verşunare. Cind n-au mai dus-o picioarele, a urcat in maşină, iar cealaltă fe­meie a coborît şi i-a con­tinuat cursa. Două femei In alb, două faruri mişcă­toare au condus maşina salvării pină la Sadova. Au ajuns la vreme. Feme­ia care-l aştepta şi care aştepta sosirea pe lume a unei noi vieţi n-ar fi su­pravieţuit pină a doua zi. Trăieşte şi azi şi ea, şi co­pilul dorit, pentru care şi-a riscat viaţa, numai să-l aibă, şi nimeni nu i-a spus că, în afară de asis­tenta medicală pe care cele două femei i-au asi­gurat-o in timp util. a mai fost vorba si de maratonul ad-hoc, prin ceată, al aces­tora... — Nu cred că are impor­tantă cine a fost de servi­ciu in ziua aceea. Cert este că si-au făcut datoria Astfel de cazuri sint obiş­nuitul si nu partea de excepţie a muncii la ..Sal­vare", ne explicase şeful staţiei de „Salvare“ din Craiova, doctorul Valentin Popescu. Misiunea noastră este să ajungem cit mai repede la căpătiiul oame­nilor în suferinţă. Fiecare poate povesti întîmplări de genul acesta. Cineva o să vă spună cum a abandonat maşina salvării pentru a urca o pantă imposibilă cu cel dinţii tractor ieşit In drum ; altcineva — cum a improvizat o sanie ; alt­cineva — cum a cărat tru­sa şi tubul de oxigen kilo­metri in şir, prin locuri unde maşina nu putea să urce... Cuvintul de ordine este să răspundem cit mai prompt cu putinţă la fie­care apel. — Cite apeluri sosesc intr-o singură zi 7 — Sint zile cind primim peste 80 de apeluri, ne spunea Marinela Ursu, te­­lefonist-dispecer la statia de „Salvare“. — Dumneavoastră sin­­teti„. 06 7 — In momentul acesta, da. (Apel. Tinăra „06“ uită de existenta noastră, in acest moment, pentru ca nu mai contează decit omul de la capătul firu­lui). — Da. „Salvarea"... Ce simţiţi ?••• Unde să venim 7 ...Aşteaptă cine­va 7... Nu-i nimic, vă gă­sim. fiţi liniştită ! (Acum. in sfirşit, credem că putem continua discuția. Dar ace­eaşi voce, amplificată in microfon, inundă încăpe­rea. Un echipaj e chemat la apel. Aproape concomi­tent — scrîșnet de frine pe alee. Din lateral se ivește asistenta, cu nelip­­sita-i trusă de prime-ajutor. — Acum putem vorbi ! reia cineva firul discuției. — „Salvarea“... Vă as­cult ! Un nou apel. Vocea lui ”06“ e totdeauna (cel pu­țin aici, la Craiova) o voce feminină (cei patru telefo­­nişti-dispeceri ai stafiei sunt femei), o voce plăcută care, bănuim, picură ca un balsam peste inima alar­mată de la capătul firului. „Unde să venim 7" , „Ce simţiţi 7" ; „Venim !“ în­cercăm o clipă sentimentul celui care a chemat „Sal­varea". Din clipa in care „06“ ti-a recepţionat ape­lul, nu mai eşti singur. O mulţime de oameni sint alături de­­tine. Prin firul telefonului le-ai transmis ceva din suferinţa ta si ei au preluat-o­ firesc. I-am văzut pe oamenii de la „Salvare" In clipa cind sint chemaţi la apel. Şofer, asistentă, medic, pornesc aidoma militarilor cărora li s-a comunicat un ordin de luptă. Prompt, calm, fără comentarii. — Chiar și dacă apelul miroase a farsă de la o poștă . — Chiar și. Datoria „Sal­vării" este să nu pună diagnosticul „farsă“ nici cind este aproape evident, decit după o deplasare la fata locului. Din păcate, sunt unii care fac aseme­nea farse de prost gust. Intr-o seară, un individ plăsmuiește o poveste alar­mantă, oribilă si... credi­bilă in legătură cu fosta Anica FLORESCU Nicolae BABALAU corespondentul „Scinteii* (Continuare în pag. a IlI-a) Întîmplări din viaţa oamenilor care salvează vieţi omeneşti PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LVI Nr. 13 927 Marţi 2 iunie 1987 Prima ediţie 4 PAGINI - 50 BANI BIHOR . Noi abataje în exploatare Succesele înregistrate lună de lună la lucrările de pregătiri mi­niere şi investiţii se constituie într-o­ oglindă vie a calităţii mun­cii minerilor de la Voivozi. Pre­gătirea temeinică a frontului de lucru, a producţiei, organizarea exemplară a activităţii la nivelul fiecărei formaţii au condus la fi­nalizarea, înainte de termen, a noilor capacităţi productive. In sectorul Budai-Nord a fost predat pentru exploatare, cu două săp­­tămini in avans, un nou abataj dotat cu un complex mecanizat românesc de mare productivitate, care asigură zilnic extragerea a 600 tone lignit. — Realizind viteze mult sporite la lucrările de pregătire — ne spune inginerul Mihai losub, di­rectorul întreprinderii — am asi­gurat şi un nivel ridicat extrac­ţiei de cărbune. Folosirea inten­sivă a mijloacelor mecanice din dotare s-a soldat cu realizarea, în condiţii de eficienţă sporită, a unei producţii suplimentare de peste 85 000 tone lignit. Un bilanţ care ne dă garanţia indeplinirii, în întîmpinarea Conferinţei Na­ţionale a partidului, a planului anual la producţia fizică. (Ioan Laza). BRAŞOV : Tehnologii de mare randament — La întreprinderea de scule din Rîşnov — ne spune Bujor Scurtu, inginer-şef al unităţii — aplicăm cu succes noi tehnologii de mare eficienţă economică. Un loc important printre acestea il ocupă tehnologia care permite realizarea sculelor direct din oţe­lul lichid provenit din topirea unor materiale refolosibile. Tur­narea se face în modele uşor fuzibile, cu aplicarea suplimen­tară a unor soluţii tehnice origi­nale. Cel mai important avantaj pe care il oferă noua realizare tehnică constă in creşterea indi­celui de utilizare a metalului, de la 42—45 la sută, cit se realizează prin tehnologia clasică de debi­tare din bare, la 80—85 la sută. Prin turnarea sculelor din capete de bară și pierderi tehnologice, metalul îşi triplează valoarea şi se realizează o importantă econo­mie de otel și energie electrică. In acelaşi context al preocupă­rilor colectivului întreprinderii de scule din Rîşnov pentru intro­ducerea In fabricaţie a noi tehno­logii mai eficiente se Înscrie şi procedeul de încălzire prin rezis­tenţă a sculelor pentru lipire, care asigură un consum de ener­gie electrică de 8 ori mai redus. (Nicolae Mocanu). — I­M­I­TÁR­­I ____________ ÎNTREŢINEREA CULTURILOR -un ritm intens! • Evoluţia timpului şi dezvoltarea plantelor fac necesară efectuarea fără întîrziere a lucrărilor de întreţinere a culturilor prăşitoare • Asigurarea densităţii optime a plantelor - condiţie ho­­tărîtoare pentru obţinerea de recolte mari Am Intrat In luna Iunie, prima lună de vară. Este momentul cind lucrările agricole se intensifică foarte mult deoarece, in această lună, concomitent cu între­ţinerea culturilor, se recoltează furajele, iar spre sfîr­­şitul ei va începe şi secerişul orzului. Timpul care se menţine umed - ploile au cuprins din nou cea mai mare parte a ţării — este favorabil dezvoltării cultu­rilor prăşitoare. Aceste condiţii trebuie folosite din plin pentru a se asigura obţinerea unor recolte mari in 1987, ceea ce obligă pe oamenii muncii din agricul­tură să efectueze numărul stabilit de praşile pentru fiecare cultură. Se ştie că lucrările de întreţinere fă­cute fără întîrziere şi cu răspundere pentru calitate au o mare însemnătate deoarece pe această cale se poate asigura distrugerea buruienilor ai păstra un sol umiditatea rezultată din ploi, umiditate atît de nece­sară in perioada următoare, cind va creşte consumul de apă al plantelor. Prin urmare, in centrul preocu­părilor organizaţiilor de partid şi consiliilor popu­lare comunale trebuie să stea sprijinirea cadrelor de conducere din unităţile agricole în vederea organiză­rii temeinice a muncii, astfel incit, printr-o amplă participare la muncă şi buna folosire a utilajelor, fie­care prăşită să fie făcută un timp scurt. Acum, la Început de iunie, să aruncăm o privire asupra stadiului lucrărilor de întreţinere a culturilor. Din datele furnizate de Ministerul Agriculturii rezultă că la sfecla de zahăr şi floarea-soarelui au fost obţi­nute rezultate bune în ce priveşte efectuarea praşile­­lor. Practic, întreaga suprafaţă ocupată cu aceste culturi a fost prăşită pentru prima dată, acum fiind un curs de efectuare cea de-a doua praşilă. La sfecla de zahăr, de exemplu, praşila a doua a fost execu­tată pe 28 la sută din suprafeţe mecanic şi 55 la sută manual. Important este ca la sfecla de zahăr să fie intensificate lucrările de întreţinere doarece acum se asigură densitatea optimă a plantelor prin rărirea lor corectă. De asemenea, la floarea-soarelui grăbirea praşilelor este impusă de faptul că această plantă creşte foarte repede şi, în curind, înălţimea ei nu va mai permite accesul in lan al mijloacelor mecanice. La porumb lucrările de întreţinere sunt întirziate. Este adevărat, in multe zone plantele sunt mai puţin dez­voltate, dar tocmai efectuarea mai devreme a praşi­lelor, pe lingă faptul că sunt distruse buruienile, asi­gură afînarea şi încălzirea solului, ceea ce este de natură să favorizeze creşterea mai rapidă a plantelor. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii, pînă in seara zilei de 31 mai, prima praşilă la porumb a fost efectuată in proporţie de 70 la sută mecanic si 57 la sută manual. Există diferenţe intre judeţele situate în aceeaşi zonă agricolă şi care au beneficiat de aceleaşi condiţii climatice in ce priveşte efectuarea acestei lucrări. Astfel, în judeţul Olt prima praşilă mecanică s-a făcut in proporţie de 93 la sută, iar cea manuală — 94 la sută, în timp ce în judeţul Teleor­man această lucrare nu a fost efectuată decit pe 44 şi, respectiv, 40 la sută din suprafaţa cultivată. In zona a doua, unităţile agricole din judeţul Vrancea au încheiat prima praşilă mecanică, iar cea manuală a fost făcută pe 82 la sută din suprafaţă, în timp ce în judeţul Galaţi lucrările respective s-au rea­lizat doar in proporţie de 74 şi, respectiv, 53 la sută. Evident, asemenea situaţii, care se constată şi în alte judeţe, se datorează, înainte de toate, neajunsurilor în organizarea muncii, slabei mobilizări la muncă a cooperatorilor, a celorlalţi locuitori ai satelor. Stadiul actual al lucrărilor de întreţinere a cultu­rilor, starea de dezvoltare a acestora impune ca or­ganele şi organizaţiile de partid, consiliile populare şi conducerile unităţilor agricole să acţioneze energic în vederea organizării temeinice a muncii în fiecare unitate agricolă. Peste tot să se urmărească, în aceste zile, participarea la prăşit a tuturor locuitorilor de la sate, folosirea intensă a mijloacelor mecanice, astfel incit să se asigure condiţii optime de dezvoltare a culturilor şi obţinerea unor recolte mari. IN PAGINA A II-A I RELATĂRI ALE CORESPONDENŢILOR NOŞTRI DIN JUDEŢELE: MUREŞ, BOTOŞANI ŞI GIURGIU BUZĂU: Săptămînă­record în producţie Ca pretutindeni în ţară, şi nu judeţul Buzău se desfăşoară o amplă şi susţinută în trecere între unităţile economice pentru realizarea ritmică, la un înalt nivel de competitivitate, a pro­ducţiei destinate exportului, pentru depăşirea planului pro­ducţiei fizice la fiecare sorti­ment. In bilanţul ultimei săp­­tămîni din luna mai, declarată săptămînă-record în îndeplini­rea planului şi a angajamente­­lor asumate in întrecerea so­cialistă, numeroase colective au consemnat importante depăşiri. Printre acestea se numără şi în­treprinderea de contactoare — cu 10 000 contactoare, întreprin­derea de sîrmă şi produse din sîrmă — cu 6 tone cablu de tracţiune şi întreprinderea de utilaj tehnologic — cu 10 tone utilaje tehnologice necesare în­făptuirii programelor prioritare ale economiei naţionale. (Stelian Chiper). VASLUI : Produse noi, modernizate Colectivele de oameni al mun­cii din Întreprinderile indus­triale ale judeţului Vaslui ac­ţionează susţinut pentru aplica­rea programelor de organizare şi modernizare a producţiei. Mo­bilizez în acest scop întregul potenţial tehnic şi productiv, declanşind in toate unităţile ac­ţiuni de masă pentru moderni­zarea şi sporirea eficienţei eco­nomice, colectivele întreprinde­rilor vasluiene urmăresc stărui­tor Înnoirea tehnologiilor şi a produselor, ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al acestora. Au fost aplicate tehnologii de mare randament şi asimilate in fabricaţie 120 de produse noi, materiale si bunuri de consum, ponderea produselor noi şi mo­dernizate ridicindu-se in acest fel la 42 la sută din valoarea producţiei-mărfă, faţă de 37,7 la sută cit a fost planificată. (Petru Necula). Bulevardul Unirii din Buzău în graiul muncii Dintre momentele deosebite pe care le p­ăstrez în memorie retrăiesc adesea cli­pele cinci, la Iaşi, unde sosisem împreu­nă cu alţi confrafi ai scrisului din toate col­ţurile ţării, am avut prilejul să-l reintil­­nesc pe scriitorul oc­togenar Franyó Zol­tán, poet, publicist, fondator şi conducător de reviste democratice In limbile maghiară şi germană din România, traducător in maghia­ră, germană şi în alte limbi. Venisem din Craiova, iar el din Ti­mişoara, oraş In care trăia şi scria. Venisem aici, In dulcele lrig al leşiului, unde aveam să străbatem atitea drumuri încărcate de istorie şi literatură, să evocăm prin vers mi­nunatele frumuseţi ale patriei. O după-amia­­ză întreagă rătăcisem pe drumurile încărcate de legendă ale Copou­­lui, iar seara ne-am revăzut sub străvechea cupolă a Naţionalului ieşean. In această îm­prejurare am cunoscut emoţia tulburătoare creată de corul Filar­monicii ieşene inter­prete, nepieritoarea „Sara pe deal“ de Mi­hai Eminescu, dar şi de reverberaţiile ver­surilor eminesciene transpuse in limba lui Goethe de către Fra­nyó Zoltán, care ni le citea de pe scena tea­trului. I-am mulţumit pentru această mişcă­toare bucurie in care am regăsit retopindu­­se inalte idei şi senti­mente umane intr-o aleasă îngemănare de tonuri dincolo de ho­tarele limbii. Amintiri la fel de vii păstrez din popasurile scriitoriceşti prin alte frumoase locuri din tară, precum Tîrgu Jiu, Braşov,­ Sibiu, Deva, Tîrgu Mureş, Cluj-Napoca, Oradea sau Timişoara unde, alături de colegi ai mei, scriitori români, maghiari, germani, tirbi, am petrecut zile de neuitat, intr-o de­plină comuniune de sentimente şi idea­luri, c­întind deopotri­vă, prin mijlocirea versurilor noastre, mi­nunatele plaiuri ale ţării, munca şi dă­ruirea oamenilor, nn efortul comun de înăl­ţare a României socia­liste pe culmi tot mai ÎNSEMNĂRI înfloritoare. Ne-am bucurat cu toţii, indi­ferent de spaţiul din care veneam sau de limba în care scriam, de preţuirea şi atenţia cititorilor, pentru că regăseau In cuvintele noastre expresia sin­ceră a unor idealuri comune de viaţă şi muncă, de dragoste profundă faţă de pă­­mîntul patriei co­mune. Şi m-aş referi şi la un alt exemplu. In constelatia de nobile ctitorii culturale, edi­ficate in epoca istori­celor înfăptuiri ce au urmat Congresului al IX-lea al partidului, pe fondul generos al procesului de profun­dă şi reală democra­tizare a vieţii întregii ţări, sub directa ini­ţiativă şi îndrumare a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se înscriu şi editurile „Dacia" din Cluj-Na­poca, „Junimea“ din Iaşi, „Facla“ din Ti­mişoara şi „Scrisul românesc" din Craio­va, menite să promo­veze activitatea crea­toare, ştiinţifică şi ar­tistică de pe tot cu­prinsul ţării. In acest context, ca editor la Craiova, avind drept criteriu de apreciere valoarea operei, am publicat, alături de scriitori şi oameni de ştiinţă romăni, autori din rindul naţionalită­ţilor conlocuitoare din patria noastră. Ast­fel, împreună cu poeţi precum Eugen Jebe­­leanu, Corneliu Sturzu, Petre Ghelmez, Ale­xandru Andriţoi­u şi alţii, au semnat sub emblema „Scrisului românesc" şi poeţii Létay Lajos, Franz Johannes Bulhardt sau Vladimir Ciocov. După cum, în programul editurii, au semnat cărţi tehnice, ştiin­ţifice ing. Carol Ele­kes din Arad sau prof. univ. dr. Ladis­­lau Kekedy din Cluj- Napoca, ca să amin­tesc doar citeva nume. Sunt şi aceste exem­ple o dovadă grăi­toare a climatului de fertilă, de deplină şi egală posibilitate de afirmare a tuturor valorilor din patria noastră, fără deosebi­re de limba in care gindesc şi scriu, toţi avind acelaşi grai: al muncii şi al construc­ţiei socialiste, spre bi­nele şi fericirea pa­triei, a tuturor cetăţe­nilor ei. Sunt şi a­­ceste exemple o do­vadă grăitoare a fap­tului că noi, cei ce trăim, muncim şi vi­săm pe aceste melea­guri străvechi de le­gendă, indiferent de profesie, de virstă sau naţionalitate, ne defi­nim construind lao­laltă, liberi şi demni, viitorul. Al nostru, al tuturor, al ţării în­tregi. Harle HINOVEANU

Next