Scînteia, iulie 1987 (Anul 56, nr. 13952-13978)
1987-07-01 / nr. 13952
I IN IICIUAUTIITE - FORME IN PAGINA A III-A PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, MIJI-VAI ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LVI Nr. 13 952 Miercuri 1 iulie 1987 6 PAGINI - 50 BANI ACUM TIMPUL IN_ AGRICULTURĂ SE MĂSOARĂ ÎN TONE ŞI HECTARE Secerişul, semănatul celei de-a doua culturiîn flux continuu! In aceste zile continuă intens secerişul orzului, lucrare a cărei arie se extinde in tot mai multe zone ale ţării. Din ştirile sosite la redacţie rezultă că in mai multe judeţe, precum şi in sectorul agricol Ilfov -recoltarea orzului s-a încheiat şi se fac intense pregătiri pentru începerea secerişului griului. Cerinţa esenţială este acum ca organizarea muncii să se facă pretutindeni cit mai temeinic, asigurindu-se in fiecare unitate condiţiile necesare ca o dată cu secerişul să se execute şi însăminţarea culturilor duble. Corespunzător programului privind desfăşurarea campaniei agricole de vară, imediat duppă recoltarea cerealelor păioase urmează să se insămînţeze culturi duble şi succesive pe 2 milioane de hectare, din care o mare parte cu porumb pentru boabe. In ansamblul măsurilor stabilite de conducerea partidului pentru obţinerea unor cantităţi sporite de produse agricole vegetale, o importanţă cu totul deosebită are îndeplinirea întocmai a sarcinilor privind extinderea celei de-a doua culturi pe suprafeţele stabilite şi crearea condiţiilor agrotehnice necesare pentru ca acesta culturi să producă la nivelul maxim. Rezultatele din ultimii ani, deşi obţinute in condiţii climatice nu tocmai favorabile, confirmă pe deplin justeţea măsurilor luate pentru extinderea culturilor , duble, ele constituind o sursă suplimentară de creştere a producţiei totale de legume, porumb, plante tehnice, precum şi pentru asigurarea unei mari cantităţi de furaje. Pentru ca porumbul şi celelalte plante din cultura a doua să ajungă la maturitate şi să asigure recolte corespunzatoare este absolut obligatoriu să se acţioneze operativ pentru a se menţine in sol umiditatea necesară incolţirii seminţei. Numai în acest fel se va putea asigura pornirea rapidă în vegetaţie a culturilor, cerinţă esenţială pentru recuperarea rămînerilor în urmă determinată de declanşarea mai tirzie a secerişului. Ultimul val de ploi a completat in multe zone ale ţării rezerva de apă din sol, creînd condiţii optime pentru dezvoltarea culturilor duble. Important este ca în toate unităţile aceste condiţii să fie folosite din plin, ceea ce presupune ca însăminţarea culturilor duble să se facă imediat după seceriş, respectîndu-se întocmai prevederile cuprinse in program. Experienţa a numeroase unităţi agricole a demonstrat că prin îndeplinirea acestor cerinţe au fost realizate producţii mari care au compensat din plin eforturile depuse. Rezultatele nesatisfăcătoare ale unor unităţi agricole la culturile duble au cauze binecunoscute. Cel mai adesea aceste cauze ţin de intervalele mari la care se însămînţează culturile duble după recoltarea cerealelor păioase, de neexecutarea la timpul stabilit a lucrărilor de întreţinere. Or, se ştie că, după seceriş, pămîntul rămine expus razelor fierbinţi ale soarelui care-l usucă foarte repede cu toate consecinţele ce decurg din aceasta asupra pornirii culturilor in vegetaţie. Trebuie înţeles cu toată claritatea că fiecare zi ciştigată acum la semănat este hotăritoare pentru reuşita noilor culturi, pentru asigurarea producţiilor stabilite, după cum intirzierile sunt de natură să diminueze recolta, iar în unele cazuri chiar să o compromită. Cu atît mai mult in această campanie de vară, mai intirziată faţă de alţi ani, este absolut obligatoriu ca în toate unităţile să fie asigurată întocmai continuitatea fluxului tehnologic, astfel încît în cel mult 48 de ore de la încheierea secerişului sala respectivă să fie insăminţată cu o nouă cultură. Facem această subliniere intrucît potrivit informaţiilor primite la redacţie rezultă că in unele unităţi a apărut deja un decalaj anormal intre suprafeţele recoltate şi cele însămînţate cu culturi duble. Desigur, există pe alocuri şi unele motivaţii care doar la prima vedere par obiective — lipsa sforii sau a sîrmei de balotat, de exemplu — dar aceste justificări nu pot şi nu trebuie să amine în nici un fel insăminţarea acelor culturi care au nevoie de o perioadă de vegetaţie mai lungă pentru a ajunge la maturitate. Iată de ce cadrele de conducere şi specialiştii din unităţi au datoria să acţioneze energic in vederea eliberării neintîrziate a terenurilor de resturi vegetale, folosind în acest scop nu numai mijloacele mecanice de care dispun, ci mobilizind la strinsul paielor întreaga forţă de muncă disponibilă de la sate, astfel incit imediat după recoltare să se poată trece la pregătirea terenului şi semănat. Numai acţionind hotărît şi operativ pentru insăminţarea culturilor duble se pot obţine producţiile suplimentare de porumb, legume, furaje şi alte produse, ceea ce este in interesul economiei naţionale, al fiecărei unităţi agricole. GRĂBIŢI PRAŞITUL PORUMBULUI! STADIUL LUCRĂRILOR DE ÎNTREŢINERE LA PORUMB. Cifrele înscrise pe hartă reprezintă, in procente pe judeţe, in seara zilei de 29 iunie, proporţia in care au fost efectuate cea de-a treia praşilă mecanică (cifra de sus) şi cea de-a treia praşila manuală (cifra de jos). Date furnizate de Ministerul Agriculturii. Însemnătate preocupare de maximi RĂSPUNDERE In urmă cu 15 ani, la termocentrala Rovinari intra în exploatare primul grup energetic, iar în 1979 se ajungea la capacitatea finală de 1 720 MW. Realizarea acestui obiectiv energetic de primă mărime, menit să valorifice lignitul din bazinul carbonifer al Olteniei, a necesitat importante eforturi materiale şi financiare. Iată însă că producţia de energie electrică realizată aici nu este la nivelul cerinţelor şi al potenţialului existent. Sub denumirea de bloc energetic se înţelege complexul de utilaje : cazan, turbină, echipamente auxiliare şi alte instalaţii. In cadrul termocentralei Rovinari ponderea o deţin grupurile de 330 MW, care au fiecare cite un cazan de 1 035 tone abur pe oră. Funcţionarea lor şi realizarea unei puteri cît mai apropiate de cea nominală depinde de numeroşi factori. Sunt sute de parametri care se intercondiţionează reciproc, iar orice abatere de la regimul optim conduce implicit la reducerea capacităţii de producţie, iar în unele cazuri la scoaterea din funcţiune. Numărul de ore de staţionare este foarte ridicat, ceea ce a determinat ca în anul trecut puterea medie realizată să aibă o valoare foarte scăzută. Rezultatele din acest an se menţin la acelaşi nivel, iar în unele perioade sunt chiar mai scăzute. Se constată că spargerile de ţevi la cazane deţin ponderea in durata de staţionare a blocurilor energetice. Aici intervin două probleme : calitatea ţevilor şi menţinerea regimului termic. Prin programul de modernizări şi reparaţii ale agregatelor sunt prevăzute o serie de îmbunătăţiri care să conducă la creşterea fiabilităţii cazanelor. Insă rezultatele se lasă aşteptate. La cazanul nr. 6 s-au încheiat de curînd lucrările de modernizare, dar surprinzător au apărut defecţiuni ce au determinat scoaterea lui temporară din funcţiune. Ne întrebăm ce explicaţii se mai pot da cînd calitatea lucrărilor de reparaţii s-a dovedit la examenul practic necorespunzătoare. S-au cheltuit importante fonduri financiare pentru fabricarea sutelor de tone de ţevi cu aripioare, pentru montajul lor, dar exploatarea cazanului se află şi acum sub semnul incertitudinii. Unii încearcă să pună aceste neajunsuri pe seama calităţii ţevilor, alţii consideră ca necorespunzătoare lucrările de reparaţii şi exploatarea cazanului. Trebuie elucidate adevăratele cauze şi întreprinse măsurile cuvenite, altfel se vor cheltui in continuare bani mulţi, iar importante capacităţi energetice în loc să producă, mai mult vor sta. Continuînd analiza datelor, trebuie notat că la turbogeneratoare a scăzut simţitor în acest an numărul orelor de staţionare, dar nu şi al opririlor accidentale, fie ele şi de scurtă durată. Or, este ştiut că aceste fenomene duc la o uzură prematură a utilajului. Comparativ cu anul trecut au crescut defecţiunile la echipamentele auxiliare, cu implicaţii directe asupra funcţionării utilajelor de bază. De asemenea, se înregistrează, datorită unor lucrări necorespunzătoare de reparaţii, o creştere nedorită a incidentelor. S-ar putea trage concluzia că situaţia prezentă este in principal determinată de fiabilitatea echipamentelor. In parte se confirmă această afirmaţie, insă nu pot fi omise din această analiză neajunsurile existente în exploatare. Analiza incidentelor credem că este subiectivă întrucit nu evidenţiază greşelile de exploatare din vina personalului, în timp ce gradul de disciplină şi nivelul de pregătire profesională al lucrătorilor nu se situează la nivelul cerinţelor, al exigenţelor din acest sector. Iată de ce considerăm că unul din punctele nevralgice la termocentrala Rovinari il constituie activitatea de exploatare. Fără o Ion LAZAR (Continuare în pag. a III-a) Pentru ca termocentrala Rovinari să producă la nivelul posibilităților ESTE NEVOIE ȘI DE „COMBUSTIBILUL“ NUMIT ORDINE ------------------------------------- TOVARĂŞUL nicolae ceauşescu a primit pe Georges Haoui, secretar general al C.C. al Partidului Comunist Libanez Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, marţi, pe Georges Haoui, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Libanez, care efectuează o vizită în ţara noastră, la invitaţia C.C. al P.C.R. Oaspetele a mulţumit pentru întrevederea acordată, pentru posibilitatea oferită de a vizita România şi de a se intilni cu secretarul general al Partidului Comunist Român, de a avea un schimb de vederi in probleme de interes comun. Secretarul general al C.C. al P.C. Libanez a dat o inaltă apreciere politicii externe aRomâniei, activităţii pe plan internaţional, iniţiativelor şi demersurilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru soluţionarea pe cale paşnică a problemelor complexe cu care se confruntă omenirea. In acest context, oaspetele a apreciat poziţia constructivă a României privind reglementarea politică a situaţiei din Orientul Mijlociu, restabilirea păcii şi normalizarea vieţii economico-sociale din Liban. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru sentimentele exprimate şi a adresat urări de pace şi prosperitate poporului libanez prieten. In timpul Întrevederii au fost evidenţiate relaţiile de prietenie şi colaborare dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Libanez, relevindu-se contribuţia acestora la extinderea şi Întărirea conlucrării dintre ţările şi popoarele noastre. Abordîndu-se o serie de probleme ale vieţii internaţionale, s-a apreciat că in condiţiile actuale, deosebit de complexe, se impune intensificarea eforturilor tuturor popoarelor, a forţelor democratice si progresiste de pretutindeni, pentru oprirea cursei înarmărilor, trecerea la dezarmare, in primul rind la dezarmarea nucleară, pentru asigurarea, păcii. Totodată, a fost subliniată necesitatea soluţionării pe cale politică, prin tratative, a tuturor stărilor de încordare si conflict existente in diferite zone ale lumii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a reafirmat poziţia principială a ţării noastre referitoare la soluţionarea pe cale paşnică a problemelor din Orientul Mijlociu şi a subliniat necesitatea organizării unei conferinţe internaţionale, sub egida O.N.U., in vederea reglementării situaţiei din această zonă, cu participarea tuturor statelor interesate, inclusiv a Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, precum şi a Israelului. In acest cadru, secretarul general al partidului nostru a evidenţiat necesitatea intensificării eforturilor pentru a se ajunge cit mai rapid la depăşirea actualei situaţii din Liban, pentru retragerea totală şi imediată a forţelor israeliene de pe teritoriul libanez, pentru a se pune capăt oricărui amestec in treburile interne ale acestei ţâri şi pentru a se găsi calea care să ducă la o largă colaborare a tuturor forţelor politice, pentru asigurarea unităţii poporului libanez, a independenţei şi libertăţii sale. La Întrevedere a luat parte tovarășul Constantin Radu, secretar al C.C. al P.C.R. VIAŢA INIŢIATIVELOR In viaţa colectivelor muncitoreşti Din orice parte intră astăzi in municipiul Bacău, călătorului i se impune prezenţa impresionantă a industriei, lesne sesizabilă după siluetele de beton, metal şi sticlă ale halelor numeroaselor întreprinderi de aici. Intr-adevăr, la Bacău au fost puse in funcţiune numai în ultimele două decenii peste 150 de noi capacităţi de producţie, între care mari unităţi economice precum Combinatul de Îngrăşăminte chimice, întreprinderea de maşini-unelte, întreprinderea de panouri electropneumatice, Combinatul de prelucrare a lemnului etc. Vechi făbricuţe, unele cu o existenţă centenară, au devenit practic, în anii „Epocii Nicolae Ceauşescu“, noi şi moderne Întreprinderi ; este cazul bunăoară, al întreprinderii de avioane. Combinatului de celuloză şi hârtie Letea, întreprinderii de postav „Proletarul“, întreprinderii mecanice, întreprinderii metalurgice etc. Pe această bază, producţia globală industrială a crescut de aproape 7 ori faţă de anul 1965 şi de circa 38 de ori faţă de anul 1950. Spectaculoasa dezvoltare industrială a municipiului Bacău a asigurat crearea a zeci şi zeci de mii de noi locuri de muncă, apariţia a zeci de profesii şi meserii noi, solicitind un grad înalt de cunoştinţe profesionale, tehnice, de specialitate, un larg orizont de cultură generală. Astăzi, în întreprinderile municipiului Bacău lucrează mii de ingineri, economişti, subingineri, maiştri ; alături de aceştia muncesc mii şi mii de muncitori de inaltă calificare. Asemenea cifre vorbesc deosebit de expresiv despre marele potenţial de creaţie ştiinţifică şi tehnică existent în întreprinderile băcăuane, despre uriaşele resurse de gîndire, de inventivitate ale colectivelor muncitoreşti de aici. Un rol deosebit de important în valorificarea susţinută a acestui impresionant potenţial de creaţie îl au iniţiativele muncitoreşti in sprijinul realizării şi depăşirii sarcinilor de plan, iniţiativele politico-educative lansate în organizaţiile de partid. Iată şi cîteva argumente. In municipiul Bacău principalele iniţiative care sunt aplicate — practic in toate întreprinderile industriale — sunt următoarele : „Contul de economii al grupei sindicale“, „Fiecare cadru tehnico-ingineresc şi de specialitate să rezolve anual cel puţin o problemă tehnică sau de organizare a producţiei şi a muncii, in afara sarcinilor de serviciu“ şi „Cercul calităţii“. Tovarăşul Ion Mereuţă, preşedintele Comisiei economice de pe lingă Consiliul municipal al sindicatelor, evidenţia faptul că in acţiunea de aplicare a iniţiativei „Contul de economii al grupei sindicale“ au fost antrenaţi în anul trecut circa 75 000 de oameni ai muncii, cu o eficienţă economică de 104 milioane lei. In acelaşi an, iniţiativa „Fiecare cadru tehnico-ingineresc şi de specialitate...“ s-a aplicat în 19 întreprinderi, angrenind in îndeplinirea obiectivelor ei peste 4 000 de cadre tehnice, soldîndu-se cu o eficienţă economică de 85 milioane lei. Pornind de la asemenea date, am Întreprins recent o investigaţie în mai multe întreprinderi băcăuane, urmărind preocupările organelor şi organizaţiilor de partid pentru ca iniţiativele politice in sprijinul producţiei să angreneze totalitatea colectivelor muncitoreşti, să stimuleze gindirea oamenilor, să potenţeze eforturile lor pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan. Cîteva dintre concluziile acestei investigaţii sunt prezentate in însemnările care urmează. Prioritate sectoarelor mari — rezerve de îmbunătăţire a eficienţei Pe parcursul investigaţiei noastre, al discuţiilor purtate ne-am pus mereu întrebarea : Ce determină, în fond, viaţa unei iniţiative, vitalitatea sa, forţa de mobilizare, eficienţa ? — Ce face să apară o iniţiativă , ne spunea tovarăşul Ion Drăgulin, secretarul comitetului de partid de la Combinatul de prelucrare a lemnului. Nimic altceva decit nevoia, nevoia de a perfecţiona, de a inova. Ca să fiu mai exact, alături de cerinţa producţiei propriu-zise, iniţiativa se naşte din modul cum te raportezi, ca om sau colectiv, la această cerinţă. Te angajezi să o rezolvi sau treci indiferent pe lingă ea. Te frăminţi să-i găseşti o dezlegare sau te preocupi să justifici că mai mult nu se poate. Iniţiativa autentică se naşte în acest dialog şi ea trăieşte dacă acest dialog devine mai intens, mai pasionant. Aici intervine rostul organizaţiei de partid, al muncii politice. Pentru că, se consideră uneori că o iniţiativă trăieşte dacă se întocmeşte un regulament, un punctaj şi care se afişează prin secţii. Sunt foarte importante toate acestea, dar mai important decât atît este ca iniţiativa să trăiască în inima oamenilor, să-i preocupe. Finalizarea optimă a soluţiilor care apar uneori în chiar procesul muncii nu poate fi imaginată, pe de alta parte, fără un suport organizatoric pe măsură, fără consecvenţă şi continuitate în urmărirea lor. Organizaţiile de partid şi-au asumat de fiecare dată un rol important în sprijinirea iniţiativelor muncitoreşti, in punerea lor în aplicare şi în susţinerea lor permanentă. Pentru că nimic din ceea ce realizăm — ne spunea secretarul comitetului de partid — nu poate fi dus la bun sfîrşit fără un efort colectiv, precum şi fără o permanentă preocupare pentru organizarea şi punerea in valoare a acestui efort colectiv. Numai pe această cale, de altfel, ne putem îndeplini sarcina de a folosi in mod nemijlocit toate formele muncii politico-educative pentru cunoaşterea si realizarea sarcinilor de producţie în fiecare secţie sau atelier şi de către fiecare muncitor. Pe baza orientărilor date de conducerea partidului, de tovarășul Nicolae Ceaușescu, comitetul de partid din combinat pune in centrul Paul DOBRESCU Silviu ACHIM ___________Gh. BALTA (Continuare In pag. a V-a) întilnire cu Maramureşul In curgerea anilor unei vieţi, atîtea dorinţi fierbinţi rămin neîmplinite şi atirnă cu atit mai greu in bilanţul, apropiatului sfîrşit cu cit in tinereţe te-ai crezut mai aproape de a le atinge. La cincisprezece . ani, ca multi semeni ai mei, mi se părea uşor să colind ţara din sat în sat, zăbovind in fiecare vină ce fiinţa mea toată se impregna de atmosfera colectivităţii umane, culegea cuvintele cu iz arhaic, învăţa principalele creaţii populare ale locului si isi întipărea in tainiţele sufletului peisajul de atitea ori mirific al prea frumoasei noastre ţări. Transilvania si, mai cu seamă, Maramureşul, cu sărăcia lui de pe vremuri si arhaitatea lui de leagăn al culturii populare româneşti, îmi apăreau ca fîntîni cu apă vie din care, dacă aş sorbi, nimic nu mi-ar mai fi imposibil de îndeplinit in activitatea mea umanistică aleasă din adolescentă. Unde erau insă posibilităţile de a străbate drumurile si potecile tării, care era mentalitatea societăţii de-acum cinci-sase decenii cu privire la călătoria „fără treabă“, doar de dragul cunoaşterii munţilor si cabanelor îmbrăcate în haina lor verde, a întinselor cimpii cu lanuri vălurile de vînt, a trimbelor de a ne limpezi alunecînd din veac pe patul lor de pietricele ? ! Și fericitul tineret de azi, pentru care în fiecare săptămînă pornesc sute de autocare confortabile pe sub arcurile de triumf ale copacilor spre cele mai frumoase locuri ale tării. S-a intimplat si cu mine minunea de a face primul drum la Baia Mare. îmi pare râu că rapidul nu-mi dă răgaz să mă satur privind întinderile punctate de pălăriile si basmalele colorate ale muncitorilor care pregătesc recolta acestui an, că orașele și satele fulgeră pe la fereastra vagonului. Dar, ajunsă la Baia Mare, gara modernă și curată, gazdele întruchipând ospitalitatea specifică poporului nostru toarnă balsam alinător pe mîhniri mai vechi sau mai noi și mă luminez. Clădirile vechi mă poartă cu gîndu la primul document, din 1329, care menţionează existenţa aşezării, rămasă de-a lungul veacurilor centrul economic, cultural, minier şi industrial al Maramureşului, cel mai important in in.,dustria metalurgiei neferoase din ţară. Cu cite veacuri mai înainte de atestarea documentară strămoşii noştri vor fi descoperit filoanele de aur si argint, de plumb si cupru care strălucesc in obiectele din Muzeul istoric de azi ? ! Construcţiile noi se inalţă, falnic sare cerul cutreierat de clăbucii imenşi ai norilor pe deasupra munţilor Gutli, dovedind vrednicia oamenilor locului, simţul lor artistic şi treapta de civilizaţie PD care au urcat-o in zilele noastre. Dealul castanilor. Dealul florilor consemnează bogăţia şi frumuseţea perenă a colinelor care înconjoară oraşul, iar legenda lui Pintea Viteazul, cintat cu tărăgănările specifice de măiestrele cîntăreţe populare la Festivalul „Cintarea României“, dăinuie denumind Hanul de pe Dealul Florilor. Casa de cultură a sindicatelor este o bijuterie arhitectonică. Filarmonica şi Teatrul de stat, reţeaua şcolilor de tot felul şi pasiunea pentru pictură a cetăţenilor oraşului, cu vechi şi cunoscute tradiţii in această privinţă, semnifică elevaţia spirituală a urmaşilor celor ce, cu milenii înainte, şi-au înjghebat adăposturi in depresiunea muntelui botezat de ei. Spre Şişeşti serpentinele bordate cu spuma albă a florilor de lemn cîinesc, buchetele uriașe de liliacînflorit mai tirziu justifică metafora atît de des folosită : „gură de rai“. Popas pios la mormintul lui Vasiie Lucaciu, marele luptător memorandist, a cărui piatră tombală poartă, în curmeziș, panglica tricoloră a neamului nostru. In casa memorială, mobilier modest, iar în muzeu, sala de clasă cu băncile ei centenare pe care stau neclintite tăblițe’ de ardezie si manuale. Pe tabla neagră, portretul cu cretă al marelui patriot, subliniat de frunza de laur a celor de neuitat. Tirziu, dar mirific ceas cind m-am întîlnit cu Maramureşul şi oamenii lui, sorbind din aerul bogat al veşniciei româneşti. Emilia St. MILICESCU